Universitatea “Ovidius” din Constanta

Facultatea de Medicina Generala

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Cirnu Ana-Maria

MG II, Seria A, GR. 3

Constanta

2019
 Cuprins:
Definitie...................................................................................................................................................... 3
Cauze .......................................................................................................................................................... 3
Simptome ................................................................................................................................................... 3
Ivestigatii radioimagistice si de laborator .................................................................................................. 4
Tratament .................................................................................................................................................. 4
Evolutie. Complicatii. ................................................................................................................................. 5
 Definitie

Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula,

este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia
fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.

Cauze

In cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata de
ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor sangvine
care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea
acestuia. Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina
pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.

Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele

(disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana,
hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)

Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de

infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:

a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial

b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea,

hipertensiunea etc.

Simptome

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa survenita
brusc in piept, durere ce poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul stang sau in
ambele brate.
 De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de fatigabilitate,
dificultati in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina pectorala, insa este mult mai
intensa si dureaza mai mult (intre 15 minute si cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se produce.
Pacienti care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie si pacienti
care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza larga.

Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de aceea, este
important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice ca metoda de
preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.

Ivestigatii radioimagistice si de laborator

Investigatiile cardiologice de rutina pot preveni si pot ajuta medicul cardiolog sa puna
un diagnostic corect astfel pacientul sa poata primi un tratament corespunzator.

Consultul cardiologic de rutina cuprinde anamneza pacientului (cuprinde un set de

intrebari despre pacient, datele acestuia de identificare, motivele prezentarii la consultatie,
istoricul bolii - daca pacientul nu este la primul consult, antecedente heredocolaterale -
afectiuni de care au suferit/sufera rudele, tratament sau medicamente pe care pacientul le-a
administrat in ultima perioada), electrocardiograma ( reprezinta un test care inregistreaza
activitatea electrica a inimii, eventualele ritmuri anormale - aritmiile si daca exista o afectiune
a muschiului inimii), ecografia cardiaca (este o evaluare a inimii ce utilizeaza ultrasunetele,
oferind imagini precise ale muschiului, camerelor si structurilor din interiorul inimii, cum ar fi
valvele sau alte formatiuni.)

Tratament
 In momentul in care este suspectat infarctul, este important ca pacientul sa se prezinte
de urgenta in cel mai apropiat spital pentru a primi ingrijirile medicale necesare supravetuirii.

Pentru a evidentia debutul unui infarct, medicul cardiolog va efectua o

electrocardiograma (ECG) care are rolul de a prezenta eventualele anormalitati. Se vor
efectua analize de laborator precum enzimele cardiace (troponina I si T, si CK-MB,
mioglobina, AST/ALT, LDH si CK).

In cazul in care se confirma debutul infarctului, pacientul va fi monitorizat continuu

(tensiunea arteriala, electrocardiograma, starea generala), se va efectua oxigenoterapie, se
va administra nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa, tratament cu analgezice si
aspirina, heparina, tratament fibrinolitic cu trombolitice (in cazul pacientilor care se prezinta la
spital la mai putin de 12 ore de la debutul infarctului, aceste medicamente au rolul de a
dizolva cheagurile de sange).

In cazul unui infarct miocardic se efectueaza coronarografia de urgenta, care, in

functie de gradul de stenozare, se poate transforma in angioplastie coronariana (dilatarea cu
balon a vasului afectat sau prin implantare de stent). In functie de gravitatea stenozei, se va
efectua bypassul coronarian de urgenta (operatie clasica pe cord deschis ce implica
recoltarea unei vene sau artere sanatoase din alta parte a corpului care, mai apoi, va fi
grefata pe artera bolnava).

Evolutie. Complicatii.

Infarctul miocardic poate fi clasificat in functie de aspectul electrocardiografic ca fiind

infarct spontan (este cauzat de ruptura placii de aterom in boala coronariana), infarct
miocardic secundar unui dezechilibru ischemic (cauzat de spasmul coronarian, embolia
coronariana, hipo/hipertensiunea arteriala) si infarctul fatal care reprezinta moartea subita
cardiaca, cu simptome sugestive de ischemie.

Principala cauza a mortalitatii pacientilor cu infarct miorcardic sunt complicatiile de

natura mecanica, electrica si aritmica. Astfel, daca inima intra in soc cardiogen asociat cu
edem pulmonar acut, apare insuficienta de a pompa, iar acest lucru determina o mortalitatea
mult mai mare.

Pacientul poate prezenta angina post infarct, principalele posibile complicatii fiind
reocluzia arterei coronare, aritmii atriale sau ventriculare, care pot cauza moarte subita,
disfunctia de nod sinusal/atrioventricular, pericardita, afectarea sistemului nervos central,
regurgitare mitrala, anevrism, ruptura de sept etc.

Din cauza faptului ca sindromul coronar acut poate fi cauzat de mai multe conditii si,
totodata, poate fi si silentios (pacientul este asimptomatic), este important ca pacientii care
prezinta simptome sugestive de infarct miocardic acut sa fie evaluati atat din pct de vedere al
istoricului medical, cat si in ccea ce priveste examinarea fizica.

In cazul in care suspectati debutul unui infarct, este importat sa va adresati de urgenta
serviciului de ambulanta si sa solicitati primul ajutor. Consultul cardiologic de rutina poate
evidentia problemele de natura cardiaca si este indicat mai ales pacientiilor cu istoric familial
de boala cardiovasculara.