Organizarea circulatiiri la intersectii

Organizarea circulatiiri la intersectii cu circulatie dirijata si nedirijata

Prin intersecţie se înţelege – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel,
inclusiv spaţiile formate de acestea.

Intersecţiile sunt:

 cu circulaţie nedirijată;
 cu circulaţie dirijată – în această categorie sunt incluse şi intersecţiile cu sens giratoriu;

La apropierea de o intersecţie, conducatorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să ii

permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au acest drept.

Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin aceasta se produce
blocarea intersecţiei.

Circulaţia în intersecţiile nedirijate

Intersecţiile cu circulaţia nedirijată sunt intersecţiile unde nu întâlnim niciun mijloc de

semnalizare, semnal luminos sau poliţist care să dirijeze circulaţia. Ordinea de trecere a
vehiculelor se stabileşte prin regula priorităţii de dreapta.

Înainte de a intra într-o intersecţie nedirijată, prima asigurare se face din partea stângă
pentru a observa dacă vehicul care vine din stânga a redus viteza şi a oprit iar apoi din dreapta
pentru a acorda prioritate.

Aplicând regula priorităţii de dreapta ordinea de trecere este următoarea: motociclistul,

autocamionul şi autoturismul. Autoturismul are în partea dreaptă autocamionul fiind
obligat să oprească să-i acorde prioritate, autocamionul are în partea dreaptă motocicleta
deci trebuie să-i acorde prioritate, iar motociclistul trece primul pentru că din dreapta sa
nu circulă un alt vehicul. După ce a trecut motociclistul se aplică în continuare regula
 priorităţii de dreapta între autoturism şi camion, al doilea care trece prin intersecţie fiind
autocamionul, iar ultimul autoturismul.

Ordinea de trecere este următoarea: tramvaiul, autoturismul negru, autoturismul galben.

Tramvaiul trece primul întrucât în aceste intersecţii tramvaiele au prioritate de trecere, cu
excepţia celor care virează la stânga, care pierd prioritatea faţă de vehiculele care circulă din sens
invers. Între cele două autoturisme se aplică regula priorităţii de dreapta, al doilea care trece fiind
autoturismul negru, iar ultimul autoturismul galben.

Ordinea de trecere este următoarea: autoturismul, autobuzul şi autocamionul. Există o

derogare de la regula clasică a priorităţii de dreapta, este cazul vehiculelor care execută virajul la
dreapta fără să depăşească axul drumului. Autobuzul este obligat să oprească pentru a acorda
prioritate de dreapta autoturismului, indiferent dacă acesta virează la dreapta ar circula pe
direcţia înainte sau ar executa virajul la stânga.

Autoturismul întrucât execută virajul la dreapta fără să depăşească axul drumului nu are
nici o obligaţie faţă de conducătorul autocamionului, prin urmare el va trece primul prin
intersecţie. Între camion şi autobuz fiind caz de egalitate ( ambii sunt pe aceeaşi categorie de
drum), cel care virează la stânga (autocamionul) este obligat să acorde prioritate de dreapta celor
care circulă din sens invers (autobuzului). Regulă: vehiculele care virează la dreapta, fără să
depăşească axul drumului, au prioritate faţă de celelalte vehicule care circulă prin intersecţia
nedirijată.
Circulaţia în intersecţiile cu sens giratoriu
Intersecţiile cu sens giratoriu sunt intersecţii cu circulaţia dirijată, unde se aplică
regula priorităţii de stânga.

Prin urmare, vehiculele care circulă în sensul giratoriu au prioritate faţă de cele care
pătrund într-o astfel de intersecţie. Acestea pot fi:
Clasice – singurul indicator care îl găsim instalat este indicatorul cu aceeaşi semnificaţie
„Intersecţie cu sens giratoriu”;

În situaţia de faţă, motociclistul beneficiază de prioritate de trecere. Dacă ne apropiem de

o astfel de intersecţie şi dorim să virăm pe prima stradă la dreapta (poziţia autoturismului), ne
încadrăm cât mai aproape de acostament, semnalizăm dreapta, acordăm prioritate vehiculelor
care circulă din partea stângă, după care executăm virajul la dreapta.

Dacă dorim să virăm pe cea de-a doua stradă (din poziţia autoturismului), ne încadrăm cât
mai aproape de axul drumului, semnalizăm stânga, acordăm prioritate vehiculelor care circulă
prin intersecţie din partea stângă şi ocolim prin dreapta insula, menţinând în funcţiune semnalul
stânga (traseul marcat cu albastru). După ce am trecut de axa penultimei străzi unde dorim să
virăm, semnalizăm dreapta (traseul marcat cu roşu) şi ne încadrăm pe direcţia dorită.

Dirijate de piaţă gen „sens giratoriu”

– sunt acele intersecţii unde indicatorul „Intersecţie cu sens giratoriu” este înlocuit cu
indicatorul „Cedează trecerea”. În această situaţie, pe insulă va fi instalat indicatorul „Ocolire pe
partea dreaptă”, indiferent de direcţia din care se pătrunde.
Când intersecţia are mai multe benzi de circulaţie pe sensul de deplasare se respectă regulile de
circulaţie pentru drumurile cu două sau trei benzi, cu specificaţia că manevrele se execută într-un
spaţiu mai restrâns. De reţinut că „direcţia înainte”, într-o intersecţie cu sens giratoriu,
reprezintă poziţia circulară pe banda pe care suntem încadraţi, astfel la schimbarea direcţiei de
deplasare se va acorda prioritate vehiculelor care circulă pe banda intersectată.
Modul de semnalizare a schimbării direcţiei de mers:
 pentru prima ieşire la dreapta, semnal „dreapta”;
 pentru a doua (a treia) ieşire la dreapta sau pentru a întoarce semnal „stânga”, iar la
părăsirea intersecţiei semnal „dreapta”;
 Banda de lângă bordură, pentru executarea virajului pe prima ieşire la dreapta sau cel
mult a doua ieşire la dreapta;

