Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA

CUPRINS:

Capitolul I. Date generale

1.1 Scurt istoric al ONG-ului
1.2 Structura organizatorica a ONG-ului
1.3 Domeniile de activitate ale ONG-ului
1.4 Activitati desfasurate de ONG

Capitolul II. Relatiile dintre ONG si celelalte categorii de operatori de mediu

2.1 Tipuri de relatii stabilita intre ONG si operatorii guvernamentali
2.2 Tipuri de relarii stabilita inte ONG si alte ONG-uri
2.3 Tipuri de relatii stabilite intre ONG si operatorii individuali

Capitolul III Solutionarea problemei de mediu

3.1 Necesitatea implementarii proiectului
3.2 Caracteriziarea problemei de mediu
3.3 Obiectivul general al proiectului
3.4 Obiectivul specific al proiectului
3.5 Activitatile ONG-ului pentru indeplinirea obiectivelor generale si specifice
3.6 Analiza economica a proiectului
3.7 Analiza SWOT
3.8 Analiza de mediu a proiectului
3.9 Concluzii si propuneri
Capitolul I.

1.1 Scurt istoric

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA are personalitate juridica conform sentintei
Judecatoriei Sectorului 2 pronuntata la 08.06.1993 in urma consultarii Dosarului nr.
55/PJ/1993 si a avizului favorabil nr. 13333/IJ/17.02.1993 emis de Ministerul Apelor,
Padurilor si Mediului. Aceasta isi are sediul in Bd. Ferdinand 141 A, et. 3, ap. 25, Sector 2.

Activitati propuse pentru desfasurare de ONG-ul ECO-CIVICA:

• Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre (1993);

• Doua proiecte privind „ Starea ecologica a Bucurestiului” (1994-1997);

• Descoperirea unei poluari (dosar penal) a raului Dambovita (1996);

• Rezolvarea prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a sute
de cazuri ce agresau ambientalul;

• Stoparea pentru o perioada importanta a proiectului „ Paradisul Verde”, ce prevedea

amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale Bucurestiului (1998-
2000);

• Propunere oficiala, adresata Ministerului Mediului, pentru infiintarea Garzii de Mediu

(2000);

• Cateva sute de articole in presa scrisa si interventii sau interviuri in „ audio-vizual”;

• Participare activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara;

• Exprimarea punctului de vedere in fata presedintelui tarii, a primului-ministru si a

ministrilor ale caror domenii au impact asupra mediului ambiant, cu ocazia Consfatuirii
privind Strategia nationala in domeniul apelor (28 august 2002, Parlamentul Romaniei);

• Parte procesuala in sapte dosare impotriva unor autoritati locale sau firme protejate de
acestea care sunt partase la deteriorarea factorilor de mediu. Prin castigarea unor procese am
reusit salvarea a 6 hectare din Parcul Tineretului, 4 hectare din Parcul Titan, salvarea Parcului
Bordei de la „ urbanizarea" cu blocuri cu 20 de etaje, amanarea distrugerilor unor parcuri din
Bucuresti, Ramnicu Valcea, Buftea;

• Cateva zeci de prelegeri si infiintarea unor cluburi de profil in circa 15 licee din Capitala;

• Trei expozitii fotografice (la Sala Dalles, la Primaria Municipiului Bucuresti si la Garda de
Mediu) cu tematica ecologica;

• Participarea in cadrul unor comisii de consultanta si de avizare tehnica la Primaria Capitalei

si in cadrul Comisiilor de Avizare Tehnica ale Agentiilor pentru Protectia Mediului din
Bucuresti si Ilfov;

• Colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania;

• Fotografierea in ultimii 12 ani a unor cazuri flagrante de atentate la calitatea mediului;

• Propuneri de amendamente legislative catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si

Garda Nationala de Mediu;

• O „ hartuire" permanenta a autoritatilor pentru cauza protejarii mediului;

• O parte dintre membrii ECO-CIVICA actioneaza si ca agenti ecologi voluntari.

