Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
DISCIPLINA:
UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
Coordonare ştiinţifică:
Conf. Dr. Ing. Trasca Teodor Ioan
Studenti:
Anul universitar: 2006 - 2007
CEREALE UMEDE
ALIMENTARE
aer cald
USCARE
aer rece
RACIRE
EVACUARE
CEREALE USCATE
2
Schema tehnologica de uscare a cerealelor
3
Randamente sporite în procesul de uscare se realizează nu
prin mărirea temperaturii agentului de uscare, ci prin
mărirea cantităţii de aer cald care trece prin masa de
seminţe.
4
II. USCATOR TURN TIP COLOANA
1a - zona de uscare
1b – zona de racire
2 - dispozitiv
3 - palnie colectoare
4 - palnie de alimentare
5 - canale de distributie
6 - camere de distributie
7 - camere de distributie din
zona de racire
8 - ventilator
9 - camera de ardere
10 – ventilator
11 – jaluzele reglabile
5
• difuziune interioara: apa aflata in material in stare
lichida sau de vapori, se deplaseaza spre suprafata,
prin capilaritate sau difuziune,
• difuziunea exterioara: apap de la suporafata
materialului trece in agentul de uscare.
6
plastic, cu debite cuprinse intre 180-33600 m3/h, presiuni
de la 0-2500 Pa.
USCATOR TIP COLOANA PENTRU PORUMB
Buncăr de păstrare
umedă
Ventilator
de uscare
uscare
Coloană de cereale
Coloană de cereale
Plenum de aer
Răcire
Ventilator
Plenum de aer
Rampart de cereale
Gură de evacuare
Umiditate finală medie 14 %
Fig.1 Fig.2
7
Temperatura porumbului în uscător creşte pe măsură ce
porumbul se usucă. La o umiditate mai mare, bobul este
menţinut rece prin efectul de răcire al evaporării apei. În
8
Fig.3
Fig.4
9
uscare este prezentată în (figura 5). Rata debitului de aer
selectată este un compromis între eficienţa energiei,
capacitatea de uscare, temperatura medie a porumbului şi
variaţia de umiditate de-a lungul coloanei.
Debit încrucisat
Debit concurent
Fig.5 Fig.6
Capacitatea de uscare
10
variază între 80 şi 1,000 buşeli. Lăţimea coloanelor unui
astfel de uscător este de 25,4 până la 50,8 cm. Sunt
caracterizate prin rate înalte de debite de aer şi
temperaturi ridicate. Secvenţele tipice de operare sunt:
umplere – uscare – răcire – golire. Timpul de operare
diferă, dar în medie necesită între 2 şi 3 ore/şarjă.
Controlul secvenţial de uscare se poate face manual sau
automat.
Alimentare
boabe ude
Lamelă
pentru boabe
Cameră cu
aer încălzit
Coloane
de uscare
cu pereţi
perforaţi
Dispozitiv de
îndepărtare
a boabelor
uscate
Fig. 7
Avantajele uscării
Dezavantajele uscării
11
- Necesită forţă de muncă suplimentară şi inconvenienţa
manipulării manuale până când facilitaăţile de
centralizare vor fi disponibile.
- Necesită experienţă şi operare eficientă.
- Poate deteriora calitatea malţifierii orzului dacă nu
se operează la temperatură scăzută a aerului.
Se noteaza cu:
12
Scaderea umiditatii se poate calcula cu ajutorul formulei:
W1 − W2
Scaderea umiditatii (%)= *100 ⇒
100 − W2
25 − 15
Scaderea umiditatii (%)= * 100 = 11 .76 %
100 − 15
100 − W1 100 − W2
G U = G1 = G2 = =2
100 100
100 − 25 100 − 15
= 1,76 = 1,5kg / s ⇒ GU = 1,5kg / s
100 100
unde:
100 − W2
G1 = G 2
100 − W1
100 − W1
G2 = G1
100 − W2
W = G1 – G2
Introducand in ultima ecuatie G2 valoarea din ecuatia
anterioara, se obtine:
100 −W1
W = G1 - G1
100 −W2
sau
W1 −W2
W = G1
100 −W2
13
Inlocuid valoarea G1, valoarea din ecuatia anterioara , se
obtine:
100 −W2
W = G2 G2
100 − W1
sau
W1 −W2 25 −15
W = G2 ⇒ W = 1,76 100 − 25 ⇒ W = 023 kg/s
100 −W1
W1
Cu materialul care se usuca............................................... G1 100
Cu aerul.............................................................................. Lx1
W1
Total.................................................................................... G1 100 + Lx1
W2
Cu materialul usucat........................................................... G2 100
Cu aerul.............................................................................. Lx2
W2
Total.................................................................................... G2 100 + Lx2
W1 W2
G1 100 + Lx1 = G2
100 + Lx2 (1)
14
W1 W2
W = G1 100 - G2
100 (2)
W = L (x2-x1)
W 0,23
L= = 0,0506 − 0,01519 = 7,42 [kg/s] ⇒ L = 7,42 kg/s
x 2 − x1
L 1 1
l= = = = 28,57 kg/kg umiditate ⇒
W x 2 − x1 0,0506 − 0,01519
de unde:
1 1
l= = 0,0506 − 0,01519 = 28 ,57 ⇒ l = 28,57 kg/kg umiditate
x2 − x0
15
BIBLIOGRAFIE
16
CUPRINS
17