Banda de lângă axul străzi, pentru executarea virajului pe a doua (a treia) ieşire la dreapta
sau pentru efectuarea manevrei de întoarcere;

Circulaţia în intersecţii dirijate

Pentru a rezolva ordinea de trecere

trebuie să stabilim direcţia drumului
cu prioritate, în situaţia de faţă fiind
drumul pe care circulă motociclistul
şi autoturismul. Fiind caz de
egalitate ( au acelaşi indicator
„Drum cu prioritate”), între ei se
aplică regula priorităţii de dreapta.
Primul care va trece este
autoturismul, după care
motociclistul, iar ultimul
autocamionul întrucât se află pe un
drum fără prioritate.
 Primul va trece conducătorul
autocamionetei albastre întrucât
circulă pe direcţia prioritară.
Autocamionul şi autoturismul au
indicatoare de pierderea priorităţii.
Fiind caz de egalitate , între ei se
aplică regula priorităţii de dreapta.
Al doilea va trece conducătorul
autocamionului, iar ultimul
conducătorul autoturismului.

Ambii conducători se află pe

direcţia drumului cu prioritate.
Fiind caz de egalitate, conducătorul
autoturismului care virează la
stânga trebuie să acorde prioritate
celui care se deplasează pe direcţia
înainte.

Metode de miscare a complexitatii intersectiei

Intersecţiile sunt locurile unde se pun în aplicare toate abilităţile de a circula cu bicicleta
în trafic. Dacă circulaţi cu uşurinţă prin intersecţii, atunci puteţi stăpâni orice altă situaţie în
trafic.

În intersecţii, treceţi în poziţia corectă pe bandă în funcţie de direcţia în care vă deplasaţi.

Adesea, veţi fi nevoit să vă schimbaţi poziţia normală de pe partea dreaptă a benzii. Dacă vreţi să
viraţi la dreapta, rămâneţi pe dreapta. Dar dacă vreţi să viraţi la stânga, treceţi pe centrul şoselei.
Dacă mergeţi înainte, treceţi între vehiculele care virează spre dreapta sau spre stânga.

VIRAJELE LA DREAPTA

Virajele la dreapta sunt cele mai uşoare. Rămâneţi pe banda de pe dreapta, priviţi în jur la
trafic pentru a vă asigura şi viraţi la dreapta. Pentru a evita lovirea de bordură, circulaţi pe
mijlocul benzii din dreapta dacă aceasta este îngustă, aşa cum aţi face pe un drum drept. Nu uitaţi
că partea din spate a unei maşini trece foarte aproape de colţul curbei atunci când virează la
dreapta.
 La un semafor sau în caz de viraj la dreapta pe roşu, permis prin lege, permis prin lege,
acordaţi prioritate vehiculelor care vin din stânga de pe strada transversală. Întotdeauna trebuie
să acordaţi prioritate pietonilor pe trecerile pentru pietoni. Bicicliştii se supun aceloraşi reguli de
circulaţie ca şi automobiliştii.

Anunţarea faptului că viraţi la dreapta este o dovadă de politeţe faţă de şoferii care ar fi
nevoiţi să vă aştepte dacă aţi merge înainte. Cel mai eficient mod de a anunţa un viraj la dreapta
este să indicaţi aceasta cu braţul drept.

SCHIMBAREA POZIŢIEI PE BANDA DE CIRCULAŢIE

Pentru majoritatea manevrelor în intersecţii sunteţi nevoit să shimbaţi poziţia pe bandă.

Chiar şi între intersecţii sau când viraţi la dreapta, aşa cum am descris mai sus, veţi fi nevoit să
treceţi mai mult spre partea stângă a benzii de pe dreapta. Până acum am descris doar pe scurt
cum trebuie să priviţi înapoi şi să vă asiguraţi în privinţa traficului care se desfăşoară în spate.

Dar atunci când viraţi la stânga, adesea sunteţi nevoit să treceţi de pe o bandă pe alta. Este
timpul să oferim detalii. Înainte de a schimba poziţia pe bandă, întotdeauna este obligatoriu să
priviţi înapoi la traficul din spate. Simţul echilibrului poate fi controlat mintal, astfel că aveţi
nevoie de practică pentru a putea întoarce capul fără să vă pierdeţi echilibrul.

Unii biciclişti schimbă poziţia pe bandă fără a privi înapoi deoarece se tem că se vor
dezechilibra. Nu vă încredeţi în urechi! Multe maşini nu produc zgomot şi o bicicletă care s-ar
afla în spate nu va putea fi auzită.

Exersaţi tehnica de a privi în spate într-o parcare goală. Deplasaţi-vă de-a lungul unei linii
drepte trasată cu vopsea. Întoarceţi capul pentru a privi în spate şi apoi priviţi din nou în faţă
pentru a vedea dacă mai circulaţi încă în linie dreaptă. Pentru a evita dezechilibrul, gândiţi-vă la
poziţia braţelor. Dacă nu întoarceţi ghidoanele, nu vă veţi dezechilibra.

Întoarceţi capul pentru a privi în spate chiar dacă aveţi oglindă retrovizoare. Oglinda vă
poate ajuta să urmăriţi traficul care se află exact în spate, dar nici o oglindă nu vă va arăta
maşinile sau bicicliştii din lateral.

Cel mai eficient mod de a privi în spate depinde de poziţia în timpul deplasării. Dacă staţi
drept, întoarceţi gâtul şi spatele. Dacă sunteţi aplecat, întoarceţi capul înclinându-l spre lateral.
Unii biciclişti îşi vâră capetele sub braţe.