1.2 Structura organizatorica a ONG-ului ECO-CIVICA:

PRESEDINTE
Organele de conducere ale ONG-ului ECO-CIVICA sunt:

1. Consiliul Director;

2. Cenzorul sau comisia de cenzori

Presedintele

El reprezinta organizatia în relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de

stat, ale administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate, interne şi internationale,
angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de
dispozitie, conservare,reprezentare şi administrare în numele si pe seama Fundatiei, putand
semna valabil în numele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului
Director,presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile
Consiliului Director.

Consiliul Director

Consiliul Director este organul suprem de conducere întrunindu-se în sedinte

ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director. Acesti
membri se intrunesc o data pe  an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14
zile înainte de data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi
convocate de orice membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile
inainte de data sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice
disponibile fundatiei.Atributiile Consiliului Director sunt urmatoarele:

a - aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale;

b - prezinta Adunarii Generale pana la data de 28 februarie, Raportul de activitate pe perioada

anterioara, executarea Bugetului de venituri si cheltuieli si Situatiile financiare anuale si
Bilantul contabil pentru anul precedent

c - intocmeste Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli si Proiectul programelor

Organizatiei;

d - hotaraste, in situatii exceptionale, rectificarea Bugetului de venituri si cheltuieli pentru

anul in curs. Rectificarea Bugetului este supusa validarii in prima Adunare Generala;

e - propune Adunarii Generale organigrama si politica de personal ale Asociatiei;

f - convoaca Adunarea Generala;

g - raspunde de incasarea cotizatiilor; emite in cursul primei luni a anului somatii catre
asociati care nu au achitat integral cotizatia pentru anul precedent;

h- aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Organizatiei;

Directorul executiv

Directorul executiv este angajat contractual al organizatiei. Angajarea si revocarea sa se

realizeaza de catre presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare.

Atributii:
a-responsabil de managementul activităţii organizatiei (punerea in practica a proiectelor si
programelor organizaţiei), inclusiv prin initierea de noi programe, in conformitate cu strategia
si principiile elaborate de Adunarea generala si Consiliul director al organizatiei.

b- este responsabil de managementul financiar-contabil şi al resurselor materiale ale

organizatiei (planificarea si administrarea bugetelor şi resurselor materiale, precum şi
întocmirea rapoartelor financiare pentru finanţatori).

c- va furniza Consiliului director rapoarte narative si informatii la intervale stabilite de comun

acord cu acesta si ori de cite ori i se cer.

d-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii.

e-intocmeste organigrama organizatiei si o supune aprobarii Consiliului Director.

f- indeplineste alte atributii date în competenta sa prin hotararea Consiliului Director.

Cenzorul sau comisia de cenzori

Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre
acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se
intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.

Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:

1. verifica activitatea financiar-contabila a organizatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a

filialelor si a sucursalelor;

2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si programele

aprobate;

3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;

4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate din verificari si
propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a organizatiei;

5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si

bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui
sau a Consiliului director;

6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si

fundatii;

7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate
încheia acte de gestiune sub nici un motiv
1.3 Domeniile de activitate ale ONG-ului

Protectia mediului
Poluarea aerului, solului si apei:

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor
combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de
carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu
efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

Biodiversitate:

Este recunoscut faptul ca orasele mari din Romania si in special Bucurestiul se

confrunta cu lipsa spatiilor verzi. Astfel orice copac taiat din si asa putinul spatiu verde
inrautateste si mai mult situatia existenta, iar aerul devine tot mai poluat si mai irespirabil.

Educatie ecologica:

În țara noastră oamenii nu sunt conștienți de răul pe care îl aduc naturii atunci când
aruncă gunoaie peste tot. ECO-CIVICA încearcă prin programe de educare să conștientizeze
populația despre efectul negativ al deșeurilor asupra capitalului natural. Educația ecologică
este premisa dezvoltării durabile.

