Vita de vie – Informatii Generale

Vita de vie, denumita in latina Vitis vinifera L., este parte a genului Vitis, din familia Vitaceae.
Exista in Romania de peste 2.500 de ani, geto-dacii avand o apreciere deosebita fata de vin, asa
cum se arata in numeroase marturii istorice.

Potrivit INS, 180.000 de hectare din teritoriul tarii nostre sunt acoperite de podgorii. Asta
plaseaza Romania pe locul 5 in UE ca suprafata viticola si pe locul 6 in lume la productia de vin.

Romania gazduieste nu mai putin de 39 de podgorii, imprastiate pe tot teritoriul tarii, de la

Moldova si Dobrogea, pana la Muntenia, Oltenia sau Transilvania.

Vitele de vie roditoare se impart in trei categorii:


o Soiuri nobile – cuprind tipuri de vita de vie cultivate in special pentru productia
de vin sau pentru consum. La randul lor, soiurile nobile se impart in soiuri de
struguri pentru masa, pentru vin si pentru stafide sau industrializare;
o Hibrizii direct producatori – sunt soiurile de vita de vie intalnite in majoritatea
gospodariilor si care nu au nevoie de ingrijiri speciale;
o Soiuri rezistente in fata bolilor.

Soiuri vita de vie pentru struguri de masa

Usor de recunoscut, aceste soiuri de vita de vie produc struguri cu un aspect atragator, cu boabe
de marime medie spre mare si pulpa consistenta, mai putin suculenta. Un aspect interesant,
aceste soiuri au un continut redus de seminte sau semintele lipsesc cu desavarsire.

Strugurii de masa se impart in:

 Soiuri cu coacere extratimpurie sau timpurie – Victoria, Cardinal, Augusta;

 Soiuri cu coacere mijlocie – Milcov, Azur, Triumf, Muscat de Hamburg;
 Soiuri cu coacere tarzie – Coarna neagra, Xenia, Tamina.

Soiuri de vita de vie pentru bolta

Daca vreti sa cultivati vita de vie pentru casa, pentru bolta, va trebui sa optati pentru soiuri mixte
– pentru masa si pentru vin. In acest sens R-10, cunoscut si sub denumirea de Muscat de
Poloskei, este perfect. Acest soi de struguri are boabe de marime mijlocie, semicrocante, cu un
gust placut, usor acrisor.

Poate fi cultivat sub forma de bolti, semibolti, paravan sau cozoroc si va rezista la fel de bine si
in gradinile din spatele casei, dar si la balcoane.
Soiul R-10 a fost omologat in 1982 si este creatia lui Sandor Szegedi, de la Institutul de Cercetari
Vitivinicole din Kecskemet. Face parte din grupul soiurilor rezistente. Strugurii din acest soi sunt
destinati in principal consumului, insa din ei se poate obtine si un vin alb, semiaromat.

Soiuri de vita de vie pentru vin

Sunt acele soiuri de vita de vie special cultivate pentru productia de vin. Acestea sunt si cele mai
raspandite soiuri de vita de vie si se impart la randul lor in trei categorii:

 Vita de vie pentru vinuri albe – Pinot gris, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Aligoté,
Fetească albă, Frâncușă, Zghihară, Băbească gri, Crâmpoșie selecționată, Grasă de
Cotnari, Galbenă de Odobești, Riesling italian, Fetească regală etc.;
 Vita de vie pentru vinuri rosii – Babească neagră, Pinot noir, Burgund Mare, Cabernet
Sauvignon, Fetească neagră, Cadarcă, Negru de Dragășani, Merlot etc.;
 Vita de vie pentru vinuri aromate – Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, Șarba,
Tămâioasă Românească.

Cele mai rezistente soiuri de vita de vie la ger si boli

Soiurile de vita de vie cu rezistenta sporita se impart in doua categorii:

  Soiuri de vita de vie rezistente la boli – in aceasta categorie putem include, de exemplu,
Valeria, Moldova, Perla de Zala sau Brumariu;
 Soiuri de vita de vie rezistente la ger – aici putem sa includem soiuri precum Burgund,
Pinot noir, Cabernet Sauvignon sau Feteasca regala. De retinut! Daca vreti ca via
dumneavoastra sa reziste gerului, este recomandat sa nu o plantati pe vai sau la marginea
pantelor. De asemenea, orientarea culturii trebuie facuta spre sud, sud-est sau sud-vest.
Dupa o perioada de inghet tarziu, partile afectate ale plantelor trebuie taiate cat mai
curand, pentru a permite regenerarea acestora. Fertilizarile si ingrasamintele cu potasiu
sau fosfor sunt recomandate si ele pentru sporirea rezistentei.