COOPERAREA CU ŞOFERII

Aşadar aţi privit în spate. Ce urmează? Dacă se află o maşină foarte aproape în spatele
dumneavoastră, lăsaţi-o să treacă şi preocupaţi-vă de următoarea maşină.

De obicei, şoferul următor va avea timp pentru a reacţiona la semnalele dumneavoastră.

Dacă indicaţi clar intenţia pe care o aveţi, în cele mai multe cazuri şoferul vă va permite să intraţi
în şir.

Întindeţi braţul stâng pentru a semnala că vreţi să treceţi spre stânga. Aşteptaţi câteva secunde
apoi priviţi din nou în spate pentru a verifica dacă şoferul a încetinit sau v-a creat spaţiu.
 Întoarcerea capului pentru a privi în spate este de asemenea un semnal. În cazul traficului
încet şi aglomerat este nevoie să menţineţi mâinile pe ghidoane pentru a fi gata să frânaţi. De
obicei puteţi intra în rând cu maşinile în timp ce indicaţi aceasta doar prin întoarcerea capului.
Oricare ar fi semnalul pe care îl folosiţi, întotdeauna asiguraţi-vă că şoferul din spatele
dumneavoastră a observat acest semnal şi v-a creat spaţiu.

Traversaţi o bandă de circulaţie în două etape; prima etapă este traversarea

liniei de marcaj şi a doua etapă este traversarea spre cealaltă parte a benzii.

Nu vă schimbaţi poziţia pe bandă până când nu sunteţi sigur că şoferul v-a creat spaţiu.
Majoritatea şoferilor vor face aceasta, dar nu există garanţie. Simplul semnal pe care îl faceţi nu
vă oferă siguranţa că vă puteţi schimba poziţia pe bandă. Doar răspunsul şoferului faţă de
semnalul dumneavoastră vă oferă această siguranţă.

Dacă începeţi din timp shimbarea poziţiei, astfel încât să cooperaţi cu doi şoferi, veţi
reuşi aproape întotdeauna; dacă primul şofer nu vă acordă spaţiu, cel de-al doilea mai mult ca
sigur vă va crea acest spaţiu. Aşadar, anticipaţi-vă mişcările şi plănuiţi-le din timp.

Pe şoselele unde se circulă cu viteză mare, este posibil ca şoferii să nu aibă timp pentru a
reacţiona la semnele dumneavoastră. În acest caz trebuie să aşteptaţi o pauză în trafic şi să
traversaţi toate benzile deodată.

VIRAJELE LA STÂNGA

Pentru a pregăti un viraj la stânga, schimbaţi benzile până când ajungeţi în poziţia din
care puteţi vira la stânga. Vă deplasaţi spre centrul străzii şi aici nici o maşină din stânga
dumneavoastră nu va merge drept înainte. Dacă pe culoarul pe care se desfăşoară traficul pentru
viraj la stânga se desfăşoară şi traficul pentru mers continuu, deplasaţi-vă şi circulaţi pe partea
laterală stângă a acestui culoar. Dacă este un culoar doar pentru viraj la stânga, circulaţi pe partea
laterală dreaptă a acestuia sau pe centrul lui, în funcţie de lăţimea lui. Pe o stradă obişnuită, cu
două benzi, viraţi la stânga din poziţie de apropiere faţă de linia centrală a străzii.

Ar putea părea periculos să treceţi în centrul străzii, dar de fapt centrul străzii este cea mai
bună poziţie din care să viraţi la stânga. Atunci când vă aflaţi în poziţia corectă, vehiculele la
care trebuie să fiţi atent se află în faţa dumneavoastră. Din moment ce vă aflaţi pe partea stângă a
vehiculelor care vin din spate pe banda de sens continuu, nu este nevoie să priviţi în spate în timp
ce viraţi la stânga. Vă puteţi concentra la traficul din stânga, din dreapta şi din faţă.

Este posibil să fiţi nevoit să traversaţi mai mult decât doar o bandă pentru a ajunge în
poziţia de viraj la stânga. Traversaţi fiecare bandă în două etape. În prima etapă traversaţi linia
de marcaj asfel încât să vă aflaţi în interiorul următoarei benzi. În cea de a doua etapă, traversaţi
spre partea laterală opusă a benzii respective. În fiecare etapă priviţi în spate şi găsiţi un şofer
care să vă creeze spaţiu.

Când sunteţi în poziţia adecvată pentru viraj la stânga, acordaţi prioritate traficului din
stânga, din dreapta şi din faţă. Nu trebuie să vă opriţi, puteţi să vă deplasaţi încet spre centul
intersecţiei, precum procedează şi maşinile. Puteţi să vă deplasaţi mai repede atunci când există o
pauză în trafic. Este posibil să treceţi pe lângă o maşină care se apropie şi care virează la stânga
astfel încât veţi fi în dreapta acesteia şi ea va fi în dreapta dumneavoastră.

Atunci când viraţi la stânga, nu permiteţi maşinilor din spate care virează tot la stânga să
vă depăşească pe partea dreaptă. În timp ce aşteptaţi, menţineţi-vă aproape de centrul benzii sau
semnalizaţi cu braţul drept. Când intraţi în intersecţie, deplasaţi-vă drept înainte pe o distanţă
scurtă astfel încât maşinile din spate care vor vira la stânga să poată trece în stânga
dumneavoastră.