1.4 Activitati desfasurate de Organizatie

Activitati specifice desfasurate pe raza sectorului 2:

• Inlaturarea unei surse de poluare a atmosferei provenite de la fabrica Colgate-Palmolive

(Soseaua Colentina);

• Mutarea statiei RATB din fata parculetului imobilului din bulevardul Ferdinand 141 in fata
Garii Obor (1995);

• Contributie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor (prin sesizari de ani
de zile);

• Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri aflate pe spatiul verde;

• Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din Ferdinand 141 si
blocarea accesului pentru reparatii auto din zona parculetului aflat langa unitatea de pompieri
vecina (2002);
• Evacuarea unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul blocului din
Ferdinand 141;

• Desfiintarea unei constructii instalate pe terasa Garii de Est (Obor), monument istoric si de
arhitectura (2003);

• Organizarea in 2005 a unui Simpozion la Primaria Sectorului 2 cu tema „ Transportul in

Capitala";

• Propuneri si sugestii pe site-ul Primariei Sectorului 2, inclusiv cea a construirii

Monumentului Copacului Disparut (2006).

Capitolul II

Relatiile dintre ONG si celelalte categorii de operatori de mediu

2.1 Tipuri de relatii stabilita intre ONG si operatorii guvernamentali

-O relatie de comunicare cu Ministerul Mediului, inaintand acestuia o propunere oficiala de

infiintare a Garzii de Mediu in anul 2000.

-Colaborare cu Primaria Capitalei prin implicarea alaturi de aceasta in procese privind

stoparea distrugerii Parcului Tineretului, Plumbuita, Politehnicii, avand cu aceasta o relatie
de parteneriat impotriva indivizilor si firmelor care distruge parcurile Bucurestilui. In acest
parteneriat ONG-ul vine cu informatii si cu date exacte despre cum se distrug parcurile si cine
le distruge iar Primaria Capitalei se ocupa de trimiterea in judecata a celor responsabili.

-Colaborare cu Agentiile pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov, avand o colaborare
de natura consultativa.

-Relatie de comunicare frecventa cu Parlamentul Romaniei, in deosebi cu primul-ministru si

cu ministrii ale caror domenii au impact direct asupra mediului.

-O relatie de permanenta comunicare cu Primaria Sectorului 2, privind abaterile de la

protectia mediului care au loc in acel sector al capitalei.

2.2 Tipuri de relarii stabilita inte ONG si alte ONG-uri

Organizatia ECO-CIVICA a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din

tara ,cu institutii guvernamentale precum si cu institutii internationale implicate in probleme
de protectie a mediului,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.

2.3 Tipuri de relatii stabilite intre ONG si operatorii individuali

-Trimiterea in instanta a Bisericii Ortodoxe Romane, facand front comun cu asociatiile de

locatari din zona Voisor- Emil Garleanu, cerand bisericii sa retrocedeze o treime din Parcul
Emil Garleanu, unde s-a construit ilegal o biserica. Relatia dintre ONG si asociatiile de
locatari este una de parteneriat, asociatiile se ocupa de partea financiara pentru procese iar
ONG-ul se ocupa de trimiterea in instanta a Bisericii.

-O alta actiune in instanta asupra Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de asociatiile de locatari
de pe Strada Fizicienilor pentru distrugerea spatiilor verzi si construirea ilegala a unei biserici.

-Parteneriat de informare cu asociatiile de locatari aflate dealungul Magistralei de Metrou M5,

privind avantajele si dezavantajele construirii magistralei de metrou si distrugerii unor spatii
verzi cat mai reduse.

-Colaborari cu presa pentru a publica interviuri si articole scrise, avand o relatie de

comunicare si de informare.

Capitolul III

Solutionarea problemei de mediu

Defrisarea copacilor din zonele urbane verzi :

3.1 Necesitatea implementarii proiectului

Proiectul: “Comunități vigilente: creșterea vitezei de reacție a cetățenilor în probleme

de urbanism si defrisare ”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică,
program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu
Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Proiectul are ca parteneri:

ONG-uri organizatoare judetene:

1. Asociatia GEEA – Arges

2. Asociatia ECO CLUB – Timisoara

3. Asociatia T.E.R.I.S. – Iasi

4. Asociatia Social Eco Team – Prahova

5. Centrul pentru Resurse Civice – Constanta

Sponsori:
- Allberry.ro

- Amplusnet

- Art&Hobby

- Baumax Mures

- BDO Audit

- BestJobs

- CocoRico

- HOLCIM Romania

- Japan Tobacco International

- MEGA IMAGE

- Microsoft Romania

- Promenada Mall Mures

- Siletina

- Softis Serv

- The Cell

- Transair Agency

- Tuca Zbarcea & Asociatii

- UPS Foundation

- Xerox Romania

Defrisarea reprezinta totalitatea actiunilor prin care spatiile verzi sunt inlaturate
complet de pe anumite suprafete, atat din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice.