Soiurile de vita de vie pot fi clasificate si simplu in:

 Soiuri albe – Pinot gris, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Aligoté, Fetească albă,
Frâncușă, Zghihară, Băbească gri, Crâmpoșie selecționată, Grasă de Cotnari, Galbenă de
Odobești, Riesling italian, Fetească regală etc.;
 Soiuri rosii – Băbească neagră, Pinot noir, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Fetească
neagră, Cadarcă, Negru de Dragășani, Merlot etc.

Cum si cand se planteaza vita de vie?

Perioada ideala pentru plantarea vitei de vie este primavara, in lunile martie-aprilie. In aceasta
perioada, in sol, la adancimea de 40-50 de centimetri, temperatura ajunge pana la aproximativ 8-
10 grade Celsius.

Daca plantarea se realizeaza in mai, este recomandat sa se faca pe terenuri grele, cu exces de
umiditate. Daca terenul este bine drenat, in schimb, plantarea se poate face si toamna, insa
inainte ca temperaturile sa scada sub 0 grade Celsius.

Pregatirea terenului este cruciala inainte de plantarea propriu-zisa a vitei de vie. Pentru ca
aceste culturi pot rezista pana la 30-50 de ani, este absolut necesara o pregatire minutioasa a
terenului. Primul lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere este perioada de repaos pe care o
acordati solului. De obicei, aceasta perioada este de 3-5 ani, timp in care pe respectivul teren sa
nu fi existat nicio alta cultura. Daca totusi vreti sa plantati vita de vie noua dupa defrisarea unei
plantatii vechi, dezinfectarea solului este o etapa pe care nu trebuie sa o sariti.

Etapele pregatirii solului pentru cultura noua de vita de vie cuprind eliminarea denivelarilor de
pamant, dar si inlaturarea vegetatiei lemnoase existente pe acel teren. Aceasta poate include
arbori, arbusti sau butuci.
Fertilizarea solului este si ea importanta. Se poate face foarte usor, cu gunoi de grajd (aprox.
30-40 de tone pe hectar), dar si cu ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu. Dupa fertilizare se
efectueaza si desfundarea terenului.

Dupa ce terenul a fost pregatit in prealabil, urmeaza pichetatul si sapatul gropilor. Pichetarea
inseamna marcarea locului pe care il va ocupa pe teren fiecare butas de vita de vie. Este o etapa
care se realizeaza spre sfarsitul iernii. Etapa pichetarii presupune si stabilirea distantelor de
plantare sau orientarea randurilor.

Gropile – care trebuie sapate cu putin timp inainte de plantare – vor avea un diametru cuprins
intre 35 si 40 de centimetri, cu o adancime de 50 de centimetri.

Intre randurile de vita de vie plantate se va lasa o distanta de 1,5-2 metri. Intre butasii asezati pe
rand, trebuie sa existe o distanta de mimimum 1-1,4 metri.

Urmeaza pregatirea vitei de vie in vederea plantarii. Se aleg vitele sanatoase – asta inseamna ca
au sudura de jur imprejur, radacinile acestora sunt alb-sidefii si prezinta cordite cu muguri
viabili.

Odata ce plantele au fost pregatite, urmeaza fasonarea – radacinile vor fi scurtate la 8-10
centimetri, iar corditele la 3-4 ochi. Dupa fasonare, se efectueaza parafinarea si mocirlirea
vitelor, plantarea propriu-zisa, fertilizarea, udarea (fiecare vita se uda cu aproximativ 10 litri
de apa), umplerea gropilor cu pamant si musuroirea.

La ce distanta se planteaza vita de vie fata de gardul vecinului?

Distanta minima la care se pot sadi arbori, plantatii sau garduri vii fata de gardul vecinului este
stabilita chiar in Codul Civil. Potrivit Art. 613, „in lipsa unor dispozitii cuprinse in lege,
regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel
putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a
gardurilor vii“.

Tot Codul Civil stipuleaza si ca „in caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este
indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor,
plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt
ridicate“.

In baza legii, proprietarul terenului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor
apartinand vecinului are dreptul de a le taia sau dreptul de a pastra fructele cazute natural pe
terenul sau.