Modalităţi corecte pentru virajele la stânga: biciclistul (a) a virat la stânga

aflându-se în poziţie centrală pe o bandă îngustă cu viraj obligatoriu la
stânga. Bandă cu viraj obligatoriu la stânga:Bandă cu direcţie obligatorie la
stânga sau înainte: aşteptaţi la semafor în apropiere de centrul unei astfel de
benzi, astfel încât un şofer să nu vă poată depăşi strecurându-se pe partea greşită.
Biciclistul (b) a virat la stânga aflându-se în poziţie centrală pe o bandă cu
direcţie obligatorie la stânga sau înainte. Bandă fără restricţie de sens:biciclistul
 (c) intră în intersecţie de pe o poziţie de apropiere faţă de linia de marcaj
centrală a unei străzi cu două benzi în sensuri opuse şi intră pe banda interioară
a unei străzi cu patru benzi pentru a evita maşina care a virat la dreapta şi care a
intrat pe banda exterioară

Dacă până în momentul când ajungeţi în intersecţie nu reuşiţi să treceţi în poziţia

adecvată pentru viraj la stânga, nu forţaţi situaţia. Treceţi drept înainte prin intersecţie. Viraţi la
stânga în următoarea intersecţie sau traversaţi spre cealaltă parte a străzii, întoarceţi-vă înapoi şi
viraţi la dreapta.

Este de asemenea permis să urmaţi direcţia la stânga ca pieton. În acest fel puteţi să
mergeţi spre stânga în mod legal, în ciuda semnului care indică ”viraj la stânga interzis” sau
puteţi astfel să faceţi faţă unor situaţii din trafic care vă depăşesc abilităţile de a circula pe
bicicletă. În colţul drept al intersecţiei, opriţi-vă complet. Nu viraţi brusc la stânga; această
mişcare nu este niciodată lipsită de riscuri deoarece sunteţi nevoit să vă asiguraţi în privinţa
traficului din toate cele patru direcţii deodată. În schimb, opriţi-vă şi mergeţi pe jos spre un loc
de unde puteţi reintra în trafic fără riscuri.

TRAVERSAREA INTERSECŢIEI

Traversarea intersecţiei este uşoară în comparaţie cu un viraj la stânga. Este posibil să fiţi
nevoit să schimbaţi benzile, dar de obicei nu prea multe.

Atunci când treceţi drept înainte prin intersecţie, nu intraţi pe o bandă cu viraj
obligatoriu ladreapta. Asiguraţi-vă că vehiculele care vor vira la dreapta vă depăşesc prin
dreapta. Dacă există o bandă marcată pentru direcţie obligatorie la dreapta sau înainte, circulaţi
în apropierea părţii laterale din stânga acestei benzi. Uneori este posibil să fiţi nevoit să intraţi pe
a doua sau a treia bandă dinspre bordură pentru a evita vehiculele care virează la dreapta.

Atunci când doriţi să treceţi drept înainte prin intersecţie, rămâneţi pe partea
 stângă a vehiculelor care vor vira la dreapta. Nu treceţi pe partea dreaptă a
vehiculelor decât dacă doriţi să viraţi la dreapta.

Atunci când vă apropiaţi de o intersecţie unde maşinile aşteaptă la semafor, niciodată nu

depăşiţi prima maşină. Niciodată nu ştiţi sigur când sau în ce direcţie va porni acea maşină. În
plus, în timp ce depăşiţi maşina, dincolo de ea ar putea să apară un pieton sau alt obstacol
neprevăzut. Cel mai greu de traversat este acel tip de intersecţie care arată cel mai simplu – pe o
stradă îngustă cu două benzi. Vehiculele de pe banda din dreapta se deplasează spre trei direcţii
diferite – dreapta, înainte şi stânga! Totuşi, pe o stradă cu locuri de parcare pe lateral, spaţiul
liber dintre maşinile parcate şi colţul străzii serveşte drept bandă pentru viraj la dreapta. Nu
treceţi spre dreapta în acest spaţiu. Continuaţi să circulaţi drept înainte.

Pe o stradă fără locuri de parcare, treceţi puţin spre centrul benzii pentru a-i împiedica pe
şoferii care vor să vireze la dreapta să vă depăşească prin stânga. Cu puţină dibăcie, vă puteţi
poziţiona la o distanţă adecvată faţă de bordură astfel încât maşinile să vă poată depăşi prin
dreapta pentru a vira în mod legal la dreapta, pe roşu.

Unii automobilişti ezită să treacă printre un biciclist şi bordură chiar şi pentru un viraj la
dreapta. Cu mâna dreaptă, indicaţi-le că pot trece.

REZUMAT

Puteţi traversa cu bicicleta majoritatea intersecţiilor, cu uşurinţă şi fără riscuri. Cheia

cuccesului este poziţionarea corectă pe banda de circulaţie. Anticipaţi din timp faptul că trebuie
să schimbaţi benzile şi plănuiţi aceste mişcări chiar şi cu mai mult timp înainte, dacă este
necesar, mai ales în cazul virajelor la stânga. Chiar şi atunci când vă deplasaţi drept înainte,
adesea este nevoie să vă îmbunătăţiţi poziţia pe banda de circulaţie pentru a evita conflictele cu
vehiculele care vor vira la dreapta. Stăpânirea tehnicii de a privi la traficul din spate este
esenţială. Păstrarea poziţiei corecte pe bandă vă menţine în câmpul de vizibilitate al şoferilor şi
vă ajută să ajungeţi în locul unde vă puteţi concentra la traficul din faţă atunci când intraţi în
intersecţie. Fiţi atenţi la şoferii care nu semnalizează, nu acordă prioritate sau se răzgândesc
brusc în privinţa direcţiei spre care să se îndrepte.