Necesitatea implementarii acetsui proiect este reprezentata de scaderea continua si

accelerata a spatiilor verzi urbane din Romania, scadere cu un impact foarte mare asupra
populatiei, a bună stării populatiei si a mediului inconjurator afectand atat clima, hidrografia
dar si eroziunea solului.

3.2 Caracterizarea problemei de mediu

Defrisarea spatiilor verzi pentru a crea locuri de parcare sau constructia centrelor comerciale

3.2 Caracterizarea problemei de mediu

Defrisarea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de
pe anumite suprafete, atat din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice.

Functiile spatiilor verzi in echilibrul mediului inconjurator :

Functia hidrologica a spatiilor verzi:

 Suprafetele mari de spatii verzi (Parcul Herastrau), prin alcatuirea structurala si prin
procesele fiziologice ale componentilor lui, influenteaza puternic procesele
hidrologice si deci circuitul apei in natura.

 Vegetatia spatiilor verzi participa la acest proces prin urmatoarele: franeaza scurgerile
de suprafata; inlesneste infiltratia si percolarea profunda a apei din precipitatii;
alimentarea izvoarelor; asigurarea permanentei si regimului moderat al debitelor
apelor curgatoare;

Functia climatica a padurii:

Influentele favorabile ale spatiilor verzi asupra climatului se manifesta cu intensitate

remarcabila in special in reflectarea, diminuarea patrunderii si absorbtiei radiatiilor, atenuarea
extremelor de temperatura, distributia precipitatiilor, reducerea evapotranspiratiei, cresterea
umiditatii atmosferice, atenuarea intensitatii vanturilor.

Combaterea zgomotului:

Cercetarile facute in acest domeniu au aratat ca in interiorul masivelor plantate,

impadurite, zgomotul scade cu circa 20%. Spatiile mari, deschise din mijlocul masivelor
plantate maresc intensitatea zgomotului. De asemenea, plantatiile in aliniament, de-a lungul
strazii, reduc intensitatea zgomotului.

Consecintele defrisarilor spatilor verzi:

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice urbane, având un impact
negativ imediat asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de
sănătate a populaţiei. Deja, de mai multe decenii, creşterea densităţii locuitorilor din zonele
urbane produce o „foame” crescândă de spaţiu. În paralel cu evoluţia teritorială tentaculară a
marilor oraşe, s-au modificat structura, arhitectura şi design-ul urbanistic, de cele mai multe
ori, în detrimentul spaţiilor verzi.
3.3 Obiective generale ale proiectului

Oprirea defrisarii spatilor verzi din mediu urban in scopul realizării de parcari centre
comerciale sau restaurante/localuri.

Implicarea cetatenilor in scopul protejarii spatiilor verzi

Imbunatatirea vietii si a mediului urban

3.4 Obiective specifice ale proiectului

1. Implicarea a cate unei administratii publice locale in fiecare judet si a unor

oficialitati, precum Consiliul Judetean, Prefectura, Inspectorat Scolar Judetean, Directia
Judeteana de Tineret si altele, pentru a implementa proiectul in fiecare judet al tarii.

2. Strangerea unor sponsorizari (fonduri, produse si servicii) in valoare totala de

307.192 de euro, in vederea implementarii miscarii “Plantam fapte bune in Romania!” la
nivelul fiecarui judet.

3. Realizarea unei campanii de constientizare si activare civica privind situatia si

necesitatea spatiilor verzi din mediul urban in Romania si implementarea acesteia pe intreaga
perioada a miscarii (5- 7 ani), prin toate canalele online si offline implicate in cadrul miscarii.

