Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
236
V Votr ril',( rl Pnozn r pr cA
l)ru. lorriciinu sc incluplecinici la cerereatatilui. cap, lan! de picior, sau ce li se nizdrea lor, si sarpelesesupuneala toate jocurile.
A ! Nu tc supui ? Stai tu, c\,-ti arateu...si vru si-l prindd, ca si-l caute. Sedomesticisede-a binelea.
l):rr copilul zvicni in fundul sub-patului, unde se ghemui, cu nepreruita co- Copiii ilbotezardAliodor, dupi numele unui viteaz din basme,si se parea ci
rr.rrrri la cl, irr cuibarul pisicilor. Nici ameninprile, nici rugiminlile nu l-au in- garpelerispundea cind era chemat pe nume. Venea mai alescind era suierat usor
rlrrlrlccirts:iiasi. pe limba lui cum numai Ionici stia s-o faci.
- Am si te las acolo nemincat, il procitea maici-sa. Si-1i dea migile si sugi ! ii puneau regulat sub pat un blid cu lapte dulce, pe care-l giseau totdeauna
l)irinqii, dupi oarecari opinteli zadarnicesi-l scoati, se linistiri. Copilului nu golit, nu se gtie,de garpesau de miqe.
i s ;r intimplat nici un riu. Ceilalqi fragi, pizmasi, il iscodeau,plecindu-se la ince- La inceput a fost foarte greu cu el in odaie...indati ce-l lisau jos, unde era
lrut tcmitori, apoi tot maiindrazneti sub margineapatului. Cu ochii lor ageri, frig, amorgea.Atunci il putea cilca gi strivi oricine intra. Trebuia sd-l pdzeasci
z.irrcauacolo ca intr-o taini pe Ionici infigurind gi desfigurind cureluga minu- toli ca pe ochii din cap...Ionici il culca totdeauna searacu el. Iar noaptea,cind
rrirti, cu care le ficea in ciudi. adormea el, i-l luau de pe piept gi il aruncau sub pat, unde sta ingepenit pini a
ln sfirsit, dupi multe ademeneli gi figiduieli, ci nu-i ia nimeni curelusa, care doua zi, cind iar il scoteau la 1oacd.
rrimine a lui, numai si le-o arate, copilul iegi din ascunzdtoare.insi, neincrezi- Numai femeia nu se deprindeacu el. il privea mereu cu spaimi si nu suferea
tor, virise iar odorul la loc, sub cimasi. cu nici un chip si se atingi de ea.
La urmi se invoi si-l scoati, penrru un bricegut...si intinse pe pat sub ochii Au trecut agaiarna si primavara, ca in basmele cu gerpi vrijili, in pielea ci-
speriagiai gospodineiun sarpe,lung ca de un cor, negru pe spatesi cevamai des- rora se ascund geniile binelui sau ale riului. Ajunsesera si creadi ci poate era un
chis pe pintece, cu capul mic si rotunjor, pe laturile ciruia sclipeau doul mirge- pui riticit de-al impiratului gerpilor, care, cind o afla unde se giseqtefeciorul,
luqede sticli rosie, ochii fer; pleoape.Numai coada subqiresi ascutiti tresirea are si vie ;i si-l riscumpere de la cei ce l-au primit gi ingrijit, cu o baniqi de aur
usor. lncolo, zdceainert dar se simtea cn pilpiie in el un firigor palid de viaqi. qi de nestemate.
Gospodarul cunoscu numaidecit ci e vorba de un sarpeneveninos,un biet Cind a dat cildura ;arpele a inceput si se migte mai slobod prin casi. Nu mai
sarpenevinovat de pidure, care nu poate face nici un riu. sta cuminte sub pat sau unde il puneau. Umbla mereu, se strecura, nesimlit, de
Femeia ceru totusi si stirui cu incipitinare si-l arunce in foc. Omul nu se colo pini colo. Era foarte curios si stie tot. ii pl;cea si cercetezesi si se vire in
invoi. El se pregitea si-l ia cu doui beqigoare,si-l scoar; gi si-l zvirle undeva locurile cele mai ascunse.ll giseau cind in colqarul cu blide, cind in dulapul cu
departe, ce-o vrea Dumnezeu cu el, dar Ionici se repezi ca un uliu gi-l viri din haine, mai des dupi cotlon. Altidati, la cald, in cuibarul clo;telor, care sireau
nou in sin. spiimintate de pe oua. De citeva ori l-au descoperit in vatra cu cenusi, unde fu-
Acum toqi copiii slrira si luari intr-un suflet apirarea sirmanei jivine. sesegatasa-l coaci de-a binelea. Odati s-a plimbat citava vreme in buzunarul lui
Plinseri, se rugari, gipardca au si vadi de el gi au si-l ingrijeasci numai si lil Padeg.Noaptea pirisea copiii gi vizitape ceilalgimembri ai familiei. Gospodarul
lasetovaris de joaci. $i gospodarul,milos, seinvoi si-l opreascain casalui. Nu- nu spuneanimic, doar punea mina pe el 9i-l zvidea cit colo. Dar gospodina, iesita
mai femeia, ?nvergunati,cereaalungareasarpelui, certindu-i qi ocirindu-i cu ce-i din minqi, cum il simlea, gipade scula toati casa.Trebuia si sari altcineva,de obi-
venea la guri. Dupi multi tirguiala, paceas-a ficut. $arpele ri.maseintre copii. cei Ionici, gi si i-l culeagi. Femeia ocira gi blestemapini ce adormea iar,tirziu.