Indicatoarele rutiere

Destinatia

INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers, astfel încât să
se asigure o bună vizibilitate a acestora.
OBS. În cazuri speciale când siguranţa circulaţiei o impune, indicatoarele se pot repeta şi
pe partea stângă a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât să aibă o înclinare de 80o faţă de
axa căii cu excepţia indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F34, F35, F36, F37, F38, şi G5
din SR 1848/1 care se instalează perpendicular sau paralel cu axa căii în funcţie de configuraţia
intersecţiei.
Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 şi G35 se instalează perpendicular sau
paralel cu axa drumului, după caz.
 La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantă se vor respecta următoarele:
- unghiul în plan format de faţa indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5 o
la indicatoarele de avertizare şi de 10o la cele de orientare şi de presemnalizare.
- înclinarea (în faţă) a indicatorului în raport cu verticala este de 2o.
Înălţimea până la marginea inferioară a indicatorului este:
- la 1,30-1,80 m faţă de cota căii în ax, în afara localităţilor, cu excepţia panourilor
suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferată, pentru care înălţimea este de 0,50 m
- la 1,80-2,20 m faţă de cota trotuarului în oraşe
- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spaţii verzi centrale, pe insule de dirijare
în localităţi sau în afara acestora precum şi pe refugiile din staţiile de tramvai.
Indicatoarele prevăzute cu folie reflectorizantă se instalează astfel încât partea lor inferioară faţă
de cota căii în ax să fie:
- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare şi indicatoare diverse.
- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate şi presemnalizare pentru orientare în
intersecţii importante pe drumuri de continuare a direcţiei spre localităţi importante.
- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spaţii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac excepţie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie să asigure
înălţimea de liberă trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.
Distanţa de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea
platformei sau bordurii trotuarului până la marginea indicatorului este de cel puţin 0,50 m şi cel
mult 2,00 m. Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a şanţurilor sau rigolelor.
În cazul rambleelor înalte, stâlpii se montează la marginea exterioară a acostamentului
stabilind în mod corespunzător lungimea lor.
Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesită 2 stâlpi se face începând de la
marginea exterioară a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformă
corespunzătoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.

PLANTAREA STÂLPILOR
Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât să fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de
beton de clasă Bc 10 conform STAS 3622, respectiv min. 80 cm când sunt plantaţi direct în
pământ.
Montarea indicatoarelor se face, de regulă, pe stâlpi speciali destinaţi în acest scop,
confecţionaţi conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru
dirijarea circulaţiei, pe stâlpii cu alte destinaţii, pe console montate pe stâlpi sau pe console
încastrate în construcţiile existente precum şi pe portale sau console special proiectate pentru
panourile de presemnalizare a intersecţiilor.
II. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calităţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia
recepţiei.
Verificările ce se efectuează sunt:
- forma şi dimensiunile, în conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit toleranţe
de + 1% pentru indicatoarele metalice.
- planeitatea feţei, toleranţa admisă fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.
- verificarea rezistenţei şi nedeformabilităţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.
- aspectul şi exactitatea executării simbolului.
- aplicarea corectă a foliei reflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderenţă, să nu
aibă încreţituri şi umflături.
- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisă toleranţa de + 1 mm pentru înălţimi ale
literelor până la 130 mm şi o toleranţă de + 2 mm pentru înălţimi mai mari; la grosimi ale
literelor până la 18 mm, se admite o toleranţă de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite
o toleranţă de + 1 mm.
Verificarea după montare a indicatoarelor constă în:
- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înălţimile prevăzute.
- modul de prindere pe stâlpi.
- este interzisă montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsă între
marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu
distrage atenţia conducătorilor de autovehicule.

III. INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE

DRUM
Stâlpii de ghidare şi catadioptrii se amplasează pe drumuri pentru ghidarea optică a
vehiculelor, în special în timpul nopţii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1).
Montarea stâlpilor de ghidare se face pe acostamente în poziţie verticală, aliniaţi pe
platformă la distanţa de 0,25 m de la marginea exterioară a acesteia, astfel încât dispozitivele
reflectorizante să fie vizibile din ambele sensuri de circulaţie.
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face pe ambele părţi ale platformei, în toate cazurile
când nu sunt necesari parapeţi. În acest caz, stâlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de
o parte şi de cealaltă, în profile transversale diferite (în zig-zag).
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum
atunci când pe cealaltă parte a platformei sunt necesari parapeţi montându-se pe aceştia
catadioprii la aceleaşi distanţe ca şi stâlpii de ghidare.
IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT,
PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI,
COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL
Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul
butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din următoarele elemente:
1) Automatul de semaforizare pentru trecerile de pietoni;
2) Semafoare bicolore (roşu/verde) pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor;
3) Semafoare tricolore (roşu/galben/verde) de diverse mărimi, pentru reglarea permisiunii de
trecere a autovehiculelor;
4) Butoanele antivandalism, de cerere a permisiunii de trecere a pietonilor, numite “butoane
pietoni”;
5) Indicatoare rutiere fig. G1 (G2) “Trecere pentru pietoni”;
6) Stâlpi de susţinere a elementelor sistemului: automat de semaforizare, semafoare de
pietoni, semafoare de vehicule, butoane pietoni, indicatoare rutiere;
7) Instalaţia electrică de alimentare şi comandă a semafoarelor, “cablajul electric”, pozat prin
ţevi de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian susţinut de un cablu portant de oţel.