4. Plantarea si cresterea altor copaci in locul celor doboratii de zapada, furtuni sau din
alte cauze pe intreaga perioada a miscarii (5-7 ani).

3.5 Activitatile proiectului pentru indeplinirea obiectivelor

In cadrul proiectului, ECOCIVICA si Fondul pentru Inovare Civică, s-au ocupat de

atragerea sponsorilor, a partenerilor media, a realizat proiectul si obiectivele acestuia. Apoi
odata cu cooptarea tuturor celor mai sus mentionati, membrii ONG-ului au explicat
angajatilor tuturor partenerilor si sponsoorilor care sunt pericolele continuarii defrisarii si cum
poate fi aceasta oprita si deasemenea de ce este importanta actiunea de prevenire a fiecarei
persoane.

Odata cu demararea proiectului membrii permanenti ai ONG-ului dar si voluntarii

acestuia au participat la actiuni de replantare ale spatiilor verzi si de informarea a celor din
mediul urban de raul pe care si-l fac prin petitiile de creare ale unor noi locuri de parcare, de
exemplu.

Deasemenea ONG-ul a fost cel care s-a ocupat de aprovizionare cu puieti pentru
replantarea copaciilor care au fost doborati din diferite motive (naturale sau artificiale)

3.6 Analiza economica a proiectului.

Venituri provenite din surse proprii: cotizații; și atrase: sponsorizare.

Principalele cheltuieli:

 Cheltuieli cu materialele
  Cheltuieli cu campania de informare

3.7 Analiza SWOT

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Refacerea unei zone verzi din mediul  Romania se afla în topul cu cele mai
urban poluate orase
 Realizarea hartii disparitiei spatiilor  Neimplicarea mai multor oameni în
verzi actiune
 Buna finantare  Lipsa de interes din partea
autoritatilor
OPORTUNITATI AMENINTARI
 Extinderea ariei de activitate pe toata  Scaderea interesului oamenilor
suprafata tarii pentru alte proiecte de impadurire
 O posibila colaborare cu noi sponsori  Reducerea numarului de voluntari
 Obtinerea atentiei populatiei si
constientizarea acestora despre
impactul negativ al disparitiei
spatilor verzi

3.8 Analiza de mediu

Varianta fara proiect Varianta cu proiect

 Cresterea disconfortului termic pe timp de  Asigurareaa unui comfort termic pe

vara ; perioada verii prin adapostirea in parcuri,
la umbra copaciilor;
 Scaderea calitatii oxigenului in mediul
urban;  Copacii produc oxigen. Un copac cu
frunze, ajuns la maturitate, produce într-
 Influenteaza negativ viata locuitorilor; un sezon necesarul de oxigen inhalat de
10 oameni într-un an;

 Cresterea suprafetelor verzi asigura

imbunatatirea calitatii oxigenului;

 Îmbunătățirea aspectului urban (Parcul

Herastrau-Bucuresti, Central Park-New
York,) ;
  Creaza o armonie intre om si natura.

3.9 Concluzii si propuneri

Efectul defrisarilor spatiilor verzi din mediul urban din ultimii ani ne afecteaza pe toti,
indiferent daca locuim in mijlocul orasului sau la marginea orasului: poluare. Mediul urban
are nevoie de spatii verzi, ajutand la cresterea buna starii populatiei sale. Proiecte precum
„Comunitati vigilente” stopeaza disparitia acestora din mediul urban si sustine mentinerea
acestora la dimensiunile sale, mentinerea copacilor si plantarea altora in locul celor batrani
care prezinta un risc pentru populatie.

O propunere foarte buna pentru reducerea disparitiei spatilor verzi in favoarea

parcarilor este constructia de parcari suspendate pe mai multe etaje.

Primaria si Cosiliul Local ar trebui sa aloce o suma mai mare din bugetul local, pentru
ingrijrea copaciilor, crearea spatiilor de relaxare in spatiile verzi(bancute).

Bibliografie
https://www.academia.edu

https://www.wikipedia.ro

http://fundatiaecocivica.ro/

https://www.google.ro