Aveau voie si sejoace fiecarepe rind cu el, firi si se certe. La cel mai mic semn Trebuia si se faci insi la un fel. Nu se indurau si-l ucidi. Nu atit de mili sau
de neinlelegere, lighioana are sa fie zvirlitape api... Raminea insi statornicit ci de hatirul copiilor, cit de teami. S-ar putea ca un sarpe,venit agadin senin la casa
era al lui lonici, singurul lui stipin, care seindarora sal imprumure si fraqilor sii. Ior, sa fie un semn trimis de pricopseali. Ar fi fost si-gi ucidi norocul.
Ziua,fiara se dezmortea lingi vatri gi blindi seincolicea fie de bra6 fie, ca un Acum inadins ii lisau mereu uga deschisi si-l inlesneausa plece. $arpeleie-
colan, de gitul frn,tinilor de joc. Dar ?i plicea mai alesin sin, pe pielea caldi, cin- sea,seplimba pe unde-i plicea 9i se intorcea iar statornic la ciminul lui. IJneori,
gdtoarein jurul mijlocului ori covrig in fundul cimigii la spate. cind copiii zburdau pe a{ari, se lua gi se tinea, tiptil, dupi ei, alunecind voios
Incepusesi-si cunoasci prietenii, care nu se mai dezlipeau de el, era bun ;i prin iarba umedi sub prunii incircaqi de rod.
drigistos indeosebi cu Ionici, pe pieptul ciruia dormea invirtit ca un colac. Co- Caci fapd vrednic de luat aminte, dinffe toate, numai livada lui Padegnu fu-
piii il ficeau sau braqari cu spiralele urcind de la cot pini la git, unde cipgorul lui seseatinsi de un ingheg venit fari veste peste flori si isi pistrase roadele toate. $i
cu limbi ascuqitejuca ager sub berbia biiatului. Ori gi-l implereau cununi pe inci un lucru bagaseri de seami. De cind garpeleintrase in casi, se stirpiseri toqi
218 239
Pnozn t Pt tA
V. V trti tJl l ',( tJ
24'1
240
V. Votr lI t',( rl Pnozn Lt 't <A
cxPlor',rlc.$i culn cru un tinir nu numai cu stiinla, dar si cu suflet,se hotiri sa I)upi inmormintare lumea s-aintors la casamoartei, unde gospodarul,mig-
ltrrrccrrrLila o irrrlriti operatie: una asuprastomacului gi in acelagitimp alta asu- cat 9i mindru de atita cinste, a poftit pe toli la praznicul ritual, dezlanquit dupi
lrlir irrchipuirii,asupramoralului bolnavei,obsedatade gindul garpelui.Era el vechile datine cu belgug de biuturi si mincare, cu risete, glume 9i veseliede-a
irtstrsiloartc curios de rezultat. lungul a cinci meseintinse in bitituri.
A ciutat, dcci, si a procurar de la farmacist un $arpedin aceiaginuli in bor- S-a cerur gi s-a biut mai alesmulta pici, ficuti chiar de viduv din livezile
(',ur('cu spirt la ferestrelespigiriilor, pe carel-a pistrat la indemini. lui. incit repedebalercadinpivni$ se goli, agaci trebui si o ristoarne cu vrana
Lrr opcragie,a gisit, cum era de asteptat,un cancer. in jos, ca s-o poat; stoarcede cele din urmi picdturi.
firsri, un lucru straniu. Tumora nu aveaforma obisnuiti de ciuperci infloriti Cind cei trei oameni voinici, cirmuiqi de Padeg, o deteri peste cap' ceva
siruclc rac. Ci inchipuia aidoma un sarpe.o cordea crunti, care,dupi ce i9i infip- suni acolo iniuntrul gol al vasului.
sescr::rl'ritul mai rotund in stomac, se risucea peste el gi, incolicindu-I, isi aducea il cHtinar; din nou cu putere. Se lovea incoace si incolo de pereqi un Iucru
crr:rrlasubgirepini la ficatul luat in pleasni. Sub el aorra se zbiteadeznidijduiti. tare. cizut iniuntru.