1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE
Este montat într-o cutie metalică cu grad de protecţie prevăzut în STAS 1848/6,
amplasată pe unul din stâlpii de susţinere. Pentru a se evita stânjenirea circulaţiei pietonale în
jurul stâlpului de către dimensiunile agabaritice a cutiei în raport cu diametrul stâlpului, aceasta
se montează la o înălţime de cel puţin 2,20 m de la sol la latura inferioară.
Accesul cablurilor de alimentare şi comandă a semafoarelor în interiorul cutiei se face
prin intermediul a 4 presetupe amplasate pe latura inferioară. Se recomandă utilizarea a cinci
cabluri: unul pentru alimentare (3 x 2,5 mm2), câte unul pentru comanda semafoarelor amplasate
pe stâlpii de la capetele trecerii pentru pietoni (6 x 1,5 mm2) şi câte unul pentru fiecare buton
pietonal (2 x 1 mm2).
Cutia găzduieşte unitatea centrală, un modul electronic de comandă a semafoarelor de
vehicule şi pietoni, borne de joncţiune, o siguranţă automată generală şi o priză. Circuitele de
comandă a becurilor semafoarelor sunt protejate la suprasarcină prin fuzibili.
Automatul respectă următoarele cerinţe de securitate în dirijarea semaforizată a traficului:
a) Program de capăt la pornirea semaforizării, format din regimurile: “galben intermitent”,
“galben fix” şi “roşu general”;
b) Protecţie la apariţia permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscută sub denumirea “verde
antagonist”;
c) Protecţie la întreruperea circuitului de comandă a becurilor de roşu ale semafoarelor de
vehicule, cunoscută sub denumirea de “roşu defecte”;
 d) Circuite de protecţie, interne unităţii centrale, menite să monitorizeze buna funcţionare a
acesteia şi să comande instalaţia de semaforizare în regim de “galben intermitent” la apariţia
unei disfuncţionalităţi.
Funcţionarea tricoloră cu/fără restricţii este aciclică. Se acordă verde pentru trecerea de
pietoni numai dacă unul din butoanele pietoni a fost acţionat. Verdele apare imediat
(respectându-se timpii de securitate impuşi de tranziţia de la o fază de circulaţie la alta) numai
dacă s-a scurs intervalul minim programat între permisiunile succesive de trecere a pietonilor.
Durata de verde acordată pietonilor este programabilă şi se alege numai pentru a permite
acestora să se angajeze în traversare (nu să ajungă pe cealaltă parte a trecerii). Pentru a nu se
stânjeni foarte tare circulaţia auto, se urmăreşte formarea la capetele trecerii grupuri de pietoni
cărora li se acordă un timp minim de verde, necesar angajării în traversare şi ajungerea până în
apropierea de axul drumului, după care, prin culoarea verde intermitent sunt avertizaţi cei care
nu s-au angajat în traversare că nu trebuie să traverseze, iar pe cei surprinşi în traversare că
trebuie să se grăbească. Chiar dacă butoanele de cerere ar fi acţionate în permanenţă verdele
pentru pietoni se acordă numai după expirarea unui timp minim de verde pentru vehicule,
programabil, astfel încât să nu producă perturbaţii majore fluxurilor de vehicule.

2. SEMAFOARE
Sunt necesare cel puţin două semafoare de pietoni şi două semafoare de vehicule. Pentru
arterele cu mai mult de două benzi de circulaţie pe sens se recomandă, din motive de siguranţă,
instalarea unor semafoare de vehicule repetitoare. Acstea se amplasează fie pe partea stângă a
drumului sau pe consolă, dacă stâlpul e prevăzut cu consolă. Pentru semafoarele amplasate în
consolă se recomandă ca diametrul lentilei de roşu (culoarea restrictivă) să fie de 300 mm, iar
dacă direcţia de mers este pe axa est-vest, un panou de contrast face mai vizibil semaforul la
răsărit şi asfinţit. Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900 x 1350 mm (lăţime x înălţime).
Semafoarele de vehicule cu diametrul de 90 mm, semafoare de “prim vehicul”, sporesc
confortul conducătorului auto aşezat primul la semafor.
Dimensiunile şi forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevăzute de
STAS 1848/6.

3. BUTOANELE PIETONALE
Butoanele sunt antivandalism, amplasate “îngropat” în stâlp. Placa de aluminiu pe care
sunt montate îmbracă stâlpul şi este placată cu folie reflectorizantă.

4. STÂLPII
Dacă nu sunt în consolă, au diametrul exterior de min. 100 mm (conform SR 1848/4). Se
recomandă să fie confecţionaţi din ţeavă galvanizată la cald. Cablajul electric trece prin interiorul
lor. Un capac detaşabil la 40 cm de sol, uşurează accesul la cabluri şi facilitează conexiunile
electrice. Semafoarele se montează pe stâlp cu şuruburi M6. Partea superioară a semafoarelor de
vehicule şi de pietoni trebuie să fie aliniată. Distanţa minimă de la sol la partea inferioară a
semaforului de vehicule trebuie să fie de 2,2 m. Butonul de pietoni se montează pe partea opusă
semaforului de vehicul, la aproximativ 1,1 m de sol.
 5. AMPLASARE ŞI FUNCŢIONARE
Amplasarea şi funcţionarea semafoarelor, funcţionarea semnalelor luminoase, recepţia şii
exploatarea semafoarelor se face conform SR 1848/4.
Vor fi respectate prevederile STAS 1848/6 pentru:
- Condiţiile tehnice de calitate;
- Condiţiile constructive;
- Gradul de protecţie;
- Caracteristicile fotometrice şi colorimetrice ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei;
- Rezistenţa la temperatură;
- Acoperirile de protecţie;
- Funcţionarea de durată;
- Marcare;
- Regulile pentru verificarea calităţii;
- Metodele de verificare;
- Marcare, ambalare, livrare, transport şi depozitare;
- Termen de garanţie.
III. STANDARDE

SR 1848/1 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de

semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi
amplasare.

SR 1848/2 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de

semnalizare rutieră. Prescripţii tehnice.

SR 1848/3 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de

semnalizare rutieră. Scriere, mod de alcătuire.

SR 1848/4 - Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea

circulaţiei. Amplasare şi funcţionalitate.

STAS 1848/5 - Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie.

Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1848/6 - Semnalizare rutieră. Semafoare pentru dirijarea

circulaţiei. Condiţii tehnice generale de calitate.

SR 6900 - Lucrări de drumuri. Indicatoare kilometrice şi

hectometrice.
Clasificarea

Indicatoarele rutiere sunt montate de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori si pe stanga sau si pe
stanga sipe dreapta (repetate), daca se considera ca nu pot fi observate bine. Pot fi montate si
deasupra sau de cealalta parte a intersectiei.
Semnificatia unui indicator - pe intreaga latime a partii carosabile deschisa circulatiei
conducatorilor carora li se adreseaza. Cand este instalat deasupra benzii semnificatia lui este
valabila numai pentru banda respectiva.
Indicatoarele au forme si culori deosebite pentru a le putea distinge dinainte, pentru a sti
semnificatia lor (daca sunt de avertizare - triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rosu), de
prioritate - forme deosebite de toate celelalte, etc).

1. Curba la stanga

Este amplasat la cel mult 200 m de o curba la stanga. Canducatorul trebuie sa circule cu
viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea,
oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise.

2. Curba la dreapta

Este amplasat la cel mult 200 m de o curba la dreapta. Canducatorul trebuie sa circule cu
viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea,
oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise.

3. Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la stanga

Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe, daca
distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m inaintea primei
curbe. Aceste indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale, pe care este specificata
distanta pana la terminarea sectorului de drum periculos, daca lungimea acestuia
depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca
vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi,
intoarcerea) sunt interzise.

4. Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la dreapta

Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe, daca
distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m inaintea primei
curbe. Aceste indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale, pe care este specificata
distanta pana la terminarea sectorului de drum periculos, daca lungimea acestuia
depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca
vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi,
intoarcerea) sunt interzise.

5. Curba deosebit de periculoasa

Acest indicator se monteaza in curbe cu raze mai mici de 100 m, sensul sagetilor indicand
sensul virajului. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curba, toate
manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) fiind interzise.

6. Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase

Se instaleaza cate 5 astfel de panouri in curbe cu raze mai mici de 100 m sau in curbe
periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. Sunt amplasate in zona
exterioara a curbelor, varful sagetilor indicand sensul virajului.

7. Coborare periculoasa

Indicatorul alaturat se amplaseaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum, cand

panta depaseste 7%. Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza, dar nu are voie sa
stationeze pe toata lungimea pantei. Daca, in varful pantei, vizibilitatea este redusa sub 50
m, toate manevrele sunt interzise. Daca drumul nu este suficient de lat pentru a permite
trecerea a doua vehicule unul pe langa celalalt, are prioritate cel care urca fata de cel care
coboara.

8. Urcare cu inclinare mare

Se instaleaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum, cand panta depaseste 7%.

Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza, dar toate manevrele sunt interzise.
Daca drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a doua vehicule unul pe
langa celalalt, avand prioritate cel care urca fata de cel care coboara.

9. Drum ingustat pe ambele parti

Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul

de drum incepe sa se ingusteze pe ambele parti cu cel putin jumatate de metru. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele
de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise. Indicatorul poate fi insotit
si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat.

10. Drum ingustat pe partea dreapta

Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul

de drum incepe sa se ingusteze pe partea dreapta cu cel putin jumatate de metru. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele
de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise. Indicatorul poate fi insotit
si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat.

11. Drum ingustat pe partea stanga

Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul

de drum incepe sa se ingusteze pe partea stanga cu cel putin jumatate de metru. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele
de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise. Indicatorul poate fi insotit
si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat.

12. Drum aglomerat

La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa pastreza o distanta de

siguranta fata de vehiculul care se deplaseaza in fata sa. Se amplaseaza pe drumurile
publice pe care traficul este intens.

13. Tunel

Indicatorul din imagine se gaseste la 50-200 m de intrarea in tunel. In tunel, conducatorul

auto este obligat se reduca viteza si toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea,
mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise.

14. Pod mobil

Se amplaseaza la 100-200 m de podul mobil. Daca podul este ridicat, oprirea este
obligatorie. Pe pod, conducatorul auto este obligat se reduca viteza si sunt interzise toate
manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea).

Iesire spre un chei sau mal abrupt

Se amplaseaza la 100-200 m de chei sau mal abrupt pentru a atentiona conducatorul auto
ca, pe directia inainte, drumul se termina deasupra cheiului sau malului abrupt.

15. Drum cu denivelari

Acest panou se amplaseaza la 50-200 m de locul periculos. Daca lungimea sectorului de

drum depaseste 0,3 km, indicatorul este insotit de un panou aditional pe care este
specificata lungimea sectorului de drum cu denivelari. La intalnirea acestui indicator
conducatorii auto sunt obligati sa reduca viteza.

Denivelare pentru limitarea vitezei

16. Drum lunecos

Se afla montat la 100-200 m de sectorul periculos. Conducatorul auto este obligat sa

reduca viteza, sa circule cu atentie sporita, sa nu bruscheze volanul si comenzile
autovehiculului, si sa evite folosirea franelor.

17. Improscare cu pietris

Se amplaseaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos. Poate fi insotit de indicatorul

Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel putin ? m,
deoarece exista riscul ca pietrisul de pe partea carosabila sa fie aruncata de rotile
vehiculului catre ceilalti participanti la trafic. La intalnirea acestui indicator, conducatorul
auto este obligat sa reduca viteza si sa pastreze o distanta fata de vehiculul care circula in
fata sa

18. Caderi de pietre

Este instalat la 100-200 m de locul periculos. Poate fi insotit de un panou aditional pe

care este inscriptionata lungimea sectorului de drum periculos, daca acesta depaseste 300
m. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.