Medicul, infiorat de infricogitoarele puteri ale inchipuirii, a cusut f;ri si se Unul puse ochiul la preduf ;i privi in pintecul balercii. Nu se putea deosebi
atingi de miruntaie pinrecele la loc. Dar cind femeia s-a desteptat ei i-a ardtat nimic. tntoarseri din nou butoiul gi il potriviri cu gura in jos, smucindu-l ugor 9i
triumfator garpeledin borcan. cu megtegug,a;a ca lucrul striin si ajungi gi si vie la gura vranei. $iJ traseri afari.
- Iatd! L-am gisit si 9i l-am scos! ii strigi el. De acum trebuie si te faci re- Iegi de acolo, geapin gi ugor zbircit de alcoolul in care se pistrase neatins,
pcde bine. Aliodor, puiul impiratului gerpilor, nevinovatul tovarig de joc al copiilor. Tot
$i ciuta si-i altoiasci adinc gindul insinitogirii pe amigirea cu sarpelestriin. aga de negru, de subqire gi nevitimitor cum era inainte de a-l duce la pieire
I'lra o incercare caremerita osteneala.Ya aveaspiritul, imaginaqia,din nou pu- neastimpirata lui curiozitate si ndravul de a-;i viri cipqorul peste tot'
tcre asupramateriei, caremicar si usureze,dacanu mai putea si vindece,rava- Oamenii incepuri sa strige gi scoaseri garpelemort in mijlocul curlii, unde
giile cumplite ale bolii pe care o stirnise? mullimea bea gi seinveselea,ocirind pomenirea lui spurcata.Dar acum se ade-
Femeia, dupi ce iegi din amorleali, lui de data astafilrdnici o sili sarpelein verea ci nu era el cel vinovat.
mini si-l privi cu luare-aminte. Dar in loc si se bucure intoarse cu amiriciune Copiii siriri cei dintii gi sejeluiri dupi Aliodor mai abitir decit dupl maicalor.
capul, care se bllinginea de gitul subgireca o r;rticuti pe vrej. O femeie carebiuse cam multi quici din balercaunde se plamldise garpele,
- Nu mi minqi dumnearape mine, facu ea semn cu privirile. Arta rrr, . gu.- privindu-I, simqi greaqi gi incepu si verse. Alta, citind si-i vie in ajutor, se porni
pele meu ! gi ea pe acelasilucru. $i in urma lor alte zece.Care cum afla de ce e vorba nu mai
- Cum nu e garpeletiu ? Dar al cui e ? aqtepta,se punea pe icnit.
- Al meu e negru, mai mic 9i mai sublire. Art" e pestritat cu galben. Apoi se urniri la treaba astabirbagii cu duiumul'
- Este el ! spusemedicul incurcat. A mai crescut, gi, stind acolo in zemurile O adevdratdmolimi dasein toqi cili gustaseri dingrozavaguicl, a cirei tirie,
acrealepintecelui, gi-a schimbat culoarea.s-a ingrlbenit de fiereape care a supr-o. sl-gi spargi gura, li sepirea cS.eraoperajigadinei.
Femeia da cu indiritnicie din cap in semn ci nu e asa. $i nu vrea si iasi
$i nu azvirleau din ei numai ce mincaseri atunci la pomani, ci tot ce duseseri
din ale ei. in guri cu o ziinainte. Doar mlruntaiele din ei nu le-au dat afard-
*
$-apoi ista miroasea spirt. Si eu n-ampus in guri de-o luna micar o picituri. Praznicde pomini. Asta a fost rdzbunarealui Aliodor, nipistuit pe nedrept
Planul si viclenia medicului erau asdel date pestecap. lnchipuirea puruse si de oameni.
inlesneasci zbucnrreacancerului gi si-i inteqeascicresterea.Dar putere ca si lu- Folosindu-se de viicirelile gi icniturile obqtegti,Ionica a ridicat garpeledin
crezeacum de-a-ndoaseleanu mai avea. qirini gi, stringindu-l ca odinioari la piept, a fugit cu el in fundul ogrizii. Aco-
Femeia a fost luata acasi, unde dupa citeva zile a murit. lo i-a sipat o groapi gi bocindu-l l-a inmormintat, asacum vizuse ci au ficut cu
lnmormintarea, cu marea ei p"r.l...., a pus in fierbere toate satele dim- biata maici-sa.
prejur, adunate si insoteasci la groapivictima garpelui fabulos. Toati vina cadea
pe copiii care opriseri. dihania in casi, si mai alespe bietul Ionici. Oropsiqi qi 1947, martie 7, Bwcwrepti
huiduigi, ei plingeau singuri si razleti, nemingiiaqi de nimeni.
242