19. Presemnalizare trecere pietoni

Se instaleaza la 50-200 m de o trecere de pietoni, pe drumurile intens circulate, pe
sectoarele de drum unde vizibilitatea este redusa sau in afara localitatilor. Conducatorul
auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Acest indicator nu se
instaleaza cand locul amplasarii sale coincide cu locul amplasarii indicatorului Copii.

20. Copii

Conducatorii auto intalnesc acest indicator pe sectoarele de drum frecvent circulate de

copii (aflate in imediata apropiere a gradinitelor, scolilor si a locurilor de joaca).
Conducatorul este obligat sa reduca viteza sub 30 km/h in intervalul 7-22 si sa circule cu
atentie sporita.

21. Biciclisti

Se amplaseaza la 100-200 m de locul in care drumul public se intersecteaza cu o pista

pentru biciclisti. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca
viteza.

22. Animale

Acest indicator se monteaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde exista

riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. La intalnirea acestui
indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.

23. Lucrari

Indicatorul triunghiular din imagine se instaleaza la 20-200 m de sectorul de drum pe care

se executa lucrari. Fondul de culoare galbena semnifica caracterul temporar al lucrarii. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza.

24. Semafoare

Indicatorul se instaleaza la 30-200 m de locul in care se afla semaforul, daca se considera

ca prezenta semaforului ar putea surprinde conducatorii auto.

25. Aeroport

Se amplaseaza pe drumurile publice ce trec pe sub culoarele aeriene din apropierea

aeroporturilor, pentru a atentiona conducatorul auto de zgomotul puternic sau de
zborurile la joasa inaltime a avioanelor.

26. Vant lateral

Acest indicator este amplaseaza in locurile unde exista frecvent curenti puternici de aer
care pot afecta circulatia rutiera. Conducatorii auto trebuie sa fie atenti la trecerea pe
langa un autovehicul cu gabarit mare deoarece se poate forma fenomenul de absorbtie.

27. Circulatie in ambele sensuri

Indicatorul din imagine este intalnit la iesirea de pe un drum public cu sens unic. Are
rolul de a atentiona conducatorul auto ca pe sectorul de drum urmator se va circula in
ambele sensuri..

Alte pericole

Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea locului periculos, in orice situatie periculoasa care

nu este prevazuta cu un indicator de avertizare specific. La intalnirea acestui indicator,
conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.

Zona cu risc ridicat de accidente

Indicatorul rutier reprezinta un sector de drum cu lungimea de maximum un kilometru, pe

care, intr-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au inregistrat minimum 10 accidente grave de
circulatie, soldate cu cel putin 10 persoane decedate sau ranite grav. La intalnirea
indicatorului este recomandata reducerea vitezei de deplasare, sporirea atentiei si evitarea
efectuarii oricaror manevre riscante.

Accident

Intersectie de drumuri

Este amplasat numai in afara localitatilor, la 50-200 m inaintea unei intersectii nedirijate
de drumuri din aceeasi categorie.

Intersectie cu un drum fara prioritate

Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersectia

cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest
indicator.

Intersectie cu un drum fara prioritate

Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersectia

cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest
indicator.

Intersectie cu un drum fara prioritate

Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersectia

cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest
indicator.

Intersectie cu un drum fara prioritate, decalate

Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersectia

cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest
indicator.

Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu

Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor cu sens giratoriu. La intalnirea acestui

indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza.
Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere

Se amplaseaza la 50 m (in oras)/ 150 m (in afara localitatilor) inainte de trecerea la nivel
cu o cale ferata cu bariere sau semibariere. Conducatorul auto este obligat sa reduca
viteza la intalnirea acestui indicator. In oras, amplasarea indicatorului se va face pe
acelasi stalp cu panoul suplimentar cu o dunga rosie oblica, iar in afara orasului pe panoul
suplimentar cu trei dungi rosii oblice.

Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere

Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza la 50 m (in oras) / 150 m (in afara
localitatilor) inainte de trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere. La intalnirea acestui
indicator, conducatorul auto este obligat sa opreasca, inainte de a traversa calea ferata,
pentru a se asigura.

Trecere la nivel cu linii de tramvai

Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor in care tramvaiele urmeaza sa vireze la

dreapta ori la stanga. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa
reduca viteza si sa acorde prioritate tramvaiului.

Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin stanga

Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va ocoli pe

partea stanga.

Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin dreapta

Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va ocoli pe

partea dreapta.

Baliza bidirectionala

Avertizeaza conducatorul de vehicul ca va intalni obstacole pe drumul public, atat pe

partea drapta, cat si pe partea stanga, iar circulatia se va face prin mijloc.

Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu o cale ferata

Este montat inaintea trecerii la nivel cu calea ferata. Primul panou (cel cu trei dungi) se
monteaza la 150 m de calea ferata, al doilea (cel cu doua benzi) - la 100 m, iar ultimul
(cel cu o singura banda) - la 50 m de calea ferata. La intalnirea indicatorului cu trei benzi,
conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. La intalnirea ultimului indicator, cel cu o
singura banda, conducatorul auto nu mai are voie sa execute nicio manevra (depasirea,
oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea). In oras, din cauza conditiilor de trafic, nu
se instaleaza decat cel de-al treilea panou.

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrazi

Panourile din imagine se monteaza la 300 m (primul panou), 200 m (al doilea panou) si la
100 m (al treilea panou) de urmatoare bifurcatie de pe o autostrada.
Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere

Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere indicatoarele
obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a
depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren.

Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere

Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere indicatoarele
obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a
depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren.

Trecere la nivel cu o cale ferata simpla fara bariere

Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere indicatoarele
obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a
depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren.

Trecere la nivel cu o cale ferata dubla fara bariere

Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere indicatoarele
obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a
depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren.