Dr.ing.

Dr.ing. Mihai
Mihai DICU
DICU

ÎIIIBIIIIIIIIIIIINŢI IIIIIIEIIEV
INVESTIGAŢII ŞI INIEIII'IIEIIIIII

COMPRESS
COMPRESS BUCUREŞTI
BUCUREŞTI

2000
 Dr.ing. Mihai DICU

mic/imunmm.
mmm“ ş,
Mfismm

COMPRESS BUCUREŞTI

2000
 Referent
Referent ştiinţific:
Prof.
Prof. dr
dr ing.
ing. Stan
Stan JERCAN
JERCAN
Redactor
Redactor responsabil
responsabil şi consilier
consilier editorial
editorial
Vasile TĂMAIÂN
TÄMAIÅN
Tehnoredactare
Tehnoredactare computerizată
computerizată
Ing. Anca LOBAZĂ
LoBAZÅ
Prep.
Piap. ing. Ioana MĂRGINEANU
Prep.
Piap. ing. Mihai MĂLEANU

Descrierea
Descrierea CIP
CIP aa Bibliotecii
Bibliotecii Nationale
Nationale
DICU,
DICU, MIHAI
MIHAI
Îmbrăcăminţi
Îmbrăcăminţi rutiere,
rutiere, investigaţii
investigaţii şi interpretări
interpretări //
Mihai
Mihai Diciu
Diciu -– Bucureşti:
Bucuresti: Conpress,
Conpress, 2000
2000
130p.
l30p. 22
22 cm. – (Tehnică)
crn. - (Tehnică)
Bibliogr.
Bibliogr.
ISBN
ISBN 973-8165-11-3
973-8165-11-3
625.7
625.7

Tipărirea
Tipărirea s-a
s-a efectuat
efectuat inin atelierele
atelierele U.T.C.B.
U.T.C.B.
Sub
Sub comanda
comanda Nr.Nr. 5482/19.09.2000
5482/ 19.09.2000
Referat
Referat …………..
.............. din
din ……..
........

CONSPRESS
CoNsPREss
dul
Bdul LACUL TEI Ni.
B Nr. 124
124 Sect.
seci. 2 Bucureşti
Tel.
Tal. 01
01 242 27 19
19
 PREFAŢĂ
PREFAŢÅ

Lucrarea de faţă intitulată: ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE; INVESTIGA

intitulată; ÎMBRĂCĂMINŢJ INVESTIGAŢII ŢH ŞI
INTERPRETĂRI reprezintă
INTERPRETĂRI reprezintă un un material
material cece sintetizează
sintetizează o parte aa documetaţiei
o parte documetaţiei apărută
apărută
în
în domeniul
domeniul tehnologiei
tehnologiei lucrărilor
lucrărilor dede întreţinere
întreţinere aa drumurilor.
drumurilor. Autorul prelucrează
Autorul prelucrează
aceste
aceste date
date şi le prezintă în
le prezintă în viziune proprie, detaliind
Viziune proprie, detaliind agresivitatea
agresivitatea traficului
traficului rutier
rutier şi aa
factorilor
factorilor de
de mediu
mediu asupra
asupra cauzelor
cauzelor degradărilor
degradărilor la la drumuri, precum şi metode
drumuri, precum metode de de
reparare
reparare prin utilizarea tehnologiilor
prin utilizarea tehnologiilor moderne.
moderne.
Scopul
Scopul lucrării
lucrării este
este dede aa veni
Veni înîn sprijinul
sprijinul studenţilor
studenţilor dindin anul
anul V, pentru aa se
V, pentru se
pregăti la
pregăti la disciplina
disciplina "Exploatarea
"Exploatarea şi întreţinerea
întreţinerea drumurilor".
drumurilor". Nu Nu sunt
sunt detaliate
detaliate aici
aici
întreţinerea
întreţinerea drumurilor
drumurilor pe pe timp
timp dede iarnă
iarnă şi nici
nici întreţinerea
întreţinerea taluzelor,
taluzelor, şanţurilor şi
rigolelor,
rigolelor, marcajelor
marcajelor etc.
etc. Din
Din acest
acest punct
punct dede vedere,
Vedere, lucrarea
lucrarea se
se axează
axează pe
pe oo direcţie
direcţie
precisă, cu
precisă, cu elemente
elemente de de detaliu,
detaliu, asupra
asupra cauzelor
cauzelor degradărilor
degradărilor carosabilului
carosabilului şi măsuri
măsuri
de
de remediere,
remediere, ce ce au
au dus
dus la
la fixarea
fiXarea titlului
titlului ei.
ei.
Lucrarea
Lucrarea se se doreşte
doreşte aa fi
fi un
un element
element ajutător,
ajutător, tip
tip ghid practic, pentru
ghid practic, pentru inginerii
inginerii şi
tehnicienii
tehnicienii ce
ce îşi
îşi desfăşoară
desfăşoară activitatea
activitatea în
în domeniul
domeniul întreţinerii
întreţinerii suprastructurii
suprastructurii rutiere.
rutiere.

Dedic
Dedic această
această lucrare
lucrare mentorului
mentorului care
care m-a
m-a format
format şi m-a
m-a îndrumat
îndrumat lala doctorat
doctorat
în persoana d-lui
în persoana prof.dr.ing. Jercan
d-lui prof.dr.ing. Jercan Stan,
Stan, căruia
căruia îi
îi mulţumesc
mulţumesc şi îi
îi voi păstra mereu
Voi păstra mereu oo
sinceră
sinceră recunoştinţă.
recunoştinţă.

Autorul
Autorul
 Cuprins
Cuprins

Cap.1 EXPLOATAREA
EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA
ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR
DRUMURILOR

1.1 Necesitatea programării

Necesitatea programării lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere
1.2 Evoluţia
Evoluţia sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere
1.3 Analiza
Analiza comparativă
comparativă aa indicatorilor
indicatorilor economici
economici şi energetici
energetici

Cap.2 ACŢIUNEA
ACŢIUNEA TRAFICULUI
TRAFICULUI ASUPRA
ASUPRA CĂII
CĂII

2.1
2.1 Agresivitatea
Agresivitatea traficului
traflcului

2.2
2.2 Efectul
Efectul acţiunii
acţiunii pneului
pneului la
la suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere
rutiere
2.2.1
2.2.1 Influenţa
Influenţa caracteristicilor
caracteristicilor constructive
constructive ale pneului la
ale pneului la suprafaţa
suprafaţa
carosabilului
carosabilului
2.2.2
2.2.2 Influenţa
Influenţa texturii pneului asupra
texturii pneului asupra uzurii
uzurii carosabilului
carosabilului prin
prin aderenţă
aderenţă
şi frecare
frecare

2.3
2.3 Efectul
Efectul acţiunii
acţiunii pneului
pneului asupra
asupra structurii
structurii rutiere
rutiere
2.4
2.4 Răspunsul
Răspunsul carosabilului
carosabilului la
la solicitarea
solicitarea autovehicolului
autovehicolului

Cap.
Cap. 33 INFLUENŢA
INFLUENŢA DISTRUCTIVĂ
DISTRUCTIVĂ A
A AGENŢILOR NATURALI
AGENŢILOR NATURALI

3.1
3.1 Influenţa
Influenţa variaţiilor
variaţiilor de
de temperatură
temperatură asupra
asupra sistemului
sistemului rutier
rutier

3.2
3.2 Propagarea procesului de
Propagarea procesului de fisurare
fisurare din
din fundaţie
fundaţie în
în îmbrăcăminte
îmbrăcăminte
3.2.1
3.2.1 Durata
Durata de
de viaţă
viaţă la
la oboseală
oboseală
3.2.2
3.2.2 Modelarea propagării fisurii
Modelarea propagării fisurii

3.3
3.3 Influenţa
Influenţa variaţiilor
variaţiilor de umiditate în
de umiditate în sistemul
sistemul rutier
rutier şi fundaţia
fundaţia lui
lui
3.4
3.4 Acţiunea
Acţiunea distructivă
distructivă aa ingheţului
ingheţului la
la drumuri
drumuri
Cap.
Cap. 4
4 EVOLUŢIA
EVOLUŢIA DEGRADĂRII
DEGRADĂRII DRUMURILOR
DRUMURILOR ŞI CAUZELE
CAUZELE LOR
LOR

4.1
4.1 Cauzalitatea
Cauzalitatea degradării
degradării sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere
4.1.1
4.1.1 Principalii
Principalii factori
factori ce
ce antrenează
antrenează mecanismul
mecanismul degradării
degradării
4.1.2
4.1.2 Rolul
Rolul diferitelor
diferitelor straturi
straturi rutiere
rutiere faţă
faţă de procesul degradării
de procesul degradării

4.2
4.2 Forme
Forme de
de degradare
degradare şi evoluţia
evoluţia lor
lor pe
pe tipuri
tipuri de
de structuri
structuri rutiere
rutiere
4.2.1
4.2.1 Degradări
Degradări ale
ale sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere flexibile
flexibile
4.2.2
4.2.2 Degradări
Degradări specifice
specifice îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din beton de
din beton de ciment
ciment

Cap.
Cap. 55 INDICII
INDICII STĂRII
STĂRII DE
DE DEGRADARE.
DEGRADARE. CORELAŢII
CORELAŢII ŞI INTERPRETĂRI
INTERPRETÄRI

5.1
5.1 Calculul
Calculul stării
stării tehnice
tehnice la
la sisteme
sisteme rutiere
rutiere flexibile
flexibile şi semirigide
semirigide
5.1.1
5.1.1 Calculul
Calculul indicelui
indicelui de
de degradare
degradare structural
structural
5.1.2
5.1.2 Calculul
Calculul indicelui
indicelui de
de degradare
degradare dede suprafaţă
suprafaţă
5.1.3
5.1.3 Calculul
Calculul indicelui
indicelui global
global al
al stării
stării de
de degradare
degradare
5.1.4
5.1.4 Criterii
Criterii de
de alegere
alegere aa lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere

5.2
5.2 Calculul
Calculul stării
stării tehnice
tehnice la
la siteme
siteme rutiere
rutiere rigide
rigide
5.2.1
5.2.1 Cauzele
Cauzele degradărilor
degradărilor
5.2.2
5.2.2 Evaluarea degradărilor
Evaluarea degradărilor sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere rigide
rigide

Cap.
Cap. 66 ÎNTREŢINEREA ŞI
sI REPARAREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR
îMBRÅCÅMINŢILoR
ASFALTICE
AsFALTICE
6.1
6.1 Repararea
Repararea degradărilor
degradărilor locale
locale
6.2
6.2 Tratamente
Tratamente dede suprafaţă
suprafaţă
6.3
6.3 Covoare
Covoare asflatice
asflatice
6.4
6.4 Întreţinerea prin reutilizarea
Întreţinerea prin reutilizarea materialului
materialului din
din îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică

Cap.
Cap. 77 REPARAREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR
ÎMBRÄCÄMINŢILOR DIN BETON

7.1
7.1 Repararea
Repararea şi întreţinrea
întreţinrea degradărilor
degradărilor de
de suprafaţă
suprafaţă
7.2
7.2 Repararea
Repararea şi întreţinerea
întreţinerea degradărilor
degradărilor structurale
structurale
7.3
7.3 Procedee
Procedee de
de reciclare
reciclare aa betonului
betonului de
de ciment
ciment rutier
rutier
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 1
1

INTERACŢIUNEA
INTERACŢIUNEA EXPLOATARE
EXPLOATARE -- ÎNTREŢINEREA
ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR
DRUMURILOR

1.1. NECESITATEA PROGRAMĂRII

1.1. NECESITATEA PROGRAMÄRII LUCRĂRILOR
LUCRĂRILOR DE
DE ÎNTREŢINERE
ÎNTREŢINERE

Menţinerea
Menţinerea reţelei
reţelei dede drumuri
drumuri la la un
un nivel
nivel tehnic
tehnic corespunzător
corespunzător la la care
care
exploatarea
exploatarea săsă se
se facă
facă în
în cadrul
cadrul normelor
normelor dede siguranţă
siguranţă aa circulaţiei,
circulaţiei, necesită
necesită oo
urmărire continuă
urmărire continuă aa stării
stării tehnice
tehnice aa carosabilului.
carosabilului. Acest
Acest lucru presupune cunoaşterea
lucru presupune cunoaşterea
principalilor factori
principalilor factori de
de agresivitate
agresivitate lala drumuri
drumuri şi aa cauzelor
cauzelor apariţiei
apariţiei degradărilor,
degradărilor,
precum şi programarea
precum programarea corespunzătoare
corespunzătoare aa lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere în
în concordanţă
concordanţă cucu
aplicarea
aplicarea unor
unor metode
metode specifice
specifice de
de reparare
reparare aa degradărilor.
degradărilor.

Principala
Principala legătură
legătură între
între exploatarea
exploatarea drumurilor
drumurilor şi programarea
programarea lucrărilor
lucrărilor de
de
întreţinere
întreţinere este
este reprezentată
reprezentată de
de costurile
costurile înglobate,
înglobate, iar
iar acestea
acestea depind
depind în
în mare
mare măsură
măsură
de
de nivelul
nivelul de
de serviciu
serviciu al
al drumului
drumului (figura
(figura 1).[1]
1).[1]

NIVEL
î SERVICIU
sERvICIU REMEDIERE
REMEDIERE

-Wnî
FOARTE BUN

f BUN
A
B _ 22 cm
Cm Tratament asfaltic

*©Cţ f
SATISFĂCĂTOR _ 3-4
3-4 cm
Cm Covor asfaltic
asfaltic

*QŞP
D _
ALERTĂ W//////% 10-16
10-16 cm
cm Consolidare
Consolidare

RĂU E 50-60
50-60 cm
cm Refacerea
Refacerea
sistemului
sistemului asfaltic
asfaltic

p
CB CB COST
Ă CC r C RELATIV
C D
CE

Figura
Figura 1l

În
În figura
figura 11 se prezintă în
se prezintă în detaliu
detaliu evoluţia
evoluţia nivelului
nivelului de
de serviciu
serviciu pentru un drum
pentru un drum
de
de la
la construcţia
construcţia sa
sa până
până în
în faza
faza de
de degradare
degradare totală.
totală.
 Astfel,
Astfel, unui
unui drum
drum nounou îi îi corespunde
corespunde nivelul
nivelul de de serviciu
serviciu (A)
(A) căruia
căruia ii se
se atribuie
atribuie
starea
starea tehnică
tehnică FOARTE
FOARTE BUN. BUN. Pe Pe parcursul
parcursul exploatării
exploatării apare
apare efectul
efectul dede vătămare
vătămare în în
timp
timp care
care generează
generează apariţia
apariţia degradării.
degradării. Dacă
Dacă sese iau
iau măsuri
măsuri de de remediere
remediere la la nivelul
nivelul
(B)
(B) de
de serviciu,
serviciu, costurile
costurile operaţiilor
operaţiilor de de readucere
readucere la la nivelul
nivelul A A sunt
sunt mici
mici (C B). Acestea
(CB). Acestea
înglobează
înglobează costurile
costurile necesare
necesare execuţiei
execuţiei unui
unui tratament
tratament de de suprafaţă
suprafaţă cu cu structuri
structuri
asfaltice ultrasubţiri de
asfaltice ultrasubţiri de la
la 1l cm
cm la un 1,5
la un 1,5 cm.
cm.
În
În cazul
cazul în în care
care nunu se se iau
iau măsuri
măsuri de de remediere
remediere aa degradărilor
degradărilor superficiale
superficiale
apărute
apărute şi sese continuă
continuă exploatarea
exploatarea drumului,
drumului, acesta
acesta ajunge
ajunge la la nivelul
nivelul (C)(C) dede serviciu,
serviciu,
costurile
costurile dede refacere
refacere fiind
fiind mult
mult mai mai mari
mari (C(CCC >>C B).Costurile C
CB).Costurile CCC reprezintă
reprezintă valoarea
valoarea
reabilitării
reabilitării carosabilului
carosabilului prinprin aplicarea
aplicarea unui
unui covor
covor asfaltic
asfaltic de
de 3÷4
3+4 cm.cm.
Dacă
Dacă nu nu se
se iau
iau măsuri
măsuri de de reabilitare
reabilitare aa carosabilului
carosabilului la la nivelul
nivelul de de serviciu
serviciu (C)
(C) se
se
ajunge
ajunge la la nivelul
nivelul de de alertă
alertă (D),
(D), cănd
cănd este
este necesară
necesară consolidarea
consolidarea sistemului
sistemului rutier.
rutier.
Costurile
Costurile aferente
aferente (C D) sunt
(CD) sunt multmult maimai mari
mari decăt
decăt costurile
costurile C CBB şi C C, fiind
CC, fiind necesare
necesare
fonduri
fonduri dede investiţii
investiţii pentru
pentru realizarea
realizarea straturilor
straturilor rutiere
rutiere de de consolidare.
consolidare.
În
În cel
cel mai
mai nefavorabil
nefavorabil caz, caz, cănd
cănd se se ajunge
ajunge la la nivelul
nivelul dede serviciu
serviciu (E),
(E), rău
rău ,, în
în
urma exploatării
urma exploatării continue
continue fără fără aa sese lua
lua măsuri
măsuri de de întreţinere periodice, drumul
întreţinere periodice, drumul se se
degradează
degradează în în totalitate.
totalitate. Costurile
Costurile aferente
aferente construcţiei
construcţiei unuiunui drum
drum nou nou sunt
sunt extrem
extrem de de
mari
mari necesitănd
necesitănd fonduri
fonduri alocate
alocate din din bugetul
bugetul naţional,
naţional, situaţie
situaţie în în care justificările
care justificările
degradărilor
degradărilor apărute
apărute suntsunt greu
greu de de susţinut.
susţinut. De De aceea,
aceea, se se recomandă
recomandă supravegherea
supravegherea
continuă
continuă aa reţelei
reţelei de de drumuri
drumuri din din zona
zona de de competenţă
competenţă şi luarea luarea de de măsuri
măsuri de de
întreţinere periodice la
întreţinere periodice la momentul
momentul oportun,
oportun, astfel
astfel încât
încât costurile
costurile înglobate
înglobate să să fie
fie
minime.
minime.

1.2.
1.2. EVOLUŢIA
EVOLUTIA SISTEMELOR
SISTEMELOR RUTIERE
RUTIERE

Pe
Pe măsura
măsura creşterii
creşterii traficului
traficului şi aa creşterii
creşterii sarcinii pe osie,
sarcinii pe osie, alcătuirea
alcătuirea sistemelor
sistemelor
rutiere
rutiere s-a
s-a modificat
modificat şi se se modifică
modifică în în continuare
continuare trecând
trecând de de la
la sisteme
sisteme rutiere
rutiere
flexibile
flexibile cu cu structuri
structuri asfaltice
asfaltice de de protecţie
protecţie către
către sisteme
sisteme rutiere
rutiere grele
grele cucu straturi
straturi
asfaltice
asfaltice mai
mai groase
groase şi la
la structuri
structuri rutiere
rutiere rigide
rigide (figura2.)
(figura2.)
Îmbrăcăminţile
Îmbrăcăminţile asfaltice preiau deformaţiile
asfaltice preiau deformaţiile straturilor
straturilor suport pe cănd
suport pe cănd cele
cele din
din
beton de
beton de ciment
ciment repartizează
repartizează încărcarea
încărcarea pepe oo suprafaţă
suprafaţă mai
mai mare.
mare. Fiecare
Fiecare dintre
dintre ele
ele au
au
avantajele
avantajele şi dezavantajele
dezavantajele lor.lor. Astfel
Astfel straturile
straturile asfaltice
asfaltice sese comportă
comportă bine
bine lala acţiunea
acţiunea
factorilor
factorilor dede mediu
mediu şi amortizează
amortizează zgomotul
zgomotul de de rulaj
rulaj aa autovehiculelor
autovehiculelor fiind
fiind şi uşor
uşor de
de
reparat, pe cănd,
reparat, pe cănd, structurile
structurile rutiere
rutiere rigide
rigide rezistă
rezistă mai bine la
mai bine la acţiunea
acţiunea traficului,
traficului, dar
dar
sunt
sunt mai
mai sensibile
sensibile lala acţiunea
acţiunea factorilor
factorilor climaterici.
climaterici. De De aceea,
aceea, sese dezvoltă
dezvoltă în ultima
în ultima
perioadă un
perioadă un alt
alt tip
tip de
de alcătuire
alcătuire aa sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere şi anume
anume sistemul
sistemul rutier
rutier compozit
compozit
sau
sau mixt
mixt cu
cu îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică pe strat
asfaltică pe strat de
de bază
bază din
din beton
beton dede ciment.
ciment.
Se pare că
Se pare că această
această combinaţie
combinaţie răspunde
răspunde mai bine preluării
mai bine preluării solicitărilor
solicitărilor dindin
trafic
trafic şi factori
factori de
de mediu,
mediu, însă,
însă, trebuie
trebuie dată
dată o o mare
mare atenţie
atenţie tehnologiei
tehnologiei dede execuţie.
execuţie.
 544

Beton bituminos
Beton bituminos
:m Beton bituminos
2
|

B t

þţ.
1 Beton bituminos
Binder 1 Binder Beton
iþi

Binder 3f

18488
(A)

Binder _e On
l

Anrobat
Anrobat 1 ciment
ciment
2

15-20
Beton
Beton slab
10

slab
fi bituminos
bituminos 2
Balast
Balast stabiliza
A
stabiliza q
\\
â

cu
cu ciment
ciment 6 W A q A A Balast
Balast

2
q A a A < A A Balast
Balast 3
A A Î Balast
Balast 3 A q A, A A
33 Balast

A
Balast
85

(Piatra sparta)
(Piatra sparta) d A ^4 3
A A A Balast
Balast nisipos
nisipos nisipos
nisipos

10
Balast
Balast nisipos
nisipos
10

1 Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte rutieră
rutieră
2 Strat
Strat de
de bază
bază
3 Fundaţie
Fundaţie rutieră
rutieră

Figura
Figura 2
2

Deci, pe măsura
Deci, pe măsura creşterii
creşterii traficului,
traficului, creşte
creşte rolul
rolul stratului
stratului de
de baza
baza ce ce preia
preia în
în
principal efortul
principal efortul dede întindere
întindere din
din încovoiere.
încovoiere.
Astfel,
Astfel, apare
apare mai
mai raţional
raţional introducerea plăcii din
introducerea plăcii din beton
beton de
de ciment
ciment în în stratul
stratul de
de
bază, întrucât
bază, întrucât areare capacitate
capacitate sporită
sporită dede preluare
preluare aa solicitărilor
solicitărilor de
de întindere
întindere şi
acoperirea
acoperirea lui
lui cu
cu un
un strat
strat asfaltic
asfaltic cu
cu rol protector, care
rol protector, care să
să amortizeze
amortizeze zgomotul
zgomotul de de
rulaj
rulaj şi care
care este
este mai
mai uşor
uşor de
de întreţinut.
întreţinut.
În
În cazul
cazul aplicării
aplicării tehnologiilor
tehnologiilor dede reciclare
reciclare aa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice,
asfaltice, costurile
costurile
de
de întreţinere
întreţinere sese diminuează
diminuează cu cu valoarea
Valoarea costurilor
costurilor materiale
materiale şi aleale transportului
transportului
acestora.
acestora.
Prin
Prin aceasta
aceasta sese menţine planeitatea, etanşeitatea
menţine planeitatea, etanşeitatea şi rugozitatea
rugozitatea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii
asfaltice,
asfaltice, calităţi
calităţi ce protejează stratul
ce protejează stratul de
de bază
bază din beton de
din beton de ciment
ciment dede acţiunea
acţiunea directă
directă
aa traficului
traficului şi aa factorilor
factorilor de
de mediu.
mediu.

1.3.
1.3. ANALIZA
ANALIZA COMPARATIVĂ
COMPARATIVÄ A
A INDICATORILOR
INDICATORILOR ECONOMICI
ECONOMICI ŞI ENERGETICI
ENERGETICI

În
În cazul
cazul înîn care
care indicatorii
indicatorii tehnici
tehnici nu
nu pot
pot fi utilizaţi în
fi utilizaţi în alegerea
alegerea sistemului
sistemului
rutier
rutier optim
optim se
se folosesc
folosesc indicatorii
indicatorii economici
economici şi cei
cei ai
ai consumurilor
consumurilor energetice.
energetice. [1]
[1]
În
În figura
figura 3,
3, se
se prezintă
prezintă clasificarea
clasificarea sistemelor
sistemelor rutiere pe tipuri
rutiere pe tipuri în
în funcţie
funcţie de
de
costurile
costurile de
de construcţie
construcţie şi de
de întreţinere.
întreţinere. [2]
[2]
 Cost
Cost constructie
constructie Cost
Cost constructie
constructie Cost
Cost
buna
buna cu
cu defecte
defecte intretinere
intretinere

Timp
ATimp

Beton precomprimat
Beton precomprimat \V V« %_ ¢

Beton
Beton armat
armat continuu
continuu \ 'A I

Beton
Beton in
in dale
dale lungi
lungi

Beton
Beton in
in dale
dale scurte
scurte ~' Y

5
w
Structuri
Structuri semirigide
semirigide

\~
Structuri
Structuri mixte
mixte l r' I'
Cost
Cost relativ
Sructuri suple
/
>
relativ

0
O 11 2
2 3
3 4
4 5
5 6
6 7
7 8
8 9
9

Figura
Figura 3
3

Din
Din această
această diagramă
diagramă se poate observa
se poate observa cumcum lala îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile din din beton
beton
precomprimat costurile
precomprimat costurile dede construcţie
construcţie suntsunt cele
cele mai
mai mici
mici înîn cazul unei execuţii
cazul unei execuţii
corecte,
corecte, dar
dar acestea
acestea cresc
cresc de
de circa patru ori
circa patru ori în
în cazul
cazul unei
unei execuţii
execuţii defectuoase.
defectuoase. De De
asemenea,
asemenea, costurile
costurile relative
relative de
de întreţinere
întreţinere aa unei
unei îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi din beton de
din beton de ciment
ciment
precomprimat executată
precomprimat executată defectuos,
defectuos, cresc
cresc dede circa
circa 66 ori,
ori, valoare
valoare extremă
extremă faţă
faţă dede
celelalte
celelalte categorii
categorii de
de sisteme
sisteme rutiere.
rutiere. Tot
Tot din
din această
această diagramă
diagramă se se poate
poate observa
observa faptul
faptul
că,
că, valorile
Valorile costurilor
costurilor relative
relative ale
ale lucrărilor
lucrărilor dede întreţinere
întreţinere sunt
sunt minime pentru
minime pentru
sistemele
sistemele rutiere
rutiere cu
cu straturi
straturi asfaltice,
asfaltice, care
care sunt
sunt mai
mai uşor
uşor de
de reparat.
reparat.
Alegerea
Alegerea uneia sau alteia din soluţiile constructive ale sistemului
uneia sau alteia din soluţiile constructive ale sistemului rutier
rutier se
se face
face
pe baza
pe baza unei
unei analize
analize tehnico-economice
tehnico-economice în în aa cărei
cărei evaluare preţul de
evaluare preţul de construcţie
construcţie şi de de
întreţinere pe durata
întreţinere pe durata de
de serviciu
serviciu devine
devine hotărător.
hotărător.
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 2
2

ACŢIUNEA
ACŢIUNEA TRAFICULUI
TRAFICULUI ASUPRA
ASUPRA CĂII
CĂII

2.1.
2.1. AGRESIUNEA
AGRESIUNEA TRAFICULUI
TRAFICULUI

Principalii
Principalii factori
factori de
de agresare
agresare ai
ai structurii
structurii rutiere
rutiere sunt
sunt traficul
traficul rutier,
rutier, în
în special
special
cel
cel greu, precum şi gradientul
greu, precum gradientul dede temperatură
temperatură sezonier
sezonier şi regimul
regimul hidrologic
hidrologic al
al
mediului.
mediului.
Vehicolul
Vehicolul luat
luat în
în consideraţie
consideraţie cu pondere mare
cu pondere mare dede agresivitate
agresivitate asupra
asupra
carosabilului
carosabilului este
este camionul
camionul cucu încărcare
încărcare mare pe osie.
mare pe Noţiunea de
osie. Noţiunea de agresivitate
agresivitate este
este
introdusă
introdusă ca
ca element
element nou
nou în parametrii de
în parametrii de calcul
calcul aa drumurilor
drumurilor şi exprimă
exprimă efectul
efectul
încărcărilor
încărcărilor succesive
succesive date
date de
de autovehicole
autovehicole asupra
asupra structurii
structurii rutiere.
rutiere. (figura
(figura 4).
4).

OSIE SIMPLA OSIE

0l DUBLĂ
DUBLÅ
PPi
îiPP
P-il .__ .__

Straturi rutiere
.
štraĭlri rÎltieš:
Alllllllllll σt σt
/_Gt.<ît\ ilegaiecgfialltå
legate cu liant / \ lllllllllllh
/
σz
\ i
: Fundatie
F d t` rutiera
t' :
i /
σz
Um
σ
(Î z
i t i gli t t t t ' *uîalîruiera' t tCtÎZi/fml imizi i i '
W εz1 Pat drum
-821 WW MW ε822
z2
Ww

ε822 > ε
z2 > z1
821

Figura
Figura 4
4

−
- Suportul
Suportul şoselei suportă
suportă oo deformaţie
deformaţie permanentă
permanentă (ε > ε821);
z2 >
(822 z1);
−
- Fundaţia
Fundaţia este
este supusă
supusă fenomenului
fenomenului de de atriţie
atriţie la
la contactul
contactul dintre
dintre granule;
granule;
−
- Stratul
Stratul de
de bază
bază este
este supus
supus lala tensiuni
tensiuni de
de întindere
întindere din
din încovoiere,
încovoiere, care
care dacă
dacă
depăşesc
depăşesc valorile
valorile admisibile permit demararea
admisibile permit demararea fenomenului
fenomenului de de fisurare;
fisurare;
−
- Îmbrăcămintea
Îmbrăcămintea rutieră
rutieră este
este supusă
supusă deformaţiilor
deformaţiilor permanente
permanente sub sub forma
forma de
de
văluriri precum şi uzurii
văluriri precum uzurii la
la contactul
contactul pneu-carosabil;
pneu-carosabil;

Toate
Toate aceste
aceste efecte
efecte ale
ale agresivităţii
agresivităţii traficului
traficului se
se exprimă
exprimă în
în vătămarea
vătămarea structurii
structurii
rutiere prin relaţiile
rutiere prin relaţiile matematice:
matematice: [4]
[4]

Dtt =
D = 1/N
l/Ntt -- pentru
pentru straturi
straturi supuse
supuse efectului
efectului de
de întindere
întindere din
din încovoiere
încovoiere
D
DZZ =
= 1/N
l/NZZ -- pentru
pentru straturi
straturi supuse
supuse tasărilor
tasărilor
unde:
unde:
Dtt --
D vătămarea
vătămarea datorată
datorată efectului
efectului de
de întindere
întindere din
din încovoiere
încovoiere la baza
la baza
straturilor
straturilor legate
legate cu
cu liant
liant dat
dat de
de traficul
traficul rutier;
rutier;
D
DZz -- vătămarea
vătămarea datorită
datorită deformaţiilor
deformaţiilor permanente
permanente la la nivelul
nivelul patului
patului căii.
căii.

Legea
Legea de
de oboseală
oboseală aa materialului
materialului din
din stratul
stratul rutier
rutier analizat
analizat are
are expresia
expresia (figura5):
(figuraS):

− 1/ b
-l/b − 1/ b
-l/b
N ⎛ σ⎞ N ⎛ ω⎞
NN (Cl
_:= ⎜ _⎟
No ⎝ σ
O
oo ⎠ 0
sau
sau_=
N (ml
= ⎜ _⎟
No ⎝ ω
N 0
co o ⎠ 0

unde:
unde:
N -- traficul
N traficul efectiv
efectiv
NO- traficul
NO- traficul de
de calcul
calcul
σ
o -- efortul
efortul de
de întindere
întindere sub
sub traficul
traficul efectiv
efectiv
σ O- efortul
60- efortul de
de întindere
întindere sub
sub traficul
traficul de
de calcul
calcul
ω
o) -- săgeata
săgeata sub
sub traficul
traficul efectiv
efectiv
ω
moO -- săgeata
săgeata sub
sub trafic
trafic de
de calcul
calcul

σ/σ
6/600

11
0.9
0.9
0.8
0.7
0.6
0.6
0.5
0.5
0.4
0.4
0.3
0.3
0.2
10
10 10
1022 10
1033 10
1044 10
1055 10
1066 10
1077 10
1088 10
1099 NN
Numar
Numar de
de încercări
încercări

Figura
Figura55

Rezerva
Rezerva de
de oboseală
oboseală este
este Do=1/No,
Do=l/No, iar
iar cota
cota consumată
consumată înîn momentul
momentul constatării
constatării
de către traficul efectiv D = 1/N, adică vătămarea stratului respectiv.
de către traficul efectiv D = l/N, adică vătămarea stratului respectiv.

Nivelul deteriorării
Nivelul deteriorării la
la momentul
momentul respectiv
respectiv este:
este:
 1/bb
1/ 1/bb
1/
⎛ σ ⎞ ⎛ ω ⎞
D=
D DO ⎜(i)⎟
= DO sau
sau D D= DO ⎜(g)⎟
= DO
⎝σ O⎠
60 ⎝ωO) O0 ⎠
unde bb este
unde este un
un coeficient
coeficient ce
ce depinde
depinde de
de materialul
materialul rutier
rutier din
din alcătuirea
alcătuirea sistemului
sistemului
rutier:
rutier:

bb =
=44 pentru
pentru teren
teren suport
suport
bb =
= 55 pentru
pentru mixturi
mixturi asfaltice
asfaltice
bb =
= 10÷12 pentru beton
lO+12 pentru beton de
de ciment.
ciment.

Vătămarea
Vătămarea esteeste oo expresie
expresie aa procesului
procesului de
de fisurare
fisurare aa straturilor
straturilor legate
legate cu
cu liant.
liant.
În
In figura
figura 66 se prezintă nivelul
se prezintă nivelul fisurării
fisurării unui
unui strat
strat cu
cu liant
liant (asfaltic
(asfaltic cu beton) în
cu beton) în funcţie
funcţie
de
de sarcina pe osie.
sarcina pe osie.

AD
D sARCINĂ
SARCINĂ
SARCINĂ PE 0l
PE OSIE
OSIE

4 20 t0
20 _iq/ 15 tt„0
,15
/
Nivel fisurare
fisurare

1/2/ Ă)
10 tto0
Nivel

Î f'Î/,l/f 8 to
8 t0
Număr
o
încărcări
îiiĭclărrĭåri
u (__/áy
10
lO55 2*10
2*1055 2*10
2*1055 N
N

Figura
Figura 66

Vehiculele
Vehiculele grele
grele au
au oo influienţă
influienţă predominantă
predominantă asupra
asupra eforturilor
eforturilor care
care apar
apar în
în
sistemul
sistemul rutier,
rutier, astfel
astfel încât N descreşte
încât N descreşte cănd
cănd sarcina pe osie
sarcina pe osie creşte.
creşte. În
În cele
cele mai
mai multe
multe
ţări europene,
europene, încărcarea
încărcarea maximă
maximă pe pe osie
osie este
este limitată
limitată la
la 10
10 ÷13
+13 tone.
tone. Repetarea
Repetarea
încărcărilor,
încărcărilor, în
în special
special aa vehiculelor
Vehiculelor grele,
grele, produce
produce oo acumulare
acumulare aa deformaţiilor
deformaţiilor
remanente
remanente şi oboseala
oboseala materialelor
materialelor folosite
folosite la
la alcătuirea
alcătuirea sistemului
sistemului rutier.
rutier.

Cănd
Cănd trebuie
trebuie să
să se
se compare
compare o o osie
osie cu
cu alta,
alta, sese recurge
recurge lala noţiunea
noţiunea dede vătămare
vătămare
relativă,
relativă, pentru
pentru care
care se
se alege
alege o o osie
osie de
de referinţă
referinţă aa cărei
cărei agresivitate
agresivitate este
este egală
egală cu
cu 1.
l.
Acestei
Acestei osii
osii de
de referinţă
referinţă ii se
se asociază
asociază valorile
valorile d
dtt şi d
dZz ale
ale vătămărilor
vătămărilor din
din întindere
întindere din
din
încovoiere
încovoiere respectiv
respectiv din
din tasări
tasări repetate
repetate la
la nivelul
nivelul terenului
terenului dede fundaţie.
fundaţie.
Pentru
Pentru o o osie
osie reală
reală caracterizată
caracterizată de
de valorile
valorile D Dtt şi D
DZz se
se introduc
introduc rapoartele:
rapoartele:

D D
yt =
yf
Dtt
: _
dr şi
~
Ş1 yt =
yf :
Dz
dz
z
dt dz
 Pentru
Pentru aceste
aceste valori putem introduce
Valori putem introduce înîn calcul
calcul efectul
efectul vătămării
Vătămării sistemului
sistemului
rutier
rutier de
de către un tip
către un tip de
de vehicul
Vehicul căruia
căruia îi
îi corespunde
corespunde expresia
expresia agresivităţii
agresivităţii lui
lui prin
prin
intermediul
intermediul vehiculului
Vehiculului de
de referinţă
referinţă (de
(de calcul)
calcul) (figura
(figura 7).
7).

ţţpP
mm
AGRESIVITATE A: ∑
zyíy i
A=
H yt + yz
H ¶ _un
VĂTĂMARE yt+yz

Figura
Figura 77

Această
Această agresivitate
agresivitate "A", permite deci
"A", permite deci să
să se
se compare
compare deteriorarea
deteriorarea şoselei la
la
trecerea
trecerea unui
unui vehicul
Vehicul greu
greu faţă
faţă de
de deteriorarea pe care
deteriorarea pe care oo suferă
suferă aceiaşi
aceiaşi şosea la
la
trecerea
trecerea vehiculului
Vehiculului de
de referinţă
referinţă prin
prin intermediul
intermediul unor
unor coeficienţi
coeficienţi de
de echivalenţă
echivalenţă
(tabel
(tabel 1).
l). ş3ţ
Tabel 1.
TIP OSIE DISPOZIŢIE CONSTRUCTIVĂ S C H E M A Pi

l Osie izolată cu roţi simple normale I P l ,~~, 9

O
O
O
-ç

2 Osie izolată cu roţi simple late P A ll

-L-
3 Osie roţi gemene a .. 13
' “RJ/l

4 Osii tandem cu roţi gemene K" ,a 20

all. '
5 Osii tridem cu roţi simple P Î; (Îl fo) 22
va
6 Osii tridem cu roţi simple late Il I
(Î fflî (Îl
\_ I \_ 1.'
24

7 Osii tridem cu roţi gemene Pí şi? fÎĭ Î; 25

Legea
Legea agresivităţii
agresivităţii se poate exprima
se poate prin relaţia:
exprima prin relaţia:

*o⎛P⎞
y = k⎜ i ⎟
y ⎝ 1313 ⎠
P α
oc

k,
k,otα -- parametrii
parametrii agresivităţii
agresivităţii
P
Pii -- încărcarea
încărcarea pe
pe osie
osie alta
alta decăt
decăt 13
13 tone
tone (referinţă)
(referinţă)
Efectul
Efectul repetării
repetării încărcărilor
încărcărilor se
se determină
determină cu
cu relaţia:
relaţia:

A=
A =n1 y1 +
n13/1 +n 4 y4 +
n43/4 +n 5,6 y 5,6
n5,6y5,6
unde:
unde:
nnl1 -- numărul
numărul dede osii
osii simple
simple recenzate
recenzate
nn44 -- numărul
numărul dede osii
osii tandem
tandem recenzate
recenzate
nn576
5,6 -- numărul
numărul dede osii
osii tridem
tridem recenzate
recenzate
AA -- agresivitatea
agresivitatea asupra
asupra sistemului
sistemului rutier
rutier

2.2. EFECTUL ACŢIUNII PNEULUI LA SUPRAFAŢA

sUPRAFAŢA ÎMBRĂCĂMINŢII
îMBRÅCÄMINŢII
RUTIERE

Dezvoltarea
Dezvoltarea industriei
industriei de
de autovehicule
autovehicule aa condus
condus la la creşterea performanţelor
creşterea performanţelor
pneului care
pneului care trebuie
trebuie săsă răspundă
răspundă cerinţelor
cerinţelor de
de fiabilitate
fiabilitate şi de
de siguranţă
siguranţă în
în circulaţie.
circulaţie.
Astfel,
Astfel, au
au apărut
apărut oo multitudine
multitudine dede pneuri,
pneuri, diferite
diferite între
între ele
ele din punct de
din punct de vedere
vedere
constructiv,
constructiv, care
care au
au un
un nivel
nivel aparte
aparte de
de performanţă
performanţă şi carecare solicită
solicită în
în cele
cele mai
mai diverse
diverse
feluri
feluri suprafaţa
suprafaţa carosabilă.
carosabilă.
Pentru
Pentru aa explica
explica degradările
degradările apărute
apărute la
la suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere,
rutiere, trebuie
trebuie
cunoscut
cunoscut nivelul
nivelul dede solicitare
solicitare în
în cel
cel mai
mai mic
mic amănunt.
amănunt. În În acest
acest mod
mod se poate aprecia
se poate aprecia
nivelul
nivelul degradării,
degradării, se se poate programa categoria
poate programa categoria lucrării
lucrării de
de întreţinere
întreţinere aferente
aferente şi se
se
poate justifica
poate justifica în
în final
final nivelul
nivelul valoric
valoric al
al exploatării
exploatării drumului.
drumului.

2.2.1. Influienţa caracteristiclor

2.2.1. lnflaíenţa caracteristiclor constructive
constructive ale pneului la
ale pneului suprafaţa carosabilului
la suprafaţa carosabilalai

aa)) Pneu
Pneu
cu
cu structură
structură
diagonală
diagonală

bb)) Pneu
Pneu
cu
cu structură
structură
radială
radială

Figura
figura 8
ö
 După
După cumcum sese observă
observă în
în figura
figura 8,
8, contactul pneu-carosabil este
contactul pneu-carosabil este parţial
parţial în
în cazul
cazul
pneurilor diagonale,
pneurilor diagonale, ceea
ceea ce
ce conduce
conduce la la oo solicitare
solicitare în
în sens
sens transversal
transversal direcţiei
direcţiei de
de
mers, pe cănd,
mers, pe cănd, lala pneul
pneul radial
radial contactul
contactul cucu suprafaţa
suprafaţa carosabilă
carosabilă este
este complet
complet pepe urma
urma
sa,
sa, ceea
ceea ce
ce conduce
conduce la la solicitări
solicitări tangenţiale
tangenţiale în
în lungul
lungul direcţiei
direcţiei de
de mers.
mers.
Distribuţia
Distribuţia presiunilor
presiunilor din
din pneu pe sensul
pneu pe sensul de
de mers
mers este
este prezentată
prezentată înîn figura
figura 9.
9.
Această presiune variază
Această presiune Variază pepe suprafaţa urmei de
suprafaţa urmei de contact
contact funcţie
funcţie dede rigiditatea pneului,
rigiditatea pneului,
ceea
ceea ce
ce influienţează
influienţează într-o
într-o mare
mare măsură
măsură valoarea
Valoarea acesteia
acesteia lala contactul
contactul pneu-
pneu-
carosabil.
carosabil.
Direcţie mişcare

N/mm2

Figura
Figura 9
9

Alunecare
Alunecare tangenţială Δf)
pneu-carosabil ((Aj)
tangenţială pneu-carosabil
W _ V /V_..„_ «

__.
-
Ş -_

a)
Δf
Af:= 5% Δf
Af:= 10%
10% Δf
Af:= 15%
15%
25%V
25%V 60%V
60%V 95%V
95%V
10%S
10%S 40%S
40%S 90%S
90%S
V=ct
V=ct

,a- «-
/

\. - f'

/ .
Δ
Aff
B = 2° B = 4° B= 80

bb))
<_

Direcţie
Direcţie mers
mers
Figura
Figura 10
10
 În
În ceea
ceea ce priveşte variaţia
ce priveşte variaţia suprafeţei
suprafeţei urmei
urmei de
de contact
contact la la deplasarea
deplasarea roţii pe
roţii pe
suprafaţa
suprafaţa carosabilă,
carosabilă, s-aus-au făcut
făcut măsurători
măsurători experimentale
experimentale care care auau demonstrat
demonstrat
influienţa
influienţa creşterii
creşterii vitezei
vitezei dede circulaţie precum şi aa modificării
circulaţie precum modificării unghiului
unghiului în în mers
mers lala
schimbarea
schimbarea direcţiei
direcţiei (figura
(figura 10).
10).
Analizănd
Analizănd figura
figura 10.a
lO.a se poate observa
se poate observa creşterea suprafeţei de
creşterea suprafeţei de lunecare Δf) de
lunecare ((Af) de
pe urma
pe urma de
de contact
contact pneu-carosabil
pneu-carosabil (S) (S) pe
pe măsura
măsura creşterii
creşterii vitezei
vitezei (V).
(V). De
De asemenea,
asemenea,
se
se poate
poate observa
observa modificarea suprafeţei de
modificarea suprafeţei de lunecare Δf) cu
lunecare ((Af) cu modificarea
modificarea unghiului
unghiului
direcţiei
direcţiei de
de mers
mers aa autovehiculului
autovehiculului cănd cănd viteza
viteza este
este constantă
constantă (V=ct.).
(V=ct.).
Forma
Forma texturii pneului are
texturii pneului are oo mare
mare influenţă
influenţă asupra
asupra siguranţei
siguranţei înîn circulaţie,
circulaţie,
asupra
asupra confortului
confortului şoferului, precumprecum şi asupra
asupra uzurii
uzurii carosabilului.
carosabilului. Astfel,
Astfel, lăţimea
lăţimea
bandajului pneului, elasticitatea
bandajului pneului, elasticitatea şi presiunea
presiunea de de umflare,
umflare, textura
textura bandajului
bandajului de de rulare,
rulare,
precum şi reglajul
precum reglajul corespunzător
corespunzător al al roţii
roţii din punct de
din punct de vedere
vedere aa unghiului
unghiului dede cădere
cădere pe
pe
carosabil,
carosabil, influenţează
influenţează în în mare
mare măsură
măsură rezistenţa
rezistenţa la
la rulaj
rulaj aa roţii
roţii şi indirect
indirect uzura
uzura pneu-
pneu-
carosabil.
carosabil.
În
În figura
figura 11
ll se prezintă influienţa
se prezintă influienţa desenului
desenului texturii
texturii bandajului
bandajului de de rulare
rulare aa roţii
roţii
asupra
asupra coeficientului
coeficientului de de rulare.
rulare. Acest
Acest coeficient
coeficient exprimă
exprimă rezistenţa
rezistenţa opusă
opusă la la rulaj
rulaj şi
scade pe măsura
scade pe măsura reducerii
reducerii suprafeţei
suprafeţei directe
directe dede contact pneu-carosabil.
contact pneu-carosabil.

age?
«ĭäg Qàãšfi
%
DE RULARE
RULARE

fl'å

b
1.6
COEFICIENT DE
COEFICIENT

1.4
A
B
C
1.2 D

SUPRAFATA CONTACT DIRECT

Figura
Figura 11
ll

De
De asemenea,
asemenea, rezistenţa
rezistenţa lala rulare
rulare este
este influienţată
influienţată de de temperatura
temperatura mediului
mediului
ambiant,
ambiant, care
care modifică
modifică rigiditatea
rigiditatea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice
asfaltice de
de la
la vară
vară la
la iarnă
iarnă (figura
(figura 12).
12).
 (OC)A
T (°C)
40
40 -

30
30 -

20
20 -

10
10- |

o
0
î l
i i
Rezistenţa
Rezistenţa la
la
>
-10
'10 ` rulare
rulare
-20 _
-20

Figura
Figura 12
12

Acest
Acest lucru
lucru conduce
conduce la la oo creştere
creştere aa temperaturii
temperaturii din pneu, ceea
din pneu, ceea ce presupune
ce presupune
creşterea
creşterea rigidităţii
rigidităţii acestuia
acestuia cu cu repercursiuni
repercursiuni asupraasupra creşterii
creşterii rezistenţei
rezistenţei lala rulaj,
rulaj, deci,
deci,
aa creşterii uzurii la
creşterii uzurii la suprafaţa
suprafaţa carosabilă.
carosabilă. S-a S-a constat
constat prin
prin măsurători
măsurători experimentale
experimentale că că
această
această încălzire
încălzire aa pneului
pneului se se face
face progresiv
progresiv pănăpănă lala atingerea unei temperaturi
atingerea unei temperaturi de de
echilibru
echilibru cucu cea
cea aa mediului
mediului ambiant.
ambiant. Timpul
Timpul în în care
care se produce acest
se produce acest echilibru
echilibru dede
temperaturi
temperaturi este este de de circa
circa 30
30 minute
minute la la un
un autoturism,
autoturism, iar iar pentru
pentru autovehicule
autovehicule mai mai
grele
grele acest
acest timp
timp creşte
creşte dede 3÷4
3+4 ori
ori funcţie
funcţie dede dimensiunile pneului.
dimensiunile pneului.
CLARK
CLARK (1978) (1978) aa constat
constat că că echilibrul
echilibrul temperaturii
temperaturii pneu-mediu
pneu-mediu înconjurător,
înconjurător,
influienţează printr-o creştere
influienţează printr-o creştere liniară
liniară rezistenţa
rezistenţa la la rulare.
rulare. De De asemenea,
asemenea, rezultate
rezultate
experimentale
experimentale de profil, au
de profil, au arătat
arătat faptul
faptul căcă rezistenţa
rezistenţa la la rulare
rulare creşte
creşte cu procentul de
cu procentul de
alunecare
alunecare pneu-carosabil
pneu-carosabil la la accelerarea,
accelerarea, frânarea
frânarea ,, virarea
virarea autovehiculului
autovehiculului precumprecum şi
la
la circulaţia
circulaţia cucu viteze
viteze mari.
mari. Aceste
Aceste efecte
efecte ale
ale circulaţiei
circulaţiei autovehiculelor
autovehiculelor influienţează
influienţează
procentul de
procentul uzură la
de uzură la suprafaţa
suprafaţa carosabilului,
carosabilului, ducănd
ducănd la la şlefuirea ei,ei, deci,
deci, la
la reducerea
reducerea
rugozităţii
rugozităţii căii.
căii.
S-a
S-a mai
mai constat, prin observaţii
constat, prin observaţii şi experimentare
experimentare de de specialitate
specialitate că că rezistenţa
rezistenţa la
la
rulare
rulare variază
variază cu cu modificările
modificările bruştebruşte ale ale regimului
regimului de de mers,
mers, care
care face
face să să crească
crească
suprafaţa
suprafaţa de de lunecare
lunecare din din urma
urma pneului,
pneului, cu cu efecte
efecte complementare
complementare la la cuplul
cuplul motor
motor alal
autovehiculului.
autovehiculului. În În figura
figura 1313 se
se arată
arată cum
cum la la un
un cuplu
cuplu motor
motor dede 7,4
7,4 KN
KN se se pierde
pierde
contactul
contactul cucu suprafaţa
suprafaţa carosabilă
carosabilă şi la la accelerare
accelerare şi la la frânare.
frânare.
La
La cupluri
cupluri motoare
motoare mai mai mari
mari (3,2(3,2 KN)
KN) considerate
considerate ca ca regim
regim normal
normal de de rulare
rulare
contactul
contactul pneu-carosabil
pneu-carosabil respectă
respectă principiile
principiile enunţate
enunţate în în figura
figura 10.
10.
 ACCELERARE
ACCELERARE
FRÂNARE
FRANARE

x
`
0...--D-i
2
ş: REZISTENTA
REZISTENTA
N

0.-0-4
U
l
RULAR
E

0 . l
Figura
Figura 13
13

În
In figura
figura 14
14 se prezintă variaţia
se prezintă Variatia rezistenţei
rezistenţei la
la rulare
rulare aa unui
unui autovehicul
autovehicul funcţie
funcţie
de
de starea
starea suprafeţei
suprafeţei carosabilului
carosabilului..

150 133
LA RULARE
RULARE

101 104 108

100 101
100
100 - 88
REZISTENTA LA
REZISTENTA

50
50-

0
a b c d e f
Figura
Figura 14
14
 a -- Beton
Beton de
de ciment uzat la
ciment uzat la suprafaţă
suprafaţă (şlefuire)
(şlefuire)

CTSD
b -- Beton
Beton de
de ciment
ciment nou
nou
c
Q-«O -- Anrobat
Anrobat cu
cu granule
granule foarte
foarte rotunjite
rotunjite (Balastieră)
(Balastieră)
d -- Anrobat
Anrobat cu
cu granule
granule rotunjite
rotunjite
e -- Anrobat
Anrobat cu
cu granule
granule concasate
concasate
*_'70

f -- Anrobat
Anrobat cu
cu clutaj
clutaj

2.2.2. Influienţa texturii

2.2.2. lnfluienţa pneului asupra
texturiipneului asupra uzurii
uzurii carosabilului prin aderenţă
carosabilului prin şi frecare
aderenţă şifrecare

Conform
Conform primelor
primelor experimentări
experimentări de de specialitate
specialitate s-a
s-a demonstrat
demonstrat căcă la
la contactul
contactul
pneu-carosabil acţionează
pneu-carosabil acţionează trei
trei tipuri
tipuri de
de solicitări:
solicitări:
Forţa de
Forţa frecare care
de frecare care este
este independentă
independentă de de forma
forma urmei
urmei dede contact
contact pneu-
pneu-
carosabil;
carosabil;
Forţa rezistentă
Forţa rezistentă lala avans
avans care
care este
este proporţională
proporţională cucu forţa
forţa normală
normală aplicată
aplicată
(greutatea
(greutatea autovehiculului);
autovehiculului);
Forţa tangenţială
Forţa tangenţială necesară pentru iniţierea
necesară pentru iniţierea şi menţinerea
menţinerea lunecării
lunecării la
la deplasare
deplasare
care
care este
este independentă
independentă de de viteza
Viteza relativă
relativă la
la suprafeţa
suprafeţa de
de contact
contact pneu-carosabil.
pneu-carosabil.
Sub
Sub acţiunea
acţiunea acestor
acestor forţe
forţe la
la nivelul
nivelul contactului pneu-carosabil au
contactului pneu-carosabil au loc
loc o
o serie
serie
de
de efecte
efecte din
din care
care se
se pot
pot enumera:
enumera:

a) Efectul de
a) Efectul de aderenţă
aderenţă,, este
este legat
legat de
de contactul
contactul static pneu-carosabil, respectiv
static pneu-carosabil, respectiv de de
întrepătrundere
întrepătrundere aa asperităţilor
asperităţilor carosabilului
carosabilului cu
cu textura pneului.
textura pneului.
b) Efectul de
b) Efectul frecare iniţial
de frecare iniţial apare
apare datorită
datorită creşterii progresive sub
creşterii progresive sub acţiunea unui efort
acţiunea unui efort
unitar
unitar tangenţial
tangenţial înîn momentul
momentul demarării
demarării autovehiculului.
autovehiculului. În În acest
acest moment,
moment, zonazona
de
de contact pneu-carosabil se
contact pneu-carosabil se reduce
reduce în
în paralel
paralel cu
cu efectul
efectul de
de modificare
modificare aa presiunii
presiunii
de
de contact
contact care
care devine
devine neuniformă.
neuniformă. În
În acelaşi
acelaşi timp
timp apare
apare unun fenomen
fenomen de de micro-
micro-
lunecare
lunecare lala limita urmei pneului
limita urmei pneului conform
conform diagramei prezentate în
diagramei prezentate în figura
figura 9,9,
rămănănd
rămănănd în partea centrală
în partea centrală aa urmei un efect
urmei un efect de
de adeziune pneu-carosabil (figura
adeziune pneu-carosabil (figura
15).
15).

Contact
_ Luliecare
nneu - carosabll .'
.-.p-__

tx :ll-`\
I . N
' '-0'! ţ__..
2-4

` a.

I '_
"_--' Pllu

Figura
Figura 15
15
c) Efectul de
c) Efectul frecare la
de frecare la viteză
viteză mică.
mică.
La
La viteză
Viteză redusă
redusă dede deplasare,
deplasare, frecarea pneu-carosabil apare
frecarea pneu-carosabil apare caca un
un rezultat
rezultat al
al
compunerii
compunerii adeziunii
adeziunii infinitezimale
infinitezimale cu cu unun proces
proces continuu
continuu de de relaxare
relaxare
interfacială.
interfacială.
La
La viteză
Viteză de
de deplasare
deplasare crescătoare
crescătoare şi/sau temperatură
temperatură descrescătoare,
descrescătoare, forţa
forţa de
de
frecare
frecare creşte
creşte (ARIANO
(ARIANO 1930) 1930) în în acelaşi
acelaşi modmod cum
cum văsco-elasticitatea
Văsco-elasticitatea
îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere
rutiere creşte
creşte cu
cu frecvenţa
frecvenţa încărcărilor
încărcărilor date
date de
de vehicule.
Vehicule. DeDe
asemenea
asemenea s-as-a constatat
constatat că pe măsură
că pe măsură ce ce viteza
Viteza autovehiculului
autovehiculului scade
scade (vehicule
(Vehicule
grele)
grele) caracterul
caracterul herţian
herţian prezentat
prezentat înîn figura
figura 1515 măreşte
măreşte aria
aria de
de contact
contact pneu-
pneu-
carosabil
carosabil (ROBERTS
(ROBERTS 1976). 1976). Acest
Acest din urmă fapt,
din urmă fapt, de
de altfel
altfel contestat
contestat de
de unii
unii
cercetători,
cercetători, este
este extrem
extrem dede important
important întrucât
întrucât implică
implică deformaţia
deformaţia elastică
elastică aa
îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere,
rutiere, atăt
atăt de
de necesară
necesară realizării
realizării alunecării
alunecării pneului
pneului pe
pe suprafaţa
suprafaţa
carosabilului
carosabilului (figura
(figura 16).
16).

bmwn'e Maes

[_i-___;

s., Wîåd
"vw/fff 177' 77 27r7”' DETÅL lu 'P130

Figura
Figura 16
16

După
După cumcum sese observă
observă în în figura
figura 1616 efectul
efectul herţian
herţian sese manifestă
manifestă practic
practic în
în
realizarea
realizarea unor
unor pliuri
pliuri la
la contactul
contactul pneu-carosabil,
pneu-carosabil, lala suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii
rutiere,
rutiere, de
de dimensiuni δ), ce
dimensiuni ((5), ce au
au adăncimea
adăncimea unorunor sutimi
sutimi de
de milimetru.
milimetru. Acestea
Acestea
au
au capacitate
capacitate de
de revenire
revenire elastică
elastică în
în condiţiile
condiţiile arătate
arătate mai
mai sus.
sus. De
De asemenea,
asemenea,
trebuie
trebuie menţionat
menţionat şi efectul
efectul asupra pneului, care
asupra pneului, care induce
induce apariţia unei curburi
apariţia unei curburi în
în
proieminenţa texturii
proieminenţa texturii sale,
sale, limitat
limitat în
în partea
partea din
din spate
spate aa suprafeţei
suprafeţei de
de contact
contact cu
cu
carosabilul.
carosabilul. În
În funcţie
funcţie de
de caracteristicile
caracteristicile elastice
elastice ale
ale suprafeţei
suprafeţei carosabilului
carosabilului şi
de
de ale proieminenţelor pneului
ale proieminenţelor pneului sese poate
poate aprecia
aprecia rezistenţa
rezistenţa lala deplasare
deplasare aa roţii
roţii
motoare
motoare lala autovehicolul
autovehicolul în în mers.
mers. Acest
Acest efect poartă denumirea
efect poartă denumirea de de undele
undele
Shallmach
Shallmach (pliuri).
(pliuri).

d) Efectul de
d) Efectul frecare la
de frecare la viteză
viteză mare
mare
Alţi
Alţi cercetători
cercetători dindin care
care se
se remarcă
remarcă ing.
ing. Barquins
Barquins (1976)
(1976) au
au constat
constat că
că pe
pe
măsură
măsură ce ce viteza
Viteza vehiculului
Vehiculului creşte,
creşte, efectul
efectul de
de alunecare pneu-carosabil
alunecare pneu-carosabil
dispare.
dispare. ÎnÎn schimb,
schimb, creşterea
creşterea vitezei
vitezei autovehiculului
autovehiculului impune
impune oo mişcare
mişcare relativă
relativă
la
la suprafaţa
suprafaţa asperităţilor
asperităţilor carosabilului prin suprapunerea
carosabilului prin pliurilor în
suprapunerea pliurilor în suprafaţa
suprafaţa
îmbrăcăminţii,
îmbrăcăminţii, ceea ceea ce
ce conduce
conduce în în final
final la
la fenomene
fenomene de
de extragere
extragere aa pietrelor
pietrelor
mari
mari şi lala şlefuirea suprafeţei
suprafeţei (figura
(figura 17).
17).
 @®@@@
Suprafaţă
crampoane
pneu

Granulă extrasa

Suprafaţă carosabil

Figura
Figura 17
17

e) Efectul de
e) Efectul de rugozitate
rugozitate

Acest
Acest efect
efect apare pregnant atunci
apare pregnant atunci cănd
cănd procentul
procentul de
de contact pneu-carosabil este
contact pneu-carosabil este
căt
căt mai
mai redus
redus din
din aria
aria de
de contact
contact corespunzătoare
corespunzătoare tipului
tipului de
de autovehicul
autovehicul (figura
(figura
18).
l 8).

D D

Suprafata
Suprafata de
de
Puncte
Puncte de
de
contact
contact
contact
contact

Rugozitate
Rugozitate 0%
0% Rugozitate
Rugozitate 30%
30%
RAU
RAU CALIFICATIV BUN
BUN

Figura
Figura 18
18

a ä>>fi° Figura
Figura 19
19
°
 În
În imaginea
imaginea dindin figura
figura 1919 se prezintă secvenţial
se prezintă secvenţial propagarea
propagarea procesului
procesului dede
extracţie
eXtracţie aa granulelor
granulelor proeminente
proeminente dindin suprafaţa
suprafaţa carosabilului.
carosabilului. Acest
Acest fenomen
fenomen rezultă
rezultă
ca
ca urmare
urmare aa efectului
efectului pliurilor
pliurilor succesive prezentate în
succesive prezentate în figura
figura 17.
17.
Imaginea
Imaginea din din figura
figura 20 prezintă 44 categorii
20 prezintă categorii dede calitate
calitate aa rugozităţii
rugozităţii suprafeţei
suprafeţei
carosabilului
carosabilului înîn funcţie
funcţie de
de contactul
contactul efectiv pneu-carosabil din
efectiv pneu-carosabil din suprafaţa
suprafaţa urmei
urmei dede
contact
contact de
de diametru
diametru (D)
(D) al
al roţii
roţii autovehiculului.
autovehiculului. Aceste
Aceste imagini
imagini fac
fac obiectul
obiectul efectului
efectului
de
de contact
contact prezentat
prezentat în
în figura
figura 18.
18.
În
În timp,
timp, sub
sub acţiunea
acţiunea tensiunilor
tensiunilor tangenţiale pneu carosabil,
tangenţiale pneu carosabil, rugozitatea
rugozitatea scade
scade de
de la
la
procentul 30%
procentul 30% corespunzător
corespunzător rugozităţii
rugozităţii bune
bune la
la 0%
0% când
când suprafaţa
suprafaţa este
este şlefuită.

0%
0% /\/\/\/\/\fl
20%
20%

10%
10%) - «f «f 30%
30%

Figura
Figura 20
20

Un
Un alt
alt fenomen
fenomen de de agresare
agresare aa suprafeţei
suprafeţei carosabilului
carosabilului îl îl reprezintă
reprezintă acţiunea
acţiunea
pneului cu
pneului cu cuie
cuie sausau crampoane.
crampoane. În În acest
acest caz pliurile induse
caz pliurile induse în în suprafaţa
suprafaţa
carosabilului
carosabilului conduc
conduc la la apariţia
apariţia de
de concentratori
concentratori dede agresivitate.
agresivitate.
După
După cum cum se se observă
observă în în figura
figura 2121 dacă
dacă la
la accelerare prezenţa crampoanelor
accelerare prezenţa crampoanelor
conduce
conduce la la un
un dezechilibru
dezechilibru local
local moderat,
moderat, în în cazul
cazul frânării
frânării fenomenul
fenomenul
menţionat
menţionat este este cu
cu mult
mult mai
mai accentuat.
accentuat.
În
În acest
acest cazcaz eforturi
eforturi concentrate
concentrate date
date de
de crampoane
crampoane izolate
izolate sau
sau de
de pneurile
pneurile cucu
cuie
cuie sunt
sunt extrem
eXtrem de
de distructive
distructive la
la suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere.
rutiere.
Tot
Tot înîn această
această categorie
categorie dede degradări
degradări aleale carosabilului
carosabilului pe pe banda
banda de de circulaţie
circulaţie aa
roţii
roţii intră
intră şi rugozitatea
rugozitatea plastică.
plastică. Acest
Acest fenomen
fenomen apareapare varavara înîn cazul
cazul
accelerărilor
accelerărilor şi frânărilor
frânărilor brusce
brusce aleale autovehiculelor,
autovehiculelor, când când granulelor
granulelor dindin
clutajul
clutajul suprafeţei
suprafeţei sunt
sunt deplasate
deplasate prin pliuri vizibile.
prin pliuri vizibile. Ele
Ele nunu sunt
sunt extrase
extrase din
din
carosabil datorită bunei aderenţe asiurate de liantul bituminos
carosabil datorită bunei aderenţe asiurate de liantul bituminos (figuraZZ) (figura22)
f) Efectul
fl Efectul de
de lubrefiant
labrefiant
Apariţia
Apariţia unui
unui film
film lubrefiant
lubrefiant (apă,
(apă, zăpadă
zăpadă sau
sau bitum
bitum înîn exces – exudaţii)
exces - eXudaţii) la
la
contactul
contactul pneu-carosabil
pneu-carosabil reduce
reduce coeficientul
coeficientul de
de frecare pe măsura
frecare pe măsura scăderii
scăderii
greutăţii pe roată.
greutăţii pe roată.

ACCELERARE
ACCELERARE

FRĂNARE
FRÅNARE

Figura
Figura 21
21

>> v
Figura 22
Figara 22

g) Frecarea
g) Frecarea la
la rulaj
rulaj
După
După TABOR
TABOR (1955),
(1955), energia
energia disipată
disipată la
la frecarea
frecarea de
de rulaj
rulaj aa unei
unei sfere
sfere rigide
rigide
pe un
pe un masiv
masiv elastic
elastic sau uşor vâsco-elastic
sau uşor vâsco-elastic rezultă
rezultă în principal datorită
în principal pierderii
datorită pierderii
contactului prin efectul
contactului prin efectul hertzian
hertzian în
în material.
material. Rezistenţa
Rezistenţa la
la rulaj
rulaj este
este extrem
extrem de
de
slabă
slabă la prezenţa filmului
la prezenţa filmului lubrefiant
lubrefiant de
de suprafaţă.
suprafaţă. DeDe altfel,
altfel, materialul
materialul de
de bază
bază
(îmbrăcămintea)
(îmbrăcămintea) prezintă proprietăţi vâsco-elastice
prezintă proprietăţi puse în
vâsco-elastice puse în evidenţă pe măsura
evidenţă pe măsura
creşterii
creşterii viteziei,
viteziei, când
când aria
aria de
de contact
contact se
se diminuează
diminuează şi forma
forma se pierde
se pierde
progresiv din
progresiv din forma
forma circulară
circulară (figura
(figura 23
23 şi 24)
24)

,__

aa)) staţionare
staţionare bb)) accelerare
accelerare cc)) roată
roată trasă
trasă

Figura
Figura 23
23
 În
În figura
figura 2424 se prezintă influenţa
se prezintă influenţa rulajului
rulajului pneului prin contactul
pneului prin contactul său
său cu
cu
carosabilul
carosabilul în
în trei
trei cazuri
cazuri distincte:
distincte:
−- rulaj
rulaj continuu;
continuu;
−
- frânare;
frânare;
−- derapare.
derapare.

2.3
2.3 EFECTUL
EFECTUL ACŢIUNII
ACŢIUNII PNEULUI
PNEULUI ASUPRA
ASUPRA STRUCTURII
STRUCTURII RUTIERE
RUTIERE

O
O îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică aşezată
aşezată pe pe un
un suport
suport rigid
rigid din
din beton
beton prezintă,
prezintă, sub
sub
acelaşi
acelaşi trafic,
trafic, deformaţii
deformaţii diferite
diferite în
în funcţie
funcţie dede compoziţie
compoziţie grosime,
grosime, temperatura
temperatura
ambiantă,
ambiantă, viteza
Viteza de
de încărcare
încărcare şi modul
modul dede conlucrare
conlucrare cu cu suportul.
suportul.
Fluajul
Fluajul asfaltului
asfaltului apare
apare mai
mai ales
ales în
în anotimpul
anotimpul călduros
călduros şi sese manifestă
manifestă prin
prin deformaţii
deformaţii
plastice, materializate
plastice, prin văluriri
materializate prin Văluriri ale
ale căii
căii (figura
(figura 25).
25). Pierderea
Pierderea stabilităţii
stabilităţii este
este
asociata
asociata fenomenului
fenomenului dede poasonare
poasonare şi sese produce
produce după
după anumite
anumite suprafeţe
suprafeţe de
de alunecare
alunecare
prin efectul
prin efectul de de pană
pană de
de sub
sub încărcare.
încărcare. Experienţa
Experienţa arată
arată că
că suprafaţa
suprafaţa de
de rupere
rupere nunu este
este
plană, ci
plană, ci sese compune
compune dintr-o
dintr-o spirală
spirală logaritmică
logaritmică şi oo dreaptă.
dreaptă.

a)
a) urme
urme de
de contact
contact
e la
la rulaj
rulaj continuu
continuu

<_

b) urme de
b) urme de contact
contact
in
in cazul
cazul franarii
franarii

b)
b) urme
urme de
de contact
contact
in
in cazul
cazul deraparii
deraparii

Figura
Figura 24
24

Îmbrăcămintea
Imbrăcămintea asfaltică
asfaltică aşezată pe un
aşezată pe un suport
suport rigid
rigid se
se comportă
comportă diferit
diferit la
la
deformaţii
deformaţii sub
sub trafic,
trafic, în
în funcţie
funcţie de
de mai
mai multe
multe variabile
Variabile şi anume
anume grosime,
grosime, compoziţie
compoziţie
materială,
materială, temperatura
temperatura mediului,
mediului, viteza
Viteza de
de încărcare,
încărcare, conlucrarea
conlucrarea cu
cu suportul
suportul rigid.
rigid.
 Alegerea
Alegerea unei
unei structuri
structuri adecvate
adecvate depinde
depinde în
în mare
mare măsură
măsură de
de cunoaşterea
cunoaşterea
modului
modului de
de transmitere
transmitere aa efortului
efortului din
din încărcari
încărcari utile
utile prin
prin îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică
asfaltică
aşezată pe suportul
aşezată pe suportul rigid.
rigid.

ASFALT
ASFALT

BETON L,
CIMENT L,
. u n o n o I'__ n o
o u l
' n' l 1' a' ".'.- I 'I .:|a.¢_..|"'.:o OI. l
_ . _ .I ` ufl'o.°. ...omu-1.00....
I_' o. . a 0 g O f
a

Figura 25
Figura 25

La
La îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi asfaltice
asfaltice cu
cu caracateristici
caracateristici intrinseci
intrinseci reduse,
reduse, curba
curba dede cedare
cedare la
la
fl uaj se
fluaj se dezvoltă
dezvoltă pe pe grosimea
grosimea acesteia.
acesteia. În
În acest
acest caz
caz pierderea
pierderea stabilităţii
stabilităţii apare
apare în
în
stratul
stratul asfaltic
asfaltic fără
fără săsă influenţeze
influenţeze aaderenţa
derenţa cu uportul din
cu ssuportul beton. În
din beton. În caz
caz contrar,
contrar,
uprafaţa de
ssuprafaţa de cedare
cedare la
la fluaj
fluaj afectează
afectează aderenţa
aderenţa la
la interfaţa
interfaţa asfalt-beton,
asfalt-beton, conducând
conducând la la
efectu
efectull de
de laminare
laminare aa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii de de pe
pe suportul
suportul său
său rigid.[1]
rigid.[l]
În
În figurile
figurile 26
26 şi 2727 se
se arată
arată schema
schema de
de calcul
calcul aa efortului
efortului tangenţial
tangenţial T T după
după
curba
curba de
de cedare
cedare structurală.
structurală.

D0
P0
A B

M N

SUPORT RIGID
sUPóRTRÎGID

Figura
Figura 26
26
 l
l T ,/ ĂÅEÅP; \, T h'
|
L T. _ _..- __ae
.n -' .1;
.
[1/11/1111 ffl/llll/l (fff,
_
l Dl

l hz
l
ţ l;
Figura27
Figura27
Analizând
Analizând contactul
contactul între pneu şi stratul
între pneu stratul aasfaltic
sfaltic aşezat
aşezat pepe un
un suport
suport rigid
rigid se
se
poate observa
poate observa existenţa
existenţa aa două
două situa ţii disticte
situaţii prezentate în
disticte prezentate în figura
figura 28.
28. Acest
Acest fel
fel de
de
solicitare
solicitare antrenează
antrenează îmbracamintea
îmbracamintea asfaltică
asfaltică înîn mod
mod diferit,
diferit, cea
cea mai
mai agresivă
agresivă din
din
punct de
punct de vedere
vedere al procesului de
al procesului de vătămare
vătămare fiind
fiind cazul
cazul roţii
roţii motoare.
motoare.

ROATA MOTOARE ' _ ROATA IN STATIONşRE

Figura
Figura 28
28

Solicitarea
Solicitarea la
la nivelul
nivelul suprafeţei
suprafeţei îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice poate fi
asfaltice poate fi considerată
considerată ca
ca
oo suprapunere
suprapunere de
de efecte
efecte respectiv
respectiv din
din solicitarea
solicitarea verticală
verticală uniform
uniform distribuită pe urma
distribuită pe urrna
de
de contact
contact pneu
pneu carosabil
carosabil şi efectul
efectul Poisson
Poisson în pneu, care
în pneu, produce eforturi
care produce eforturi tangenţiale
tangenţiale
repartizate
repartizate triunghiular
triunghiular (figura29).
(figura29).

Figura
Figura 29
29
 În
În figura
figura 3030 se prezintă variaţia
se prezintă variaţia rezultatelor
rezultatelor experimentale
experimentale după după Texas
Texas
Transportation
Transportation Institute,
Institute, pentru
pentru efortul
efortul tangenţial
tangenţial în
în secţiune
secţiune transversală τS) aa urmei
transversală ((tg) urmei
pneu-carosabil, în
pneu-carosabil, în funcţie
funcţie de
de tipul
tipul de pneu luat
de pneu luat în
în studiu,
studiu, care
care are
are lăţimea
lăţimea (l).
(l). După
După
cum
cum se
se observă,
observă, diagrama
diagrama efortului pe lăţimea
efortului pe lăţimea pneului
pneului diferă
diferă de
de la
la caz
caz la
la caz,
caz, funcţie
funcţie
de perforanţele pneului.
de perforanţele pneului. De
De asemenea
asemenea trebuie
trebuie remarcată
remarcată simetria
simetria zonelor
zonelor comprimate
comprimate
cu
cu cele
cele întinse
întinse separate pe punctul
separate pe punctul dede efort
efort zero,
zero, ce
ce marchează
marchează poziţia
poziţia frontierei
frontierei de
de
demarcaţie.
demarcaţie.
a; ţ div/1;

[Emil
4..
P=17cmN/cm2
v=eo Km/h

Pneu diugonul _
- Pneu rudiul pe sarmč
---- Pneu rndiul pe pânză

Figura
Figura 30
30

2.4
2.4 RĂSPUNSUL
RĂSPUNSUL CAROSABILULUI
CAROSABILULUI LA
LA SOLICITAREA
SOLICITAREA AUTOV EHICULULUI
AUTOVEHICULULUI

Structurile
Structurile rutiere
rutiere mixte
mixte acţionate
acţionate din
din exterior
exterior de
de factorii
factorii hidrotermici
hidrotermici şi dede
trafic,
trafic, au
au oo evoluţie
evoluţie diferită
diferită în
în timp
timp funcţie
funcţie de
de modul
modul dede conlucrare
conlucrare alal straturilor
straturilor
superioare
superioare (figura
(figura 31)[1]
31)[1]

L Asfalt
Asfalt hí l
Strat conlucrare

Beton
Beton hi I-

Figura
Figura 31
31
 În
În cazul
cazul structurilor
structurilor mixte
mixte lipsite prin execuţie
lipsite prin execuţie dede aderenţa
aderenţa la la interfaţă
interfaţă (figura
(figura
31.a),
3l.a), apare
apare solicitarea
solicitarea de de întindere
întindere din
din încovoiere
încovoiere atât
atât la
la baza
baza stratului
stratului asfaltic,
asfaltic, cât
cât şi lala
baza stratului
baza stratului din beton. Diminuarea
din beton. Diminuarea acestor
acestor eforturi
eforturi de
de întindere,
întindere, are are loc
loc caca urmare
urmare aa
frecării
frecării la
la lunecare
lunecare la la interfaţa
interfaţa dintre
dintre straturi.
straturi. Fisurarea
Fisurarea apare
apare în în stratul
stratul înîn care
care s-a
s-a depăşit
depăşit
rezistenţa
rezistenţa lala întindere
întindere structurală,
structurală, deci
deci eaea poate
poate apare
apare mai
mai întâi
întâi în
în stratul
stratul asfatic
asfatic sau
sau cel
cel
de
de beton
beton de de ciment,
ciment, în în funcţie
funcţie de
de caracteristicile
caracteristicile materialelor
materialelor folosite.
folosite.
Prin
Prin interpunerea
interpunerea unor unor materiale
materiale de de legătură
legătură între
între stratul
stratul de de asfalt
asfalt şi celcel dede
beton de
beton de ciment
ciment cu cu scopul
scopul asigurării
asigurării aderenţei
aderenţei între
între ele,
ele, la preluarea efortului
la preluarea efortului din din
încărcări
încărcări utile
utile sau
sau pentru
pentru întârzierea propagării fisurilor
întârzierea propagării fisurilor în în stratul
stratul de de bază
bază la la
îmbrăcăminte,
îmbrăcăminte, structura
structura rutieră
rutieră mixtă
mixtă sese comportă
comportă ca ca în
în figura
figura 31.b.
3 l .b. În
În această
această situaţie
situaţie
în
în stratul
stratul dede conlucrare
conlucrare apareapare o o inver sare aa diag
inversare ramei de
diagramei de eforturi
eforturi ceea
ceea ce ce conduce
conduce la la
reducerea
reducerea efortului
efortului de de interfaţă,
interfaţă, deci
deci lala oo diagramă
diagramă rezultantă, prezentată cu
rezultantă, prezentată cu linie
linie
punctată.
punctată.
Aceasta
Aceasta din din urmă,
urmă, arată
arată ca
ca în urma conlucrării
în urma conlucrării ditre
ditre straturi
straturi sese elimină
elimină întinderea
întinderea
de
de la
la baza
baza stratului
stratului dede asfalt
asfalt şi în
în acelaşi
acelaşi timp
timp apariţia
apariţia prematură
prematură aa fisurii
fisurii înîn acesta.
acesta. ÎnÎn
cazul
cazul aderenţei
aderenţei între
între straturi
straturi (figura
(figura 32),
32), procesul
procesul dede fisurare
fisurare începe
începe de de la
la stratul
stratul dede
bază,
bază, propagarea
propagarea la la suprafaţa
suprafaţa carosabilului
carosabilului făcându-se
făcându-se în în timp,
timp, pepe durata
durata de de serviciu
serviciu aa
structurii.
structurii.

Asfalt

Figura
Figura 3232
La
La începutul perioadei de
începutul perioadei de serviciu
serviciu cele
cele două
două straturi
straturi lucrează
lucrează în în stadiul
stadiul elastic
elastic
(figura
(figura 32.a).
32.a). Sub Sub solicitare
solicitare combinată
combinată trafic-temperatură,
trafic-temperatură, secţiunea
secţiunea se plastifică
se plastifică
începând
începând cu cu fibra
fibra inferioară
inferioară (figura
(figura 32.b)
32.b) ,, în
în momentul
momentul în în care
care sese iniţiază
iniţiază fisurarea.
fisurarea.
După
După acest
acest moment procesul evoluează
moment procesul evoluează rapid
rapid întrucât
întrucât secţiunea
secţiunea solicitată
solicitată scade,
scade,
încărcarea
încărcarea fiind
fiind de de acceaşi
acceaşi intensitate.
intensitate. Această
Această situaţie
situaţie conduce
conduce la la propagarea
propagarea fisurii
fisurii
către
către suprafaţa
suprafaţa carosabilului
carosabilului (figura
(figura 32.c).
32.c).
Vibraţiile
Vibraţiile din din trafic
trafic şi apariţia
apariţia oboselii
oboselii structurii,
structurii, conduc
conduc şi la la un
un alt
alt fenomen
fenomen şi
anume
anume reducerea
reducerea treptată
treptată aa aderenţei
aderenţei între
între îmbrăcăminte
îmbrăcăminte şi stratul stratul de
de bază.
bază. Aceasta
Aceasta
înseamnă
înseamnă că că există posibilitatea apariţiei
există posibilitatea apariţiei eforturilor
eforturilor dede întindere
întindere şi la baza stratului
la baza stratului
asfaltic,
asfaltic, înainte
înainte ca ca cea
cea din
din stratul
stratul de
de bază
bază să să ajungă
ajungă la la el.
el. SeSe ajunge
ajunge la la situaţia
situaţia
prezentată în
prezentată în figura
figura 31.a
3l.a când
când apare
apare depăşirea
depăşirea rezistenţei
rezistenţei la la întindere
întindere în în asfalt.
asfalt. În
În
cazul
cazul existenţei
existenţei aderenţei întree asfalt
aderenţei într asfalt şi beton
beton se pune problem
se pune problemaa reziste nţei la
rezistenţei la
forfec are aa asfaltului
forfecare asfaltului atunci
atunci când
când fisura
fisura este pe întreaga
este pe întreaga grosime
grosime aa stratului
stratului de de bază,
bază,
întrucât
întrucât în
în timpul
timpul iernii
iernii la
la contracţia betonului aceasta
contracţia betonului aceasta se se deschide.
deschide. DupăDupă cum cum sese
observă,
observă, structurile
structurile rutiere
rutiere mixte
mixte pun
pun probleme
probleme dificile
dificile în
în ceea
ceea ce ce priveşte preluarea
priveşte preluarea
sarcinilor
sarcinilor în în timp
timp şi dede aceea,
aceea, oo analiză
analiză completă
completă detaliată
detaliată şi dede specialitate, poate
specialitate, poate
conduce
conduce în în final
final la
la reducerea
reducerea efectului
efectului de
de fi surare şi la
fisurare prelungirea duratei
la prelungirea duratei de
de serviciu.
serviciu.
În
În figura
figura 33 33 se prezintă comparativ
se prezintă comparativ modul
modul de de repartiţie
repartitie aa izoliniilor
izoliniilor de
de efort
efort
dintr-un
dintr-un strat
strat asfaltic
asfaltic rezemat
rezemat pe pe un
un suport
suport rigid,
rigid, oferit
oferit de
de oo fundaţie
fundaţie din
din beton,
beton, faţă
faţă de
de
situaţia
situaţia dezvoltată
dezvoltată în în acelaşi
acelaşi strat
strat asfaltic,
asfaltic, dar
dar rezemat
rezemat de de această
această dată
dată pe
pe oo structură
structură
flexibilă.
flexibilă.
Analizând
Analizând joculjocul semnelor,
semnelor, se se observă
observă oo înmgazinare
înmgazinare aa stării
stării de
de tensiune
tensiune la la
compresiune
compresiune la la marginea
marginea roţii
roţii atunci
atunci când
când stratul
stratul asfaltic
asfaltic reazemă
reazemă pe pe un
un suport
suport rigid
rigid
şi oo stare
stare de
de tensiune
tensiune dede întindere,
întindere, atunci
atunci când
când acelaşi
acelaşi strat
strat reazemă
reazemă pepe straturi
straturi rutiere
rutiere
flexibile.
flexibile. Valorile
Valorile obţinute
obţinute pepe aceste
aceste diagrame
diagrame s-au
s-au calculat
calculat prin
prin metoda
metoda elementului
elementului
finit,
finit, metodă
metodă ce permite calculul
ce permite calculul eforturilor
eforturilor în în structura
structura materialului
materialului (Texas
(Texas
Transportation
Transportation Institute).
Institute).
Stabilitatea
Stabilitatea mixturii
mixturii asfaltice
asfaltice depinde
depinde dede oo serie
serie de
de factori
factori dintre
dintre care
care cei
cei mai
mai
impor tanţi sunt
importanţi sunt arătaţi
arătaţi în
în schema
schema sinoptică
sinoptică de
de mai jos:
mai jos:

STABILITATEA
STABILITATEA
MIXTURII
MIXTURII ASFALTICE
ASFALTICE

FRECAREA INTERNĂ - CARACTERISTICI

CARACTERIsT Ci - RUGOZITATE
RUGoziTATE SUPERFICIALĂ
sUPEREICIALÅ
AGREGAT _ - CONTACTUL
coNTAcTUL INTERGRANULAR
iNTERGRANULAR DAT DE COMPACTARE
coMPAcTARE
- VÂSCOZITATE
vÂscoziTATE - GROSIMEA
GRosiMEA FILMULUI
EiLMULUi DE BITUM INFLUENŢAT
INELUENŢAT DE
LIANT PUNCTELE DE CONTACT
coNTAcT INTERGRANULAR

COEZIUNE
COEZIUNE -- PROPRIETĂŢI
PROPRIETĂŢI REOLOGICE
REOLOGICE ASFALT
ASFALT
-- GRANULAŢIA
GRANULAŢIA AGREGATULUI
AGREGATULUI
-- DENSITATEA
DENSITATEA AGREGATULUI
AGREGATULUI
-- ADEZIUNE
ADEZIUNE BITUM
BITUM LA
LA AGREGATE.
AGREGATE.

REZISTENŢA
REZISTENŢA LA
LA -- MĂRIMEA
MĂRIMEA ÎN CĂRCĂRII ROATĂ
ÎNCĂRCĂRII ROATĂ
DEFO RMAţII PERMANENTE
DEFORMAţII PERMANENTE -- DURATA
DURATA ŞI FRECVENŢA
FRECVENŢA INCĂRCĂRII
INCĂRCĂRII
-- MASA
MASA DE
DE MIXTURĂ
MIXTURĂ AFECTATĂ
AFECTATĂ DE
DE INCĂRCARE
INCĂRCARE

O
O stabilitate
stabilitate insu ficientă la
insuficientă la solicitările
solicitările de
de forfecare
forfecare sese manifestă
manifestă prin
prin apari ţia
apariţia
unor ddeformaţii
unor eformaţii superficiale
superficiale din
din fluaj,
fluaj, cu
cu formarea
formarea de de văluriri
văluriri şi ondulaţii
ondulaţii transversale
transversale
în
în îmbrăcăminte.
îmbrăcăminte. Pentru
Pentru aa preveni
preveni apariţia
apariţia acestor
acestor deformaţii periculoase, este
deformaţii periculoase, este
necesar
necesar ca
ca la
la fixarea
fixarea compoziţiei
compoziţiei mixturilor
mixturilor asfaltice
asfaltice să
să se
se ia
ia măsuri
măsuri care
care să
să ducă
ducă lala
sporire
sporireaa rezistenţei
rezistenţei la
la forfecare
forfecare aa materialului,
materialului, astfel
astfel ca
ca viteza
viteza efec tivă de
efectivă de fluaj,
fluaj, care
care
apare
apare sub
sub acţiunea
acţiunea încărcărilor,
încărcărilor, să
să fie
fie sub
sub viteza
viteza de
de fluaj
fluaj admisibilă.
admisibilă.
 `»- - - `. > . TENDINTA PIERDERE
f-ZSBCw f l (sTAslutATE sua
7 ARcARE
1 \ |NcRoATA
AurovEcuL

hclstclli'

\..\\_
\
5 wN-*Ńäwfšüsşşwş şàâüşa
w v -¢~秺°wošçw w.. \
'= ~z .` :5,

lU
LD
,m

||| 1 | g ţ 4' 1.; ţ | W

G coMPRESluNE
_ e INTINTQERE

Figura
Figura 33
33

În paralel cu
În paralel cu studiul
studiul de de laborator
laborator bazat
bazat pepe încercări
încercări monoaxiale,
monoaxiale, s-a s-a recurs
recurs lala
încercări
încercări de
de compresiune
compresiune triaxială care asigură
triaXială care asigură con diţii de
condiţii de lucru
lucru similare
similare celor
celor din
din
natură.
natură. Încercările
Încercările lala rupere permit să
rupere permit să se
se pu
punănă înîn evidenţă
evidenţă coeziunea
coeziunea şi unghiul
unghiul dede
frecare
frecare interioară
interioară ale
ale asfaltului.
asfaltului. Coeziunea
Coeziunea asfaltului
asfaltului este
este cucu atât
atât mai
mai ridicată
ridicată cu
cu cât
cât
bitumul este
bitumul este mai
mai dur,
dur, însă
însă descreşte
descreşte rapid
rapid cu
cu temperatura.
temperatura. La La aceleaşi
aceleaşi dozaje
dozaje dede filer
filer
şi bitum,
bitum, sese constată
constată că că mixturile
mixturile cucu granulozitate
granulozitate discontinuă
discontinuă au au oo coeziune
coeziune maimai
mare
mare decât
decât cele
cele cu
cu granulozitate
granulozitate continuă.
continuă. În În schimb,
schimb, unghiul
unghiul dede frecare
frecare interioară
interioară
este
este independent
independent de de temperatura
temperatura şi penetraţia
penetraţia bitumului,
bitumului, însăînsă descreşte
descreşte când
când
conţinutul
conţinutul de bitum depăşeşte
de bitum depăşeşte volumul
Volumul de de goluri
goluri al al scheletului
scheletului mineral.
mineral. CuCu 2÷3%
2+3%
goluri
goluri reziduale,
reziduale, se poate ajunge
se poate ajunge la
la un unghi ϕ
un unghi (p până
până la la 20 °. Din
20°. Din acest
acest motiv,
motiv, este
este
foarte
foarte important
important să să se
se utilizeze
utilizeze mixuri
miXuri asfaltice
asfaltice cu
cu frecare
frecare interioară
interioară ridicată, pentru aa
ridicată, pentru
putea garanta
putea garanta rezistenţa
rezistenţa la
la forfecare prescrisă şi aa asigura
forfecare prescrisă asigura stabilitatea
stabilitatea la
la deformaţii
deformaţii
plastice.
plastice.

_.
m
3
D
>>
<
E
š
DURÅIILIÎÅÎE
SÎÅIKIYÅÎE
MJ

9:
-.-.'
2
>"4
ă
cz
a
c:

Figura
Figura 34
34

Astfel,
Astfel, la un procent
la un procent mic
mic de
de bitum
bitum se
se obţine
obţine o o stabilitate
stabilitate mare
mare şi oo durabilitate
durabilitate
scăzută
scăzută manifestată
manifestată prinprin scăderea
scăderea re zistenţei la
rezistenţei la oboseală
oboseală cu cu apariţia
apariţia prematură
prematură aa
fenomenului
fenomenului de de fisurare.
fisurare.
Din
Din contră,
contră, în în cazul
cazul unui
unui dozaj
dozaj mare
mare dede bitum,
bitum, fenomenul
fenomenul se se inversează.
inversează.
Diagrama prezentată în
Diagrama prezentată în figura
figura 34
34 sugerează
sugerează unun compromis
compromis optim
optim de
de dozaj
dozaj pentru
pentru
liantul
liantul bituminos
bituminos la la care
care se
se obţine
obţine în
în acelaşi
acelaşi timp
timp o o stabilitate
stabilitate şi oo durabilitate
durabilitate
satisfăcătoare.
satisfăcătoare.
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 3
3

ACŢIUNEA
ACŢIUNEA FACTORILOR
FACTORILOR DE
DE MEDIU
MEDIU ASUPRA
ASUPRA CĂII
CĂII

3.1.
3.1. INFLUENŢA
INFLUENTA VARIAŢIILOR
VARIAŢIILOR DE
DE TEMPERATURĂ
TEMPERATURÄ ASUPRA
ASUPRA SISTEMULUI
SISTEMULUI
RUTIER
RUTIER

La
La agresivitatea
agresivitatea traficului
traficului se se cumulează
cumulează prin prin efecte
efecte suprapuse
suprapuse şi cea cea aa factorilor
factorilor
de
de mediu
mediu repre zentaţi de
reprezentaţi de diferenţe
diferenţe de de temperatură
temperatură zilnicezilnice sau sau sezoniere precum şi de
sezoniere precum de
ddiferenţele
iferenţele de de umiditate
umiditate din din sistemul
sistemul rutier.
rutier. Aceşti
Aceşti factori
factori modifică
modifică starea starea de de tensiune
tensiune
mai
mai ales
ales în în sistemele
sistemele rutiererutiere rigide
rigide unde
unde acţionează
acţionează fenomenul
fenomenul de de contracţie-dilataţie
contracţie-dilataţie
aa betonului
betonului de de ciment,
ciment, iar umiditatea excesivă
iar umiditatea excesivă modifică
modifică capacitatea
capacitatea portantăportantă aa
terenului
terenului suport.suport. Bitumul
Bitumul fiind fiind considerat
considerat rău rău conducător
conducător de de căldură,
căldură, asigură
asigură oo
influenţă
influenţă neglijabilă
neglijabilă în în structura
structura asfaltică
asfaltică la la fenomenul
fenomenul de de contracţie-dilataţie.
contracţie-dilataţie. Totuşi, Totuşi,
încălzindu-se
încălzindu-se prin prin radiaţie,
radiaţie, asfaltul
asfaltul suportă
suportă oo reducere
reducere aa modulului
modulului de de elasticitate,
elasticitate,
ceea
ceea cece sese poate
poate traduce
traduce în în defecte
defecte de de tipul
tipul văluririlor
Văluririlor şi făgaşelor,
făgaşelor, precumprecum şi exudaţii
exudaţii
la
la suprafaţa
suprafaţa carosabilă.
carosabilă.
Deci
Deci variaţiile
variaţiile de de temperatură
temperatură şi de de umiditate
umiditate conducconduc la la influenţarea
influenţarea sistemului
sistemului
rutier,
rutier, ceea
ceea ce ce face
face obiectul
obiectul studiului
studiului în în acest
acest capitol.[6]
capitol.[6]
În
În ceea
ceea ce ce prive
priveşte şte situaţia
situaţia climatică
climatică aferentă
aferentă României,
României, ea ea este
este evaluată
evaluată
statistic
statistic pe pe o o perioadă
perioadă de de 87 87 dede ani, pentru determinarea
ani, pentru determinarea diferenţelor
diferenţelor de de temperatură
temperatură
la
la cele
cele trei
trei zone
zone climaterice.
climaterice. Din Din examinarea
examinarea izotermelo
izotermelorr anuale,
anuale, rezultă
rezultă că că diferenţa
diferenţa
O
valorilor
Valorilor temperaturii
temperaturii aerului aerului întreîntre sudul
sudul şi nordul
nordul ţării esteeste de de cca.
cca. 33OC C ,, iar
iar între
între vest
Vest
O
şi est
est de
de 1lOC. C.
Repartiţia
Repartiţia generală generală aa valorilor
Valorilor temperaturii
temperaturii aerului aerului are are în în interiorul
interiorul ţării
deosebiri
deosebiri accentuate.
accentuate. Harta Harta izotermelor
izotermelor din din luna
luna iunie
iunie arată
arată oo creştere
creştere însemnată
însemnată aa
gradienţilor
gradienţilor te rmici în
termici în lungul
lungul daleidalei faţă
faţă de de luna
luna ianuarie
ianuarie unde unde se se consemnează
consemnează o o
O
accent uare aa gradientului
accentuare gradientului termic termic pe pe grosimea
grosimea dalei.dalei. DeDe remarcat
remarcat că că izoterma
izoterma de de 10lOOC C
corespunde
corespunde în în luna
luna iulie
iulie altitudinii
altitudinii de de 1700÷1950m
l700+1950m (zona (zona climaterică
climaterică III); III); zona
zona
O
climaterică
climaterică II(deal, podiş),temperatura medie
II(deal, podiş),temperatura medie aa luniilunii iulie
iulie este
este de de 20÷23
20+23OC, C, iar
iar în
în
O
zona
zona climaterică
climaterică I(şes) I(şes) suportă
suportă temperaturi
temperaturi de peste 23
de peste 23OC.C.
Pentru
Pentru determinarea
determinarea stării stării de de fisurare
fisurare aa dalelor
dalelor din din beton,
beton, neprotejate
neprotejate cu cu oo
îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică, asfaltică, apareapare importantă
importantă evoluţia
evoluţia diurnă
diurnă aa temperaturii.
temperaturii. În În figura
figura 3535
este prezentată evoluţia
este prezentată evoluţia diurnădiurnă aa temperaturii
temperaturii aerului aerului lala ssol,
ol, din
din date
date medii
medii orare,
orare, aa
mai
mai m ultor ani
multor ani de de investigaţie,
investigaţie, pentru pentru lunilelunile aprilie
aprilie (primăvara),
(primăvara), iulie iulie (vara),
(vara),
octombrie
octombrie (toamna)
(toamna) şi ianuarie ianuarie (iarna),
(iarna), deci
deci pentru
pentru lunile
lunile reprezentative
reprezentative ale ale unui
unui an an
calendaristic.
calendaristic.
Se
Se constată
constată amplitudini
amplitudini din din ce ce înîn ce ce maimai mici
mici ale ale variaţiei
Variaţiei diurne
diurne ale ale
temperaturii
temperaturii de de lala zona
zona climaterică
climaterică II către către zona
zona climaterică
climaterică III; III; la
la aceste
aceste amplitudini
amplitudini
diferite
diferite de de lala o o zonă
zonă climaterică
climaterică la la alta,
alta, vor
Vor rezulta Valori Δ
rezulta şi valori ATT diferite,
diferite, utilizate
utilizate lala
determinarea
determinarea stării
stării de
de fisurare
fisurare aa stratului
stratului din
din beton
beton de
de ciment
ciment rămas
rămas neprotejat
neprotejat de
de
îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică
asfaltică oo perioadă
perioadă mai
mai îndelungată
îndelungată dede timp.
timp.
În
În figura
figura 3636 se prezintă modul
se prezintă modul de de determinare
determinare aa diferenţei
diferenţei maxime
maxime de de
temperatură Δ
temperatură ATT ale
ale temperaturii
temperaturii lala sol
sol care
care se
se ia
ia în
în consideraţie
consideraţie la
la determinarea
determinarea stării
stării
de
de fisurare prin dilataţia
fisurare prin dilataţia sau
sau contracţia betonului.
contractia betonului.

O
1;'C

MII I Ã'tl
30

25

ZU.

If.

'45 A I l n

î“ să ü “iĂ"
o c nţ la m a c u a al,
6)
"a e a a :H:
C).
a.)

Figura
Figura 35
35

fur/nm' a
nu/a/

30

.Su

'2.
n

l
IJ

ă
AU'

t! `

k l
U

zl zi

Figura
Figura 36
36
Diagrama permite, de
Diagrama permite, de asemenea
asemenea şi determinarea
determinarea diferenţelor
diferenţelor zilnice
zilnice de
de
temperatură
temperatură la
la sol,
sol, ca
ca şi aa diferenţelor
diferenţelor maxime
maxime dede temperatură
temperatură între
între zi
zi şi noapte,
noapte,
necesa
necesare re pentru
pentru calculul
calculul eforturilor
eforturilor din din betonul
betonul de de ciment
ciment după
după darea
darea în în exploatare
exploatare şi
suprapunerea
suprapunerea acestor acestor eforturi
eforturi dindin temperatura
temperatura cu cu cele
cele date
date de
de trafic.
trafic.
Alegerea
Alegerea momentului
momentului de punere în
de punere în operă
operă aa betonului
betonului este este o o problemă
problemă de de
planificare aa execuţiei
planificare execuţiei lucrărilor,
lucrărilor, independentă
independentă de de decizia
decizia ingine rului proiectant.
inginerului proiectant.
Raţional
Raţional ar ar fi
fi ca
ca temperatura
temperatura de de turnare
turnare să să fie
fie apropiată
apropiată de de temperatura
temperatura medie medie
în
în cazul
cazul celor
celor cu cu contracţii
contracţii mari,
mari, ştiut fiind fiind căcă în în prima
prima perioadă
perioadă de de lala turnarea
turnarea
betonului (perioada
betonului (perioada de priză şi primele
de priză primele şapte zile zile dede întărire)
întărire) sese consumă
consumă oo mare mare parte
parte
din
din contracţia
contracţia prin prin uscare.
uscare. Efectul
Efectul defavorabil
defavorabil al al contracţiei
contracţiei este este şi mai periculos când
mai periculos când
se
se suprapune
suprapune cu cu efectul
efectul defavorabil
defavorabil al al diferenţelor
diferenţelor de de temperatură
temperatură sezonieră.
sezonieră.
Straturile
Straturile din beton executate
din beton executate toamna
toamna sunt sunt maimai predispuse
predispuse la la fisurare
fisurare înainte
înainte de de darea
darea
în
în exploatare,
exploatare, decât decât cele
cele executate
executate primăvara,
primăvara, când când eforturile unitare provocate
eforturile unitare provocate de de
contracţii
contracţii se se scad
scad din
din cele
cele rezultate
rezultate prinprin creşterea
creşterea temperaturii
temperaturii mediului
mediului ambiant.
ambiant.
Iarna
Iarna regimul
regimul termic
termic la la sol prezintă oo mare
sol prezintă mare variabilitate
variabilitate (intervalul
(intervalul temperaturii
temperaturii
O O
medii
medii zilnice
zilnice pe pe mai
mai mulţi
mulţi aniani fiind
fiind cuprins
cuprins întreîntre -20-ZOOC C şi +10
+100C) C) decât
decât vara
vara ccând
ând
interv alul de
intervalul de temperatură
temperatură se se restrânge
restrânge (temperaturi
(temperaturi medii medii zilnice
zilnice pe pe mai
mai mulţi
mulţi ani
ani sunt
sunt
O O
cuprinse
cuprinse între
între +15
+150C C şi +30
+3OOC). C).
Cunoaşterea
Cunoaşterea temperaturilor
temperaturilor extreme extreme maxime prezintă importanţă
maxime prezintă importanţă în perioada de
în perioada de
protecţie aa betonului
protecţie betonului împotriva
împotriva eevaporării
vaporării rapide
rapide aa apeiapei de
de hidratare,
hidratare, pentru
pentru aa se se lua
lua
măsurii corespunzătoare
măsur corespunzătoare în în acest
acest sens.
sens.
De
De asemenea,
asemenea, trebuietrebuie reţinute
reţinute şi temperaturile
temperaturile extreme extreme minime, minime, care care
influenţează
influenţează foarte foarte mult
mult comportarea
comportarea structurală
structurală în în exploatare
exploatare aa structurilor
structurilor rutiere
rutiere
legate cu
legate cu liant
liant hidraulic.
hidraulic.
În
În cazul
cazul structurilor
structurilor rutiere
rutiere mixte,
mixte, unde unde îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică asfaltică protejează
protejează
termic
termic şi hidric
hidric stratul
stratul d dee bază
bază din beton de
din beton de ciment,
ciment, fenomenul
fenomenul enunţat enunţat în în cazul
cazul
îmbră căminţilor din
îmbrăcăminţilor beton de
din beton de ciment
ciment se se estompează,
estompează, dar dar nunu dispare
dispare în în totalitate.
totalitate.
Comportarea
Comportarea nefavorabilă
nefavorabilă aa structurii
structurii rutiere
rutiere mixte
mixte nu nu are
are loc
loc vara,
vara, cici iarna,
iarna, când
când sese
trece
trece la
la temperaturi
temperaturi negative
negative şi când când în în stratul
stratul dede bază
bază din
din beton
beton de de ciment
ciment apareapare
fenomenul
fenomenul de de contracţie
contracţie structurală.
structurală. În În această perioadă aa anului
această perioadă anului îmbrăcămintea
îmbrăcămintea
asfaltică
asfaltică îşi îşi măreşte
măreşte rigiditatea
rigiditatea prin prin creşterea
creşterea modulului
modulului bitumului
bitumului din din structura
structura
materială.
materială. Stratul
Stratul asfaltic
asfaltic suportă
suportă tensiuni
tensiuni de de întindere
întindere datorită
datorită contracţiei
contracţiei stratului
stratului de de
bază din
bază din betonul
betonul de de ciment.
ciment. Pierzându-şi
Pierzându-şi şi elasticitatea
elasticitatea din din perioada
perioada călduroasă
călduroasă aa
anului
anului (prin
(prin creşterea
creşterea rigidităţii
rigidităţii structurale)
structurale) apare apare fenomenul
fenomenul de de fisurare.
fisurare.
Vara
Vara la la temperaturi
temperaturi ridicate
ridicate asfaltul
asfaltul are proprietatea de
are proprietatea de autoreparare
autoreparare sub sub
circulaţia
circulaţia autovehiculelor,
autovehiculelor, însă însă iarna propagarea fenomenului
iarna propagarea fenomenului de de ffisurare
isurare este este
agrava
agravatătă dede oo măcinare
măcinare la la limita
limita fisurilor
fisurilor şi o o desprindere
desprindere de de agregat
agregat anrobat.
anrobat. În În acest
acest
moment
moment putem putem spunespune că că avem
avem de de aa face
face cu cu unun fenomen
fenomen avansat
avansat de de degradare
degradare aa
asfaltului
asfaltului pe pe suportul
suportul săusău rigid.
rigid.
În
În plus
plus asfaltul
asfaltul pepe suport
suport rigidrigid prezintă
prezintă o o multitudine
multitudine de de efecte
efecte la la trecerea
trecerea
repetată
repetată aa autovehiculelor,
autovehiculelor, care pot conduce
care pot conduce la propagarea fisurării
la propagarea fisurării în în îmbrăcămintea
îmbrăcămintea
asfalti că. Dintre
asfaltică. Dintre acestea
acestea se se pot
pot enumera:
enumera:

−
- efectul
efectul de
de izbire
izbire repetată
repetată la
la trecerea
trecerea repetată
repetată aa osiilor
osiilor autovehiculelor
autovehiculelor ce
ce
conduce
conduce la
la fenomene
fenomene ee oboseală
oboseală;;
−
- efectul
efectul de
de clămpănire
clămpănire aa dalelor
dalelor la
la rost.
rost.
 Deci,
Deci, înîn cazul
cazul structurilor
structurilor rutiere
rutiere mixte, prezenţa stratului
mixte, prezenţa stratului asfaltic
asfaltic modifică
modifică
co mportarea în
comportarea în raport
raport cu
cu temp eratura la
temperatura la fundaţia
fundaţia din beton de
din beton de ciment.
ciment. Studiile
Studiile
experimentale
experimentale efectuate
efectuate de
de Weil,
Weil, auau arătat
arătat că
că temperaturile
temperaturile înregistrate
înregistrate la
la suprafaţa
suprafaţa
îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice pot fi
asfaltice pot fi cu
cu mult
mult mai
mai mari
mari decât
decât temperatura
temperatura mediului
mediului ambiant
ambiant
(figura
(figura 37).[7]
37).[7]
Cu
Cu toate
toate că
că îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile bituminoase
bituminoase se se încălzesc prin radiaţie
încălzesc prin radiaţie mai
mai mult
mult
decât
decât cele
cele din beton de
din beton de ciment,
ciment, acestea
acestea fiind
fiind considerate
considerate rele
rele conductoare
conductoare dede căldură
căldură
reduc
reduc sensibil
sensibil efectul
efectul variaţiei
variaţiei asupra
asupra stratului
stratului suport
suport dede ciment
ciment şi deci
deci conduc
conduc la
la
eforturi
eforturi mult
mult mai
mai mici
mici din
din temperatură.
temperatură.

7 Asfalt
Asfalt O
20
20 _ 7 '
Beton iment
Beton cciment
15
15 "2 7
Fundatie
Fundatie nisip
nisip
L2

h(l

Figura 37
Figura 37

Acest
Acest lucru
lucru este
este semnificativ
semnificativ în în cazul
cazul noilor
noilor tehnologii
tehnologii apărute
apărute de de tipul
tipul
m
mixturilor drenante şi covoare
ixturilor drenante covoare asfaltice
asfaltice foarte
foarte subţiri
subţiri realizate
realizate cu cu bitumuri
bitumuri
modificate.
modificate. În În cazul
cazul îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor clasice,
clasice, unde
unde la
la structuri
structuri rutiere
rutiere mixte
mixte grosimea
grosimea
minimă
minimă recomandată
recomandată este este dede 10
10 cm pentru asigurarea
cm pentru asigurarea stabilităţii
stabilităţii structurale,
structurale, efectul
efectul
propagării temperaturii
propagării temperaturii se se diminuează
diminuează la la nivelul
nivelul dalei
dalei de
de fundaţie.
fundaţie.
Astfel,
Astfel, s-as-a constatat
constatat căcă valoarea
valoarea efortului
efortului de de întindere
întindere dindin încovoiere
încovoiere datorat
datorat
diferenţelor
diferenţelor diurne
diurne de de temperatură,
temperatură, carecare poate
poate atinge
atinge ordinul
ordinul de mărime al
de mărime al eforturilor
eforturilor
date
date de
de sarcinile
sarcinile transmise
transmise de de vehicule
vehicule înîn îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile de beton de
de beton de ciment, poate fi
ciment, poate fi
redus
redus de peste două
de peste două ori
ori sub
sub o o îmbrăcăminte bituminoasă de
îmbrăcăminte bituminoasă de 10
10 cm
cm grosime.
grosime.
Legat
Legat de de fenomenul
fenomenul de de fisurare
fisurare aa structurilor
structurilor rutiere
rutiere mixte
mixte datorat
datorat gradientului
gradientului
de
de temperatură
temperatură sezonier,
sezonier, se poate remarca
se poate remarca oo influenţă
influenţă reciprocă
reciprocă între
între îmbrăcămintea
îmbrăcămintea
bituminoasă şi fundaţia
bituminoasă fundaţia din beton de
din beton de ciment
ciment ca ca rezultat
rezultat alal diferenţei
diferenţei dintre
dintre
temperatura
temperatura cea cea maimai ridicată
ridicată dindin timpul
timpul verii
verii şi temperatura
temperatura cea cea mai
mai scăzută
scăzută din
din
timpul
timpul iernii.
iernii.
Oscilaţiile
Oscilaţiile de de temperatură
temperatură diurnă
diurnă au,
au, din
din acest
acest punct
punct dede vedere,
vedere, oo influenţă
influenţă mai
mai
puţin însemnată
puţin însemnată (figura
(figura 38)
38)
 'UUUI -Variqá'i m ţ-
lampa/am
f `~Wnbfi :tza/:kr:
d' :êmfrrwe/M

1 fff/171 Vll) YIM Tal/'IMI MINI

Figura
Figura 38
38

După
După cum
cum se se observă
observă înîn figura
flgura 38,
38, variaţiile
variaţiile de
de temperatură
temperatură sezonieră
sezonieră cu
cu alura
alura
sinusoidală
sinusoidală sunt
sunt influenţate
influenţate de de variaţiile
variaţiile de
de temperatură
temperatură diurnă
diurnă sub
sub forma
forma de
de şocuri
termice
termice locale
locale care
care înîn anumite
anumite situaţii
situaţii influenţează
influenţează comportarea
comportarea materialelor
materialelor rutiere.
rutiere.
La
La variaţii
variaţii de
de temperatură
temperatură sezonieră,
sezonieră, dalele
dalele din
din beton
beton de
de ciment
ciment suferă
suferă dilataţii
dilataţii
vara
vara şi contracţii
contracţii iarna.
iarna. Apar
Apar astfel
astfel variaţii
variaţii de
de volum,
volum, dar
dar în
în lucrările
lucrările de
de drumuri
drumuri
interesează
interesează în
în special
special variaţiile
variaţiile de
de lungime
lungime ale
ale dalelor
dalelor din
din beton
beton de
de ciment.
ciment. La
La cel
cel de-
de-
al
al XII-lea
XII-lea Congres
Congres Mondial
Mondial al al Drumurilor
Drumurilor ţinut la la Viena
Viena în
în 1979
1979 în
în raportul
raportul belgian
belgian
M.F.Cauwelaert prezenta un
M.F.CauWelaert prezenta un studiu
studiu experimental
experimental al al gradientului
gradientului dede temperatură
temperatură în în
fundaţia
fundaţia de
de beton
beton înîn două
două ipoteze
ipoteze (figura
(figura 39).
39). [8]
[8]

/
® am”
//A mm” t muz-MM: amma
f””“”' fmvur/e
3,52” , dlmv :u:
.'í'v'ZŢT Mun: _-.°_' l' - far/url:
`° ""4". AS. uusr .- - -, azur

Figura
Figura 39
39

Astfel,
Astfel, situaţia
situaţia (A)
(A) corespunde
corespunde îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii din
din beton
beton de
de ciment
ciment aşezate pe oo
aşezate pe
fundaţie
fundaţie din
din beton
beton de de ciment
ciment slab,
slab, iar
iar situaţia
situaţia (B)
(B) corespunde
corespunde structurilor
structurilor rutiere
rutiere
mixte.
În
În ambele
ambele situaţii
situaţii betonul
betonul dede fundaţie
fundaţie este
este protejat
protejat de
de oo îmbrăcăminte,
îmbrăcăminte,
rezultatul
rezultatul experimentării punând în
experimentării punând în evidenţă,
evidenţă, prin
prin intermediul
intermediul termocuplelor
termocuplelor dispuse
dispuse
la
la suprafaţa
suprafaţa şi la baza betonului
la baza betonului dede fundaţie,
fundaţie, valoarea
valoarea gradientului
gradientului de
de temperatură
temperatură
sezonier.
sezonier.
Dala
Dala înîn fundaţie
fundaţie aflată
aflată la
la adâncime,
adâncime, este
este afectată
afectată puţin
puţin de
de gradientul
gradientul de
de
temperatură:
temperatură:
 −
- valorile
Valorile extreme
extreme ale
ale gradientului
gradientului înîn betonul
betonul de
de fundaţie
fundaţie aflat
aflat aproape
aproape
O
de
de suprafaţa
suprafaţa (-0,53
(-0,53 şi 1,06 C/cm) sunt
1,06OC/cm) sunt mai
mai mari
mari decât
decât cele
cele
corespunzătoare
corespunzătoare betoanelor
betoanelor dede fundaţie
fundaţie aflate
aflate la
la adâncime;
adâncime;
−
- la
la fundaţia
fundaţia din
din beton
beton mai
mai lala suprafaţă:
suprafaţă: 10%
10% din
din gradient
gradient prezintă
prezintă
O
valori
valori superioare
superioare lui
lui 0,27 C/cm;
0,27 OC/cm;
−
- la
la fundaţia
fundaţia din
din beton
beton aflată
aflată la
la adâncime
adâncime sese observă
observă oo frecvenţă
frecvenţă mare
mare aa
O
gradientului
gradientului dede 0,27 C/cm ceea
0,27 OC/cm ceea ce
ce denotă
denotă oo influenţă
influenţă mică
mică aa
variaţiilor
variaţiilor de
de temperatură
temperatură sezonieră
sezonieră (figura
(figura 40)
40)

A Frecvenţă
Frecvenţă
medie
medie anuală
anuală

60 ' ----- Beton fundaţie la

la
50 _ adâncime
adâncime mică
mică

Beton
Beton fundaţir
fundaţir la
la
40 _ adâncime
adâncime mică
mică

..... 30 -
20 -.-„
10 - -___
ĭ"" ñ "' ---l._..| Gradientul mediu
Gradientulmediu
l | u l | l Ÿ
°C/cm
oC/cm
fb
(D
o a „b „3.1 (JJ,AK (31?Î) pO.) (şi)(9 Q?(b QC?o.)
bţQFl/ŞFQ'. aş.)
Q:

Figura
Figura 40
40

În
În figura
figura 40 40 s-au
s-au reprezentat
reprezentat grafic
grafic valorile
Valorile gradientului
gradientului mediu pentru dala
mediu pentru dala
aflată
aflată la
la adâncime
adâncime mică mică în
în sistemul
sistemul rutier
rutier şi la
la adâncime
adâncime mare.mare. Mărimea
Mărimea variaţiilor
variaţiilor de
de
lungime
lungime aa dalelor
dalelor dindin beton
beton aflat
aflat în
în straturile
straturile rutiere
rutiere inferioare,
inferioare, depinde
depinde de de diferenţa
diferenţa
de
de temperatură,
temperatură, de de umiditate,
umiditate, de de dozajul
dozajul de de ciment,
ciment, de de granulozitatea
granulozitatea agregatului
agregatului
folosit
folosit şi în
în special
special dede natura
natura mineralogică
mineralogică aa rocilor
rocilor din
din care provin. După
care provin. După Stande
Stande şi
-6
Stoke,
Stoke, coeficientul
coeficientul de de dilatare
dilatare termică
termică este
este maxim
maxim la la cuarţ(14
cuarţ(l4 x 106)) şi minim
x 10 minim la la
-6
calcar
calcar (3(3 x
x 10
106). ). Din
Din această
această cauză,
cauză, înîn comparaţie
comparaţie cu cu rocile
rocile bogate
bogate înîn cuarţ,
cuarţ, calcarul
calcarul
şi bazatul
bazatul au un coeficient
au un coeficient de
de dilataţie
dilataţie termică
termică maimai mic
mic dede 1/2
l/Z …1/4.
...l/4.
Această
Această din din urmă
urmă remarcă presupune analiza
remarcă presupune analiza completă
completă aa fenomenului
fenomenului de de
propagare aa temperaturii
propagare temperaturii prinprin structura
structura rutieră
rutieră mixtă
mixtă şi rigidă
rigidă de
de care
care depinde
depinde înîn mare
mare
măsură
măsură stabilirea
stabilirea cauzelor
cauzelor degradării
degradării acestora
acestora înîn timp.
timp.
3.2
§.2 PROPAGAREA
PRoPAGAREA PROCESULUI DE FISURARE
FIsURARE DIN FUNDAŢIE ÎN
îN
ÎMBRĂCĂMINTE
MBRÅCÅWTE

Există
Există mai
mai multe
multe variante
Variante de propagare aa fisurii
de propagare fisurii în
în imbrăcămintea
imbrăcămintea asfaltică
asfaltică (tabel
(tabel 2).
2).
[10][11][12][13][14]
[10][1 l][12][l3][l4]

Tabel
Tabel 2
2
v T
scriem sTAncA şlSUULäHIÅ
TIP A soucmns INTERFATA
Fls'uRfARn
H.. '
QÃÎ'ŸÃŞîî TRAFIC
v '-'y TEMPERATURA

CU
VERTICALA

-JJ- A DERENTÅ VERTICÅL

PR OPAGARE

__1,__ ADERENTEI

P'ERDERE GRIZONTALA
ADERENTA
ORIZONTALA

Hi p|ERgERE INITIÅL
ORIZONTAL
PROPÅGÅRE

PARTIALA
A APOI VERTICAL
ADEREN TEI
lMlXTA)

Rezultă
Rezultă două
două situaţii
situaţii semnificative
semnificative şi anume:
anume:

−
- una prin care
una prin care se păstrează aderenţa
se păstrează aderenţa între
între straturi, propagarea fisurii
straturi, propagarea fisurii făcându-
făcându-
se
se vertical prin amplificarea
Vertical prin amplificarea intensităţii
intensităţii stării
stării de
de tensiune
tensiune la la nivelul
nivelul
îmbrăcăminţii;
îmbrăcăminţii;
−
- cealaltă
cealaltă situaţie
situaţie sese referă
referă la pierderea aderenţei
la pierderea aderenţei între beton şi asfalt
între beton asfalt în
în
momentul
momentul fisurării
fisurării betonului
betonului datorită
datorită fenomenului
fenomenului de de oboseală.
oboseală.
În
În cel
cel de-al
de-al doilea
doilea caz
caz apariţia
apariţia fisurii
fisurii în
în îmbrăcăminte
îmbrăcăminte nu nu se
se face
face chiar
chiar înîn dreptul
dreptul
fisurii
fisurii din
din fundaţia
fundaţia dindin beton,
beton, şi poate
poate săsă apară
apară şi în în vecinătatea
Vecinătatea eiei într-o
într-o secţiune
secţiune
unde se
unde se depăşeşte
depăşeşte rezistenţa
rezistenţa lala întindere
întindere aa asfaltului.
asfaltului.
Aceste
Aceste scheme
scheme de de propagare,
propagare, conduc
conduc în în timp
timp lala dezvoltarea
dezvoltarea fisurii
fisurii în
în cele
cele mai
mai
variabile
Variabile forme.
forme. Pierderea
Pierderea conlucrării
conlucrării între
între straturi
straturi amplifică
amplifică fenomenul
fenomenul de de fisurare
fisurare ce
ce
se propagă la
se propagă la suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii.
îmbrăcăminţii. Aceasta
Aceasta constă
constă înîn ramificarea
ramificarea fisurilor pe
fisurilor pe
direcţii
direcţii dezordonate
dezordonate care care în ultima fază
în ultima fază duce
duce la la faianţarea
faianţarea suprafeţei
suprafeţei carosabile
carosabile în în
dreptul
dreptul fisurii
flsurii din
din fundaţie.
fundaţie.
Propagarea
Propagarea fisurii
fisurii se
se face
face sub
sub efectul
efectul aa două
două solicitări
solicitări distincte:
distincte:
−
- solicitări
solicitări termice;
termice;
−
- solicitări
solicitări din
din trafic.
trafic.
La
La solicitări
solicitări lente
lente rezultate
rezultate dindin cicluri
cicluri aleale variaţiilor
Variaţiilor zilnice
zilnice de
de temperatură,
temperatură,
îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică
asfaltică suferă
suferă o o scădere
scădere de de rigiditate.
rigiditate. Astfel
Astfel raportul
raportul între
între modulul
modulul
îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice
asfaltice şi aa celui
celui de bază din
de bază betonul de
din betonul de ciment
ciment este
este de
de 1l la
la 200.
200. În
În
consecinţă
consecinţă deformaţiile
deformaţiile stratului
stratului dede bază
bază fisurat
fisurat sunt puţin influenţate
sunt puţin influenţate de de modificarea
modificarea
de
de rigiditate
rigiditate aa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice.
asfaltice.
Calculul
Calculul factorului
factorului dede intensitate
intensitate aa efortului
efortului dindin temperatura
temperatura se se face
face înîn ipoteza
ipoteza
ca propagarea fisurii
ca propagarea fisurii în
în stratul
stratul asfaltic
asfaltic are
are locloc în
în timp
timp ce ce ecartul
ecartul ei
ei la
la baza
baza stratului
stratului
rămâne
rămâne constant
constant (figura
(figura 41).[13]
41).[l3]
În
În figura
figura 4141 s-au
s-au făcut următoarele notaţii:
făcut următoarele notaţii:

dd - – deschiderea
deschiderea fisurii
fisurii considerate
considerate constantă;
constantă;
ff -- înălţimea
înălţimea fisurii;
fisurii;
rr -- raza polară;
raza polară;
u -- deschiderea
u deschiderea fisurii
fisurii la
la distanţa
distanţa (r)
(r) de
de vârf.
Vârf.

Deschiderea
Deschiderea fisurii
fisurii la
la baza
baza stratului
stratului are următoarea relaţie:
are următoarea relaţie:

d=
(
8 1− μ2 )k ⎛ f ⎞
T⎜ ⎟1 / 2
E ⎝ 2π ⎠
n I
\_\.._ __

ll E1 :Asfoli
Ş .
A Ed zoo
Beton 52 -
:/// J /E2/: am

Figura
Figura 41
41
unde:
unde:
μu -- coeficient
coeficient Poisson;
Poisson;
EE -- modul
modul mixtură
mixtură asfaltică;
asfaltică;
kkTT -- intensitatea
intensitatea efortului
efortului din
din temperatură;
temperatură;
În
În cazul
cazul interfeţii
interfeţii asfalt
asfalt -- beton:
beton:

o
k T = σ bΔT
o dE asf ⎛ f ⎞
σ bΔT = ⎜ ⎟1 / 2
(8 1− μ )
2 ⎝
2π ⎠

Lungimea
Lungimea fisurii:
fisurii:

fi/z
f 1/ 2
=
( )
2 π 1 − μ 2 ΔAT”
88“2n(1_u
2) σ T o
Gbb
dE
clEasf
asf

Cunoscând
Cunoscând caracteristicile
caracteristicile fizico-mecanice
fizico-mecanice ale
ale asfaltului
asfaltului şi ale
ale betonului
betonului de
de
ciment
ciment din
din fundaţia
fundaţia rutieră
rutieră se poate aprecia
se poate aprecia lungimea
lungimea fisurii
fisurii (propagarea)
(propagarea) în
în fiecare
fiecare
an
an de
de serviciu
serviciu aa structurii
structurii rutiere
rutiere mixte.
mixte.
Contracţia betonului din
Contracţia betonului din fundaţie
fundaţie se
se poate
poate calcula
calcula înîn funcţie
funcţie de
de următorii
următorii
parametrii:
parametrii:

−
- alungirea betonului: Δl;
alungirea betonului: Al;
−
- distanţa
distanţa între
între rosturile
rosturile transversale:
transversale: l;
l;
−
- gradientul
gradientul de
de temperatură
temperatură sezonieră
sezonieră în betonul din
în betonul fundaţie: Δ
din fundaţie: TF.
ATF.

Alungirea
Alungirea maximă
maximă în
în fundaţia
fundaţia din beton:
din beton:

σ b lx lx α lxΔTF lx
lb = − Δl − b − ε asf
Eb 2 2 2 2

EFORT
/
EFoRT DIN FRECARE
l
FRECAR'E DE DEPLASARE ALUNGIRE
TEMPERATURĂ SUPORT
sUPoRT DALĂ LIBERĂDALA IMBRĂCĂMINTE
IMBRĂCÄMINTE
BETON
BETON ASFALT
ASFALT

3.2.1 Durata de
3.2.1 Durata de viaţă
viaţă la
la oboseală
Oboseală

Determinarea
Determinarea curbei
curbei factorului
factorului de
de intensitate
intensitate aa solicitărilor
solicitărilor din
din trafic
trafic kN, se
kN, se
poate determina
poate determina printr-un
printr-un calcul
calcul de
de element
element finit.
finit. Integrarea
Integrarea legii
legii Paris
Paris aa condus
condus la
la
obţinerea unei curbe
obţinerea unei curbe de
de formă
formă diferită
diferită faţă
faţă dede cea
cea corespunzătoare
corespunzătoare solicitării
solicitării din
din
temperatură
temperatură k T.
kT.
Luându-se
Luându-se în în consideraţie
consideraţie separat
separat numărul
numărul de de cicluri
cicluri de
de solicitare
solicitare raportat
raportat la
la
numărul
numărul total
total de
de cicluri,
cicluri, când
când s-a propagat fisura
s-a propagat fisura la
la suprafaţa
suprafaţa carosabilului,
carosabilului, s-au putut
s-au putut
face
face următoarele
următoarele observaţii:
observaţii: viteza
Viteza de
de propagare
propagare aa fisurii
fisurii este
este mai
mai lentă
lentă la
la solicitarea
solicitarea
din
din trafic
trafic faţă
faţă de
de cea
cea din
din temperatură
temperatură înîn faza
faza iniţială,
iniţială, iar
iar în
în faza
faza finală
finală această
această situaţie
situaţie
se
se inversează
inversează (figura
(figura 42).
42).

h A
(cm)
h=10Cm

Hc (_i Ni
soliciidre din tra
| l | I l 1 ' 1 `
| l F T l I ' x
0.1 0.2 _03_ l0.1. 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 rno;
Figura
Figura 42
42
În
In figura
figura 42
42 apar următoarele notaţii:
apar următoarele notaţii:

*N
*N -- număr
număr cicluri
cicluri solicitare
solicitare (termice
(termice sau
sau trafic);
trafic);
*N TOT -- număr
*NTOT număr total
total cicluri
cicluri când
când fisura
fisura apare
apare la
la suprafaţa
suprafaţa carosabilului.
carosabilului.

Dacă
Dacă solicitarea
solicitarea termică poate exista
termică poate exista fără
fără solicitare
solicitare din
din trafic
trafic într-o
într-o structură
structură rutieră,
rutieră,
inversa
inversa acestei
acestei situaţii
situaţii este
este puţin
puţin probabilă.
probabilă. De De aceea
aceea este
este imperios
imperios necesară
necesară influenţa
influenţa
traficului
traficului în
în prezenţa
prezenţa solicitării
solicitării termice.
termice.
Pentru
Pentru studiul
studiul efectelor
efectelor separate
separate ale
ale fenomenului
fenomenului de de propagare
propagare aa fisurii
fisurii numai
numai
din
din temperatură
temperatură sau sau numai
numai dindin trafic,
trafic, este
este necesar
necesar de de aa determina
determina fiefie numărul
numărul de de
cicluri
cicluri de
de variaţie
Variaţie de
de temperatură
temperatură diurne,
diume, fie
fie numărul
numărul de de osii.
osii.
Integrarea
Integrarea legii
legii de
de variaţie
Variaţie Paris,
Paris, se
se realizează
realizează introducând
introducând pe pe rând
rând factorul
factorul de
de
intensitate
intensitate din
din temperatură
temperatură (k T), respectiv
(kŢ), respectiv din
din trafic
trafic (k N).
(kN).
Rezultatele
Rezultatele se pot prezenta
se pot prezenta subsub forma
forma unor
unor curbe
curbe de
de tipul:
tipul:

f ⎛ t⎞
= F⎜ ⎟
i:Fíij pentru m = 3,
pentrum=3,
hh ⎝ tt o ⎠
0

unde: ff-- lungimea

unde: lungimea fisurii;
fisurii;
hh -- grosimea
grosimea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice;
asfaltice;
 tt -- timpul
timpul de propagare aa fisurii
de propagare fisurii la
la efort
efort combinat
combinat temperatură-trafic
temperatură-trafic (zile);
(zile);
o- timpul
tto- timpul de propagare aa fisurii
de propagare fisurii în
în absenţa
absenţa traficului.
traficului.

Aceste
Aceste curbe
curbe sunt prezentate ca
sunt prezentate ca rezultate
rezultate ale unor experimentări
ale unor experimentări în
în figura
figura 43a.
43 a.

-1
f/h lt 1
1110' l' j=10`3 141:10" 2
-lO

I I a

0.2 0.1. 0.5 0.8 1.0 wta

Figura
Figura 43.a
43.a

Figura
Figura 43b
43b
Figura
Figura 43
43

Compararea
Compararea rezultatelor
rezultatelor experimentale
experimentale cu cu curbe
curbe teoretice,
teoretice, permite
permite
determinarea
determinarea parametrului
parametrului m m (figura
(figura 43.b).
43.b). De
De reţinut
reţinut este
este faptul
faptul că
că în
în încercarea
încercarea de
de
laborator
laborator se
se utilizează
utilizează material
material standard
standard pentru
pentru iniţierea
iniţierea fisurii,
fisurii, care
care are
are aceeaşi
aceeaşi
natură
natură cu
cu anrobatul
anrobatul în în care
care se propaga fisura,
se propaga f1sura, lucru
lucru ce
ce permite
permite asigurarea unei bune
asigurarea unei bune
aderenţe
aderenţe între
între stratul
stratul de bază şi îmbrăcăminte.
de bază îmbrăcăminte. Se Se permite
permite înîn acest
acest mod
mod determinarea
determinarea
procesului de
procesului de fisurare
fisurare fără
fără intervenţia
intervenţia decalajului
decalajului la
la interfaţa
interfaţa dintre
dintre straturi,
straturi, lucru
lucru ce
ce
ar
ar complica
complica studiul.
studiul.
Figura
Figura 43.b permite deci
43.b permite deci determinarea parametrului m,
determinarea parametrului m, corespunzător
corespunzător legii
legii de
de
variaţie
Variaţie Paris,
Paris; prin
prin metoda
metoda suprapunerii
suprapunerii rezultatelor
rezultatelor experimentale peste curbele
experimentale peste curbele
determinate
determinate teoretic.
teoretic.

Parametrii
Parametrii urmăriţi
urmăriţi înîn cursul
cursul încercării
încercării sunt:
sunt:
−
- numărul
numărul de de cicluri
cicluri aplicate;
aplicate;
−
- intensitatea
intensitatea efortului;
efortului;
−
- deschiderea
deschiderea fisurii;
fisurii;
poziţia frontului
_ poziţia
− frontului fisurii.
fisurii.
Rezultatele
Rezultatele obţinute, permit evaluarea
obţinute, permit evaluarea aa trei
trei etape
etape de
de fisurare:
fisurare:
−
- iniţierea
iniţierea fisurii;
fisurii;
−
- apariţia
apariţia fisurii
fisurii la
la suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii,
îmbrăcăminţii; carecare poate
poate folosi
folosi la
la testarea
testarea
diverselor
diverselor soluţii
soluţii antifisurare;
antifisurare;
−
- viteza
viteza dede propagare
propagare în în stratul
stratul asfaltic.
asfaltic.
3.2.2 Modelarea propagăriifisurii
3.2.2 Modelarea propagării fisurii

Dezvoltarea
Dezvoltarea fisurii
fisurii într-un
într-un strat
strat rutier
rutier prin
prin fenomenul
fenomenul de de oboseală,
oboseală, se
se
descompune
descompune în
în general
general în
în trei
trei etape
etape ce presupun mecanisme
ce presupun mecanisme diferite:
diferite:

−
- iniţierea
iniţierea fisurii:
fisurii: este
este vorba
vorba de de apariţia
apariţia amorsei
amorsei de de fisură
fisură plecând
plecând de de la
la
defectele
defectele structurale
structurale ale ale materialului;
materialului;
− propagarea lentă
- propagarea lentă aa fisurii;
fisurii;
−
- ruperea
ruperea ce ce corespunde
corespunde cu cu faza
faza finală
finală şi anume
anume apariţia
apariţia fisurii
fisurii lala suprafaţă.
suprafaţă.
Pentru
Pentru fiecare
fiecare etapă
etapă există
există un un model
model de de calcul
calcul cu un numit
cu un numit număr
număr de de cicluri
cicluri de
de
solicitare
solicitare pepe criterii
criterii diferite
diferite corespunzător
corespunzător metodei
metodei adoptate.
adoptate.
În
În cazul
cazul fisurării
fisurării transversale,
transversale, iniţierea
iniţierea fisurii
fisurii se
se presupune
presupune că că este
este rapidă
rapidă de
de la
la
stratul
stratul din
din beton
beton dede ciment
ciment la la îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică.
asfaltică. Aceasta
Aceasta deoarece
deoarece se se consideră
consideră
ca
ca la
la începutul perioadei de
începutul perioadei de exploatare
exploatare există
există aderenţă
aderenţă la la interfaţă
interfaţă între
între stratul
stratul dede
beton de
beton de ciment
ciment şi cel cel asfaltic.
asfaltic. ÎnÎn acest
acest caz
caz faza
faza intermediară
intermediară aa propagării
propagării lente
lente aa
fisurii
flsurii face
face obiectul
obiectul modelării.
modelării.
Există
Există mai
mai multe
multe legi
legi de propagare în
de propagare în funcţie
funcţie de de diverşi parametrii luaţi
diverşi parametrii luaţi în
în
consideraţie:
consideraţie:
− parametrul de
- parametrul de intensitate
intensitate aa efortului
efortului luatluat în
în consideraţie
consideraţie de de legea
legea dede variaţie
variaţie
Paris
Paris şi variantele
variantele sale;
sale;
− parametrul densitate
- parametrul densitate aa energiei
energiei dede deformaţie
deforrnaţie după
după metoda
metoda Sih;Sih;
− parametrul energetic
- parametrul energetic global
global luat
luat în
în consideraţie
consideraţie dupădupă metoda
metoda lui lui Griffith.
Griffith.
Aceste
Aceste legilegi pot
pot fifi traduse
traduse prinprin efectul
efectul vătămării
vătămării sistemului
sistemului rutier
rutier şi aprecierea
aprecierea
performanţelor la
performanţelor la exploatare
exploatare aa unuiunui sistem
sistem rutier
rutier faţă
faţă de
de unul
unul de
de referinţă.
referinţă.
3.3
3.3 INFLUENŢA
INFLUENŢA VARIAŢIILOR
VARIAŢIILOR DE
DE UMIDITATE
UMIDITATE ÎN
ÎN SISTEMUL
SISTEMUL RUTIER
RUTIER ŞI
FUNDAŢIA
FUNDAŢIA LUI.
LUI.

Unul
Unul dintre
dintre rolurile
rolurile importante
importante pe pe care
care le
le are
are îmbrăcămintea
îmbrăcămintea înîn sistemul
sistemul rutier
rutier
este
este acela
acela de
de aa fi
fi etanşă.
etanşă. Aceasta presupune ca
Aceasta presupune ca apele
apele meteorice
meteorice rezultate
rezultate din
din ploi
ploi sau
sau
din
din topirea
topirea zăpezii
zăpezii săsă nu
nu pătrundă
pătrundă în în sistemul
sistemul rutier
rutier la
la nivelul patului căii
nivelul patului căii şi să
să reducă
reducă
capacitatea
capacitatea portantă,
portantă, producând
producând tasări
tasări ulterioare.
ulterioare.
În
În general,
general, sese consideră
consideră că că apa
apa de
de infiltraţie
infiltraţie are
are o
o influenţă
influenţă mai
mai mică
mică asupra
asupra
agresivităţii
agresivităţii factorilor
factorilor de
de mediu,
mediu, raportabil
raportabil cu
cu ceilalţi,
ceilalţi, respectiv
respectiv fenomenul
fenomenul de de îngheţ-
îngheţ-
dezgheţ
dezgheţ şi variaţia
variaţia gradientului
gradientului de de temperatură
temperatură aa mediului
mediului ambiant.
ambiant.
Totuşi,
Totuşi, este
este necesar
necesar dede aa se
se evidenţia
evidenţia influenţa umidităţii la
influenţa umidităţii la nivelul
nivelul diverselor
diverselor
straturi
straturi ale
ale sistemului
sistemului rutier:
rutier:

a)
a) la
la nivelul
nivelul îmbrăcăminţii
îmbrăcămintii
a.l -- asupra
a.1 asupra îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice,
asfaltice, apa
apa intervine
intervine într-o
într-o oarecare
oarecare măsură
măsură
asupra procesului de
asupra procesului de dezanrobare progresivă în
dezanrobare progresivă în timp
timp ce ce structura
structura
bituminoasă
bituminoasă îmbătrâneşte
îmbătrâneşte şi prezintă
prezintă fenomene
fenomene de de fisurare.
fisurare. Acest
Acest efect
efect
este
este amplificat
amplificat dede migrarea
migrarea apei
apei şi contactul
contactul cu cu granulele
granulele anrobate
anrobate înîn
timpul
timpul închiderii-deschiderii
închiderii-deschiderii ciclice
ciclice ale
ale fisurii
fisurii sub
sub încărcări
încărcări repetate
repetate date
date
de
de autovehiculele
autovehiculele în în mers.
mers.
a.2 -- asupra
a.2 asupra îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii din
din beton
beton dede ciment,
ciment, apaapa intervine
intervine la la nivelul
nivelul frecării
frecării
de
de fricţiune
fricţiune la
la transferul
transferul sarcinii
sarcinii la
la fisură, prin aceea
fisură, prin aceea căcă reduce
reduce capacitatea
capacitatea
de
de transmitere
transmitere aa acesteia.
acesteia. Apa
Apa lucrează
lucrează ca un lubrefiant
ca un lubrefiant în în fisură
fisură grăbind
grăbind
efectul
efectul de propagare aa acesteia
de propagare pe grosimea
acesteia pe grosimea dalei
dalei din
din beton
beton dede ciment.
ciment.

b) la
b) la nivelul
nivelul fundaţiei
fundatiei rutiere
rutiere
În
În drumul
drumul săusău spre patul căii,
spre patul căii, apa
apa infiltrată prin fisurile
infiltrată prin fisurile şi crăpăturile
crăpăturile
îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii este
este adsorbită
adsorbită sau
sau absorbită
absorbită parţial
parţial de
de granulele
granulele fundaţiei
fundaţiei rutiere.
rutiere.
Apa
Apa adsorbită
adsorbită reduce
reduce unghiul
unghiul de de frecare
frecare internă
internă din
din structura
structura stratului
stratului de
de
fundaţie,
fundaţie, conducând
conducând astfel
astfel la
la reducerea
reducerea capacităţii portante la
capacităţii portante la nivelul
nivelul patului
patului
căii,
căii, deformaţia
deformaţia sistemului
sistemului rutier
rutier creşte
creşte peste
peste valorile
valorile sale
sale admisibile
admisibile generând
generând
degradări
degradări structurale.
structurale.

c)
c) la
la nivelul patului căii
nivelul patului căii
Apa poate ajunge
Apa poate ajunge în în zona
zona patului
patului căii
căii atât
atât gravitaţional prin infiltrarea
gravitaţional prin infiltrarea apelor
apelor
meteorice
meteorice cât
cât şi prin
prin efecte
efecte de
de capilaritate
capilaritate din
din zona
zona apelor
apelor freatice
freatice dacă
dacă nivelul
nivelul
acestora
acestora se
se află
află aproape
aproape de de corpul
corpul drumului.
drumului. ÎnÎn ambele
ambele cazuri
cazuri efectul
efectul este
este acelaşi
acelaşi şi
anume
anume de de diminuare
diminuare aa capacităţii portante aa sistemului
capacităţii portante sistemului rutier
rutier cu
cu apariţia prematură aa
apariţia prematură
degadărilor
degadărilor dede strucură.
strucură.

3.4
3.4 ACŢIUNEA
ACŢIUNEA DISTRUCTIVĂ
DISTRUCTIVĂ A
A INGHEŢULUI
INGHEŢULUI LA
LA DRUMURI
DRUMURI

Acţiunea
Acţiunea îngheţului
îngheţului si
si dezgheţului
dezgheţului duce
duce la
la micşorarea
micşorarea capacităţii portante aa
capacităţii portante
drumurilor
drumurilor şi produce
produce sub sub circulaţie,
circulaţie, unele
unele dintre
dintre cele
cele mai
mai însemnate
însemnate degradări
degradări ale
ale
căii.
căii.
În
În urma
urma acţiunii
acţiunii îngheţului,
îngheţului, prin
prin migrarea
migrarea şi acumularea
acumularea apei
apei in
in zona
zona de
de îngheţ
îngheţ
şi formarea
formarea unor
unor lentile
lentile de
de gheaţă,
gheaţă, complexul
complexul rutier
rutier suferă
suferă umflături
umflături neuniforme
neuniforme
numite
numite burduşiri,
burduşiri, care
care ating
ating 20-30%
20-30% dindin grosimea
grosimea îngheţată; pe de
îngheţată; pe de altă
altă parte,
parte, datorită
datorită
excesului
excesului local
local de
de umiditate
umiditate din
din timpul
timpul dezgheţului
dezgheţului are
are loc
loc o
o diminuare
diminuare aa capacităţii
capacităţii
portante aa patului.
portante patului.

3.4.1 Factorii de
3.4.1 Factorii de care
care depinde
depinde acţiunea
acţiunea distructivă
distructivă a
a îngheţului
îngheţului

Degradările
Degradările cauzate
cauzate de de fenomenul
fenomenul de de îngheţ-dezgheţ
îngheţ-dezgheţ la la lucrările
lucrările dede drumuri
drumuri sese
produc atunci
produc atunci când
când sunt
sunt îndeplinite
îndeplinite simultan
simultan următoarele
următoarele condiţii: perioada de
condiţii: perioada de îngheţ
îngheţ
este
este intensă
intensă şi de de durată, pământul este
durată, pământul este geliv,
geliv, există
există oo rezervă
rezervă de de apă
apă gravitaţională
gravitaţională
sau
sau capilară
capilară care poate să
care poate să alimenteze
alimenteze zona zona cu cu temperaturi
temperaturi negative.
negative. (figura
(figura 44)
44)
Dacă
Dacă unauna din din aceste
aceste condiţii
condiţii lipseşte,
lipseşte, se presupune că
se presupune că nunu sese mai
mai produc
produc
degradări
degradări dindin îngheţ-dezgheţ.
îngheţ-dezgheţ. In In realitate,
realitate, fenomenul
fenomenul este este extrem
extrem de de complex.
complex. Intr-un
Intr-un
sistem
sistem rutier
rutier lipsit
lipsit de
de capilaritate
capilaritate apa apa sub
sub formă
formă de de vapori
vapori poate
poate urca prin condensare,
urca prin condensare,
îmbrăcămintea
îmbrăcămintea având având rol rol de perete rece.
de perete rece.
Rezervele
Rezervele de de apa
apa care
care alimentează
alimentează zona zona şi ducduc la umezirea patului
la umezirea patului drumului
drumului
depind
depind de precipitaţiile locale,
de precipitaţiile locale, modul
modul de de scurgere
scurgere aa apelor
apelor de de suprafaţă
suprafaţă şi, înîn special
special
de
de nivelul
nivelul apei
apei subterane.
subterane. (figura
(figura 44)
44)
Umflarea
Umflarea şoselei prin îngheţ este
prin îngheţ este redusă
redusă când când nivelul
nivelul apei
apei freatice
freatice se se află
află la
la
1.50
1.50 mm sub
sub cota patului drumului
cota patului drumului şi este practic neglijabilă
este practic neglijabilă daca
daca se se afla
afla la la mai
mai mult
mult dede
3.0
3.0 mm sub
sub cota patului. Din
cota patului. Din aceste
aceste motive
motive condiţiile
condiţiile hidrologice
hidrologice sunt sunt considerate
considerate
favorabile
favorabile când
când nivelul
nivelul apei
apei freatice
freatice se se află
află la la oo adâncime
adâncime cel puţin egală
cel puţin egală cu
cu dede trei
trei
ori
ori adâncimea
adâncimea de de îngheţ.
îngheţ. În În acelaşi
acelaşi timp,
timp, esteeste necesar
necesar caca apele
apele dede suprafaţa
suprafaţa să să se
se
scurgă
scurgă înîn bune
bune condiţii
condiţii şi să să nu băltească.
nu băltească.
Fenomenul
Fenomenul de de îngheţ
îngheţ al al apei
apei in
in mediile
mediile disperse
disperse şi de
de migraţie
migraţie aa apei
apei are
are încă
încă oo
explicaţie
explicaţie controversată.
controversată. Pe Pe de de o parte, în
o parte, pământ apa
în pământ apa îngheţă
îngheţă la la oo temperatură
temperatură de de sub
sub
0°C,
0°C, mărindu-şi
mărindu-şi volumul
volumul cu cu aproximativ
aproximativ 10% pentru ca
10% pentru ca densitatea
densitatea gheţii
gheţii este
este mai
mai
inferioara
inferioara celei
celei aa apei.
apei. Pe Pe de
de altă
altă parte,
parte, unun teren
teren îngheţat
îngheţat constituie
constituie un un sistem
sistem
termodinamic
termodinamic cu cu o
o sursa
sursa rece,
rece, atmosfera,
atmosfera, şi o o sursă
sursă caldă, pânza freatică
caldă, pânza freatică sau partea
sau partea
inferioară
inferioară aa terenului
terenului (unde(unde variaţiile
variaţiile diurne
diurne de de temperatură
temperatură sunt sunt neglijabile).
neglijabile). Acest
Acest
sistem
sistem este
este capabil
capabil să să producă
producă un un lucru
lucru mecanic:
mecanic:

T −T
W=Q
W = Q T22 _ T11
T2
T2

unde: Q
unde: Q-– cantitatea
cantitatea de
de căldură
căldură cedată
cedată de
de sursa
sursa caldă
caldă cu
cu temperatura
temperatura T 2, sursei
T2, sursei reci
reci cu
cu
temperatura
temperatura T1.
T1.

Dacă
Dacă admitem
admitem ca ca QQ este
este formată
formată din
din căldura
căldura latentă
latentă de
de topire
topire aa gheţii
gheţii şi ca
ca
acest
acest travaliu
travaliu este
este utilizat
utilizat numai pentru migraţia
numai pentru migraţia verticală
verticală aa apei,
apei, se poate scrie:
se poate scrie:
 ⎛ T ⎞
× V = L⎜⎜1 − 1 ⎟⎟
P><V=L(1-l]
P
⎝ T 2 ⎠
T2

unde: V
unde: V -- volumul
Volumul specific
specific al
al apei;
apei;
P
P-– sucţiunea
sucţiunea sau presiunea meteorică;
sau presiunea meteorică;
L
L-– căldura
căldura de
de topire
topire aa gheţii.
gheţii.

.- _ _ _ .'X
III/Illllllllllln

,U
'.f-,._

l'.Î`V -`. ..
I .~ .^ (otlll'îîš'

+2

a.
a. Flux
Flux termic
termic bidirecţional
bidirectional cu
cu izoterma
izoterma de
de 0°C
0°C

Sistem
Sistem rutier
rutier
cä: .c a

g âš Lentile
Lentile de
de ghaţă
ghaţă

b.
S' l J-U-Ul î î 1 âäîşrşţîîîă
b. Migraţia
Migraţia apei
apei şi formarea
formarea lentilelor
lentilelor de
de ghaţă
ghaţă
Apă capilară
Pînză freatică

îmbrăcăminte
im 'răcăminte

c.
c. Suprasolicitarea
Suprasolicitarea îmbrăcămintei
îmbrăcămintei dupa
dupa dezgheţ
dezgheţ

Figura 44
Figura 44
⎛ T ⎞
L ⎜1 − 1 ⎟
=V
PLí1l¶
P
V⎜ T T
⎟
⎝ 2⎠
2

Pentru
Pentru L=80
L=80 cal
cal şi V=1 cm33
V=l cm
⎛ T ⎞
P = 3.42 × 10 3 ×>< ⎜11-_
P=3.42><10 − T11 ⎟ kg/cm22
kg/cm
⎜ T T ⎟
⎝ 22⎠
Energia
Energia utilizată
utilizată de
de sistem,
sistem, in
in care
care cel
cel de-al
de-al doilea principiu al
doilea principiu al termodinamicii,
termodinamicii,
conduce
conduce evident
evident lala o
o sucţiune
sucţiune maximă.
maximă. Aceasta
Aceasta sucţiune
sucţiune nu poate fi
nu poate fi asimilată
asimilată cu
cu cea
cea
care
care duce
duce ascensiunea
ascensiunea apei
apei in
in terenurile
terenurile uscate
uscate şi care
care este produsă de
este produsă de oo energie
energie
superficială
superficială sau
sau dede umectare.
umectare. Tot
Tot astfel,
astfel, caracterizarea
caracterizarea gelivităţii
gelivităţii terenului prin
terenului prin
produsul kh
produsul kh dintre
dintre permeabilitate
perrneabilitate şi ascensiune
ascensiune capilară
capilară nu
nu corespunde
corespunde realităţii
realităţii
fizice.
fizice.

3.4.2. Măsuri de
3.4.2. Măsuri protecţie la
de protecţie la acţiunea
acţiunea distructivă
distructivă a fenomenului de
a fenomenului de îngheţ-dezgheţ
ingheţ-dezgheţ

În
În cazul
cazul în în care
care la
la construcţia
construcţia drumului
drumului nu nu s-au
s-au luat
luat măsuri
măsuri dede combatere
combatere aa
fenomenului
fenomenului de de îngheţ-dezgheţ
îngheţ-dezgheţ întrucât
întrucât lipsea unul din
lipsea unul din factorii
factorii favorizanţi,
favorizanţi, respectiv
respectiv
nu
nu exista
exista apă
apă înîn zona
zona drumului,
drumului, dar
dar ulterior
ulterior în
în urma
urma unor
unor modificări
modificări aleale condiţiilor
condiţiilor
hidrologice
hidrologice apare
apare şi acest
acest element
element (apă
(apă in
in zona
zona drumului),
drumului), trebuiesc
trebuiesc luate
luate oo serie
serie de
de
măsuri
măsuri constructive.
constructive.
Astfel,
Astfel, dacă
dacă apa
apa apare
apare şi nivelul
nivelul apei
apei freatice
freatice (N.A.F.)
(N.A.F.) este
este aproape
aproape dede corpul
corpul
drumului,
drumului, sese recomandă
recomandă execuţia
execuţia unor
unor drenuri
drenuri acostament
acostament care
care au
au rolul
rolul de
de aa scădea
scădea
acest
acest nivel
nivel (figura
(figura 44.a).
44.a).

Dren

N.A.F. N.A.F.

Figura
Figura 44.a
44.a

De
De asemenea,
asemenea, pepe timpul
timpul iernii
iernii se
se vor programa lucrări
vor programa lucrări de
de întreţinere
întreţinere aa
şanţurilor pentru
pentru degajarea
degajarea de de zăpadă
zăpadă şi pentru
pentru aa se
se permite
permite scurgerea
scurgerea apei
apei din
din
perioada de
perioada de dezgheţ,
dezgheţ, care
care nu
nu trebuie
trebuie să
să se
se infiltreze
infiltreze în
în corpul
corpul drumului.
drumului.
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 4
4

EVOLUŢIA
EVOLUŢIA DEGRADĂRILOR
DEGRADĂRILOR ÎN
ÎN TIMP
TIMP A
A SISTEMELOR
SISTEMELOR RUTIERE
RUTIERE

4.1
4.1 CAUZALE
CAUZALE DEGRADĂRII
DEGRADĂRII SISTEMELOR
SISTEMELOR RUTIERE
RUTIERE

Acţiunea
Acţiunea repetat
repetat aa încărcărilor
încărcărilor date
date de
de vehicule
Vehicule precum
precum şi variaţia
variaţia diurnă
diumă şi
sezonieră
sezonieră aa factorilor
factorilor dede mediu,
mediu, respectiv
respectiv temperatura
temperatura şi umiditatea,
umiditatea, modifică
modifică
comportarea
comportarea în în timp
timp aa complexului
complexului rutier.
rutier. Astfel,
Astfel, succesiunea
succesiunea ciclică
ciclică aa factorilor
factorilor
menţionaţi
menţionaţi conduc
conduc lala slăbirea
slăbirea legăturilor
legăturilor structurale
structurale ale
ale materialelor
materialelor din din care
care sunt
sunt
executate
executate straturile
straturile rutiere,
rutiere, diminuând
diminuand rigiditatea
rigiditatea acestora
acestora în în timp
timp şi implicit
implicit
diminuează
diminuează capacitatea portantă aa sistemului
capacitatea portantă sistemului rutier.
rutier.
Degradarea
Degradarea unui
unui sistem
sistem rutier poate fi
rutier poate fi amplificată
amplificată sau
sau grăbită
grăbită cu cu oo serie
serie de
de
factori
factori auxiliari,
auxiliari, dar
dar importanţi
importanţi prin poziţia lor,
prin poziţia lor, din
din care
care se pot enumera
se pot enumera cauze
cauze
generate
generate de de o o concepţie
concepţie greşită
greşită aa complexului
complexului rutier,
rutier, calitatea
calitatea inferioară
inferioară aa
materialelor
materialelor puse
puse în
în operă,
operă, execuţia
execuţia necorespunzătoare,
necorespunzătoare, nivelul
nivelul scăzut
scăzut al al lucrărilor
lucrărilor de
de
întreţinere
întreţinere şi reparaţii
reparaţii etc.
etc.
Mecanismul
Mecanismul degradării
degradării unui
unui drum presupune cunoaşterea
drum presupune cunoaşterea următoarelor
următoarelor
elemente:
elemente:

A
A -- principalii
principalii factori
factori antrenaţi
antrenaţi în
în mecanismul
mecanismul degradării;
degradării;
B
B -- rolul
rolul diferitelor
diferitelor straturi
straturi faţă
faţă de procesul degradării;
de procesul degradării;
C
C -- forme
forme de
de degradare
degradare şi evoluţii
evoluţii pe
pe tipuri
tipuri de
de structuri.
structuri.

4.1.1. Principalii factori ce

4.1.1. Principaliífactorí ce antrenează
antrenează mecanismul
mecanismul degradării
degradării

În
In această
această categorie
categorie intră:
intră:

−
- agresiunea
agresiunea traficului
traficului caracterizată
caracterizată de de eforturile
eforturile verticale
verticale şi tangenţiale
tangenţiale
induse
induse în în sistemul
sistemul rutier
rutier şi efectul
efectul dinamic
dinamic cece suplimentează
suplimentează solicitarea
solicitarea
structurii;
structurii;
−
- condiţii
condiţii climaterice
climaterice caracterizate
caracterizate dede frecvenţa
frecvenţa apelor
apelor meteorice,
meteorice, variaţiile
variaţiile
temperaturii
temperaturii mediului,
mediului, viteza
viteza vântului
vântului şi acţiunea
acţiunea razelor
razelor solare;
solare;
−
- factori poluanţi de
factori poluanţi de natură
natură chimică
chimică sau
sau biologică;
biologică;
− proprietăţile materialelor
- proprietăţile materialelor rutiere
rutiere ce
ce presupune
presupune cunoaşterea
cunoaşterea caracteristicilor
caracteristicilor
iniţiale precum şi modificarea
iniţiale precum modificarea caracteristicilor
caracteristicilor fizico-mecanice
fizico-mecanice înîn timp.
timp.
4.1.2. Rolul diferitelor
4.1.2. Rolul straturi rutiere
diferitelor straturi faţă de
rutierefaţă procesul degradării.
de procesul degradării.

După
După cumcum se se ştie complexul
complexul rutier
rutier este
este format
format dintr-un
dintr-un ansamblu
ansamblu de de straturi
straturi de
de
materiale
materiale rutiere
rutiere cu cu rigidităţi
rigidităţi diferite,
diferite, care
care auau roluri bine precizate
roluri bine precizate în în raport
raport cu cu
preluarea şi transmiterea
preluarea transmiterea sarciniisarcinii datedate de de vehicule
Vehicule în în condiţii
condiţii climaterice
climaterice
predeterminate. Astfel,
predeterminate. Astfel, îmbrăcămintea
îmbrăcămintea rutieră rutieră are are rolul
rolul de
de aa prelua
prelua solicitările
solicitările dede
întindere
întindere din din încovoiere
încovoiere şi orizontale,
orizontale, ce ce rezultă
rezultă din din accelerarea-frânarea
accelerarea-frânarea
autovehiculului.
autovehiculului. Ea Ea este
este supusă unui accentuat
supusă unui accentuat procesproces de uzură datorită
de uzură datorită contactului
contactului
direct
direct pneu-carosabil.
pneu-carosabil. În În fine,
fine, dar
dar nu nu în
în ultimul
ultimul rând,rând, este
este supusă
supusă direct
direct factorilor
factorilor
climaterici
climaterici respectiv
respectiv umezelii
umezelii mediului,
mediului, diferenţelor
diferenţelor de de temperatură
temperatură diurnădiurnă şi
sezonieră
sezonieră şi insolaţiilor.
insolaţiilor. De De aceea
aceea şi procesul
procesul degradării
degradării este este mai
mai accentuat,
accentuat,
necesitând
necesitând lucrări
lucrări de de întreţinere
întreţinere şi reparaţii
reparaţii maimai frecvente.
frecvente.
Stratul
Stratul dede bază,
bază, care poate fi
care poate fi asfaltic
asfaltic sau
sau dindin materiale
materiale legate
legate cu cu liant
liant hidraulic,
hidraulic,
este
este supus
supus în principal solicitărilor
în principal solicitărilor de de oboseală
oboseală datoratdatorat încovoierilor
încovoierilor repetate
repetate date
date de
de
autovehiculele
autovehiculele în în trecere.
trecere. Principala
Principala degradare
degradare apărută
apărută la la acest
acest nivel
nivel este
este fisurarea
fisurarea ce ce
se propagă de
se propagă de la la nivelul
nivelul inferior
inferior al al stratului
stratului la la cel
cel superior
superior conducând
conducând în în final
final lala
crăpături,
crăpături, faianţări,
faianţări, fragmentări
fragmentări ale ale acestuia
acestuia cu pierderea treptată
cu pierderea treptată aa capacităţii
capacităţii lui
lui
portante
portante şi implicit
implicit aa sistemului
sistemului rutier.
rutier.
Fundaţia
Fundaţia din din materiale
materiale granulare
granulare are un rol
are un rol dede repartiţie
repartiţie pe pe verticală
verticală aa efortului
efortului
de
de la
la nivelul
nivelul inferior
inferior al al stratului
stratului de bază la
de bază la terenul
terenul de de fundaţie.
fundaţie. Acest
Acest strat
strat este
este
conceput
conceput să să lucreze
lucreze în în stadiul
stadiul elastic
elastic realizat
realizat de de contactul
contactul dintre
dintre granulele
granulele sale.
sale. În
În
timp,
timp, sub
sub încărcările
încărcările cicliceciclice date
date de
de vehicule
vehicule începe procesul de
începe procesul de atriţie
atriţie la
la contactul
contactul
dintre
dintre granulele
granulele mari,mari, ceea
ceea ce ce conduce
conduce la la oo reaşezare
reaşezare structurală
structurală în în cadrul
cadrul stratului
stratului dede
fundaţie,
fundaţie, manifestată
manifestată prin prin tasări
tasări locale.
locale. Aceasta
Aceasta înseamnă
înseamnă apariţia
apariţia variaţiei
variaţiei grosimii
grosimii
fundaţiei
fundaţiei pe
pe lungimea
lungimea drumului
drumului şi o o reducere
reducere aa modulului
modulului de de rigiditate.
rigiditate. De De obicei
obicei cele
cele
enunţate
enunţate sunt
sunt însoţite
însoţite de de tasări
tasări neuniforme
neuniforme şi cedări cedări locale
locale şi la la nivelul
nivelul terenului
terenului de de
fundaţie, principalul factor
fundaţie, principalul factor antrenant
antrenant fiindfiind variaţia
variaţia umidităţii
umidităţii în în această
această zonăzonă aa
complexului
complexului rutier.
rutier.

4.2
4.2 FORME
FORME DE
DE DEGRADARE
DEGRADARE SI
SI EVOLUŢIA
EVOLUTIA LOR
LOR PE
PE TIPURI
TIPURI DE
DE STRUCTURI
STRUCTURI
RUTIERE.
RUTIERE.

Ţinând contcont de
de cele
cele menţionate
menţionate la paragraful 4.1.2.
la paragraful 4.1.2. în
în ceea
ceea ce priveşte rolul
ce priveşte rolul
straturilor
straturilor în
în cadrul
cadrul sistemului
sistemului rutier
rutier la prelucrarea factorilor
la prelucrarea factorilor dede solicitare,
solicitare, pot
pot apare
apare
degradări
degradări multiple
multiple funcţie
funcţie dede factorii perturbatori, respectiv
factorii perturbatori, respectiv calitatea
calitatea materialelor
materialelor
folosite
folosite şi aa execuţiei,
execuţiei, nivelul
nivelul traficului
traficului efectiv
efectiv etc.
etc.
Astfel,
Astfel, înîn profil
profil transversal
transversal drumului
drumului şi maimai ales
ales lala nivelul
nivelul îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii pot pot
apare următoarele tipuri
apare următoarele tipuri dede degradări,
degradări, funcţie
funcţie de
de tipul
tipul sistemului
sistemului rutier
rutier (figurile
(figurile
45,46,47,48).
45,46,47,48).

a) Degradări de
a) Degradări suprafaţă sunt
de suprafaţă sunt defecte
defecte generate
generate la
la nivelul
nivelul îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii
cauză
cauză
principală fiind
principală fiind erori
erori ale proiectării reţetei
ale proiectării reţetei materialului
materialului în
în laborator
laborator sau
sau slaba
slaba calitate
calitate
aa
materialelor
materialelor folosite
folosite la
la execuţie.
execuţie. Ele
Ele se prezintă sub
se prezintă sub forma
forma exudaţiilor
exudaţiilor suprafeţelor
suprafeţelor
asfaltice
asfaltice datorită
datorită excesului
excesului dede liant
liant (figura
(figura 45.a)
45.a) sau uzurii prin
sau uzurii prin şlefuirea suprafeţei
suprafeţei
(figura
(figura 45.b).
45.b).

(a)
(a) (b)
Figura
Figura 45
45

Excesul
Excesul dede liant
liant conduce
conduce la la “transpirarea
“transpirarea suprafeţei”
suprafeţei” respectiv
respectiv lala “înnegrirea”
“înnegrirea”
suprafeţei
suprafeţei exudate,
exudate, iariar suprafaţa
suprafaţa şlefuită presupune
presupune “erodarea”
“erodarea” granulelor
granulelor ce ce
constituiau
constituiau ““ proeminenţe”
proeminenţe” ale ale suprafeţei.
suprafeţei. În
În ambele
ambele situaţii
situaţii suprafaţa
suprafaţa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii
devine
devine alunecoasă,
alunecoasă, cu cu efecte
efecte defavorabile
defavorabile asupra
asupra siguranţei
siguranţei circulaţiei
circulaţiei întrucât
întrucât se
se
reduce
reduce coeficientul
coeficientul dede frecare pneu-carosabil.
frecare pneu-carosabil.
Un
Un alt
alt defect
defect al
al îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere
rutiere îl
îl constituie
constituie suprafaţa
suprafaţa exfoliată
exfoliată (peladă)
(peladă)
materializată prin desprinderea
materializată prin desprinderea de de plăci
plăci în
în grosime
grosime dede până
până lala 5mm.
Smm. Acest
Acest fenomen
fenomen
apare
apare atunci
atunci când
când sunt
sunt defecte
defecte ale
ale execuţiei
execuţiei mixturii
mixturii asfaltice
asfaltice datorate
datorate în principal
în principal
neomogenităţii
neomogenităţii malaxării, utilizarea de
malaxării, utilizarea de agregate
agregate cucu calitate
calitate inferioară
inferioară sau
sau compactare
compactare
sub
sub temperatura
temperatura impusă
impusă de de laborator
laborator (figura
(figura 46).
46).

Figura
Figura 46
46
 b) Degradări de
b) Degradărí structură sunt
de structură sunt defecte
defecte ale
ale sistemului
sistemului rutier
rutier ce presupun
ce presupun
afectarea
afectarea şi aa straturilor
straturilor inferioare.
inferioare. Ele
Ele se
se manifestă
manifestă în
în general
general sub
sub forma
forma tasărilor
tasărilor şi
fisurilor
f1surilor longitudinale
longitudinale (figura
(figura 47.a,b)
47.a,b)

Figura 47a

r __
Figura
Figura 47b
47b
Figura
Figura 47
47

- .'ţ. _i
*tn -~
Figura
Figura 48
8 i I i
 Uneori
Uneori aceste
aceste tasări
tasări sunt
sunt însoţite
însoţite dede ““ băltiri”
băltiri” ale
ale apei
apei sau
sau de
de faianţări
faianţări atunci
atunci
când
când structura
structura rutieră
rutieră este
este distrusă
distrusă (figura
(figura 48)
48)
Faianţarea
Faianţarea structurii
structurii rutiere
rutiere se se datorează
datorează atât
atât fenomenului
fenomenului de de oboseală
oboseală aa
materialului
materialului sub
sub încărcările
încărcările ciclice
ciclice aleale vehiculelor
Vehiculelor câtcât şi datorită
datorită fenomenului
fenomenului de de
îmbătrânire
îmbătrânire aa liantului bituminos (figura
liantului bituminos (figura 49).
49).

Figura 49 a

Figura 49 b
Figura
Figura 49
49

În
În cadrul
cadrul degradărilor
degradărilor structurale
structurale locale
locale se pot enunţa
se pot enunţa fisurile
fisurile transversale
transversale
(figura
(figura 50.a)
50.a) datorită procesului de
datorită procesului de dilataţie-contracţie
dilataţie-contracţie aa stratului
stratului de
de bază
bază cu
cu lianţi
lianţi
hidraulici
hidraulici şi fisuri
fisuri dezordonate
dezordonate (figura
(figura 50.b)
50.b) în
în cazul
cazul cedărilor
cedărilor locale
locale aa patului
patului căii
căii
datorită
datorită fenomenului
fenomenului de de îngheţ-dezgheţ,
îngheţ-dezgheţ, când
când în
în timpul
timpul iernii
iernii apare
apare efectul
efectul de
de
“burduşire”
“burduşire” aa carosabilului.
carosabilului.
 Tot
Tot în
în această
această categorie putem încadra
categorie putem încadra şi defecte
defecte sub
sub forma
forma “cuiburilor
“cuiburilor de
de
găină”
găina” (figura
(figura 51.a)
51.a) datorită
datorită deficienţelor
deficienţelor structurale
structurale ale
ale îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere
rutiere şi
fenomenul
fenomenul de
de pompaj
pompaj datorită
datorită defectelor
defectelor de
de rosturi
rosturi necolmatate
necolmatate (figura
(figura 51.b).
51.b).

Figura 50a Figura 50b

Figura 50

- I +l- "- _ F _ _ .

"-Î'q'lfl ` '-'r '.Ÿ. ` - .- . _'-.*-.- .î L '

_... -_ __ __.__ - -

_ Figura
Figura 51
5-1 aa _

Figura
Figura 51b
5 lb

Figura
Figura 51
51
 c) Degradări acostamente
c) Degradări acostamente şi taluze
taluze sunt
sunt defecte
defecte în
în secţiunea
secţiunea transversală
transversală
drumului.
drumului. Astfel,
Astfel, degradările
degradările taluzelor
taluzelor (figura
(figura 52.a)
52.a) se
se datorează
datorează lipsei
lipsei de
de protecţie
protecţie
corespunzătoare
corespunzătoare şi apariţiei,
apariţiei, în
în acest
acest fel
fel aa unui
unui proces
proces de
de eroziune.
eroziune. ÎnÎn cazul
cazul şanţurilor
pot apare
pot apare defecte
defecte datorită
datorită lipsei
lipsei lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere curentă
curentă (figura
(figura 52.b).
52h).
Însă,
Însă, un
un defect
defect în profilul transversal
în profilul transversal ce ce afectează
afectează siguranţa
siguranţa circulaţiei
circulaţiei este
este
degradarea
degradarea acostamentelor
acostamentelor cu cu apariţia
apariţia ruperilor
ruperilor dede margine
margine aleale carosabilului
carosabilului (figura
(figura
53).
53).

Zone d'incemtude
visuelle

(a) (b)
Figura
Figura 53
53
 Această
Această degradare
degradare apare
apare datorită
datorită lipsei
lipsei unei
unei drenări
drenări corespunzătoare
corespunzătoare aa apei apei din
din
acostament, pierderii stabilităţii
acostament, pierderii stabilităţii generale
generale la la nivelul
nivelul taluzelor
taluzelor dede rambleu, precum şi
rambleu, precum
lipsa unui marcaj
lipsa unui marcaj rutier
rutier care
care să
să delimiteze
delimiteze suprafaţa
suprafaţa carosabilă.
carosabilă.
Aceste
Aceste tipuri
tipuri de
de defecte
defecte ale
ale sistemului
sistemului rutier prezintă un
rutier prezintă un nivel
nivel de
de degradare
degradare diferenţiat
diferenţiat
funcţie
funcţie de
de stratul
stratul rutier
rutier afectat.
afectat. Dacă
Dacă defectul
defectul se se manifestă
manifestă lala îmbrăcămintea
îmbrăcămintea rutieră
rutieră
avem
avem dede aa face
face cu
cu o
o degradare
degradare dede suprafaţă uşor de
suprafaţă uşor de remediat
remediat prin
prin lucrări
lucrări dede reparaţie
reparaţie
specifice, pe când
specifice, pe când dacă
dacă defectul
defectul se se iniţiază
iniţiază şi dezvoltă
dezvoltă în în straturile
straturile inferioare
inferioare aleale
sistemului
sistemului rutier
rutier atunci
atunci intră
intră în în categoria
categoria degradărilor
degradărilor structurale.
structurale. Procentul
Procentul de de
apariţie
apariţie la
la suprafaţa
suprafaţa carosabilă
carosabilă fixează
fixează nivelul
nivelul degradării,
degradării, care
care hotărăşte
hotărăşte în în mare parte
mare parte
starea
starea tehnică
tehnică aa drumului.
drumului. Aceasta
Aceasta poatepoate fi f1 exprimată prin indici
exprimată prin indici de de stare
stare cece
caracterizează
caracterizează nivelul
nivelul de
de serviciu
serviciu al al drumului
drumului după
după un un anumit
anumit timp
timp de de exploatare.
exploatare.
Metodologia
Metodologia de de calcul
calcul aa indicilor
indicilor dede stare
stare aa unui
unui drum
drum este prezentată în
este prezentată în
“Ghidul
“Ghidul pentru
pentru evaluarea
evaluarea stării
stării de
de degradare
degradare la la sisteme
sisteme suple
suple şi semirigide”
semirigide” redactat
redactat
de
de CESTRIN
CESTRIN -- Administraţia Naţională aa Drumurilor.
Administraţia Naţională Drumurilor. ş15ţ
Acest
Acest ghid
ghid cuprinde
cuprinde o o serie
serie dede date
date pentru
pentru investigarea
investigarea tipurilor
tipurilor de de degradări,
degradări,
cauzelor
cauzelor cece stau
stau la
la baza
baza lor
lor şi modul
modul de de calcul
calcul aa indicilor
indicilor de de stare,
stare, având
având reper
reper
manualul
manualul american
american S.H.R.P.
S.H.R.P. (tabel
(tabel 3)3)

TABEL
TABEL 33
DEGADĂRI
DEGADĂRI S.H.R.P.(MANUAL
S.H.R.P.(MANUAL DE
DE IDENTIFICARE
IDENTIFICARE A
A DEFECŢIUNILOR
DEFECŢIUNILOR LA
LA
SISTEMELE
SISTEMELE RUTIERE
RUTIERE FLEXIBILE
FLEXIBILE

DEGRADĂRI
DEGRADÅRI DE SUPRAFAŢĂ
sUPRAFAŢÄ DEGRADĂRI
DEGRADÄRI STRUCTURALE
sTRUCTURALE
1. Fisuri
Fisuri transmise
transmise din
din rost
rost (A)
(A) 8.
8. Degradări
Degradări dede margine
margine (I)
(I)
ŃQPIHÄEÅNF

2. Fisuri
Fisuri transversale
transversale (B)
(B) 9.
9. Faianţări
Faianţări (J)
(J)
3. Ciupituri
Ciupituri (C)
(C) 10.
10. Fisuri
Fisuri longitudinale
longitudinale (P)
(P)
4. Văluriri
Văluriri (V)
(V) 11.
ll. Crăpături
Crăpături (S)
(S)
5. Suprafaţa
Suprafaţa exudată
eXudată (E)
(E) 12.
12. Făgaşe
Făgaşe (T)
(T)
6. Suprafaţa
Suprafaţa şlefuită (F)
(F) 13.
13. Pompaj
Pompaj (V)
(V)
7. Suprafaţa
Suprafaţa cucu ciupituri
ciupituri (G)
(G) 14.
14. Gropi
Gropi (W)
(W)

Drumul
Drumul analizat
analizat sese împarte
împarte în în sectoare
sectoare omogene
omogene şi în în subsecţiuni
subsecţiuni dede 200200 m.m.
Subsecţiunea
Subsecţiunea se se marchează
marchează la la rândul
rândul său
său din
din 30
30 în
în 30
30 mm şi se
se înregistrează
înregistrează înîn fişe
fişe de
de
teren
teren tipul
tipul de
de degradare
degradare întâlnit, precum şi suprafaţa
întâlnit, precum suprafaţa afectată.
afectată. Fiecare
Fiecare degradare
degradare cu cu
codul
codul stabilit
stabilit în
în tabelul
tabelul 3
3 este
este marcată
marcată în
în grade
grade de
de severitate
severitate redus,
redus, mediu
mediu şi ridicat
ridicat (tabel
(tabel 4).
4).
În
În tabelul
tabelul 4 4 s-au
s-au făcut
făcut următoarele
următoarele notaţii:
notaţii:

dd -- deschiderea
deschiderea fisurii
fisurii (crăpăturii);
(crăpăturii);
Lung
Lung -- lungimea
lungimea fisurii
fisurii (crăpăturii);
(crăpăturii);
bb -- lăţimea benzii de
lăţimea benzii de circulaţie;
circulaţie;
ex
eX -- suprafaţa
suprafaţa exudată;
exudată;
SS -- suprafaţa
suprafaţa carosabil
carosabil analizată
analizată (lungimea
(lungimea 30
30 m);
m);
SSSS -- suprafaţa
suprafaţa şlefuită;
OO -- diametrul
diametrul ciupiturii;
ciupiturii;
M
Mgg -- lungimea
lungimea degradării
degradării dede margine;
margine;
 h - lăţimea
lăţimea făgaşului;
făgaşului;
Pj -- pompaj;
pompaj;
hg -- adâncimea
adâncimea gropii.
gropii.

TABEL
TABEL 4
4
CLASIFICAREA
CLASIFICAREA DEGRADĂRILOR
DEGRADĂRILOR

Grad
Grad de
de severitate
severitate
Felul
Felul degradării
degradării Cod
Cod Redus
Redus Mediu
Mediu Ridicat
Ridicat
R M H
1 Fisuri
Fisuri transversale
transversale din
din rost
rost A dd<6mm
< 6mm 6mm<d<19mm
6mm<d<l 9mm dd> > 19mm
19mm
2 Fisuri
Fisuri transversale
transversale w3>
B Lung
Lung < < (1/3)b
(l/3)b (1/3)b<Lung<(2/3)b
(1/3)b<Lung<(2/3 )b Lung
Lung = =bb
dd ≤
S 6mm
6mm 6mm<d≤19mm
6mm<dS l 9mm dd >
> 19mm
19mm
b=lăţime
b=lăţime bandă
bandă
3 Plombări
Plombări C - Denivelări
Denivelări Mixtură
MiXtură
Pierderi
Pierderi material
material necorespunză-
necorespunză-
toare
toare
4 Văluriri
Văluriri D - < 30%S
30%S > 30%S
30%S
S=supraf.
S=supraf. carosabil
carosabil pe
pe 3030 mm
5 Suprafaţa
Suprafaţa exudată
exudată E ex≤10%S 10%S<ex≤60%S ex
eX >
> 60%S
60%S
D'l

eXS 1 0% S 10%S<eXS60%S
ex=exudaţie
ex=exudatie S=supraf.
S=supraf. carosabil
carosabil din
din 30 30 m
m
6 Suprafaţa
Suprafaţa şlefuită F Ss ≤
Ss S 10%S
10%S Ss=10%÷50% Ss
Ss > > 50%S
50%S
©OO\10'\

Ss=10%+50%
*Ohw-«Q'fi

7 Suprafaţa
Suprafaţa cu
cu ciupituri
ciupituri G O
OS ≤ 10mm
10mm 10mm<O≤15mm
10mm<OS15mm 10mm<O≤20mm
10mm<OS20mm
8 Degradări
Degradări de
de margine
margine I - Mg<nnaoom)
Mg<10% (30m) >10u
> 10%a3mn (30m))
9 Faianţări
Faianţări J ≤ 6mm
ddS6mm 6mm
6mm < <d d≤S 19mm
19mm dd> > 19mm
19mm
10 Fisuri
Fisuri longitudinale
longitudinale P *a)
*a) d dS≤ 6mm
6mm 6mm
6mm< < ddS≤ 19mm
19mm dd>l9mm
> 19mm
b)
b) L < 2m
L<2m 2m
2m<L<L ≤ S 6mm
6mm L > 6m
L>6m
11
11 Cedări
Cedări oboseală
oboseală S Fisurat ll ≤
Fisurat S 1cm
lcm 1cm
lcm <
<d d≤S 3cm
30m ll>3cm
> 3cm
Tasat
Tasat w W= =00 Tasat ≤
Tasat S 2mm
m w
W>2mm> 2mm
12
12 Făgaşe
Făgaşe T
T ≤ 2cm
hhSZcm 2cm <h≤
2cm<h S 4cm
4cm hh>4cm
> 4cm
V
13
13 Pompaj
Pompaj V m§w%s
Pj ≤ 10% S 10%
10% S ÷ 30% S
S+30%S >
>330%0%S S
14
14 Gropi
Gropi W
W hg ≤
hg S 25mm
25mm 25mm
25mm < hg ≤
< hg S 50mm
50mm hg
hg > > 50mm
50mm
NOTA:
NOTA: **
10a
10a -- pe
pe direcţia urmei roţilor
direcţia urmei roţilor
10b
lOb - în afara direcţiei urmei roţilor
- în afara direcţiei urmei roţilor
Toate
Toate datele
datele din
din teren
teren sunt
sunt înregistrate
înregistrate în
in fişe
fişe model
model care
care permit
permit calculul
calculul indicilor
indicilor de
de
stare
stare aa suprafeţei
suprafeţei carosabile.
carosabile.

4.2.1. Degradări ale

4.2.1. Degradări ale sistemelor
sistemelor rutiere flexibile
rutiereflexibile

Banca
Banca Mondială
Mondială aa iniţiat
iniţiat încă
încă din
din 1969
1969 unun vast program de
vast program de cercetare
cercetare în
în vederea
Vederea
elaborării
elaborării criteriilor
criteriilor de
de evaluare
evaluare cantitativă
cantitativă aa degradărilor
degradărilor sistemului
sistemului rutier.
rutier. Versiunea
Versiunea
“Highway
“Highway Design
Design and
and Maintenance
Maintenance Standards
Standards Model”
Model” etapa
etapa III
III şi experimental
experimental HDM
HDM
IV,
IV, cuprinde
cuprinde şi submodelul
submodelul degradarea
degradarea drumului.
drumului.
Submodelul
Submodelul degradare
degradare şi întreţinere
întreţinere estimează
estimează efectele
efectele combinate
combinate ale ale
traficului,
traficului, mediului
mediului înconjurător
înconjurător şi vârstei
vârstei drumului
drumului asupra
asupra stării
stării acestuia,
acestuia, corelate
corelate cu
cu
date privind materialele
date privind materialele rutiere
rutiere şi modul
modul dede construcţie.
construcţie. El
El prevede
prevede modificarea
modificarea an
an de
de
an
an aa stării
stării suprafeţei
suprafeţei de
de rulare,
rulare, corelate
corelate cu
cu strategiile
strategiile de
de întreţinere
întreţinere adoptate.
adoptate.
În
În concepţia
concepţia HDM
HDM III,III, degradarea
degradarea sistemului
sistemului rutier
rutier flexibil
flexibil este
este apreciată
apreciată ca
ca oo
parte aa modificării
parte modificării stării
stării tehnice
tehnice aa drumului
drumului pe pe perioada
perioada dede analiză,
analiză, datorată
datorată
traficului,
traficului, mediului
mediului înconjurător
înconjurător şi activităţii
activităţii de
de întreţinere.
întreţinere.

Submodelul
Submodelul se
se bazează
bazează pe pe următoarele
următoarele concepte:
concepte:
−- structura
structura rutieră
rutieră sese degradează
degradează în în timp
timp subsub efectele
efectele combinate
combinate ale ale
traficului
traficului şi climei;
climei;
−- sarcinile
sarcinile din
din trafic
trafic generează
generează eforturi unitare şi deformaţii
eforturi unitare deformaţii în în straturile
straturile
rutiere
rutiere în
în funcţie
funcţie dede rigiditatea
rigiditatea şi grosimea
grosimea acestora,
acestora, care
care în
în condiţiile
condiţiile
unor solicitări
unor solicitări repetate,
repetate, auau drept
drept consecinţă
consecinţă iniţierea
iniţierea fisurilor
fisurilor din
din
oboseală
oboseală înîn materiale
materiale coezive
coezive şi deformarea
deformarea celorlalte
celorlalte materiale;
materiale;
−- condiţiile
condiţiile climatice
climatice determină umiditatea pământului
determină umiditatea pământului de de fundaţie
fundaţie şi
temperatura
temperatura straturilor bituminoase, favorizând
straturilor bituminoase, favorizând dezvoltarea
dezvoltarea
degradării
degradării iniţiale;
iniţiale;
−- odată
odată iniţiate
iniţiate aceste
aceste degradări,
degradări, suprafaţa
suprafaţa fisurată
fisurată şi crăpată
crăpată sese extinde,
extinde,
deschiderea
deschiderea fisurilor
fisurilor şi crăpăturilor
crăpăturilor sese măreşte, permiţând accesul
măreşte, permiţând accesul
apei
apei meteorice
meteorice în în structura
structura rutieră.
rutieră.

În
În funcţie
funcţie de
de gradul
gradul de
de severitate
severitate al unui tip
al unui tip de
de degradare
degradare putem
putem categorisi
categorisi
modul
modul de
de înregistrare
înregistrare al
al ei
ei după
după cum
cum urmează
urmează (tabel
(tabel 5)
5)

Tabel
Tabel 55
Degradări
Degradări de
de suprafaţă
suprafaţă _» aparente
aparente _» înregistrare
înregistrare vizuală
vizuală
Degradări
Degradări de
de structură
structură aparente
aparente _» înregistrare
înregistrare vizuală
vizuală
(grad
(grad de
de severitate
severitate ridicat)
ridicat)

dee adâncime
adâncime _, înregistrări
înregistrări
(grad
(grad de
de severitate
severitate redus)
redus) DYNATEST
DYNATEST

În
În tabelul
tabelul 66 se
se prezintă
prezintă eşalonat principalele cauze
eşalonat principalele cauze ale
ale degradărilor
degradărilor în
în ordinea
ordinea
crescătoare
crescătoare aa gradului
gradului dede severitate
severitate de
de la
la defecte
defecte de de suprafaţă
suprafaţă lala cele
cele structurale.
structurale.
Practic
Practic nivelul
nivelul gradului
gradului de
de severitate
severitate este prezentat în
este prezentat în evoluţia
evoluţia codului
codului dede degradare
degradare aa
sistemului
sistemului rutier
rutier de
de la
la A
A la
la W.
W. Pentru
Pentru aa pune
pune în în valoare
valoare vătămarea
vătămarea sistemului
sistemului rutier,
rutier,
nivelul
nivelul de
de degradare
degradare evoluează
evoluează dede la
la 1l la
la 14
l4 funcţie
funcţie de
de influenţa
influenţa tipului
tipului de
de defect
defect
apărut
apărut asupra
asupra capacităţii portante.
capacităţii portante.
Din
Din tabelul
tabelul 66 se poate constata
se poate constata faptul
faptul căcă se
se pot
pot stabili
stabili cauzele
cauzele apariţiei unui
apariţiei unui
anumit
anumit tip
tip de
de defect
defect al
al sistemului
sistemului rutier
rutier funcţie
funcţie dede contextul
contextul înîn care
care se
se înscrie
înscrie
exploatarea
exploatarea lui.
lui. Acest
Acest tablou
tablou serveşte
serveşte la justificarea apariţiei
la justificarea apariţiei unei
unei anumite
anumite categorii
categorii
de
de degradare
degradare înîn vederea
vederea elaborării
elaborării documentaţiei
documentaţiei de de remediere.
remediere.
 Tabel
Tabel 6
6
CAUZELE
CAUZELE DEGRADĂRILOR
DEGRADÄRILOR STRATURILOR
STRATURILOR BITUMINOASE
BITUMINOASE
TIP
TIP NIVE
NIVE FELUL COD
COD CAUZELE
DEGRADAR
DEGRADAR L
L DEGRADĂRII
DEGRADÅRH DEGRADĂRII
DEGRADÅRH
E
E
1 Fisuri
Fisuri transversale
transversale din
din A Contracţiile
Contracţiile stratului
stratului de de bază
bază dindin
rost
rost beton
beton şi transferul
transferul sarcinii
sarcinii
Degradări
Degradări 22 Fisuri
Fisuri transversale
transversale B Contracţii
Contracţii din
din temperatură
temperatură
3 Plombări
Plombări C Defecte
Defecte de de execuţie
execuţie sau sau mixtură
mixtură
de
de necorespunzătoare
necorespunzătoare
Frânări
Frânări ale ale autovehiculelor
autovehiculelor în În
suprafaţă
suprafaţă 44 Văluriri
Văluriri D intersecţii,
intersecţii, înîn staţii
staţii sau
sau drumuri
drumuri în În
pantă.
pantă.
5 Suprafaţa
Suprafaţa exudată
eXudată E Exces
EXces dede bitum
bitum înÎn mixtură
mixtură
6 Suprafaţa
Suprafaţa şlefuită F Uzura
Uzura neuniformă
neuniformă a a carosabilului
carosabilului
datorită
datorită contactului
contactului cu pneurile
cu pneurile
7 Suprafaţa
Suprafaţa cu
cu ciupituri
ciupituri G Pierderea
Pierderea aderenţei
aderenţei agregatului
agregatului de de la
la
suprafaţa
suprafaţa carosabilului
carosabilului
8 Degradări
Degradări de
de margine
margine I Cedare
Cedare acostament
acostament
9 Faianţări
Faianţări J Îmbătrânirea
Îmbătrânirea liantului+tasări
liantului+tasări la
la
nivelul
nivelul straturilor
straturilor inferioare
inferioare
Degradări
Degradări 10
10 Fisuri
Fisuri longitudinale
longitudinale P Tasări
Tasări fundaţie
fundaţie şi cedări
cedări ale
ale stratului
stratului
de
de bază
bază din
din trafic
trafic
11
11 Cedari
Cedari la
la oboseală
oboseală S Fisuri
Fisuri multiple propagate din
multiple propagate din stratul
stratul
structurale
structurale de
de bază
bază datorită
datorită cedării
cedării la
la solicitarea
solicitarea
de
de întindere
Întindere dindin încovoiere
Încovoiere
12
12 Făgaşe
Făgaşe T Frânări,
Frânări, accelerări
accelerări bruşte
bruşte ale
ale
autovehiculelor
autovehiculelor
13
13 Pompaj
Pompaj V Cedarea
Cedarea fundaţiei
fundaţiei la la nivelul
nivelul rostului
rostului
datorită
datorită prezenţei
prezenţei apei
apei
14
14 Gropi
Gropi W Pierderea
Pierderea aderenţei
aderenţei liant-agregat
liant-agregat pe pe
suprafeţe
suprafeţe şlefuite accentuate
accentuate de de
fenomenul
fenomenul îngheţ-dezgheţ.
Îngheţ-dezgheţ.

4.2.2. Degradări speci/ice

4.2.2. Degradări specifice îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din
din beton
beton de
de ciment
ciment

a). Degradări de
a). Degradărí suprafaţă:
de suprafaţă:
a.1
a.l Exfolieri
EXfolieri
a.2
a.2 Ciupituri
Ciupituri
a.3
a.3 Microfisuri
Microflsuri oblice
oblice de
de natură plastică
natură plastică

a.1) Exfolierile sunt

a.l) Exfolierile sunt degradări
degradări de de suprafaţă
suprafaţă cece constau
constau înÎn dezlipirea
dezlipirea superficială
superficială aa
betonului
betonului pe pe arii
arii neuniforme,
neuniforme, generate
generate de
de laptele
laptele de
de ciment
ciment adunat
adunat la
la execuţie
execuţie în
În
urma
urma operaţiei
operaţiei dede vibrare.
vibrare. Cantitatea
Cantitatea de
de apă
apă este
este mare
mare pepe suprafaţa
suprafaţa afectată,
afectată, iar
iar
după
după evaporare
evaporare în În urma
urma reacţiilor
reacţiilor chimice
chimice ale
ale cimentului,
cimentului, apare
apare oo degajare
degajare
puternică de
puternică de căldură
căldură cu cu dezvoltarea procesului de
dezvoltarea procesului de fisurare.
flsurare. Iarna
Iarna apa
apa pătrunde
pătrunde în
în
aceste
aceste fisuri,
fisuri, îngheaţă,
Îngheaţă, iariar prin
prin îngheţare
Îngheţare îşi
Îşi măreşte
măreşte volumul producând acest
volumul producând acest
fenomen
fenomen de de desprindere.
desprindere. La La efectul
efectul desprinderii
desprinderii mai participă şi contactul
mai participă contactul direct
direct
al pneului în
al pneului În mers,
mers, cu cu întreaga
Întreaga fenomenologie prezentată la
fenomenologie prezentată paragraful aferent.
la paragraful aferent.
a.2)
a2) Ciupiturile
Ciapitarile sunt
sunt fenomene
fenomene ale uzurii suprafeţei
ale uzurii betonului de
suprafeţei betonului de ciment
ciment generate
generate de
de
extracţia
extractia unei
unei granule
granule mari
mari cu pasta de
cu pasta de ciment
ciment aferentă.
aferentă. Fac parte din
Fac parte din categoria
categoria
defectelor
defectelor locale,
locale, care
care nu
nu deranjează
deranjează circulaţia
circulaţia dar
dar care
care necesită
necesită lucrări
lucrări de
de
reparaţie pentru aa nu
reparaţie pentru nu permite
permite extinderea
extinderea procesului
procesului de de degradare.
degradare.

a.3) Microfisuri oblice

a3) Microfisari oblice de
de natură plastică. Aceste
natură plastică. Aceste degradări
degradări se
se prezintă
prezintă sub
sub forma
forma
unor
unor fisuri
fisuri oblice
oblice de
de anumită
anumită lungime,
lungime, aproximativ
aproximativ paralele,
paralele, generate
generate în
în special
special
de
de reacţia
reacţia chimică superficială la
chimică sapcrficială suprafaţa dalei
la suprafaţa dalei din
din beton
beton dede ciment.
ciment. Se
Se
produce oo evaporare
produce evaporare rapidă
rapidă aa apei
apei la
la suprafaţa
suprafaţa stratului
stratului din
din beton
beton însoţită
însoţită de
de
degajare
degajare dede căldură
căldură cu
cu reducerea
reducerea volumului
Volumului dede material
material lala suprafaţă
suprafaţă ceea
ceea ce
ce
generează
generează acest
acest tip
tip de
de fisurare.
fisurare.
Degradările
Degradările de de suprafaţă
suprafaţă aa îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din
din beton
beton de
de ciment
ciment sunt prezentate
sunt prezentate
în
în figura
figura 54.
54.

OSTU
ROSTURI

ROSTURI
TRANSVERESALR4
SUPRAFE ¢ “à
T|=
TE â â a.

CIUPITU
CIUPITU/

x / /
MICROFISURI
DE NATURA-'1%/
DE NATURA
nl A O'I'Ifl A
PLASTICA

Figura
Fíourn 54
54
b). Degradări structurale:
b). Degradări structurala'
b.1 Fisuri
b.l Fisuri longitudinale
longitudinale
b.2 Fisuri
b.2 Fisuri transversale
transversale
 b.3
b.3 Fisuri
Fisuri diagonale
diagonale
b.4
b.4 Fisuri
Fisuri de
de colţ
colţ
b.5
b.5 Rupturi
Rupturi dede rost
rost
b.6
b.6 Fisuri
Fisuri la
la guri
guri de
de canal.
canal.

bi)
b.1) Fisuri longitudinale
Fisari longitudinale sese datorează
datorează slăbirii
slăbirii stratului
stratului suport
suport mai
mai ales
ales la
la margini
margini
unde
unde apare
apare o
o reducere
reducere aa capacităţii portante. Principalul
capacităţii portante. Principalul factor
factor este
este apa
apa care
care nu
nu
este
este corect
corect drenată
drenată în
în sistemul
sistemul rutier
rutier (figura
(figura 55).
55).

ba)
b.2) Fisuri transversale
Fisari transversale se
se datorează
datorează în
în special
special fenomenului
fenomenului de de dilataţie-contracţie
dilataţie-contracţie
din
din solicitări
solicitări de
de temperatură
temperatură sezonieră.
sezonieră. Depinde
Depinde în principal de
în principal de grosimea
grosimea dalei
dalei
şi de
de compoziţia
compoziţia betonului
betonului de
de ciment
ciment (figura
(figura 55).
55).

ba)
b.3) Fisuri diagonale
Fisari diagonale depind
depind în
în general
general de
de calitatea
calitatea şi mai
mai ales
ales de
de uniformitatea
uniformitatea
suportului
suportului dalei
dalei (figura
(figura 55).
55).
b.4) Fisuri de
Físarí de colţ
colţ se
se datorează
datorează fenomenului
fenomenului dede pompaj
pompaj care
care antrenează
antrenează partea
partea fină
fină
din
din stratul
stratul suport
suport al
al dalei
dalei lăsând
lăsând colţul
colţul dalei
dalei în
în consolă.
consolă. Placa
Placa de beton de
de beton de
ciment
ciment fiind
fiind nearmată
nearmată fisurează
fisurează la
la colţ
colţ sub
sub încărcările
încărcările ciclice
ciclice date
date dede
autovehicule.
autovehicule.

b.5) Rupturi la
Raptarí la rost
rost (figura
(figura 53)
53) au
au o o cauzalitate
cauzalitate complexă
complexă rezultată
rezultată dintr-o
dintr-o
multitudine
multitudine de
de factori:
factori:
−
- execuţia
execuţia defectuoasă
defectuoasă aa betonului
betonului la la rost
rost prin
prin fenomenul
fenomenul de de
dezgrărdinare
dezgrărdinare aa materialului
materialului la
la operaţia
operaţia de
de vibrare;
vibrare;
−
- tăierea
tăierea prematură
prematură aa rostului
rostului cucu dezgrădinarea
dezgrădinarea muchiilor
muchiilor vii
vii ale
ale
rostului.
rostului. Astfel,
Astfel, întrucât betonul nu
întrucât betonul nu şi-a definitivat procesul de
definitivat procesul de
întărire,
întărire, tăierea
tăierea mecanică
mecanică aa rostului
rostului conduce
conduce la la ruperea
ruperea legăturilor
legăturilor
între
între agregat
agregat şi pasta
pasta dede ciment.
ciment. Acest
Acest lucru
lucru conduce
conduce în în final
final la
la
desprinderea parţială aa materialului
desprinderea parţială materialului în
în rostul
rostul tăiat
tăiat cu
cu defecte.
defecte.
− blocarea rostului
- blocarea rostului cu
cu elemente
elemente dure
dure (agregate)
(agregate) atunci
atunci când
când el el nu
nu este
este
colmatat
colmatat corect
corect cu
cu mastic
mastic bituminos.
bituminos. În În acest
acest fel
fel apare
apare un
un defect
defect sub
sub
forma
forma de de faianţare
faianţare aa rostului
rostului datorită
datorită compresiunii
compresiunii locale
locale la
la dilatarea
dilatarea
dalei
dalei (figura
(figura 55).
55). În
În figura
figura 51
51 sese prezintă
prezintă totalitatea
totalitatea defectelor
defectelor ce ce pot
pot
apare
apare lala rosturile
rosturile transversale
transversale şi longitudinale
longitudinale aleale îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii din din
beton de
beton de ciment.
ciment.
Fisuri la
b.6) Fisari
b.6) guri de
la gari de canal
canal sese datorează
datorează concentratorilor
concentratorilor de de efort pe conturul
efort pe conturul
acestor
acestor lucrări.
lucrări. Aceste
Aceste tipuri
tipuri dede degradări
degradări sunt
sunt prezentate
prezentate în în figura
figura 55.55.
Existenţa
Existenţa lor
lor afectează
afectează dalele unde sunt
dalele unde sunt poziţionate
poziţionate cât
cât şi cele
cele învecinate.
învecinate.
 . OSTURI
ROSTURI
LONGITUDINALE
|____ __

\
FISUR/
FISURA
LONGITUDINALA
LONGITUDINALÅ FISURI!
FISURA
`
TRANSVERSAL
II'RÅNSVERSAL

FISURA
/F|SURÅ
.JIAGONALA
DIAGONALA
/
W“
ROSTUR
ROSTURI FISURA
TRANSVERESALE:
TRANSVERESALE <DE COlĭffI
DE COLT

\
FISURI
LA

WW î_âffif-“lf
rh!

_1_L1 LL
FAIANTARI
AIANTARI DIN
-rl

:OMPRESIUNE
COMPRESIUNE
\

Figura
Figura 55
55
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 5
5

INDICII
INDICII STĂRII
STĂRII DE
DE DEGRADARE
DEGRADARE

5.1
5.1 Calculul
Calculul stării
stării tehnice
tehnice la
la siteme
siteme rutiere
rutiere flexibile
flexibile şi semirigide
semirigide

Cu
Cu date
date înregistrate pe teren
înregistrate pe teren şi cu
cu prelucrarea
prelucrarea defectelor pe tipuri,
defectelor pe tipuri, nivel
nivel de
de
degradare
degradare şi cauzalitatea
cauzalitatea apriţiei
apriţiei lor,
lor, se poate trece
se poate trece la
la calculul
calculul indicilor
indicilor de
de stare
stare
conform
conform ghidului
ghidului S.H.R.P., pentru structuri
S.H.R.P., pentru structuri rutiere
rutiere flexibile
fleXibile şi semirigide.
semirigide.

Indici
Indici de
de degradare:
degradare:

1) IDS (Indice
l) IDS (Indice de
de degradare structural) care
degradare structural) care ia
ia în
în considerare
considerare degradările
degradările structurale
structurale
ale
ale sistemului
sistemului rutier
rutier (nivel
(nivel 8…14)
8... 14)
2) IDs (Indice
2) IDs (Indice de
de degradare
degradare de suprafaţă) care
de suprafaţă) care ia
ia în
în considerare
considerare degradările
degradările de
de
suprafaă
suprafaă ale
ale îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii (nivel
(nivel 1…7)
l...7)
3) PCs (Parametru
3) PCs (Parametru dede calitate
calitate a a suprafeţei)
suprafeţei) caca o
o combinaţie
combinaţie aa IDS
IDS şi IDs
IDs şi care
care
exprimă
exprimă procentul
procentul din
din suprafaţa
suprafaţa eşantionului
eşantionului care
care nu
nu este
este afectată
afectată de
de degradări.
degradări.

Parametrii
Parametrii de
de calcul:
calcul:

1)
1) Tipuri
Tipuri de
de degradare
degradare (A…W)
(A. . .W)
2)
2) Probabilitatea
Probabilitatea de
de apariţiei
apariţiei aa degradărilor
degradărilor (p%)
(p%)
3)
3) Coeficienţi
Coeficienţi de pondere aplicaţi
de pondere aplicaţi fiecărui
fiecărui tip
tip de
de degradare
degradare (K)
(K)
4)
4) “Puncte
“Puncte deduse”
deduse” exprimate
exprimate ca produsul dintre
ca produsul dintre probabilitatea
probabilitatea de
de apariţie,
apariţie,
coeficienţi
coeficienţi de pondere şi frecvenţa
de pondere frecvenţa de
de apariţie pentru fiecare
apariţie pentru fiecare tip
tip de
de degradare
degradare (Pd)
(Pd)

5.1.1 Indicele de
5.1.] Indicele de degradare structural (IDS)
degradare structural (IDS)

•0 Se
Se determină
determină mai
mai întâi
întâi suprafaţa
suprafaţa degradării pe tipuri
degradării pe tipuri şi coduri:
coduri:

yy -- lăţimea
lăţimea eşantionului
eşantionului (stabilită
(stabilită pe
pe teren)
teren)
2
ss -- suprafaţa
suprafaţa eşantionului
eşantionului ss =
= 30
30 x
Xyy m m2
2
ssXy
xy -- suprafaţa
suprafaţa urmei
urmei roţilor
roţilor ssXy
xy =
= 0.76
0.76 x
X 30
30 == 22.8
22.8 m
m2

•0 Se
Se determină
determină frecvenţa
frecvenţa de
de apariţie
apariţie aa degradărilor
degradărilor funcţie
funcţie de procentul de
de procentul de suprafaţă
suprafaţă
afectat
afectat (tabel
(tabel 7)
7)
 Tabel
Tabel 7
7
G RAD
GRAD D
DEE SSEVERITATE
EVERITATE
REDUS
REDUS MEDIU
MEDIU RIDICAT
RIDICAT
R
R M
M H
H
Fg
Fgí≤ 10%
10% 10% < Fg ≤g 50%
10% Fg
Fg >> 50%
50%
ocazional
ocazional moderat
moderat frecvent
frecvent

Din
Din tabelul
tabelul 77 se poate observa
se poate observa că
că frecvenţa
frecvenţa de
de apriţie
apriţie aa degradării
degradării se
se determină
determină
în
în funcţie
funcţie de
de gradul
gradul eiei de
de severitate.
severitate.

•0 Se
Se identifică procentul de
identifică procentul de suprafaţă
suprafaţă afectat
afectat cu
cu nivelul
nivelul degradării
degradării şi gradul
gradul de
de
severitate pe fiecare
severitate pe fiecare cod
cod în
în parte
parte conform
conform tabelului
tabelului 8.
8.
Tabel
Tabel 8
8

Nivel
Nivel Felul
Felul Co
C0 Grad
Grad de
de severitate
severitate
dd
degrad
degrad degradării
degradării Redus
Redus Mediu
Mediu Ridicat
Ridicat UM
UM
R
R M
M H
H
8 Degradări
Degradări II 8R/30
8IU30 8M/30
8M/30 8H/30
8H/30 m
marginale
marginale
9 Faianţări
Faianţări JJ 9R/s
9IUs 9M/s
9M/s 9H/s
9H/s m2
s’=0.3x0.3
s”=0.3x0.3 m
m s’=3x3m
sl=3x3m
10
10 Fisuri
Fisuri P
P 0.5(10R +10Rac)/S
0.5(10Ra+ioRaC)/s
a 0.5(10M a+10Mac)/S
0.5(10Ma+10Mac)/s 0.5(10H a+10Hac)/S
0.5(10Ha+10H„)/s m2
longitudina
longitudina 0.5(10R a+10Rbc)/S
0.5(10Ra+10RbC)/s 0.5(10M a+10Mbc)/S
0.5(10Ma+10MbC)/s 0.5(10H a+10Hbc)/S
0.5(10Ha+10HbC)/s
le
le
11
ll Cedări
Cedări SS 11R/s
llR/s 11M/s
llM/s 11H/s
llH/s m2
oboseală
oboseală
12
12 Făgăşe
Făgăşe T
T 12R/s
lZR/s 12M/s
lZM/s 12H/s
lZH/s m2

13
13 Pompaj
Pompaj V
V 13R/s
l3R/s 13M/s
l3M/s 13H/s
l3H/s m2

14
i4 Gropi
Gropi W
W 14R/s
l4R/s 14M/s
l4M/s 14H/s
l4H/s m2

•0 Se
Se atribuie
atribuie fiecărui
fiecărui tip
tip de
de degradare
degradare un un coeficient
coeficient de
de ponderare
ponderare funcţie
funcţie de
de
frecvenţa
frecvenţa de
de apariţie
apariţie şi probabilitatea
probabilitatea corespunzătoare
corespunzătoare (tabel
(tabel 9)
9)

•0 Calculul punctelor deduse:

Calculul punctelor deduse: sese determină
determină caca o
o sumă
sumă dede produse
produse între parametrii
între parametrii
stării
stării tehnice
tehnice ai
ai drumului,
drumului, respectiv probabilitatea de
respectiv probabilitatea de apariţie
apariţie ,, coeficientul
coeficientul de
de
pondere şi frecvenţa
pondere frecvenţa apariţiei
apariţiei fiecărui
fiecărui tip
tip de
de degradare.
degradare.

d = p% ⋅ K ⋅ Fg
Pd=pf%>-K-Fg
P
Tabel 9
Cod
Cod Probabilit.
Probabilit. Coeficient
Coeficient Frecvenţa
Frecvenţa de
de apariţie
apariţie
Nivel
Nivel Felul
Felul degrad.
degrad. de
de apariţie
apariţie de
de pondere
pondere (K)
(K) (Fg)
(Fg)
degrad
degrad R
R M
M H
H < 10 %
<10% 10 ÷ 50 %
10+50% > 50 %
>50%
88 Degradări
Degradări II 10
10 %
% 0.3
0.3 0.8
0.8 1.0
1.0 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0
marginale
marginale
99 Faianţări
Faianţări J 20
20 %
% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0

kt
10
10 Fisuri
Fisuri longitudinale
longitudinale P a)
a) 15%
15% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0 0.6
0.6 0.8
0.8 1.0
1.0

y-U
b)
b) 10%
10% 0.3
0.3 0.8
0.8 1.0
1.0 0.5
0.5 0.8
0.8 1.0
1.0
11
ll Cedari
Cedari oboseală
oboseală S 20%
20% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0

ă<Hm
12
12 Făgaşe
Făgaşe T 15%
15% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0 1.0
1.0 1.0
1.0 1.0
1.0
13
13 Pompaj
Pompaj V 10%
10% 1.0
1.0 1.0
1.0 1.0
1.0 0.7
0.7 0.9
0.9 1.0
1.0
14
14 Gropi
Gropi W 15%
15% 0.3
0.3 0.8
0.8 1.0
1.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0

•0 Calculul
Calculul indicelui
indicelui de
de degradare structural (IDS)
degradare structural (IDS) se
se determină
determină ponderal
ponderal cu
cu relaţia:
relaţia:
100 - ΣP
IDS = 100 ZPdd > 90 % - bun
80
80 ÷
+ 90%
90% -- satisfăcător
satisfăcător
<
< 80
80 %
% -- nesatisfăcător
nesatisfăcător

În
În final
final se
se stabileşte
stabileşte starea
starea tehnică
tehnică din
din punct
punct de
de vedere
vedere al
al degradării
degradării structurale
structurale
urmând aa se
urmând se stabili
stabili soluţii
soluţii de
de remediere
remediere dacă
dacă este
este cazul.
cazul.

5.1.2
5.1.2 Calculul
Calculul indicelui
indicelui de
de degradare
degradare de suprafaţă (IDs)
de suprafaţă (IDS)

•0 Se
Se determină
determină suprafaţa
suprafaţa degradării pe tipuri
degradării pe tipuri şi coduri:
coduri:
yy -- lăţimea
lăţimea eşantionului
eşantionului (stabilită pe teren)
(stabilită pe teren)
ss -- suprafaţa
suprafaţa eşantionului
eşantionului
ssXy
xy -- suprafaţa
suprafaţa urmei
urmei roţilor
roţilor

•0 Se
Se identifică procentul de
identifică procentul de suprafaţă
suprafaţă afectat
afectat cu
cu nivelul
nivelul degradării
degradării şi gradul
gradul de
de
severitate
severitate alocat
alocat fiecăui
fiecăui cod
cod în
în parte
parte conform
conform tabelului
tabelului 10.
10.

Tabel
Tabel 10
10

NIVEL
NIVEL FELUL
FELUL COD
COD GRAD
GRAD DE
DE SEVERITATE
SEVERITATE UM
UM
DEGRAD
DEGRAD DEGRADĂRII
DEGRADĂRII REDUS
REDUS MEDIU
MEDIU RIDICAT
RIDICAT
1 Fisuri
Fisuri transversale
transversale rost A 1L/S
l L/S 1M/s
l M/s 1H/s
1 H/s mp
mp
\lO\UI-l>wl\)>-^

rost
OmrnUOwü>

2 Fisuri
Fisuri transversale
transversale B 2L/S
2L/S 2M/s
2M/s 2H/s
2H/s mp
mp
3 Plombări
Plombări C 3L/S
3 L/S 3M/s
3 M/s 3H/s
3 H/s mp
mp
4 Văluriri
Văluriri D 4L/S
4L/S 4M/s
4M/s 4H/s
4H/s mp
mp
5 Suprafaţă
Suprafaţă exudată
exudată E 5L/S
5L/S 5M/s
5M/s 5H/s
5 H/s mp
mp
6 Suprafaţă
Suprafaţă şlefuită F 6L/S
6L/S 6M/s
6M/s 6H/s
6H/s mp
mp
7 Suprafaţă
Suprafaţă cu
cu ciupituri
ciupituri G 7L/S
7L/S 7M/s
7M/s 7H/s
7H/s mp
mp

•0 Se
Se atribuie
atribuie fiecărui
fiecărui tip
tip de
de degradare
degradare un un coeficient
coeficient de
de ponderare
ponderare funcţie
funcţie de
de
frecvenţa
frecvenţa de
de apariţie
apariţie şi probabilitatea
probabilitatea corespunzătoare
corespunzătoare (tabelul
(tabelul 11)
11)
Tabel
Tabel 11
ll
Cod
Cod Probabilit.
Probabilit. Coeficient
Coeficient Frecvenţa
Frecvenţa de
de apariţie
apariţie
Nivel
Nivel Felul
Felul degrad.
degrad. de
de apariţie
apariţie de
de pondere
pondere (K)
(K) (Fg)
(Fg)
degrad
degrad R M H
H < 10 %
<10% 10 ÷ 50 %
10+50% > 50
>50
%
%
1 Fisuri
Fisuri transversale
transversale rost A 15
l5 %% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
1.0 0.5
0.5 0.8
0.8 1.0
1.0
\lo\u1.|>wl\.>>-^

rost

QWUÎUOUJ>
2 Fisuri
Fisuri transversale
transversale B 15
l5 %% 0.5
0.5 0.7
0.7 1.0
1.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0
3 Plombări
Plombări C 10
10 %% 0.4
0.4 0.7
0.7 1.0
l.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0
4 Văluriri
Văluriri D 15
l5 %% 1.0
1.0 1.0
l.0 1.0
l.0 0.4
0.4 0.8
0.8 1.0
1.0
5 Suprafaţă
Suprafaţă exudată
exudată E 10
10 %% 0.3
0.3 0.7
0.7 1.0
l.0 0.3
0.3 0.7
0.7 1.0
1.0
6 Suprafaţă
Suprafaţă şlefuită F 55 %% 1.0
l.0 1.0
l.0 1.0
1.0 0.3
0.3 0.7
0.7 1.0
1.0
7 Suprafaţă
Suprafaţă cu
cu ciupituri
ciupituri G 55 %
% 0.2
0.2 0.4
0.4 1.0
l.0 0.3
0.3 0.7
0.7 1.0
1.0

•0 Calculul punctelor deduse:

Calculul punctelor deduse: sese determină
determină caca o
o sumă
sumă de
de produse
produse între parametrii
între parametrii
stării
stării tehnice
tehnice ai
ai drumului,
drumului, respectiv, probabilitatea de
respectiv, probabilitatea de apariţie
apariţie ,, coeficientul
coeficientul de
de
pondere şi frecvenţa
pondere frecvenţa apariţiei
apariţiei fiecărui
fiecărui tip
tip de
de degradare.
degradare.

d = p% ⋅ K ⋅ Fg
Pd=p%-K-Fg
P

•0 Calculul
Calculul indicelui
indicelui de
de degradare
degradare la la suprafaţa
suprafaţa carosabilului
carosabilului se se determină ponderal
determină ponderal
cu
cu relaţia:
relaţia:
IDs
IDs = 100 -- ΣP
= 100 ZPdd >
> 90
90 %
% -- bun
bun
80
80 ÷+ 90%
90% -- satisfăcător
satisfăcător
<
< 80
80 %
% -- nesatisfăcător
nesatisfăcător
În
În final
final se
se stabileşte
stabileşte starea
starea tehnică
tehnică din punct de
din punct de vedere
vedere alal degradării
degradării structurale
structurale
urmând aa se
urmând se stabili
stabili soluţii
soluţii de
de remediere
remediere dacă
dacă este
este cazul.
cazul.

5.1.3
5.1.3 Calculul
Calculul indicelui global al
indicelui global al stării
stării de
de degradare
degradare (PC s)
(PCs)

•0 Se
Se determină
determină cu
cu relaţia:
relaţia: PCs = IDSxIDs
= «lIDSXIDs

Valoarea
Valoarea obţinută
obţinută se
se compară
compară cu
cu grila:
grila:
PCs
PCs >
> 90
90 %
% -- bun
bun
80
80 ÷
+ 90%
90% -- satisfăcător
satisfăcător
<
< 80
80 %
% -- nesatisfăcător
nesatisfăcător

PCs este
PCs un parametru
este un parametru alal stării
stării drumului
drumului ce
ce materializează
materializează calitatea
calitatea sistemului
sistemului
rutier
rutier la un moment
la un moment dat.
dat. Acest parametru determină
Acest parametru determină nivelul
nivelul de
de serviciu
serviciu efectiv
efectiv şi
justifică necesitatea
justifică necesitatea intervenţiei
intervenţiei în
în cale pentru salvarea
cale pentru salvarea capacităţii
capacităţii portante
portante reziduale
reziduale aa
straturilor
straturilor rutiere
rutiere ce
ce nu
nu au
au fost
fost afectate
afectate de propagarea degradării.
de propagarea degradării.

5.1.4
5.1.4 Criterii
Criterii de
de alegere
alegere a
a lucrărilor
lucrărilor de
de intreţinere
intretinere

Ghidul
Ghidul lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere din
din Franţa
Franţa prezintă
prezintă indicaţii
indicaţii metodologice
metodologice dede
alegere
alegere aa lucrării
lucrării de
de remediere
remediere în
în funcţie
funcţie de
de investigaţiile
investigaţiile pe
pe teren
teren (vizualizate
(vizualizate sau
sau
înregistrate
înregistrate automat
automat cu
cu DYNATEST-ul)
DYNATEST-ul) şi traficul
traficul recenzat pe drumul
recenzat pe drumul analizat.
analizat.
 Funcţie
Funcţie de
de aceşti
aceşti parametri
parametri se
se determină
determină obiectivul
obiectivul lucrării
lucrării de
de întreţinere:
întreţinere:

a) obiectiv
a) obiectiv -- degradări
degradări de
de suprafaţă;
suprafaţă;
b) obiectiv
b) obiectiv -- degradări
degradări de
de structură.
structură.

a).Alegerea procedeelor de
a).Alegerea procedeelor de reparare
reparare a
a degradărilor
degradărilor de suprafaţă.
de suprafaţă.
Tabel
Tabel 12
12
CONDIŢII
CONDIŢII DE
DE CONDIŢII
CONDIŢII DEDE STARE
STARE SUPORT
SUPORT
UTILIZARE
UTILIZARE UTILIZARE
UTILIZARE
CRITERII
CRITERII Grosime
Grosime Clasa
Clasa Nivel
Nivel Etan
Etan Zgo
Zgo Supr Ameli Repro
Supr Ameli Repro Anti
Anti
trafic
trafic aderenţă
aderenţă şeitat mot
mot afaţa
afaţa -orare
-orare -filare
-filare --
Strat
Strat ee rulaj
rulaj etero
etero unifor
unifor trans-
trans- fisur
fisur
-- -- versal
versal aa
genă
genă mitate
mitate ăa
Con
Con
-
tracţ
tracţ
ii
Tratament
Tratament 1÷1.5
l+l .5 <2000 ++ + ++ --
__ --
__ --
__ --
__ -_
superficial
superficial
Tratament
Tratament 1÷1,5
l+l ,5 <1000 ++ + ++ --
__ -_ --
__ --
__ O
O
întărit
Întărit
Anrobat
Anrobat la la 1÷1,5
l+l,5 < 1000
1000 + O + O + - -/+
_/+ --
__
rece
rece
Beton
Beton 1,5÷2
l ,5+2 toate
toate +
+ X
X +
+ +
+ O
O -- -- --
bituminos
bituminos
ultrasubţire
ultrasubţire
Termo-
Termo- 0÷2
0+2 toate
toate O/+
O/+ O
O +
+ O
O +
+ +
+ ++
++ --
regenerare
regenerare
Nisip anrobat
Nisip anrobat 22 <
< 300
300 +
+ +
+ O/+ -_ O -_ -_ -_
clutat
clutat
Beton
Beton 2÷3
2+3 toate
toate +
+ O/
O/ +
+ O
O O
O O
O O
O --
bituminos
bituminos +
+
foarte
foarte subţire
subţire
Micro
Micro BBBB 33 toate
toate +
+ +
+ +
+ -- +
+ O
O O
O --
O/6
O/6
clutat
clutat
Anrobat
Anrobat 44 toate
toate +
+ O/
O/ +
+ +/
+/ +
+ O
O +
+ +
+ X
X
drenant
drenant +
+ +
+
Beton bitumi-
Beton bitumi- 44 toate
toate +
+ O
O O
O O
O ++
++ +
+ +
+ --
nos
nos subţire
subţire
Beton
Beton 5÷7
5+7 toate
toate +
+ +
+ +
+ -- ++
++ +
+ ++
++ O
O
bituminos
bituminos
0/10
0/10 clutat
clutat
Beton
Beton 5÷8
5+8 toate
toate O
O O
O +
+ O/+
O/+ ++
++ +
+ ++
++ O
O
bituminos
bituminos

Fixarea
Fixarea tehnologiei
tehnologiei de
de remediere
remediere aa defectelor
defectelor carosabilului
carosabilului la
la suprafaţă,
suprafaţă, se
se face
face în
în
funcţie
funcţie de
de condiţiile
condiţiile de
de utilizare
utilizare aa drumului
drumului (grosime
(grosime şi trafic
trafic suportat),
suportat), caracteristici
caracteristici
intriseci
intriseci ale
ale suprafeţei
suprafeţei (nivel
(nivel dede aderenţă,
aderenţă, etanşietate,
etanşietate, zgomot
zgomot la la rulaj)
rulaj) şi starea
starea
suportului
suportului îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere
rutiere (tabel
(tabel 13).
13). În
În tabelul
tabelul 1313 se prezintă nivelul
se prezintă nivelul de
de
performanţă din
performanţă punct de
din punct de vedere
vedere alal caracteristicilor
caracteristicilor intriseci, precum şi starea
intriseci, precum starea
suportului
suportului necesar
necesar aplicării
aplicării stratului
stratului asfaltic
asfaltic de
de remediere.
remediere.

SCARA
SCARA DE
DE PERFORMANŢĂ
PERFORMANŢÄ Tabel
Tabel 13
13

rău
rău slab
slab mediu
mediu bun
bun foarte
foarte bun
bun
-- - O +
+
+
++ +

Clasa
Clasa trafic
trafic T
T33 T
T22 T
T11 T
T00
Vehicule
Vehicule grele
grele 50-150
50-150 150-300
150-300 300-750
300-750 750-2000
750-2000

b). Alegerea procedeelor

b). Alegerea procedeelor de
de reparare
reparare a
a degradărilor
degradărílor de structură
de structură

Pentru
Pentru acest
acest obiectiv
obiectiv al
al lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere se
se face
face mai
mai întâi
întâi oo analiză
analiză
complexă
complexă aa stării
stării tehnicea
tehnicea drumurilor
drumurilor funcţie
funcţie de
de traficul
traficul suportat.
suportat. Se
Se iau
iau în
în studiu
studiu
alcătuirea
alcătuirea sistemului
sistemului rutier,
rutier, istoricul
istoricul lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere
întreţinere deja
deja aplicate
aplicate precum
precum şi
rezerva
rezerva duratei
duratei de
de serviciu prin măsurători
serviciu prin măsurători DYNATEST.[16]
DYNATEST.[16]

În
În urma prelucrărilor statistice
urma prelucrărilor statistice aa sectoarelor
sectoarelor omogene
omogene din punct de
din punct de vedere
vedere alal
bazinului deflexiunilor
bazinului deflexiunilor înregistrate
înregistrate dede DYNATEST,
DYNATEST, se se stabileşte
stabileşte deflexiunea
defleXiunea critică
critică
care
care se
se încadrează
încadrează în
în unul
unul din
din domeniile
domeniile tabelului
tabelului 14.
14.

Tabel
Tabel 14
14
Deflexiune
DefleXiune 120
120 75
75 50
50 00
-2
w <10
<10'2> >

TRAFIC
TRAFIC
GREU
GREU NW1
NWl NW1
NWl NW2
NWZ NW3
NW3
300÷2000
300+2000 O.S.
O.S. /zi/sens
/zi/sens
MEDIU
MEDIU NW1
NWl NW2
NWZ NW3
NW3 NW3
NW3
50÷300
50+300 O.S.
O.S. /zi/sens
/zi/sens

Se
Se stabilesc
stabilesc în
în acest
acest mod
mod nivelul
nivelul de
de deflexiune
deflexiune în
în cazul
cazul unui
unui sistem
sistem rutier
rutier cu
cu
strat
strat de
de bază
bază hidrocarbonat.
hidrocarbonat.
S-a
S-a notat
notat cu:
cu:

OS
OS -- osii
osii standard;
standard;
NW -- nivel
NW nivel -- NW3
NW3 REDUS
REDUS
-- NWZ
NW2 MEDIU
MEDIU
-- NWl
NW1 RIDICAT
RIDICAT
 În
În funcţie
funcţie de
de aceste
aceste valori
valori se
se determină
determină starea
starea tehnică
tehnică aa drumului
drumului cu
cu obiectiv
obiectiv
structură
structură conform
conform tabelului
tabelului 15.
15.

Tabel
Tabel 15
15
NIVEL
NIVEL FA
FA 1l 22 33
N e

FL
FLV W >3%
>3% 3%
3% 1%
1%

1 >5%
>5% >25%
>25% ST1
STl ST1
STl ST1
STl
5%
5%
2 25%
25% ST2
STZ ST2
STZ
3%
3% ST1
STl
3 10%
10% ST2
STZ ST3
ST3
<3%
<3% <10%
<10% ST1
STl
NW1
NWl NW3
NW3
NW2
NWZ

N - nivel
nivel -- 3 redus
redus
NU)

2 mediu
mediu
1l ridicat
ridicat
FA
FA-- faianţaj
faianţaj
FL
FL -- fisurat
fisurat longitudinal
longitudinal
ST
ST-- stare
stare de
de fisurare
fisurare
ST1 --
STI Fisurare intensă
Fisurare intensă
ST2
STZ -- Fisurare
Fisurare medie
medie
ST3
ST3 -- Fisurare
Fisurare redusă
redusă

După
După cum
cum se
se observă
observă din
din studiul
studiul tabelului
tabelului 1515 starea
starea de
de degradare
degradare structurală
structurală se
se
analizează prin intensitatea
analizează prin procesului de
intensitatea procesului de fisurare.
fisurare. Se
Se iau
iau în
în consideraţie
consideraţie defectele
defectele cu
cu
vătămare
vătămare majoră
majoră înîn cazul
cazul degradărilor
degradărilor structurale
structurale respectiv
respectiv fisurile
fisurile longitudinale
longitudinale şi
procentul de
procentul de suprafaţă
suprafaţă faianţată.
faianţată.
În
În momentul
momentul în în care
care se
se identifică
identifică starea
starea de
de degradare
degradare structurală
structurală se
se propun
propun
soluţii
soluţii de
de reparare
reparare locală
locală sau
sau de
de consolidare
consolidare aa sistemului
sistemului rutier
rutier (tabel
(tabel 16,17).
16,17).

Tabel
Tabel 16
16
Trafic
Trafic Ridicat
Ridicat 300÷2000
300+2000 o.s./zi/sens
o.s./zi/sens
Deflexiune
Deflexiune NW1
NWl NW2
NWZ NW3
NW3
Fisurare
Fisurare
ST1
STl Ranforsare
Ranforsare Anrobat
Anrobat 6÷10
6+10 cm
cm Tratament
Tratament
determinată prin
determinată prin superficial
superficial
calcul
calcul sau
sau (2)
(2) 1,5÷4cm
1,5+4cm
sau
sau (2
(2 ++ 3)
3)
ST2
STZ Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 4÷8
4+8 cm
cm Punere
Punere sub
sub
prin studiul
prin studiul observaţie
observaţie
complementar
complementar sau
sau (2)
(2) sau
sau (1)
(1)
ST3
ST3 Studii
Studii complementare
complementare Punere
Punere sub
sub observaţie
observatie -
 Tabel
Tabel 17
17
Trafic
Trafic Ridicat
Ridicat 50÷300
50+300 o.s./zi/sens
o.s./zi/sens
Deflexiune
Deflexiune NW1
NWl NW2
NW2 NW3
NW3
Fisurare
Fisurare
ST1
STl Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 6÷8
6+8 cm
cm Tratament
Tratament
prin studii
prin studii superficial
superficial
complementare
complementare sau
sau (2)
(2) 1,5÷4cm
1,5+4cm
sau
sau (3)
(3)
ST2
STZ Anrobat
Anrobat Anrobat
Anrobat 1,5÷6
1,5+6 cm
cm Punere
Punere sub
sub
6÷10
6+10 cm
cm observaţie
observaţie
sau
sau (2)
(2) sau
sau (2)
(2) sau
sau (1)
(1)
ST3
ST3 Studii
Studii Punere
Punere sub
sub _
complementare
complementare observaţie
observaţie
sau
sau (1)
(1)

Notă:
Notă:
(1)
(1) -- Punerea
Punerea sub
sub urmărire
urmărire aa degradării
degradării anuale
anuale
(2)
(2) -- Alegerea
Alegerea tipului
tipului de
de anrobat pentru obiectivul
anrobat pentru obiectivul suprafeţei
suprafeţei
(3)
(3) -- Se
Se verifică
Verifică în particular condiţiile
în particular condiţiile de
de aderenţă
aderenţă între
între straturi,
straturi, fisurarea
fisurarea şi
îmbătrânirea bitumului.
îmbătrânirea bitumului.
În
În cazul
cazul sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere cu
cu strat
strat de bază rigid
de bază rigid sau
sau semirigid
semirigid (liant
(liant
hidrauluic)se utilizează acelaşi
hidrauluic)se utilizează procedeu de
acelaşi procedeu de identificare
identificare aa stării
stării de
de degradare
degradare (tabel
(tabel
18,
18, 19),
19), după
după care
care se
se preconizează
preconizează soluţii
soluţii de
de reparare
reparare sau
sau de
de consolidare
consolidare (tabel
(tabel
20,21).
20,21).

Tabel
Tabel 18
18
Deflexiune
Deflexiune
-2
W [10 mm]
[io-m] 70 50 35 0
TRAFIC

GREU
GREU NW1
NWl NW1
NWl NW2
NWZ NW3
NW3
300÷1000
300+1000 O.S.
O.S. /zi/sens
/zi/sens
MEDIU
MEDIU NW1
NWl NW2
NWZ NW3
NW3 NW3
NW3
50÷300
50+300 O.S.
O.S. /zi/sens
/zi/sens

O.S
O.S -- osii
osii standard
standard
N
N -- nivel
nivel -- 33 redus
redus
22 mediu
mediu
1l ridicat
ridicat
1.
I. Determinarea
Determinarea stării
stării de
de degradare
degradare

Tabel
Tabel 19
19
NIVEL
NIVEL FA
FA 1I 22 33
N
N e

FL
FL V W >3%
>3% 3%
3% 1%
l% <1%
<l%

1l >5%
>5% >25%
>25% ST1
STI ST1
STI ST1
STI
5%
5%
22 25%
25% ST2
STZ ST2
STZ
3%
3% ST1
STI
33 10%
10% ST2
STZ ST3
ST3
<3%
<3% <10%
<IO% ST1
STI
NW1
NWI NW3
NW3
NW2
NWZ

OS
OS -- osii
osii standard;
standard;
NW -- nivel
NW nivel -- NW3
NW3 REDUS
REDUS FA
FA -- faianţaj
faianţaj
-- NWZ
NW2 MEDIU
MEDIU FL
FL -- fisurat
fisurat longitudinal
longitudinal
-- NWI
NW1 RIDICAT
RIDICAT
ST
ST -- stare
stare de
de fisurare
fisurare
ST1
STI -- Fisurare
Fisurare intensă
intensă
ST2
STZ -- Fisurare
Fisurare medie
medie
ST3
ST3 -- Fisurare
Fisurare redusă
redusă

Tabel
Tabel 20
20
Trafic
Trafic Ridicat
Ridicat 300÷2000
300+2000 o.s./zi/sens
o.s./zi/sens
Deflexiune
Deflexiune
NW1
NW]
NW2
NWZ
NW3
NW3

Fisurare
Fisurare
ST1
STI Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 8÷10
8+IO cm
cm Tratament
Tratament I; I;
prin
prin studii
studii suprafaţa
suprafaţa II II
complementare
complementare sau
sau (5)
(5) 1,5÷4cm
1,5+4cm (6) (6)
6cm
6cm (5)
(5)
ST2
STZ Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 4÷8
4+8 cm
cm Punere
Punere subsub
prin
prin studii
studii observaţie
observaţie
complementare
complementare (5)
(5) sau
sau (7)
(7) sau
sau (7)
(7)
ST3
ST3 Studii
Studii -- sau
sau (7)
(7)
complementare
complementare (7)
(7) sau
sau (3)
(3)
 Tabel
Tabel 21
ZI
Trafic
Trafic Ridicat
Ridicat 300÷2000
300+2000 o.s./zi/sens
o.s./zi/sens
wme
Deflexiune
Num
NW1 Nun
NW2 Nuo
NW3
Fisurare
Fisurare
ST1
STI Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 6÷8cm
6+8cm Tratament
Tratament I; I;
prin
prin studii
studii suprafaţa
suprafaţa II
II
complementare
complementare 55 1,5÷4cm
I,5+4cm 66
6cm
6cm 55
ST2
STZ Reciclare-regenerare
Reciclare-regenerare Anrobat
Anrobat 3÷63+6 cmcm Punere
Punere sub
sub
prin
prin studii
studii observaţie
observaţie
complementare
complementare 55 sau
sau 77 77
ST3
ST3 Studii
Studii 77 sau
sau 33 -- sau
sau 7
7
complementare
complementare
1. OBIECTIV
OBIECTIV SUPRAFAŢA
SUPRAFATA dacă dacă fisurarea
fisurarea este
este intensă
intensă fară
fară degradări
degradări
.V'.">.L'°!\Jî_A

2. OBIECTIV
OBIECTIV STRUCTURĂ
STRUCTURĂ dacă dacă fisurarea
fisurarea este
este intensă
intensă cu
cu degradări
degradări
3. Punere
Punere sub
sub observaţie
observaţie cu
cu relevee
relevee anuale
anuale
4. Tratarea
Tratarea fisurilor
fisurilor
5. Pentru
Pentru alegerea
alegerea tipului
tipului de
de anrobat
anrobat se se folosesc
folosesc indicaţiile
indicaţiile OBIECTIV
OBIECTIV
SUPRAFAŢĂ
sUPRAFAŢÄ
6. Tratament
Tratament suprafaţă
suprafaţă
.a

7. Punere
7. Punere sub
sub observaţie
observaţie

Metodologia
Metodologia prezentată
prezentată este
este valabilă
valabilă în
în cazul
cazul în
în care
care se
se pot
pot executa
executa măsurători
măsurători
cu
cu DYNATEST-ul.
DYNATEST-ul. Acest Acest lucru presupune ca
lucru presupune ca sistemul
sistemul rutier
rutier să
să aibe
aibe oo rezervă
rezervă de
de
capacitate portantă materializată
capacitate portantă materializată dede deflexiunea
deflexiunea maximă
maximă admisibilă.
admisibilă. ÎnÎn cazul
cazul în
în care
care
îmbrăcămintea
îmbrăcămintea prezintă
prezintă tasări
tasări majore
majore sau
sau fragmentări
fragmentări nunu se
se mai
mai pune problema unor
pune problema unor
astfel
astfel de
de măsurători
măsurători întrucât
întrucât este
este considerat
considerat distrus
distrus şi trebuie
trebuie refăcut
refăcut în
în întregime
întregime (( pe
pe
întreaga
întreaga grosime).
grosime).

5.2
5.2 Calculul
Calculul stării
stării tehnice
tehnice la
la sisteme
sisteme rutiere
rutiere rigide
rigide

5.2.1
5.2.1 Cauzele
Cauzele degradărilor
degradărílor

Cauzele
Cauzele care produc degradări
care produc degradări aleale sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere rigide pot fi
rigide pot fi grupate
grupate în
în
următoarele categorii:
următoarele categorii:
- Cauze
Cauze datorate
datorate condiţiilor
condiţiilor dede mediu:
mediu:
-- variaţii
variaţii de
de temperatură;
temperatură;
umiditate excesivă;
-- umiditate excesivă;
pământuri necorespunzătoare
-- pământuri pentru patul
necorespunzătoare pentru patul drumului.
drumului.
- Cauze
Cauze datorate
datorate materialelor
materialelor folosite pentru alcătuirea
folosite pentru alcătuirea structurii:
structurii:
-- materiale
materiale de
de slabă
slabă de
de calitate;
calitate;
-- materiale
materiale cu
cu comportare
comportare inadecvată
inadecvată lala solicitări.
solicitări.

- Cauze
Cauze datorate
datorate execuţiei:
execuţiei:
-- nerespectarea
nerespectarea proceselor
proceselor tehnologice;
tehnologice;
 -- alegerea
alegerea incorectă
incorectă aa tehnologiei
tehnologiei de punere în
de punere în operă.
operă.

-- Cauze
Cauze datorate
datorate acţiunii
acţiunii traficului:
traficului:
-- încărcări
încărcări cu
cu valori
Valori foarte
foarte mari;
mari;
-- repetarea
repetarea încărcărilor
încărcărilor şi fenomenul
fenomenul de
de oboseală.
oboseală.

-- Cauze
Cauze datorate
datorate lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere:
întreţinere:
-- în
în perioada
perioada dede exploatare
exploatare anumite
anumite lucrări
lucrări de
de întreţinere
întreţinere nu
nu au
au
fost
fost executate
executate la
la timp;
timp;
-- lucrări
lucrări de
de întreţinere
întreţinere dede slabă
slabă calitate;
calitate;
-- lipsa
lipsa drenajului
drenajului şi aa scurgerii
scurgerii apelor.
apelor.

-- Cauze
Cauze datorate
datorate activităţii
activităţii de
de proiectare:
proiectare:
-- erori
erori de
de apreciere
apreciere aa criteriilor
criteriilor de
de dimensionare;
dimensionare;
-- folosirea
folosirea unor
unor metode
metode dede calcul
calcul inadecvate;
inadecvate;
-- estimări
estimări greşite
gresite ale
ale traficului
traficului de
de calcul.
calcul.

Programul
Programul american
american P.M.S.
P.M.S. aa făcut
făcut o
o evaluare
evaluare aa degradărilor
degradărilor la
la structurile
structurile rutiere
rutiere
rigide
rigide după
după cum
cum urmează:
urmează:

TABEL
TABEL 22
22
Ponderea
Ponderea procentuală
procentuală aa degradărilor
de radărilor
Îmbrăcăminţi
Îmbrăcăminţi
Tipul
Tipul degradării
degradării Dale
Dale fără
fără Dale
Dale cu
cu
armate
armate
gujoane
gujoane gujoane
gujoane
continuu
continuu
Fisuri
Fisuri transversale
transversale 42%
42% 88%
88% --
Fisuri
Fisuri longitudinale
longitudinale 25%
25% 33%
33% 27%
27%
Desprinderi
Desprinderi la la rosturi
rosturi 65%
65% 70%
70% 33%
33%
Decolmaterea
Decolmaterea rosturilor
rosturilor 23%
23 % 38%
3 8% 13%
13 %
Exfolieri
Exfolieri 7%
7% 8%
8% 41%
41%
Fisuri
Fisuri diagonale
diagonale 31%
3 1% 31%
3 1% 14%
14%
Fisuri
Fisuri din
din contracţie
contracţie 8%
8% 21%
21% 2%
2%
Cedări
Cedări la
la colţ
colţ 23%
23% 22%
22% 1%
1%
Slefuirea
Slefuirea suprafeţei
suprafeţei 6%
6% 9%
9% 18%
18%
Reparaţii
Reparaţii locale
locale 4%
4% 11%
1 1% 15%
15%
Pompaj
Pompaj 11%
1 1% 7%
7% 6%
6%
În
În tabelul
tabelul 23 23 se prezintă influenţa
se prezintă influenţa principalilor
principalilor factori
factori ce
ce concură
concură lala pariţia
pariţia
degradării
degradării în
în structuri
structuri rutiere
rutiere rigide.
rigide.
5.2.2 Evaluarea degradărilor
5.2.2 Evaluarea degradarilor sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere rigide
rigide

Schema
Schema de de evaluare
evaluare aa stării
stării tehnice
tehnice la
la structuri
structuri rutiere
rutiere rigide
rigide presupune
presupune o
o
analiză
analiză detaliată
detaliată ce
ce conţine
conţine următorii parametrii:
următorii parametrii:

Identificarea
Identificarea structurii
structurii date
date
preliminare
preliminare
colectate
colectate

Divizarea
Divizarea sectorului
sectorului
analizat
analizat în
în sectoare
sectoare
omogene
omogene

Extragerea
Extragerea Investigaţii
Investigaţii Analiza
Analiza Analiza
Analiza
carotelor
carotelor nedistructive
nedistructive traficului
traficului degradărilor
degradărilor

. Determinarea
Determinarea
Grosimea
Grosimea . . .
dalei caracetristicilor
caracetristicilor Transferul
Transferul la
la rost
rost
dalei
materialelor
materialelor

Rezistenţa
Rezistenţa
la
la V .. . . . .. Echivalarea
Echivalarea Calculul
Calculul
A . Calculul
Calculul stării
starii de
de tensiuni
tensiuni şi deformaţii
deforrnatii „ e V .
încovoiere
incovoiere aa ” încărcărilor
incarcarilor P.C.I.
P.C.I.
betonului
betonului

| Analiza performaţelor sistemmului

Analiza perforrnaţelor sistemmului rutier
rutier l

| Indicatori
Indicatori pentru
pentru evaluarea
evaluarea comportării
comportării sistemului
sistemului rutier
rutier P.C.I.
P.C.I. l

Figura
Figura 17
17
După
După cum cum se se poate
poate observa,
observa, indicatorul
indicatorul comportării
comportării sistemului
sistemului rutier
rutier
"Pavement
"Pavement Condition
Condition Index"
Index" (P.C.I.)(P.C.I.) este
este stabilit
stabilit în
în funcţie
funcţie dede trafic
trafic şi dede
caracteristicile
caracteristicile fizico-mecanice
fizico-mecanice ale ale structurii.
structurii. Indicele
Indicele P.C.I.
P.C.I. este
este definit
definit de
de către U.S.
către U.S.
Army
Army Corp
Corp of
of Engeeneers.
Engeeneers.
Ecuaţia
Ecuaţia generală pentru calculul
generală pentru calculul P.C.I.
P.C.I. se
se exprimă
exprimă sub
sub forma:
forma:
a1 b1
PCI =:100
100 − ioal ⋅- ((T
- 10 T ⋅- σam))
în
în care:
care:
T
T -- traficul
traficul echivalent
echivalent
σ
o -- tensiuni
tensiuni calculate
calculate
a1,b1
al ,bl -- coeficienţi
coeficienţi de de regeresie
regeresie stabiliţi pe baza
stabiliţi pe baza observaţiilor
observaţiilor de pe
de pe
teren.
teren.
TABEL
TABEL 23
23
Factori care influenţează degradările Degradăriale
` sistemului rutier
Fisuri
Fisuri transv.
transV. Fisuri
Fisuri longit.
longit. Desprinderi
Desprinderi Decolmatări
Decolmatări Exfolieri
Exfolieri Fisuri
Fisuri Fisuri
Fisuri din
din Cedări
Cedãri colţ
colţ Pompaj
Pompa]I
de
de rosturi
rosturi rost
rost diagonale
' e contracţie
'
Trafic
Trafic X
MZA
MZA X X X X X
Trafic
Trafic greu X X X X
SStructura
tructura X X
Grosimea
Grosimea daleidalei X X X X
Deschiderea
Deschiderea rostului
rostului X X X
Distanţa dintre
dintre rosturi
rosturi X X X X X X X
Transferul
Transferul de de lala roţi X X X
Suportul
S dalei
dalei X
Natura fundaţiei'
Natura X
Teren
Teren suport sensibil
sensibil lala umiditate
umiditate X X X X
Tasări
Tasãri aleale fundaţiei 'ei X X
Neuniformităţi
Neunif ' ' aleale fundaţiei X X X X
Drenarea
Drenarea fundaţiei Iei X X X
Proprietăţilee betonului
betonului
Conţinutul
' utul de de aer
aer X X
Raport a/ca/c X
Natura cimentului
Natura cimentului X X
Vârsta
Vârsta X
Natura agregatelor
Natura elor X X X X
Construcţia
Construc ' rosturi
rosturi incorect
incorect executate
executate X X X X X X
Gujoane
Ioane defectuase
defectuase X X X X X
Finisarea
Finisarea suprafeţei' X
Factori
Factori de de mediu
mediu
Temperatură
T X X X X
Umiditate
Umiditate X X X X
Variaţii
V ' H zilnice
zilnice de de temperatură X X X X X X
Precipitaţ
1 ii X X
Îngheţ X
Colmatarea
Colmatarea ro sturilor
rosturilor
Adezivitatea
Adezivitatea liantului
liantului X
Proprietăţile elastice
elastice aleale liantului
liantului X
Compatibilitatea
Ibilitatea liantului
liantului X
Dozajul liantului
liantului X
 TABEL
TABEL 2424
Valori
Valori P.C.I.
P.C.I. Calitatea
Calitatea sistemului
sistemului rutier
rutier
100
100 Excelent
Excelent
85
85 Foarte
Foarte bun
bun
70
70 Bun
Bun
55
55 mediocru
mediocru
40
40 slab
slab
25
25 foarte
foarte slab
slab

În
În tabelul
tabelul 24
24 se
se prezintă
prezintă rezultate
rezultate determinate
determinate calitativ
calitativ ce permit programarea
ce permit programarea
lucrărilor
lucrărilor de
de întreţinere-reparaţii
întreţinere-reparaţii funcţie
funcţie de parametrul P.C.I.
de parametrul P.C.I.
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 6
6

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR

ÎMBRÅCÅMINŢILOR ASFALTICE
AsFALTICE

6.1
6.1 REPARAREA
REPARAREA DEGRADĂRILOR
DEGRADÄRILOR LOCALE
LOCALE

Repararea
Repararea fisurilor prin colmatare
fisurilor prin colmatare
Repararea
Repararea gropilor
gropilor şi denivelărilor
denivelărilor de
de suprafaţă
suprafaţă prin
prin decaparea
decaparea suprafeţei
suprafeţei
afectate
afectate şi refacerea
refacerea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii lala grosime.
grosime.

6.1.1 Repararea fisurilor

6.1.] Repararea fisurilor prin
prin colmatare.
colmatare.

Refacerea
Refacerea capacităţii
capacităţii de
de etanşare
etanşare aa îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice
asfaltice prin umplerea
prin umplerea
fisurilor
fisurilor cu
cu material
material bituminos
bituminos se
se face
face în
în funcţie
funcţie de
de deschiderea
deschiderea acestora:
acestora:
−
- deschidere
deschidere sub
sub 66 mm
mm cucu bitum
bitum lichid
lichid sau
sau mastic
mastic bituminos;
bituminos;
−
- deschidere
deschidere mai
mai mare
mare de
de 6mm
6mm (crăpături)
(crăpături) cucu mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică fină.
fină.
Tehnologia
Tehnologia de
de lucru
lucru cu
cu mastic
mastic în
în metoda
metoda la la cald
cald este
este următoarea:
următoarea:

−
- se
se lărgeşte
lărgeşte conturul
conturul fisurii
fisurii cu
cu şpiţul târnăcopului
târnăcopului sausau cu picon de
cu picon de mână
mână
pentru aa realiza
pentru realiza muchii
muchii vii;
Vii;
−
- se
se suflă
suflă cu
cu aer
aer comprimat
comprimat sausau se perie cu
se perie cu perii
perii de
de sârmă;
sârmă;
− se
se amorsează
amorsează fisura
fisura cu bitum tăiat;
cu bitum tăiat;
−
- se
se toarnă
toarnă mastic
mastic cucu canciocul
canciocul înîn lungul
lungul fisurii;
fisurii;
−
- se protejează cu
se protejează cu nisip.
nisip.

Aceeaşi
Aceeaşi tehnologie
tehnologie sese aplică
aplică şi în
în cazul
cazul crăpăturilor
crăpăturilor cu
cu excepţia
excepţia materialului
materialului de
de
colmatare care este o mixtură asfaltică fină preparată în metoda la
colmatare care este o mixtură asfaltică fină preparată în metoda la cald. cald.
În
În cazul utilizării tehnologiei
cazul utilizării tehnologiei la la rece,
rece, amorsarea
amorsarea se se face
face cu
cu emulsie
emulsie
bituminoasă,
bituminoasă, iar
iar materialul
materialul dede colmatare
colmatare utilizează
utilizează mastic
mastic sau
sau mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică fină
fină
executată pe principiul
executată pe principiul tehnologiei
tehnologiei la
la rece.
rece.

6.1.2. Repararea gropilor

6.1.2. Repararea gropilor sau
sau denivelărilor
denivelarilor locale.
locale.

În
În cazul
cazul apariţiei
apariţiei izolate
izolate aa acestor
acestor tipuri
tipuri de
de degradări
degradări se
se trec
trec la
la reparaţii
reparaţii locale
locale
folosind
folosind următoarele
următoarele operaţii
operaţii (fig
(fig 56).
56).
 \X\ \\ \ a) Îmbrăcaminte degradată
/////f/f/f/7//////f/// 7// Suprficial

_ M4/flfléf/f/W/
\(I\
.-\\

Ń\\`\Å\"\
Ÿ

b) Identificarea conturului
J..

\ `š

S
\Ş"\`..'
\\.\\ -

de lucru
\.

' "\ à

\
Ã\ \
.'

V*
`

Î
y

-/¢%/”7//
\š

f ,'f
r-

\¶ / \\\ c) Plombarea în suprafaţa dreptunghiulară

/ 7//////////// /7//§ // //7 tăiată cu muchii vu
Figura
Figura 56
56

−
- se
se marchează
marchează suprafaţa
suprafaţa de
de contur poligonal;
contur poligonal;
−
- se
se decuplează
decuplează înîn interiorul
interiorul marcajului
marcajului suprafaţa
suprafaţa degradată;
degradată;
−
- se
se curăţă
curăţă materialul
materialul rezultat
rezultat şi se
se suflă
suflă cucu aer
aer comprimat;
comprimat;
−
- se
se amorsează
amorsează cucu bitum
bitum tăiăt
tăiăt sau
sau emulsie
emulsie bituminoasă;
bituminoasă;
−
- se
se aşterne un strat
aşterne un strat cu
cu mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică fină;
fină;
−
- se
se aşterne un strat
aşterne un strat cu
cu mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică uşoară;
uşoară;
−
- se
se compactează;
compactează;
−
- se
se aşează
aşează nisip
nisip de
de protecţie.
protecţie.

6.2
6.2 TRATAMENTE
TRATAMENTE DE
DE SUPRAFAŢĂ
SUPRAFAŢÄ

Tratamente
Tratamente simple.
simple.
Tratamente
Tratamente duble
duble
Tratamente
Tratamente întărite
întărite (criblura preanrobată)
(criblura preanrobată)
Tratamente
Tratamente supraîntărite
supraîntărite (mortar
(mortar asfaltic
asfaltic în
în loc
loc de
de film
film bitum)
bitum)

Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase suntsunt straturi
straturi rutiere
rutiere de
de circa
circa 2
2 cm
cm grosime
grosime rezultate
rezultate
în
în urma unui proces
urma unui proces de de asfaltizare
asfaltizare înîn timp
timp subsub compactarea
compactarea din din circulaţia
circulaţia
autovehiculelor.
autovehiculelor. Este
Este oo îmbrăcăminte
îmbrăcăminte rutieră
rutieră ieftină,
ieftină, intrucât
întrucât la
la realizarea
realizarea ei
ei lipseşte
lipseşte
procesul de
procesul preparare în
de preparare în staţie.
staţie.
Funcţie
Funcţie de
de caracteristicile
caracteristicile tehnice
tehnice înglobate
înglobate întâlnim patru categorii
întâlnim patru categorii de
de
tratamente bituminoase.
tratamente bituminoase.
6.2.1
6.2.1 Tratamente
Tratamente bituminoase simple.
bituminoase simple.

Acest
Acest înveliş
înveliş de
de protecţie
protecţie se
se execută
execută folosind următoarelor operaţii
folosind următoarelor operaţii
tehnologice:
tehnologice:

−
- curăţirea
curăţirea suprafeţei
suprafeţei carosabilului uzat;
carosabilului uzat;
−
- aşternerea
aştemerea unui
unui film
film de bitum;
de bitum;
−
- răspândirea
răspândirea uniformă
uniformă aa unui
unui strat
strat de
de agregat
agregat mineral;
mineral;
−
- compactarea;
compactarea;
−
- măturarea
măturarea criblurii
criblurii nelegate
nelegate de
de suport.
suport.

În
În funcţie
funcţie de
de modul
modul dede aşternere
aşternere aa filmului
filmului de bitum, tratamentele
de bitum, tratamentele bituminoase
bituminoase
simple
simple se pot încadra
se pot încadra în
în următoarel
urrnătoarel categorii:
categorii:

−
- tratamentele
tratamentele bituminoase
bituminoase executate
executate înîn tehnologia
tehnologia la la cald,
cald, ce
ce sese execută
execută
numai
numai pe pe timp
timp călduros
călduros şi uscat;
uscat, bitumul
bitumul fiind
fiind aşternut
aşternut la 170Oo --
la 170
o
180
180°C;C;
−
- tratamentele
tratamentele bituminoase
bituminoase executate
executate înîn tehnologia
tehnologia la la rece,
rece, folosind
folosind
emulsie
emulsie bitumioasă
bitumioasă sau bitum tăiăt
sau bitum tăiăt cu
cu solvenţi.
solvenţi. (Se pot aşterne
(Se pot aşterne şi pe pe
timp umed dar
timp umed dar nu
nu când plouă, iar
când plouă, iar temperatura
temperatura mediului
mediului ambiant
ambiant
o
trebuie
trebuie săsă depăşească
depăşească 55°C C pentru
pentru aa ajuta
ajuta procesul
procesul de de evaporare
evaporare aa
o
solventului.
solventului. Emulsiile
Emulsiile nu
nu se
se utilizează
utilizează sub
sub 00°CC pentru
pentru aa nu
nu îngheţa
îngheţa apa
apa
din
din sistem.)
sistem.)

În
În funcţie
funcţie de
de tipul
tipul şi rolul pe care
rolul pe care îl
îl au
au se
se deosebesc
deosebesc următorele
urrnătorele tratamente:
tratamente:

−
- tratament
tratament de protecţie la
de protecţie la straturi
straturi uzate;
uzate;
−
- tratament
tratament de
de întreţinere
întreţinere lala straturi
straturi fisurate;
fisurate;
−
- tratament
tratament de
de etanşare
etanşare la
la straturi
straturi poroase;
poroase;
−
- tratament
tratament de
de rugozitate
rugozitate lala suprafeţe
suprafeţe şlefuite.

6.2.2.
6.2.2. Tratamente
Tratamente bituminoase
bituminoase duble
a'uble

Se
Se execută
execută înîn două
două etape
etape succesive
succesive tehnologic
tehnologic tratamentul
tratamentul simplu.
simplu. De
De obicei
obicei se
se
aplică
aplică această
această tehnologie
tehnologie aa tratamentului
tratamentului dublu
dublu atunci
atunci când
când stratul
stratul de
de reabilitare
reabilitare aa
carosabilului
carosabilului uzat
uzat trebuie
trebuie săsă îndeplinească
îndeplinească un un dublu
dublu rol
rol respectiv
respectiv de
de etanşare
etanşare şi de
de
rugozitate.
rugozitate.
Dozajul
Dozajul dede liant
liant trebuie
trebuie să să fie
fie astfel
astfel ales
ales incât
incât să
să asigure
asigure o bună acroşare
o bună acroşare aa
agregatului
agregatului la
la suprafaţa
suprafaţa rutieră
rutieră degradată.
degradată. De
De asemenea
asemenea se se urmăreşte
urmăreşte şi adezivitatea
adezivitatea
optimă
optimă agregat
agregat -- liant,
liant, de
de care
care depinde
depinde durata
durata de
de serviciu
serviciu aa tratamentului
tratamentului bituminos.
bituminos.
În
În cazul
cazul adezivităţii
adezivităţii reduse
reduse agregat
agregat -- liant
liant se
se folosesc
folosesc aditivi,
aditivi, care
care sunt
sunt substanţe
substanţe
tensio-active
tensio-active cu
cu rol
rol benefic
benefic lala interfaţa
interfaţa dintre
dintre bitum
bitum şi piatră.
piatră.
6.2.3.
6.2.3. Tratamente
Tratamente întărite
întărite

În
În cazul
cazul acestei
acestei tehnologii,
tehnologii, criblura
criblura folosită
folosită este
este parţial
parţial bitumată
bitumată în în staţii
staţii de
de
preparare aa mixturilor
preparare mixturilor asfaltice.
asfaltice. Acest procedeu constă
Acest procedeu constă în în acoperirea
acoperirea granulelor
granulelor
agregatului
agregatului cucu unun film
film foarte
foarte subţire
subţire dede bitum
bitum astfel
astfel încât
încât acesta
acesta să
să nu
nu aglomereze
aglomereze la la
preparare (( să
preparare să nu
nu sese lege
lege granulele
granulele într-o
într-o masă
masă asfaltică
asfaltică compactă).
compactă). La La punerea
punerea înîn
operă
operă se
se urmăresc
urmăresc operaţiile
operaţiile tratamentului
tratamentului simplu
simplu cu cu oo eficacitate
eficacitate sporită
sporită datorită
datorită
procentului redus
procentului redus de de granule
granule nelegate
nelegate (criblură
(criblură care
care nu
nu se
se fixează
fixează în
în tratament).
tratament).
Cantitatea
Cantitatea de de criblură
criblură necesară
necesară la la metru
metru pătrat
pătrat trebuie
trebuie calculată
calculată astfel
astfel încât
încât să
să
se
se răspândească
răspândească un un singur
singur strat
strat granulă
granulă lângă
lângă granulă.
granulă. Dozajul
Dozajul dede liant
liant se
se corectează
corectează
în
în funcţie
funcţie de
de tipul
tipul de
de îmbrăcăminte
îmbrăcăminte pe pe care
care se
se realizează
realizează tratamentul.
tratamentul.
Atunci
Atunci cândcând suprafaţa
suprafaţa carosabilului prezintă în
carosabilului prezintă în stadiul
stadiul avansat
avansat de de degradare
degradare
(grad
(grad de
de severitate
severitate ridicat),
ridicat), sese recomandă
recomandă mai mai întâi programarea unor
întâi programarea unor lucrări
lucrări de
de
reparaţii
reparaţii locale
locale şi apoi
apoi aşternerea
aştemerea tratamentului
tratamentului bituminos.
bituminos.

6.2.4.
6.2.4. Tratamente supraîntărite
Tratamente supraîntărite

Această
Această tehnologie
tehnologie esteeste apropiată
apropiată de de tehnologia
tehnologia covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice executate
executate
cu
cu mixturi
mixturi asfaltice preparate în
asfaltice preparate în staţii
staţii fixe.
fixe. Tratamentul
Tratamentul supraîntărit
supraîntărit este
este realizat
realizat cu
cu
criblură
criblură bitumată,
bitumată, iar
iar locul
locul filmului
filmului de
de bitum
bitum esteeste luat
luat de un mortar
de un mortar asfaltic
asfaltic fin.
fin.
Cilindrarea
Cilindrarea sese execută
execută cucu compactorul
compactorul cu pneuri la
cu pneuri la care presiunea de
care presiunea de umflare
umflare
este
este de
de 5÷8
5+8 atmosfere.
atmosfere. În În cazul
cazul în
în care
care se
se utilizează
utilizează compactorul
compactorul cu cu feţe
feţe lise
lise 6÷7tf,
6+7tf, se
se
execută
execută 3÷43+4 treceri
treceri pe pe aceiaşi
aceiaşi urmă
urmă pentru
pentru aa evita
evita riscul
riscul de
de aa sfărma
sfărma granula
granula
agregatului.
agregatului.
Tratamentele
Tratamentele supraîntărite
supraîntărite sese execută
execută rar rar deoarece
deoarece nunu diferă
diferă tehnologic prea
tehnologic prea
mult
mult dede tehnologia
tehnologia covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice unde
unde materialul
materialul este
este malaxat
malaxat în în întregime
întregime lala
staţia
staţia de
de preparare.
preparare.

6.2.5
6.2.5 Tratamente
Tratamente cu
ca emulsii
emulsii bituminoase
bituminoase cationice pe bază
cationice pe bază de
de bitum
bitum modificat
modificat şi
polimeri.
polimeri.

Tratamentele bituminoase cu
Tratamentele bituminoase cu emulsii
emulsii bituminoase
bituminoase cationice
cationice pepe bază
bază de
de bitum
bitum
modificat
modificat cu polimeri, se
cu polimeri, se aplică pe drumurile
aplică pe publice cu
drumurile publice cu trafic
trafic mai
mai mare
mare dede 3501
3501
vehicule
Vehicule efective
efective (fizice)
(fizice) în
în 24
24 ore,
ore, respectiv
respectiv pe
pe următoarele
următoarele clase
clase tehnice
tehnice (tabelul
(tabelul 25)
25)
prevăzute de
prevăzute Norma tehnică
de Norma tehnică privind
privind stabilirea
stabilirea clasei
clasei tehnice
tehnice aa drumurilor publice --
drumurilor publice
aprobată
aprobată prin
prin Ordinul
Ordinul Ministrului
Ministrului Transporturilor
Transporturilor 46/27.01.1998:
46/2701 . 1998:
 TABEL
TABEL 25 25
Caracteristicile
Caracteristicile traficului
traficului
Clasa
Clasa tehnică
tehnică a
a
Intensitatea
Intensitatea Intensitatea
Intensitatea medie
medie zilnică
zilnică
drumului
drumului
traficului
traficului anuală
anuală exprimată
exprimată înîn număr
număr de de
public
public
vehicule
vehicule efective
efective
II foarte
foarte intens
intens 16000
16000
II
II intens
intens 8001...16000
8001...16000
III
III mediu
mediu 3501...8000
3501...8000

Acest
Acest tip
tip de
de tratament
tratament se se recomandă
recomandă aa se se aplica pe drumurile
aplica pe drumurile care prezintă:
care prezintă:
pante, rampe,
pante, rampe, curbe,
curbe, variaţii
variaţii climatice
climatice mari.
mari.
Tratamente
Tratamente bituminoase
bituminoase cu cu emulsii
emulsii bituminoase
bituminoase cationice
cationice pe
pe bază
bază de de bitum
bitum
modificat
modificat cu polimeri asigură
cu polimeri asigură oo îmbunătăţire
îmbunătăţire considerabilă
considerabilă aa aderenţei
aderenţei faţă
faţă de de stratul
stratul
suport
suport şi oo durabilitate
durabilitate sporită,
sporită, comparativ
comparativ cucu tratamentele
tratamentele bituminoase
bituminoase executate
executate cu cu
liant
liant fără polimeri, datorită
fără polimeri, datorită adaosului
adaosului de de polimeri
polimeri care
care conduce
conduce înîn general
general la:
la:
-- reducerea
reducerea susceptibilităţii
susceptibilităţii termice;
termice;
-- îmbunătăţirea
îmbunătăţirea comportării
comportării la la temperaturi
temperaturi scăzute
scăzute şi ridicate;
ridicate;
-- creşterea
creşterea aderenţei
aderenţei liant-agregat;
liant-agregat;
-- comportare
comportare elastică
elastică aa liantului.
liantului.

Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase sese aplică
aplică pe
pe îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile bituminoase
bituminoase şi din beton
din beton
de
de ciment
ciment pentru
pentru tratarea
tratarea următoarelor
următoarelor tipuri
tipuri de
de defecţiuni prevăzute în
defectiuni prevăzute Normativul
în Norrnativul
pentru prevenirea
pentru prevenirea şi remedierea
remedierea defecţiunilor
defecţiunilor la la îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile rutiere
rutiere moderne:
moderne:
a).
a). În
În cazul
cazul îmbrăcăminţilor bituminoase:
îmbrăcăminţilor bituminoase:
-- suprafaţă
suprafaţă alunecoasă;
alunecoasă;
-- suprafaţă poroasă;
suprafaţă poroasă;
-- suprafaţă
suprafaţă cu
cu ciupituri;
ciupituri,
-- suprafaţă
suprafaţă cu
cu fisuri.
fisuri.

b). În
b). În cazul
cazul îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din beton de
din beton de ciment:
ciment:
-- suprafaţă
suprafaţă exfoliată;
exfoliată;
-- suprafaţă
suprafaţă cu
cu fisuri.
fisuri.

Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase au au ca
ca scop
scop sporirea
sporirea rugozităţii
rugozităţii suprafeţei
suprafeţei de
de rulare,
rulare,
etanşarea
etanşarea stratului
stratului de
de uzură,
uzură, regenerarea
regenerarea îmbrăcăminţii bituminoase, stoparea
îmbrăcăminţii bituminoase, stoparea
transformării
transformării ciupiturilor
ciupiturilor în
în gropi
gropi în
în cazul
cazul suprafeţelor
suprafeţelor lunecoase, poroase şi respectiv
lunecoase, poroase respectiv
cu
cu ciupituri,
ciupituri, care pun în
care pun pericol siguranţa
în pericol siguranţa circulaţiei.
circulaţiei.
Lucrările prevăzute în
Lucrările prevăzute în normativ
normativ se se aplică
aplică în
în scopul
scopul prevenirii
prevenirii extinderii
extinderii
degradărilor
degradărilor îmbrăcăminţilor bituminoase şi asigurării
îmbrăcăminţilor bituminoase asigurării siguranţei
siguranţei circulaţiei.
circulaţiei.
Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase nu nu măresc
măresc capacitatea portantă aa drumului.
capacitatea portantă drumului. Tratamentele
Tratamentele
bituminoase prevăzute
bituminoase prevăzute în
în normativ
normativ se
se execută
execută la
la rece,
rece, din
din agregate
agregate naturale prelucrate
naturale prelucrate
şi emulsie
emulsie bituminoasă
bituminoasă cationică
cationică cu
cu rupere
rupere rapidă, pe bază
rapidă, pe bază de bitum modificat
de bitum modificat cu
cu
polimeri.
polimeri.

Tratamentele
Tratamentele bituminoase pot fi:
bituminoase pot fi:
-- simple,
simple, executate
executate într-un
într-un singur
singur strat;
strat;
-- duble,
duble, executate
executate înîn două
două straturi;
straturi;
-- duble
duble inverse,
inverse, executate
executate în
în două
două straturi.
straturi.

Alegerea
Alegerea tipului
tipului de
de tratament bituminos se
tratament bituminos se efectuează
efectuează în
în funcţie
funcţie de
de clasa
clasa
tehnică
tehnică aa drumului
drumului şi de
de starea
starea tehnică
tehnică aa stratului
stratului suport
suport conform
conform tabelului
tabelului 26.
26.

TABEL
TABEL 26
26
Nr.
Nr. Tipul îmbrăcăminţii
Tipul îmbrăcăminţii Clasa
Clasa tehnică
tehnică Starea
Starea tehnică
tehnică aa Tipul
Tipul tratamentului
tratamentului
crt
crt stratului
stratului aa stratului
stratului
. suport
suport
Tratamentul
Tratamentul simplu
simplu cu
cu
II -- II
II suprafaţă
suprafată alunecoasă
alunecoasă . o
° criblură
criblura
suprafaţă poroasă sau
suprafaţă poroasă sau Tratament
Tratament
I - II
A „ o . cu
cu ciupituri
ciupituri dublu
dublu cu
cu criblură
criblură
Îmbrăcăminte
Imbracaminte
1l . . o Tratament
Tratament simplu
simplu cucu
bituminoasă
bituminoasa o „ . „ . .
suprafaţă
suprafaţa lunecoasă
lunecoasa criblură
criblura sausau pietriş
pietriş
III
III concasat
concasat
suprafaţă poroasă sau
suprafaţă poroasă sau Tratament
Tratament dubludublu cu
cu
cu
cu ciupituri
ciupituri criblură
criblură
A „ o . . suprafaţă
suprafată alunecoasă
alunecoasă
Îmbrăcăminte
Imbracaminte din
din ţ . e Tratament
Tratament dublu
dublu invers
invers
22 . II -- III
III suprafaţă
suprafata exfoliată
exfoliata
beton
beton de
de ciment
ciment ţ . cu
cu criblură
criblură
suprafaţă
suprafaţa cu
cu fisuri
fisuri

Tratamentele bituminoase cu
Tratamentele bituminoase cu emulsie
emulsie bituminoasă
bituminoasă cationică pe bază
cationică pe bază de
de bitum
bitum
modificat
modificat cu polimeri se
cu polimeri se execută
execută în perioada mai-septembrie
în perioada mai-septembrie cu cu condiţia
condiţia caca
o
temeperatura
temeperatura atmosferică
atmosferică săsă fie
fie minim
minim +15 C.
+15°C.
Tratamentele bituminoase se
Tratamentele bituminoase se execută
execută pe
pe suprafaţa uscată sau
suprafaţa uscată sau umedă.
umedă. ele
ele nu
nu se
se
execută
execută pe
pe timp
timp de ploaie.
de ploaie.

6.2.6.
6.2.6. Tratamente
Tratamente bituminoase
bituminoase cu
cu bitum
bitum aditivat
aditivat

Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase cu cu bitum
bitum aditivat
aditivat se
se aplică
aplică în
în cazul
cazul în
în care
care agregatele
agregatele
naturate prezintă oo adezivitate
naturate prezintă adezivitate faţă
faţă de bitum mai
de bitum mai mică
mică dede 80
80 %
% conform Normativ
conform Normativ
AND
AND nr.
nr. 537-98.
537-98.
Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase cu bitum aditivat
cu bitum aditivat sese execută pe drumurile
execută pe publice
drumurile publice
clasa
clasa tehnică
tehnică I...V,
I...V, cu
cu respectarea prevederilor de
respectarea prevederilor de calitate prevăzute de
calitate prevăzute de STAS
STAS 599
599 şi
normativul
normativul 537-98,
537-98, ca
ca lucrări
lucrări de
de întreţinere
întreţinere curentă
curentă aa acestora.
acestora.
 Tipurile
Tipurile dede îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi şi straturi
straturi rutiere pe care
rutiere pe care se
se aplică
aplică tratamentele
tratamentele
bituminoase cu
bituminoase cu bitum
bitum aditivat
aditivat sunt:
sunt:
-- îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi bituminoase;
bituminoase;
-- îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi din din beton
beton de
de ciment;
ciment;
-- îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi din din macadam;
macadam;
-- straturi
straturi rutiere
rutiere stabilizate
stabilizate cu
cu lianţi
lianţi hidraulici.
hidraulici.

Se prezintă suprafeţe
Se prezintă suprafeţe alunecoase, poroase sau
alunecoase, poroase sau uşor
uşor degradabile,
degradabile, în
în scopul
scopul
întreţinerii
întreţinerii îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor existente
existente pentru prevenirea extinderii
pentru prevenirea extinderii degradărilor,
degradărilor,
sporirea
sporirea rugozităţii
rugozităţii suprafeţei,
suprafeţei, etanşarea
etanşarea (împermeabilizarea)
(împermeabilizarea) şi regenerarea
regenerarea stratului
stratului
de
de rulare,
rulare, pentru
pentru circulaţiei
circulaţiei şi confortului utilizatorului.
confortului utilizatorului.
Prevederile
Prevederile normativului
normativului 537-98
537-98 se se aplică pe îmbrăcăminţile
aplică pe îmbrăcăminţile rutiere
rutiere
bituminoase şi din
bituminoase din beton
beton de
de ciment
ciment care prezintă următoarele
care prezintă următoarele tipuri
tipuri de
de degradări
degradări
prevăzute în
prevăzute Normativul AND
în Normativul privind prevenirea
AND privind prevenirea şi remedierea
remedierea defecţiunilor
defecţiunilor la
la
îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile rutiere
rutiere moderne:
moderne:

a).
a). în
în cazul
cazul îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor bituminoase:
bituminoase:
-- suprafaţă
suprafaţă alunecoasă
alunecoasă (şlefuită);
(şlefuită);
-- suprafaţă poroasă;
suprafaţă poroasă;
-- suprafaţă
suprafaţă cu
cu ciupituri;
ciupituri;
-- suprafaţă
suprafaţă cu
cu liant
liant îmbătrânit;
îmbătrânit;
-- fisuri
fisuri (longitudinale
(longitudinale şi transversale)
transversale) colmatate.
colmatate.

b). în
b). în cazul
cazul îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din beton de
din beton de ciment:
ciment:
-- suprafaţă
suprafaţă slefuită;
slefuită;
-- suprafaţă poroasă sau
suprafaţă poroasă sau cu
cu alveole;
alveole;
-- suprafaţă
suprafaţă exfoliată;
exfoliată;
-- fisuri,
fisuri, crăpături.
crăpături.

Tratamentele bituminoase se
Tratamentele bituminoase pot aplica
se pot aplica şi în în cazul
cazul îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor
semipermanente
semipermanente din din macadam
macadam cu cu tratament
tratament de de închidere, precum şi în
închidere, precum în cazul
cazul
straturilor
straturilor stabilizate
stabilizate cu
cu lianţi
lianţi hidraulici
hidraulici pentru
pentru execuţia
execuţia stratului
stratului superior
superior de
de rulare.
rulare.
Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase cu bitum aditivat
cu bitum aditivat nu
nu sese aplică pe îmbrăcăminţi
aplică pe îmbrăcăminţi
rutiere
rutiere care prezintă degradări
care prezintă degradări subsub formă
formă de burduşiri, faianţări,
de burduşiri, faianţări, văluriri.
văluriri.
Tratamentele
Tratamentele bituminoase
bituminoase cu cu bitum
bitum aditivat,
aditivat, se
se aplică
aplică diferenţiat
diferenţiat în
în funcţie
funcţie
clasa
clasa tehnică
tehnică aa drumului,
drumului, de de natura
natura şi starea
starea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii rutiere.
rutiere.
Tratamentele bituminoase se
Tratamentele bituminoase se execută
execută din
din agregate
agregate naturale
naturale prelucrate
prelucrate şi
neprelucrate
neprelucrate şi bitum
bitum aditivat:
aditivat:

Tratamentele
Tratamentele bituminoase pot fi:
bituminoase pot f1:

a).
a). După
După tehnologia
tehnologia de
de execuţie:
execuţie:
-- simple,
simple, executate
executate într-un
într-un singur
singur strat;
strat;
-- duble,
duble, executate
executate în
în două
două straturi;
straturi;
-- duble
duble invers.
invers.
 b). După
b). După modul
modul de
de tratare
tratare aa agregatelor
agregatelor naturale:
naturale:
-- agregate
agregate neanrobate;
neanrobate;
-- agregate preanrobate cu
agregate preanrobate cu bitum
bitum aditivat.
aditivat.

c).
c). După
După felul
felul agregatelor
agregatelor naturale:
naturale:
c1).
cl). agregate
agregate naturale prelucrate:
naturale prelucrate:
-- de
de carieră
carieră (cribluri);
(cribluri);
-- de
de balastieră
balastieră (pietriş
(pietriş concasat).
concasat).
c2).
c2). agregate
agregate naturale
naturale neprelucrate:
neprelucrate:
-- de
de balastieră
balastieră (pietriş
(pietriş neconcasat).
neconcasat).

Tipul
Tipul de de tratament
tratament bituminos
bituminos se se stabileşte
stabileşte înîn funcţie
funcţie de
de clasa
clasa tehnică
tehnică aa
drumului
drumului şi tipul
tipul stratului
stratului suport
suport confirm
confirm tabelului
tabelului 27.
27.
În
În înţelesul prezentului paragraf,
înţelesul prezentului paragraf, liantul
liantul şi tratamentele bituminoase executate
tratamentele bituminoase executate
cu
cu acest
acest liant
liant vor
vor fi
fi notate
notate pe
pe scurt
scurt astfel:
astfel:
-- BaBa -- bitum
bitum aditivat;
aditivat;
-- TBaS
TBaS -- tratament
tratament bituminos
bituminos simplu;
simplu;
-- TBaD
TBaD -- tratament
tratament bituminos
bituminos dublu;
dublu;
-- TBaDI
TBaDI -- tratament bituminos dublu
tratament bituminos dublu invers.
invers.

TABEL
TABEL 27
27
Tipul
Ti ul tratamentului
tratamentului
Nr.
Nr. Tipul
Tipul Clasa
Clasa Tratamente
Tratamente cucu
Tratamente
Tratamente cu
cu agregate
agregate naturale
naturale
crt.
crt. îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii tehnică
tehnică cribluri
cribluri
neanrobate
neanrobate
preanrobate
preanrobate
-- Tratament
Tratament simplu
simplu
I - II -
I_H -- Tratament
Tratament dublu
dublu _
-- Tratament
Tratament simplu
simplu cu
cu criblură
criblură
Î b „ o . In -- Tratament
Tratament simplu
simplu -- Tratament
Tratament dublu
dublu cu
cu criblură
criblură
Îmbrăcăminte III
1.
1. Ln raçammţe -- Tratament
Tratament dublu
dublu -- Tratament
Tratament simplu
simplu cu pietriş
cu pietris
bituminoasă
1tum1noasa
concasat
concasat
-- Tratament
Tratament simplu
simplu sau
sau dublu
dublu cucu
IV
IV -- V
V -- criblură,
criblură, pietriş
pietriş concasat
concasat sau
sau
neconcasat
neconcasat
-- Tratament
Tratament dublu
dublu -- Tratament
Tratament dublu
dublu invers
invers cu
cu
I - IV
Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte din
din invers
invers criblură
criblură
2
beton
beton de
de ciment
ciment -- Tratament
Tratament dublu
dublu invers
invers cu
cu criblură
criblură neanrobată
neanrobată în
În stratul
stratul
V
inferior
inferior şi preanrobată
preanrobată în
în stratul
stratul superior
superior
-- Tratament
Tratament dublu
dublu cu
cu criblură,
criblură,
33 Macadam
Macadam IV
IV -- V
V -- Tratament
Tratament dublu
dublu
pietriş concasat
pietriş concasat sau
sau neconcasat
neconcasat
-- Tratament
Tratament simplu
simplu -- Tratament
Tratament dublu
dublu cu
cu criblură,
criblură,
44 Strat
Strat stabilizat
stabilizat IV - V
-- Tratament
Tratament dublu
dublu pietriş concasat
pietriş concasat sau
sau neconcasat
neconcasat

Tratamentele bituminoase cu
Tratamentele bituminoase bitum aditivat
cu bitum prevăzute în
aditivat prevăzute în normativ
normativ se
se execută
eXecută
în perioada mai-septembrie,
în perioada mai-septembrie, cu
cu condiţia
condiţia ca
ca temperatura
temperatura atmosferică
atmosferică să
să fie
fie minim
minim ++
o
15
15°C.C.
 Tratamentele
Tratamentele sese execută
execută pepe suprafaţe uscate. Nu
suprafaţe uscate. Nu se
se execută pe timp
execută pe timp de
de ploaie.
ploaie.
Execuţia
Execuţia tratamentelor
tratamentelor sese întrerupe pe vânt
întrerupe pe puternic sau
vânt puternic ploaie şi se
sau ploaie se reia
reia numai
numai după
după
uscarea suprafeţei
uscarea suprafeţei stratului
stratului suport.
suport.

6.2.7.
6.2. 7. Slamul
Slamul bituminos
bituminos

Este
Este o o mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică subţire
subţire executată
executată înîn tehnologiea
tehnologiea la la rece
rece cucu emulsie
emulsie
bituminoasă cationică.
bituminoasă cationică. Aceasta
Aceasta se se răspândeşte
răspândeşte la la suprafaţa
suprafaţa carosabilă, pregătită în
carosabilă, pregătită în
prealabil prin
prealabil prin curăţare,
curăţare, într-un
într-un strat
strat subţire
subţire continuu
continuu în în grosime
grosime dede 3÷7
3+7 mm.
mm.
Agregatul
Agregatul mineral
mineral este
este de
de granulaţie
granulaţie fină,
fină, respectiv
respectiv un un nisip
nisip 0/3,
0/3, realizându-se
realizându-se
în
în final
final un
un mortar
mortar asfaltic
asfaltic fluid,
fluid, cu cu mare
mare adezivitate
adezivitate la la carosabilul uzat. Slamul
carosabilul uzat. Slamul
bituminos foloseşte
bituminos foloseşte ca
ca strat
strat de
de etanşare
etanşare şi de protecţie aa unei
de protecţie unei îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi ce ce prezintă
prezintă
uşoare degradări
uşoare degradări dede suprafaţă
suprafaţă (fisurări
(fisurări dede contracţie
contracţie la betoane de
la betoane de ciment,
ciment, sausau datorate
datorate
procesului de
procesului de îmbătrânire
îmbătrânire aa bitumului
bitumului la la îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi asfaltice).
asfaltice).
Slamul
Slamul bituminos
bituminos oferă
oferă unun strat
strat de protecţie ultrasubţire
de protecţie ultrasubţire ce ce asigură
asigură unun bun
bun
acrosaj
acrosaj la
la suportul
suportul degradat,
degradat, utilizând
utilizând o o cantitate
cantitate mică
mică de de material
material la
la metru
metru pătrat.
pătrat.

6.3
6.3 TEHNOLOGIA
TEHNOLOGIA COVOARELOR
COVOARELOR ASFALTICE
ASFALTICE SUBŢIRI
SUBŢIRI

Ca
Ca lucrări
lucrări de
de întreţinere
întreţinere aa degradărilor
degradărilor de
de suprafaţă,
suprafaţă, manifestate
manifestate înîn general prin
general prin
fisurarea
fisurarea superficială,
superficială, exfolieri,
exfolieri, ciupituri
ciupituri şi pierderea
pierderea caracteristicii
caracteristicii de
de rugozitate
rugozitate aa
carosabilului,
carosabilului, se se dezvoltă
dezvoltă în
în ultima perioadă această
ultima perioadă această tehnologie
tehnologie aa covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice
subţiri
subţiri şi aa celor ultrasubţiri de
celor ultrasubţiri de mare performanţă.
mare performanţă.
Caracteristica
Caracteristica dede bază
bază aa materialelor
materialelor folosite
folosite în
în aceste
aceste covoare
covoare rutiere
rutiere subţiri
subţiri
este
este calitatea
calitatea superioară
superioară aa liantului
liantului bituminos
bituminos care
care înîn general
general este polimerizat sau
este polimerizat sau
aditivat
aditivat cu
cu unun anumit procent de
anumit procent de cauciuc,
cauciuc, ce
ce le
le îmbunătăţeşte
îmbunătăţeşte calităţile
calităţile de
de elasticitate,
elasticitate,
de
de impermeabilitate
impermeabilitate şi nu nu în
în ultimul
ultimul rând
rând de
de durabilitate.
durabilitate.
În
În cele
cele ce
ce urmează
urmează se prezintă diverse
se prezintă diverse variante
variante de
de covoare
covoare asfaltice
asfaltice funcţie
funcţie de
de
modul
modul de de aplicare
aplicare şi condiţiile
condiţiile dede utilizare
utilizare pe
pe un
un carosabil uzat prin
carosabil uzat prin degradări
degradări de de
suprafaţă.
suprafaţă.

6.3.1. Covoare
6.3.1. Covoare asfaltice
asfaltice speciale
speciale

Se
Se disting
disting cinci
cinci categorii
categorii de
de covoare
covoare asfaltice
asfaltice speciale:
speciale:

A
A -- straturi
straturi de
de acroşare
acroşare
B
B -- straturi
straturi de
de etanşare
etanşare
C
C -- straturi
straturi de
de antifisură
antifisură
D
D -- straturi
straturi drenante
drenante
E
E -- straturi
straturi rugoase
rugoase
 A
A Straturi
Straturi de
de acroşare
acroşare

Sunt
Sunt straturi
straturi subţiri
subţiri cu
cu grosimi
grosimi sub
sub 2 2 cm
cm ce
ce constituie
constituie membrane
membrane de de legătură
legătură
între
între straturile
straturile rutiere
rutiere succesive
succesive ce
ce asigură
asigură oo conlucrare
conlucrare controlată
controlată între
între acestea.
acestea.
Din
Din această
această categorie
categorie fac parte:
fac parte:

ACROSAP
ACROSAP
ACROMUL
ACROMUL SAP
SAP

ACROSAP
ACROSAP este este un
un bitum
bitum fluidificat
fluidificat cucu densitate
densitate mare
mare care poate folosi
care poate folosi şi ca
ca
strat
strat de
de impregnare precum şi pentru
impregnare precum pentru stabilizarea
stabilizarea solurilor
solurilor cu
cu granulaţie
granulaţie fină.
fină.
ACROMUL
ACROMUL SAP SAP este
este oo emulsie
emulsie cu cu bitum
bitum modificat
modiflcat cu cu rol
rol de
de acroşaj
acroşaj lala
interfaţa
interfaţa aa două
două straturi
straturi rutiere
rutiere succesive,
succesive, respectiv
respectiv la
la refacerea
refacerea carosabilului
carosabilului cucu
suprafaţa
suprafaţa deformată
deformată şi poroasă.
poroasă.

B
B Straturi de
Straturi de etanşare
etanşare

Sunt
Sunt straturi
straturi ultrasubţiri
ultrasubţiri cu
cu grosimi
grosimi sub
sub 2
2 cm
cm ce
ce servesc
servesc în
în general
general la
la închiderea
închiderea
unor straturi
unor straturi rutiere poroase.
rutiere poroase.
Din
Din această
această categorie
categorie face
face parte:
parte:

EMULŞAP
EMULŞAP -- C
C

EMULŞAP/C
EMULŞAP/C - – este
este un
un strat
strat ultresubţire pe bază
ultresubţire pe bază de
de emulsie
emulsie cu
cu bitum
bitum
modificat
modificat folosit
folosit în
în tehnologia
tehnologia la
la rece
rece cu
cu straturi
straturi de
de reabilitare
reabilitare aa suprafeţelor
suprafeţelor
carosabile
carosabile deformate
deformate şi poroase.
poroase.
După
După evaporarea
evaporarea apei poate constitui
apei poate constitui o
o suprafaţă
suprafaţă carosabilă
carosabilă cu
cu oo rugozitate
rugozitate
bună.
bună.

C
C Straturi antifisură
Straturi antifisură

Sunt
Sunt straturi
straturi cu
cu caracteristici
caracteristici de
de alungire
alungire superioară,
superioară, capabile
capabile de
de aa prelua
prelua
jocurile din
jocurile din fisura
fisura stratului
stratului rutier
rutier vechi,
vechi, degradat,
degradat, respectiv
respectiv întârzie propagarea
întârzie propagarea
fenomenului
fenomenului de
de fisurare
fisurare la
la suprafaţa
suprafaţa carosabilului.
carosabilului.
Din
Din această
această categorie
categorie fac
fac parte:
parte:

FLEXOSAP
FLEXOSAP
MICROPREN
MICROPREN
FIBROSAP
FIBROSAP
NOVOSAP
NOVOSAP
MINISAP
MINISAP
 Sunt
Sunt straturi
straturi rutiere
rutiere subţiri
subţiri aa căror
căror grosime
grosime este
este de
de 3cm,
30m, folosite pe straturi
folosite pe straturi
rutiere
rutiere degradate
degradate atât prin fisurare
atât prin fisurare cât
cât şi prin
prin deformaţii
deformaţii superficiale
superficiale ale
ale uniformităţii
uniforrnităţii
căii.
căii. Pot
Pot folosi
folosi şi pentru
pentru îmbunătăţirea
îmbunătăţirea rugozităţii
rugozităţii suprafeţei
suprafeţei carosabile.
carosabile.

FLEXOSAPA
FLEXOSAPA

Este
Este un
un procedeu
procedeu modern
modern ce
ce constă
constă în
în aşternerea pe carosabil
aşternerea pe carosabil aa unui
unui film
film
o
subţire
subţire de
de bitum
bitum -- cauciuc
cauciuc la
la temperatura
temperatura de
de 200
200°C C (figurile
(figurile 57,
57, 58).
5 8).

_ 1
\`-`-`

Fišura 57
Figura SI

1. Carosabil
Carosabil fisurat
fisurat II. Repartizor
Repartizor agregate
agregate
ŃQSJIPt-*EÅEUŸ

2. Sapă
Sapă bitum-cauciuc
bitum-cauciuc 8. Snec
Snec repartitor
repartitor agregat
agregat
3. Strat
Strat agregat
agregat mineral
mineral 9. Buncăr
Buncăr repartiţie
repartiţie
I. Autogudronator
Autogudronator 10. Cabina
Cabina comandă
comandă
4. Recipient bitum
Recipient bitum 11. Bandă
Bandă rulantă
rulantă
5. Cuptor
Cuptor agent
agent termic
termic 12. Benă
Benă recepţie
recepţie agregat
agregat
6. Cabină
Cabină dede comandă
comandă III
III Autobasculantă
Autobasculantă
7. Echipament
Echipament duze
duze IV
IV Cilindru
Cilindru compactor
compactor

Figura
Figura 58
58
 Peste
Peste acest
acest film
film de
de bitum
bitum se
se repartizează
repartizează agregatul
agregatul mineral.
mineral. Urmează
Urmează
cilindrarea
cilindrarea care
care fixează
fixează agregatul
agregatul mineral
mineral în
în sapa
sapa de
de bitum.
bitum.

TEHNOLOGIA
TEHNOLOGIA FLEXOŞAP
FLEXOŞAP

FLEXOŞAP
FLEXOŞAP este este unun strat
strat dede protecţie
protecţie aa unei
unei îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi rutiere
rutiere degradate,
degradate, cece
are
are oo grosime până la
grosime până la 22 cm.
cm. ElEl este
este caracterizat
caracterizat dede crustă
crustă rezistentă
rezistentă lala oboseală
oboseală şi dede o
o
coeziune
coeziune internă
internă ridicată.
ridicată. Dozajul
Dozajul mai mai ridicat
ridicat dede nisip
nisip de de concasaj
concasaj conduce
conduce la la
obţinerea
obţinerea unei
unei rugozităţi
rugozităţi suplimentare.
suplimentare.
Utilizând
Utilizând un un liant
liant cucu oo înaltă
înaltă vâscozitate,
vascozitate, ce poate folosi
ce poate folosi un
un dozaj
dozaj de
de 6,5
6,5 ÷+ 7%
7%
se
se obţin
obţin caracteristici
caracteristici sperioare
sperioare faţăfaţă de
de fenomenul
fenomenul de de îmbătrânire.
îmbătrânire.
Ideea
Ideea de
de bază
bază constă
constă în în adaosul
adaosul de de cauciuc
cauciuc în în bitum
bitum sub sub formă
formă pulverulentă,
pulverulentă,
obţinându-se
obţinându-se în în acest
acest mod mod unun liant
liant cu
cu caracteristici
caracteristici elastice
elastice ridicate
ridicate şi puţin
puţin influienţat
influienţat
de susceptibilitatea termică. Cauciucul utilizat provine din granularea anvelopelor
de susceptibilitatea termică. Cauciucul utilizat provine din granularea anvelopelor
uzate.
uzate.
o
Amestecul
Amestecul bitumbitum cauciuc
cauciuc se se realizează
realizează la la temperaturi
temperaturi mai mai mari
mari de
de 200
200°C C prin
prin
adaosul
adaosul de de huilă
huilă grea
grea drept
drept compensator.
compensator. Proporţiile
Proporţiile utilizate
utilizate sunt
sunt de
de 15-20% pudretă
15-20% pudretă
de
de cauciuc
cauciuc şi 2-5% pentru fracţiunile
2-5% pentru fracţiunile compensatorii.
compensatorii.
Condiţiile
Condiţiile tehnice
tehnice ale ale liantului
liantului folosit:
folosit:
-- vâscozitate
vâscozitate ridicată
ridicată > > 88 poise
poise
o
- punct de înmuiere I.B. > 60 60°C C
proprietăţi de
-- proprietăţi de elastomer,
elastomer, marcată
marcată printr-o
printr-o mare
mare capacitate
capacitate dede alungire
alungire la
la
rupere
rupere lala temperaturi
temperaturi negative.
negative.
-
A Alungire εa (%)
(%)

400
400 -

300
300 -

200
200 -

100
100 -

T (°C)
0
-30 -20 -10 0 10
ΔT
Flexoşap
Flexoşap

Figura
Figura 59
59
Relaxare
Relaxare mică
mică în
în timp
timp faţă
faţă de
de bitumul
bitumul clasic
clasic (figura
(figura 60).
60).
 mσ (N/m
(N/m2)2)

10 5
105.
20% ca
uciuc
.
.
10
10454 14%
ca uc i u
c

10 3
103-
Bitum
Bitum 60/80
60/80

10
1022 tt (sec)
(se>c)

0
O 100
100 200 300 4

Figura
Figura 60
60

-- adezivitate
adezivitate bună
bună la
la agregat
agregat
-- rezistenţă
rezistenţă mare
mare la
la îmbătrânire
îmbătrânire datorită
datorită huilei
huilei aa componentelor
componentelor antioxidante
antioxidante
conţinute
conţinute în
în cauciuc.
cauciuc.

D
D Straturi drenante
Straturi drenante

Sunt
Sunt covoare
covoare asfaltice
asfaltice în
în grosime
grosime de de 4
4-– 6cm
6cm cu
cu bitum
bitum cauciuc,
cauciuc, modificat
modificat sau
sau
clasic,
clasic, unde principala caracteristică
unde principala caracteristică este permeabilitatea în
este permeabilitatea în paralel
paralel cu
cu o
o durabilitate
durabilitate
satisfăcătoare.
satisfăcătoare.
Prin
Prin această
această concepţie
concepţie sese urmăreşte
urmăreşte eliminarea
eliminarea fenomenului
fenomenului dede acvaplanare,
acvaplanare,
îmbunătăţindu-se
îmbunătăţindu-se contactul pneu-carosabil cu
contactul pneu-carosabil cu repercursiuni
repercursiuni favorabile
favorabile asupra
asupra
siguranţei
siguranţei circulaţiei pe timp
circulaţiei pe timp de
de ploaie.
ploaie.
Se
Se confecţionează
confecţionează cu cu agregate
agregate minerale
minerale grosiere 20 ≤
grosiere 20 SDD≤S 40mm
40mm şi cucu liant
liant ce
ce
are
are o
o mare
mare rezistenţă
rezistenţă la
la dezanrobare
dezanrobare şi lala îmbătrânire.
îmbătrânire.
 46

\\\î\\\\\\\\/\\\\\\\\ \\\\\\\ iäfiš

\\\\\ĭ\\\\\`\7\
f
I
/“ 13/
12 v ll' Is z

1.
1 Carosabil
Carosabil fisurat
fisurat 2.
2. Covor
Covor asfaltic ultrasubţire
asfaltic ultrasubţire
3.
3. Autobasculante
Autobasculante 4.
4. Cabină
Cabină combună
combună rutieră
rutieră
5.
5. Cuvă
Cuvă recepţie
recepţie anrobat
anrobat stocabil
stocabil 6.
6 Bandă
Bandă rulantă
rulantă elevator
elevator
7.
7. Rezervor
Rezervor bitum
bitum modificat
modificat 8.
8. Serpentină
Serpentină agent
agent termic
termic
9.
9. Cuptor
Cuptor agent
agent termic
termic 10.
10. Rezervor
Rezervor agent
agent termic
termic
11.
1 1. Platformă
Platformă lucru
lucru 12.
12. Bandă
Bandă rulantă
rulantă orizontală
orizontală
13.
13. Conductă bitum modificat
Conductă bitum modificat 14.
14. Rampă
Rampă duze
duze bitum
bitum modificat
modificat
15.
15. Snec
Snec repartizor
repartizor 16.
16. Grindă profilare.
Grindă profilare.

Figura
Figura 61
61

Sistema
Sistema dede maşini
maşini de
de execuţie
execuţie aferentă
aferentă este
este clasică,
clasică, respectiv
respectiv prepararea
prepararea înîn
staţii
staţii fixe
fixe şi aşternere
aştemere cucu finisor
finisor de
de asfalt
asfalt urmată
urmată de
de compactare
compactare la la cald.(fig.61)
cald.(f1g.61)
Celelalte
Celelalte tehnologii
tehnologii enunţate
enunţate au
au acelaşi principiu de
acelaşi principiu punerea în
de punerea în operă,
operă, ceea
ceea ce
ce
diferă
diferă fiind
fiind componenţii
componenţii şi dispozitivele
dispozitivele aferente pentru realizarea
aferente pentru realizarea mixturilor
mixturilor
asfaltice.
asfaltice.
Astfel
Astfel tehnologia
tehnologia GRANUSAP
GRANUSAP ce ce reprezintă
reprezintă unun tratament
tratament supraîntărit, prezintă
supraîntărit, prezintă
un echipament
un echipament distinctiv
distinctiv la punerea în
la punerea în operă
operă fiind
fiind vorba
vorba de de covoare
covoare asfaltice
asfaltice
ultrasubţiri. Acest
ultrasubţiri. Acest echipament
echipament prezentat
prezentat înîn figura
figura 61,
61, manevrează
manevrează material
material asfaltic
asfaltic
recepţionat
recepţionat de de la
la mijlocul
mijlocul de
de transport
transport şi material
material înmagazinat
înmagazinat în în rezervorul propriu
rezervorul propriu
(7).
(7). Este
Este vorba
vorba despre
despre unun anrobat
anrobat stocabil
stocabil cucu granulaţie
granulaţie fină
fină ce
ce se
se încastrează
încastrează într-o
într-o
şapă din
din liant
liant modificat
modificat cu proprietăţi speciale
cu proprietăţi speciale ce
ce acroşează
acroşează de de carosabilul
carosabilul fisurat.
fisurat.

Caracteristici
Caracteristici tehnice:
tehnice:

-- porozitate ridicată
porozitate ridicată (%
(% goluri
goluri >> 20%);
20%);
-- conţinut
conţinut redus
redus de
de liant;
liant;
3
-- masa
masa volumică
volumică redusă
redusă (ρ(p ≤
S22 Kg/dm
Kg/dm3); );
-- capacitatea
capacitatea mare
mare de
de absorbţie
absorbţie aa apei;
apei;
-- conductivitate
conductivitate termică
termică redusă;
redusă;
-- cost
cost redus;
redus;
-- reduce bruiajul la
reduce bruiajul la rulaj.
rulaj.
 Curba
Curba granulometrică
granulometrică este
este discontinuă
discontinuă cucu treceri
treceri < < 2mm
m între
între 8-15%.
8-15%. Ţinând
cont
cont de
de suprafaţa
suprafaţa specifică
specifică mică
mică aa agregatului,
agregatului, rezultă
rezultă unun dozaj
dozaj redus
redus de bitum. Se
de bitum. Se
urmăreşte ca
urmăreşte ca grosimea
grosimea filmului
filmului de
de bitum
bitum să
să fie
fie în jur de
în jur de 200
200 .
Agregatul
Agregatul este
este concasat
concasat şi din
din rocă
rocă dură.
dură. Se presupune pentru
Se presupune pentru o
o reţetă
reţetă de
de
mixtură
mixtură drenantă:
drenantă:
-- grosime
grosime 1,5
1,5 cm;
cm;
-- agregat
agregat concasat
concasat 0/40;
0/40;
bitum 110/150
-- bitum 110/ 150 cu
cu adaos
adaos de polimeri;
de polimeri;
3
-- masa
masa volumică
Volumică aparentă
aparentă rr =
= 1,85
1,85 Kg/dm
Kg/dm3;;
-- compactitatea
compactitatea 69%
69% (31%
(31% goluri)
goluri)

Se
Se cunosc
cunosc două
două variante:
Variante:
DRENOŞAP
DRENOŞAP
DRENOPREN
DRENOPREN

Pentru
Pentru DRENOŞAP
DRENOŞAP se se foloseşte
foloseşte următoarea
următoarea reţetă:
reţetă:
-- curbă
curbă granulometrică
granulometrică discontinuă
discontinuă cucu D max ≤
Dmax S 14mm;
14mm;
-- agregat
agregat concasat;
concasat;
3
-- procent
procent dede goluri
goluri 20
20 %% (ρ a=2 Kg/dm
(pa=2 Kg/dm3))
-- liant
liant FLEXOŞAP
FLEXOŞAP 5,5 – 6,5
5,5 - 6,5 %
%
-- grosime
grosime aa glisare
glisare 4
4 cm
cm

Reţeta
Reţeta propusă
propusă pentru
pentru un
un covor
covor drenant
drenant 0/10:
0/ 10:
-- 88%
88% agregat
agregat concasat
concasat 6/10
6/ 10
-- 11%
11% sort
sort 0/2
0/2 concasat
concasat
-- 1%
1% filer
filer
-- 6,5
6,5 liant
liant FLEXOŞAP
FLEXOŞAP (STOCABIL)
(STOCABIL)

Caracteristici
Caracteristici tehnice:
tehnice:
-- compactitate
compactitate 80%80%
o
-- R c=2,95 MPa
RC=2,95 MPa (după
(după 88 zile
zile la
la 18
18°C C aer)
aer)
o
-- Rc
Rc imers == 2,75
2,75 MPa
MPa (după
(după 77 zile
zile lala 18
18°C)C)
-- Raport
Raport de
de imersie-compresie
imersie-compresie Rc imers// R
Rc imers c= 0,93
RC: 0,93
–1 -1
-- Permeabilitate
Permeabilitate 10 -5x10 cm/s
10*1-5X10`1 cm/s
-- Zgomot
Zgomot la la rulaj
rulaj 2
2 dB prin raport
dB prin raport cu beton bituminos
cu beton bituminos 0/10
0/ 10 clasic
clasic (la
(la
beton striat
beton striat Z R=7 dB
ZR=7 pentru reper).
dB pentru reper).

Pentru
Pentru DRENOSAP
DRENOSAP VMG VMG (volum
(Volum mare
mare de
de goluri) presupune 30
goluri) presupune 30 %
% goluri,
goluri,
granulozitate
granulozitate discontinuă
discontinuă 6/10
6/ 10 sau
sau 10/14.
10/ 14.

Pentru un strat
Pentru un strat de
de 33 sau
sau 4
4 cm
cm grosime
grosime se poate folosi
se poate folosi următoarea
următoarea reţetă:
reţetă:
-- agregat
agregat 6/10 – 96%
6/10 - 96%
 -- filer
filer 4%
4%
-- liant
liant FLEXOŞAP
FLEXOŞAP 4,9%
4,9% (stocabil)
(stocabil)

Se urmăresc rezultate
Se urmăresc rezultate de
de laborator:
laborator:
-- compactitate
compactitate 72,5%
72,5%
-- raport
raport imersie/compresie
imersie/compresie Rc imers// R
Rc imers c=0,85
RC=0,85
-- permeabilitate
permeabilitate 2-3
2-3 cm/s
cm/s

Pentru
Pentru DRENOPREN,
DRENOPREN, granulozitatea
granulozitatea este
este limitată
limitată superior
superior la
la 14
14 mm.
mm. Prezintă
Prezintă
capacitatea
capacitatea de
de diminuare
diminuare aa zgomotului
zgomotului de
de rulaj.
rulaj.

În
În laborator
laborator s-au
s-au obţinut următoarele caracteristici:
obţinut următoarele caracteristici:
un procentaj
-- un procentaj de
de goluri
goluri >
> 20
20 %
%
-- conţinut
conţinut în
în liant
liant FLEXOPREN
FLEXOPREN (bitum(bitum cu
cu plastomeri)
plastomeri) de
de 4
4-– 55 %
%

Principalele
Principalele caracteristici
caracteristici ale
ale liantului
liantului FLEXOPREN:
FLEXOPREN:
punct înmuiere
-- punct înmuiere I.B.=53
I.B.=53 ... 65
65
-2 o
- penetraţie 1/10
1/10'2 mm la 25 25°C;C: 80/130
o o
- frass 0C<
C< -15
-lSOC C
- rezistenţă la compresiune R c>3,0 MPa
RC>3,0

E.
E. Straturi
Straturi rugoase
rugoase

Sunt
Sunt straturi
straturi rutiere
rutiere cu
cu grosimi
grosimi de
de 66 cm
cm executate
executate cu bitum-cauciuc la
cu bitum-cauciuc la care
care
textura
textura suprafeţei
suprafeţei are
are rugozitate
rugozitate mare.
mare.
Dintre
Dintre tehnologiile
tehnologiile care
care fac parte din
fac parte din această
această categorie
categorie se pot enunţa:
se pot enunţa:

-- Procedeul
Procedeul GRANUŞAP
GRANUŞAP
-- Procedeul
Procedeul MODUL
MODUL ŞAP
-- Procedeul
Procedeul MICROSAP
MICROSAP
-- Procedeul
Procedeul MICRO
MICRO RUGOŞAP
RUGOŞAP

În
În ceea
ceea ce priveşte tehnologia
ce priveşte tehnologia GRANUŞAP,
GRANUŞAP, aceasta aceasta intră
intră în
în categoria
categoria
straturilor
straturilor ultrasubţiri
ultrasubţiri având
având oo grosime
grosime dede 2 2 cm,
cm, iar prin discontinuitatea
iar prin discontinuitatea reţetei
reţetei
agregatului
agregatului mineral
mineral asigură
asigură oo bună
bună rugozitate,
rugozitate, dar
dar oo valoare
Valoare nesatisfăcătoare
nesatisfăcătoare aa
zgomotului
zgomotului la la rulaj.
rulaj.
Reţeta
Reţeta pentru
pentru GRANUŞAP,
GRANUŞAP, recomandată
recomandată în în normative
normative din
din Franţa
Franţa este:
este:
-- curba
curba granulometrică
granulometrică discontinuă
discontinuă 0/6
0/6 fără
fără fracţiunea
fracţiunea 2/4,
2/4, sau
sau 0/10
0/ 10 fără
fără
fracţiunea
fracţiunea 2/6;
2/6;
bitum clasic
-- bitum clasic 60/70
60/70 sau
sau 80/100
80/ 100 sau
sau liant
liant FLEXOPREN
FLEXOPREN 5-5,5%.5-5,5%.

2
Aşternerea
Aştemerea se
se face
face cu
cu o
o combină
combină rutieră
rutieră cu un randament
cu un randament de
de 20 – 30000
20 - mZ..
30000 m
Tehnologia
Tehnologia MODULŞAP,
MODULŞAP, diferă prin accea
diferă prin accea că
că dimensiuile
dimensiuile granulei
granulei maxime
maxime ajunge
ajunge la
la
14mm-20mm.
14mm-20mm.
Liantul
Liantul folosit
folosit este
este compus
compus dintr-un bitum dur
dintr-un bitum dur asociat
asociat cu
cu un
un aditiv
aditiv special
special ce
ce
permite anrobarea
permite anrobarea agregatului.
agregatului.

Caracteristicile
Caracteristicile liantului
liantului obţinut:
obţinut:
o
- punct de înmuiere I.B.=75 ... 85 85°C C
-2
penetraţie 5/15x10
-- penetraţie 5/ 15x10`2mm mm
-- indici
indici de penetraţie I.B.
de penetraţie I.B. = = +1...+3
+1...+3
o
- Frass < 00°C C
-- vâscozitatea
Vâscozitatea dinamică:
dinamică:
o
160
160 0C C...........................1000-1200
........................... 1000- 1200
o
180
180 0C C...........................300-400
........................... 300-400
o
200
200 0C C...........................100-150
........................... 100-150

Caracteristici
Caracteristici fizico-mecanice
fizico-mecanice obţinute
obţinute în
în laborator:
laborator:

Studiu
Studiu Marshall
Marshall MODUL
MODUL SAP
SAP Bitum
Bitum 40/50
40/50
%
% Compactitate
Compactitate 98,1
98,1 97,50
97,50
o
Stabilitate
Stabilitate 60
60 OCC (daN)
(daN) 1950
1950 1100
1 100
Fluaj
Fluaj 1/10mm
1/ 10mm 48
48 55
55

6.3.2
6.3.2 Straturi
Stratan' bituminoase foarte subţiri
bituminoasefoarte subţiri armate
armate cu fibre, executate
eafibre, executate la
la cald
cald (Mediflex)
(Medlflex)

Straturile bituminoase foarte

Straturile bituminoase foarte subţiri
subţiri armate
armate cucu fibre
fibre constituie
constituie oo inovaţie
inovaţie
tehnică
tehnică aa Societăţii
Societăţii SCREG
SCREG Mediterrane
Mediterrane -- Franţa
Franţa şi sunt
sunt cunoscute
cunoscute subsub denumirea
denumirea de de
straturi
straturi Mediflex.
Mediflex.
Primele
Primele sectoare
sectoare experimentale
experimentale au au fost
fost executate
executate în
în anul
anul 1983,
1983, în
în Franţa,
Franţa, iar
iar în
în
anul
anul 1985
1985 s-a
s-a trecut
trecut lala aplicarea
aplicarea lor pe scara
lor pe scara industrială.
industrială.
Comportarea
Comportarea foarte bună aa acestor
foarte bună acestor straturi
straturi de
de exploatare
exploatare şi avantajele
avantajele tehnice
tehnice şi
economice
economice obţinute
obţinute au au determinat
determinat implementarea
implementarea acestei
acestei tehnologii
tehnologii în
în multe
multe ţări din
din
Europa,
Europa, America
America şi Extremul
Extremul Orient
Orient (ex.
(ex. Spania,
Spania, Belgia,
Belgia, Germania,
Germania, Canada,
Canada, Mexic,
Mexic,
Portugalia,
Portugalia, etc.).
etc.).
În
În România
România straturile
straturile Mediflex
Mediflex au au fost
fost aplicate
aplicate în în anul
anul 1996,
1996, înîn cadrul
cadrul
programului de
programului de reabilitare
reabilitare aa drumurilor
drumurilor naţionale
naţionale -- etapa
etapa I,I, cu
cu rezultate
rezultate foarte
foarte bune
bune
(DN
(DN 2 2 -- Urziceni
Urziceni -- Slobozia).
Slobozia).
Structura
Structura stratului
stratului Mediflex
Mediflex

Stratul
Stratul Mediflex
Mediflex este
este constituit
constituit din
din două
două straturi:
straturi:
-- un
un strat
strat de
de "interfaţă",
"interfaţă", realizat
realizat dintr-o peliculă de
dintr-o peliculă de emulsie bituminoasă
emulsie bituminoasă
cationică
cationică cu cu bitum
bitum modificat
modificat cu
cu polimeri;
polimeri;
-- (Neoflex).
(Neoflex). Dozajul
Dozajul de de emulsie
emulsie variază
Variază în în limitele
limitele 500
500 ... 800
800 g/mp
g/mp înîn funcţie
funcţie
de porozitatea stratului
de porozitatea stratului suport.
suport. acest
acest strat
strat are
are dublu
dublu rol:
rol:
•0 dede aa realiza
realiza impermeabilizarea
impermeabilizarea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii bituminoase
bituminoase pepe care
care se
se
aplică
aplică stratul
stratul Mediflex;
MedifleX;
•0 dede aa asigura
asigura aderenţa
aderenţa foarte bună aa stratului
foarte bună stratului subţire
subţire la
la stratul
stratul suport.
suport.
-- un
un strat
strat de
de rulare,
rulare, constituit
constituit dintr-o
dintr-o mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică armată
armată cucu fibre,
fibre, în
în
grosime
grosime de de cca
cca 2,5
2,5 cm.
cm.

Mixtura
Mixtura asfaltică
asfaltică areare o o structură
structură granulometrică
granulometrică 0/10,0/10, discontinuă
discontinuă în în
francţiunea
francţiunea 2/6. 2/6. Ea
Ea se se caracterizează
caracterizează printr-un
printr-un conţinut
conţinut ridicat
ridicat dede cca
cca 70%
70% cribluri
cribluri
sort
sort 6/10
6/10 şi un un conţinut
conţinut mare
mare dede bitum,
bitum, dede 6,4
6,4 ... 6,6
6,6 %.
%. Dozajul
Dozajul dede fibre
fibre este
este de
de 0,3
0,3 ...
0,5
0,5 %.
%.
Datorită
Datorită acestei
acestei structuri,
structuri, stratul
stratul Mediflex
Mediflex are un comportament
are un comportament specific:
specific: în
în
partea inferioară,
partea inferioară, golurile
golurile din
din mixtură
mixtură asfaltică
asfaltică sunt umplute de
sunt umplute de bitum
bitum dindin stratul
stratul de
de
interfaţă;
interfaţă; înîn partea
partea superioară
superioară textura
textura este
este foarte
foarte deschisă
deschisă şi rugoasă.
rugoasă.
Bitumul
Bitumul folosit pentru prepararea
folosit pentru prepararea mixturii
miXturii asfaltice
asfaltice este,
este, de de regulă,
regulă, dede
penetraţie
penetraţie 60/70.
60/70. ÎnÎn anumite
anumite cazuri,
cazuri, pe
pe sectoare
sectoare cucu trafic
trafic scăzut
scăzut sau
sau în
în zone
zone cucu climă
climă
rece,
rece, se
se admite
admite unun bitum
bitum mai
mai moale
moale de de penetraţie
penetraţie 80/100.
80/ 100.
Fibrele
Fibrele utilizate
utilizate înîn această
această tehnologie
tehnologie suntsunt de
de diverse
diverse tipuri
tipuri şi potpot fi
fi grupate
grupate
astfel:
astfel:
-- fibre
fibre naturale:
naturale: celuloză,
celuloză, azbest;
azbest;
-- fibre
fibre sintetice:
sintetice: dede natură
natură organică
organică (poliester)
(poliester) sau
sau anorganică
anorganică (din(din sticlă).
sticlă).
Caracteristicile
Caracteristicile acestor
acestor fibre
fibre variază
Variază înîn funcţie
funcţie dede natura
natura lor,
lor, după
după cum
cum sese poate
poate
observa
observa din din tabelul
tabelul 29.
29.

TABEL
TABEL 29
29
Nr.
Nr. Proprietăţi
Proprietăţi
crt.
crt.
Fibre de
Fibre de celuloză
celuloză
•0 conţinutul
conţinutul de
de celuloză,%
celuloză,% 75...80
75...80
A.
A. •0 ph
ph 7,5±1,0
7,5i1,0
•0 lungime,
lungime, mm
mm cca
cca 1,1
1,1
•0 diametru, μm
um cca.
0021- 45
45
Fibre din
Fibre sticlă
din sticlă
•0 densitate
densitate 2,5
2,5
B. 1...10
•0 lungime,
lungime, mm 1...10
•0 diametru, μm
um cca.
CCa- 66
6.3.3
6.3.3 COVOARE ASFALTICE CU
COVOARE ASFALTICE BITUMURI ADITIVATE ŞI
CUBITUMURIADITIVATE POLIMERIZATE
ŞIPOLIMERIZATE

OO altă
altă tehnologie
tehnologie de de realizare
realizare aa covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice oo reprezintă
reprezintă mixturile
mixturile
asfaltice
asfaltice cu
cu bitumuti
bitumuti aditivate
aditivate INTERLENE.
INTERLENE.
INTERLENE
INTERLENE este este unun produs
produs chimic
chimic ce ce sporeşte
sporeşte adezivitatea
adezivitatea bitumului
bitumului la la
agregate
agregate dacă
dacă dozajul
dozajul folosit
folosit este
este dede 0,8
0,8 -- 1l % % în în raport
raport cu
cu bitumul.
bitumul. Mixturile
Mixturile
asfaltice
asfaltice obţinute
obţinute prezintă
prezintă stabilitate
stabilitate şi rezitenţă
rezitenţă sporită
sporită în prezenţa apei.
în prezenţa apei.
Tot pentru tehnologia
Tot pentru tehnologia mixturilor
mixturilor asflatice
asflatice subţiri
subţiri se se pot utiliza şi adaosuri
pot utiliza adaosuri dede
VESTOPLAST
VESTOPLAST în în amestecul
amestecul de de agregate
agregate minerale
minerale în în scopul
scopul îmbunătăţirii
îmbunătăţirii adezivităţii
adezivităţii
bitumului la
bitumului la acestea.
acestea. Adaosul
Adaosul de de VESTOPLAST
VESTOPLAST este este dede 7%.
7%.
Acest
Acest material
material este este înîn faza
faza dede experimentare
experimentare urmând urmând aa fi pus în
fi pus în valoare
Valoare lala
agregatele
agregatele ce ce răspund
răspund afinităţii
afinităţii acestui
acestui aditiv.
aditiv.
La
La tehnologia
tehnologia de de preparare
preparare aa covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice cu cu bitum
bitum cu cu polimeri
polimeri
CAROM
CAROM -- TL TL -- 30, 30, ENIKEM
ENIKEM (Italia),(Italia), KRATON
KRATON -- SHELL SHELL se se urmăreşte
urmăreşte
îmbunătăţirea
îmbunătăţirea caracteristicilor
caracteristicilor fizico-mecanice,
fizico-mecanice, respectiv
respectiv aa performanţelor
performanţelor unor unor
îmbrăcăminţi,
îmbrăcăminţi, în în condiţiile
condiţiile în în care
care sese dă
dă oo atenţie
atenţie deosebită
deosebită atât
atât la preparare cât
la preparare cât şi la
la
aşternere.
aştemere.
La
La îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile rutiererutiere puternic
puternic fisurate
fisurate sau
sau faianţate
faianţate se pot utiliza
se pot utiliza pepe lângă
lângă
membranele
membranele antifisură
antifisură datedate dede covoare
covoare asfaltice
asfaltice subţiri
subţiri sau ultrasubţiri şi armări
sau ultrasubţiri armări ale
ale
covoarelor
covoarelor asfaltice
asfaltice cu cu geotextile.
geotextile.
Mixturile bituminoase stabilizate
Mixturile bituminoase stabilizate cu cu fibre
fibre de
de celuloză
celuloză TECHNOCEL
TECHNOCEL 1004 1004 şi
TOPCEL
TOPCEL se se face
face în în cazul
cazul utilizării
utilizării dede agregate
agregate concasate
concasate cu cu dimensiuni
dimensiuni pestepeste 22 mm
mm
într-un
într-un procent
procent ridicat
ridicat (70%-30%)
(70%-30%) şi bitum bitum (6,5%-7,5%).
(6,5%-7,5%).
În
În concluzie pentru obţinerea
concluzie pentru obţinerea uneiunei mixturi
mixturi dede calitate
calitate se
se recomandă
recomandă folosirea
folosirea de
de
agregate
agregate de de cariară
cariară rezistente
rezistente la la uzură
uzură şi la la îngheţ
îngheţ -- dezgheţ,
dezgheţ, curate
curate cucu formă
formă
poliedrică bună,
poliedrică bună, cu cu nisip
nisip dede concasaj
concasaj şi asigurarea
asigurarea unuiunui dozaj
dozaj de
de liant
liant din
din categoria
categoria
bitumurilor
bitumurilor dure
dure şi polimerizate.
polimerizate.

6.4 ÎNTREŢINEREA PRIN REUTILIZAREA

REUTILIzAREA MATERIALULUI DIN
ÎMBRĂCĂMINTEA
ÎMBRÅCÄMINTEA ASFALTICĂ
AsFALTICÄ

6.4.1.Termoregenerarea
6. 4. 1. Termoregenerarea

Prin
Prin termoregenerare
termoregenerare se se urmăreşte
urmăreşte înobilarea
înobilarea calităţii
calităţii materialului bituminos
materialului bituminos
care
care în
în timp
timp îşi pierde unele
îşi pierde unele proprietăţi.
proprietăţi. Această
Această tehnologie presupune oo sistemă
tehnologie presupune sistemă de
de
maşini prezentată sugestiv
maşini prezentată sugestiv în
în figura
figura 62.
62.
În
În ceea
ceea ce priveşte maşina
ce priveşte maşina (1)(1) de preîncălzire, aceasta
de preîncălzire, aceasta are
are ca
ca elemente
elemente
constructive
constructive montate
montate pe pe echipamentul
echipamentul motor
motor un
un rezervor
rezervor dede combustibil
combustibil şi unun cuptor
cuptor
încălzitor.
încălzitor. Panourile
Panourile încălzitoare
încălzitoare sunt
sunt legate
legate articulat
articulat dede şasiul echipamentului
echipamentului motor
motor
şi realizează
realizează încălzirea
încălzirea suprafeţei
suprafeţei carosabilului
carosabilului la la temperatura
temperatura de de lucru.
lucru.
În
În figura
flgura 63 63 se
se redă
redă sugestiv părţile componente
sugestiv părţile componente ale unui panou
ale unui panou preîncălzitor.
preîncălzitor.
agentul
agentul încălzitor
încălzitor circulă printr-o serpentină
circulă printr-o serpentină fixată
fixată înîn corpul panoului. Panourile
corpul panoului. Panourile sunt
sunt
legate
legate în
în serie
serie cele
cele de
de capăt
capăt având
având în plus oo roată
în plus roată trasă
trasă simplă
simplă de
de ghidaj.
ghidaj.
 Gf)
fo

r.ll
o *___KG o I e a I O „1* o p am a
1
l' J 4 Å A a.
V// Î /////// / ĭ/ o? // CÄ) /š / š/ / / 1/ / ////// / I'

I.
I. Maşină preîncălzire
Maşină preîncălzire II.
II. Măşină
Măşină tratament
tratament III.
III. Compactor
Compactor

1.
l. Panouri
Panouri încălzire
încălzire 4.
4. Raboteză
Raboteză
2.
2. Rezervor
Rezervor propriu
propriu 5.
5. Pulverizare bitum
Pulverizare bitum
3.
3. Cuptor-încălzitor
Cuptor-încălzitor 6.
6. Freză
Freză
7.
7. Rezervor
Rezervor bitum
bitum
8.
8. Pompă bitum
Pompă bitum
9.
9. Pulverizator
PulVerizator bitum
bitum
10.
10. Lamă
Lamă nivelare
nivelare -- profilare
profilare

Figura
Figura 62
62

l
l/ '
l / , Av/ „Nav (fle///^líg/

1.
l. Panou
Panou încălzire
încălzire
2. Serpentină
2. Serpentină agent
agent încălzitor
încălzitor
3. Furtun
3. Furtun racord
racord serpentină
serpentină
4. Articulaţie
4. Articulaţie între panouri succesive
între panouri succesive
5. Roată
5. Roată şasiu de
de capăt.
capăt.
Figura
Figura 63
63

Similar
Similar acestui procedeu dar
acestui procedeu dar în
în metoda
metoda la
la rece,
rece, este
este tehnologia
tehnologia dede regenerare
regenerare
RECESAP,
RECESAP, ce ce foloseşte
foloseşte un
un bitum
bitum fluid
fluid special
special înmagazinat
înmagazinat într-o
într-o cisternă
cisternă rutieră
rutieră ce
ce
însoţeşte
însoţeşte combina
combina rutieră
rutieră la punerea în
la punerea în operă.
operă. Aceasta
Aceasta are
are în
în componenţă
componenţă o o freză
freză
rutieră
rutieră şi oo instalaţie
instalaţie de
de malaxare-aşternere
malaxare-aşternere pentru
pentru execuţia
execuţia unui
unui nou
nou strat
strat asfaltic
asfaltic în
în
mers.
mers. Specific
Specific procedeului
procedeului RECESAP
RECESAP esteeste căcă după
după aşternere
aştemere nu nu sese execută
execută
compactare
compactare (până
(până la
la evaporarea
evaporarea solventului
solventului din
din liant)
liant) şi deci
deci nu
nu se poate da
se poate da în
în
circulaţie
circulaţie imediat.
imediat. Se
Se atenţionează
atenţionează că
că se
se execută pe oo vreme
execută pe Vreme cu
cu temperatura
temperatura de
de peste
peste
5°C pentru aa nu
5°C pentru nu exista
exista riscul
riscul de
de îngheţ.
îngheţ.

6.4.2.
6.4.2. Termoprofilarea
Termoprofilarea

Această
Această tehnologie
tehnologie este
este folosită
folosită lala îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi aa căror
căror compoziţie
compoziţie structurală
structurală
este
este acceptabilă,
acceptabilă, dar,dar, din
din cauza
cauza factorilor
factorilor de de mediu
mediu şi de de trafic
trafic apar
apar defecte
defecte dede
uniformitate aa suprafeţei.
uniformitate suprafeţei.
De
De data
data aceasta
aceasta locul
locul maşinii
maşinii dede tratat
tratat prezentată
prezentată lala termoregenerare
terrnoregenerare esteeste luat
luat
de
de combina
combina rutieră
rutieră dede reprofilare
reprofilare fig.64
fig.64 carecare realizează
realizează următoarele
următoarele operaţii
operaţii ::
rabotează
rabotează suprafaţa preîncălzită, materialul
suprafaţa preîncălzită, materialul rezultat
rezultat fiind
fiind preluat
preluat dede oo bandă
bandă rulantă
rulantă
cu
cu elevator
elevator şi condus
condus la buncărul malaxor.
la buncărul malaxor. AiciAici sese mai
mai complectează
complectează reţeta
reţeta
structurală,
structurală, dacă
dacă este
este necesar
necesar cu bitum sau
cu bitum sau filer.
filer. Malaxarea
Malaxarea se se face
face din
din mers,
mers, mixtura
mixtura
regenerată
regenerată fiind
fiind preluată
preluată de
de oo bandă
bandă transportoare
transportoare orizontală
orizontală şi condusă
condusă în partea din
în partea din
spate
spate aa combinei
combinei rutiere
rutiere unde
unde sese execută
execută operaţia
operaţia de
de cilintrare
cilintrare lala cald.
cald. Combina
Combina
rutieră
rutieră este
este echipată
echipată înîn zona
zona dede aşternere
aşternere cu cu snec
snec repartizor
repartizor (13)
(13) şi grindă
grindă de
de profilare
profilare
(14) pentru refacerea
(14) pentru refacerea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice.
asfaltice. ÎnÎn urma
urma operaţiei
operaţiei de de compactare
compactare
rămâne
rămâne oo îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică cu
cu toate
toate caracteristicile
caracteristicile de
de suprafaţare
suprafaţare corectate.
corectate.

1. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte vălurită
Vălurită II.
II. Combină
Combină rutieră
rutieră
.ONUM-'ÄHENNŸÄ

2. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte mărunţită
mărunţită 7.
7. Raboteză
Raboteză rutieră
rutieră
3. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte reprofilată
reprofilată 8.
8. Elevator
Elevator
I. Maşină preîncălzire
Maşină preîncălzire 9.
9. Malaxor
Malaxor
4. Panouri
Panouri încălzitoare
încălzitoare 10.
10. Topitor
Topitor bitum
bitum
5. Rezervor
Rezervor propriu
propriu 11.
11. Rezervor
Rezervor bitum
bitum dede adaus
adaus
6. Cuptor
Cuptor încălzire
încălzire agent
agent 12.
12. Bandă
Bandă rulantă
rulantă
13.
13. Snec
Snec repartizor
repartizor
14.
14. Grindă profilare
Grindă profilare
15.
15. Cilindru
Cilindru compactor
compactor (III)
(III)

Figura
Figura 64
64
 De
De data
data aceasta
aceasta locul
locul maşinii
maşinii de
de tratat
tratat prezentată
prezentată lala termoregenerare
termoregenerare esteeste luat
luat
de
de combina
combina rutieră
rutieră dede reprofilare
reprofilare fig.64
fig.64 care
care realizează
realizează următoarele
următoarele operaţii
operaţii :
rabotează
rabotează suprafaţa preîncălzită, materialul
suprafaţa preîncălzită, materialul rezultat
rezultat fiind
fiind preluat
preluat dede oo bandă
bandă rulantă
rulantă
cu
cu elevator
elevator şi condus
condus la buncărul malaxor.
la buncărul malaxor. AiciAici sese mai
mai complectează
complectează reţeta
reţeta
structurală,
structurală, dacă
dacă este
este necesar
necesar cu bitum sau
cu bitum sau filer.
filer. Malaxarea
Malaxarea se se face
face din
din mers,
mers, mixtura
mixtura
regenerată
regenerată fiind
fiind preluată
preluată de
de oo bandă
bandă transportoare
transportoare orizontală
orizontală şi condusă
condusă în partea din
în partea din
spate
spate aa combinei
combinei rutiere
rutiere unde
unde sese execută
execută operaţia
operaţia de
de cilintrare
cilintrare lala cald.
cald. Combina
Combina
rutieră
rutieră este
este echipată
echipată înîn zona
zona de
de aşternere
aşternere cucu snec
snec repartizor
repartizor (13)
(13) şi grindă
grindă dede profilare
profilare
(14)
(14) pentru
pentru refacerea
refacerea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii asfaltice.
asfaltice. ÎnÎn urma
urma operaţiei
operaţiei de de compactare
compactare
rămâne
rămâne oo îmbrăcăminte
îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică cu
cu toate
toate caracteristicile
caracteristicile de
de suprafaţare
suprafaţare corectate.
corectate.

6.4.3. Reciclarea pe
6. 4.3. Reciclarea pe loc.
loc.

Atunci
Atunci când
când îmbrăcămintea
îmbrăcămintea asfaltică prezintă degradări
asfaltică prezintă degradări multiple
multiple sub
sub forma
forma
fisurilor,
fisurilor, crăpăturilor
crăpăturilor “cuiburi
“cuiburi de
de găină”,
găină”, exfolieri,
exfolieri, faianţări
faianţări datorită
datorită fenomenului
fenomenului de
de
îmbătrânire,
îmbătrânire, este
este necesară
necesară remedierea
remedierea structurală
structurală înîn strat.
strat. Acest
Acest lucru
lucru presupune
presupune
modificarea
modificarea caracteristicilor
caracteristicilor fizico-mecanice
fizico-mecanice ale ale betonului
betonului bituminos
bituminos prin
prin
completarea
completarea dozajului
dozajului dede liant
liant şi aa compoziţiei
compoziţiei granulometrice
granulometrice aa agregatului
agregatului mineral.
mineral.
Operaţiile principale aa reciclării
Operaţiile principale reciclării asfaltului
asfaltului sunt:
sunt:

− frezarea
frezarea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii vechi;
Vechi;
−
- încărcarea
încărcarea materialului
materialului frezat
frezat în
în malaxorul
malaxorul combinei
combinei rutiere
rutiere unde
unde este
este
completată
completată reţeta
reţeta cu
cu materiale
materiale de
de aport
aport (bitum,
(bitum, filer,
filer, agregate);
agregate);
− malaxarea
malaxarea şi aşternerea
aştemerea betonului
betonului bituminos
bituminos reciclat;
reciclat;
−
- compactarea
compactarea şi închiderea
închiderea suprafeţei.
suprafeţei.

Schema
Schema combinei
combinei rutiere
rutiere ce
ce execută
execută operaţia
operaţia dede reciclarea
reciclarea asfaltului
asfaltului înîn metoda
metoda
pe loc
pe loc este prezentată în
este prezentată în figura
figura 65.
65.
Acest procedeu devine
Acest procedeu devine extrem
extrem de de eficient
eficient în
în cazul
cazul inexistenţei
inexistenţei agregatelor
agregatelor dede
calitate
calitate pentru
pentru execuţia unei noi
execuţia unei noi îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi asfaltice.
asfaltice. Prin
Prin reciclarea
reciclarea asfaltului
asfaltului se
se
obţin
obţin economii
economii la la transportul
transportul agregatelor
agregatelor necesare unei noi
necesare unei noi îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi asfaltice,
asfaltice,
întru-cât
întru-cât sese refoloseşte
refoloseşte vechiul
Vechiul schelet
schelet mineral
mineral din din structura
structura vechii
vechii îmbrăcăminţi.
îmbrăcăminţi.
Aportul
Aportul de de agregat
agregat şi liant
liant constituie
constituie oo rezervă
rezervă dede capacitate portantă la
capacitate portantă la costuri
costuri de
de
execuţie
execuţie minime.
minime. De De asemenea
asemenea trebuie
trebuie subliniată
subliniată eficienţa utilizării materialelor
eficienţa utilizării materialelor
locale
locale din
din zestrea
zestrea vechiului
Vechiului drum
drum şi faptul
faptul că
că nu
nu se
se modifică
modifică linia
linia roşie
roşie aa proiectului
proiectului
ce poate afecta
ce poate afecta vecinătăţile
vecinătăţile drumului.
drumului.
o o
În cazul în care temperaturile scad sub 10 10°CC dar nu şi sub 55°C C este
recomandată
recomandată metoda
metoda execuţiei
execuţiei lala rece
rece cucu emulsii bituminoase.
emulsii bituminoase.
Procedeul
Procedeul este
este reprezentat
reprezentat de de o o tehnologie
tehnologie specifică
specifică prezentată
prezentată înîn figura
figura 66.
66. În
În
acest
acest caz
caz malaxarea
malaxarea şi aşternerea
aştemerea corespund
corespund tehnologiei
tehnologiei la la rece,
rece, cucu înconvenientul
înconvenientul
cunoscut
cunoscut şi anume,
anume, faptul
faptul căcă nu
nu se poate da
se poate da în
în folosinţă
folosinţă imediat
imediat datorită prezenţei
datorită prezenţei
solventului
solVentului ce ce sese evaporă
evaporă în în timp.
timp. Avantajul
Avantajul utilizării
utilizării acestui procedeu este
acestui procedeu este
reprezentat
reprezentat de
de intervalul
intervalul de
de timp pentru execuţie
timp pentru execuţie ce
ce este
este mult
mult lărgit
lărgit faţă
faţă de
de metoda
metoda la
la
cald.
cald.

I-
y ^` ~ Q l
omå>\ü0 I Pl*1 /v --;r eî- fim
*i OL
\ s:* a .Jfia n\. \

o ®@ te) .w w o
1. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică degradată
degradată II.
II. Combină
Combină rutieră
rutieră reciclare
reciclare asfalt
asfalt
.C7\.V*.">t-*.W!\>î-A

2. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte mărunţită
mărunţită 7.
7. Raboteză
Raboteză rutieră
rutieră
3. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte refăcută
refăcută 8.
8. Cabină
Cabină comandă
comandă + + rezervor
rezervor
I. Maşină
Maşină preâncălzire
preâncălzire combustibil.
combustibil.
4. Panouri
Panouri încălzitoare
încălzitoare 9.
9. Elevator
Elevator asfalt
asfalt mărunţit
mărunţit
5. Rezervor propriu
Rezervor propriu 10.
10. Şasiu combină
combină
6. Cuptor
Cuptor încălzire
încălzire agent
agent 11.
11. Recipient
Recipient filer
filer
12.
12. Sistemă
Sistemă de
de ciururi
ciururi
13.
13. Predozatoare
Predozatoare agregat
agregat
14.
14. Bandă
Bandă rulantă
rulantă orizontală
orizontală
15.
15. Rezervor
Rezervor bitum
bitum
III.
III. Cilindru
Cilindru compactor
compactor 16.
16. Topitor bitum
Topitor bitum
17.
17. Malaxor
Malaxor
18.
18. Bandă
Bandă rulantă
rulantă orizontală
orizontală
19.
19. Snec
Snec repartizor
repartizor
20.
20. Grindă
Grindă profilare
profilare

Figura
Figura 65
65
 h

Q Q wwfl 9

1. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte degradată
degradată III.
III. Combină
Combină reciclare
reciclare la
la rece
rece
QS'WÄHPJN?

2. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte mărunţită
mărunţită 8.
8. Cabină
Cabină comandă
comandă
3. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte regenerată
regenerată 9.
9. Raboteză
Raboteză
I. Maşină
Maşină preîncălzire
p_reîncălzire 10.
10. Siloz
Siloz filer
filer
4. Panouri
Panouri încălzitoare
încălzitoare 11.
11. Bandă
Bandă rulantă
rulantă elevator
elevator
5. Rezervor
Rezervor propriu
propriu 12.
12. Sistemă
Sistemă ciururi
ciururi
6. Cuptor
Cuptor încălzire
încălzire agent
agent 13.
13. Predozatoare
Predozatoare
14.
14. Malaxor
Malaxor
II.
II. 77 Cisternă
Cistemă 15.
15. Bandă
Bandă rulantă
rulantă agregat
agregat
7.a
7.a Record
Record la
la combină
combină 16.
16. Bandă
Bandă rulantă
rulantă mixtură
mixtură
17.
17. Cabină
Cabină comandă
comandă aşternere
aşternere
18.
18. Snec
Snec repartizor
repartizor
19.
19. Grindă profilare
Grindă profilare

Figura
Figura 66
66

6.4.4. Reciclarea în
6.4.4. Reciclarea staţii fixe
în staţíífixe

În
În cazul
cazul înîn care
care nunu este posibilă oo dotare
este posibilă dotare modernă
modernă cu cu combine
combine rutiere
rutiere
complexe,
complexe, se se pot
pot folosi
folosi metodele
metodele clasice
clasice cucu sisteme
sisteme dede maşini
maşini specifice.
specifice. Acest
Acest
procedeu presupune
procedeu presupune utilaje
utilaje adecvate pentru frezarea
adecvate pentru frezarea şi recuperarea
recuperarea materialului
materialului
rezultat
rezultat din
din îmbrăcăminte,
îmbrăcăminte, încărcarea
încărcarea şi transportul
transportul la la staţia
staţia fixă
fixă de
de reciclare,
reciclare, apoi
apoi
transportul
transportul la
la locul
locul de punere în
de punere în operă,
operă, aşternerea
aştemerea şi compactarea
compactarea lala finisare
finisare (figura
(figura
67).
67).
După
După cumcum sese observă,
observă, reciclarea
reciclarea înîn staţii
staţii fixe presupune oo multitudine
fixe presupune multitudine de de
operaţii
operaţii auxiliare
auxiliare de
de încărcare
încărcare şi transport
transport care-i
care-i scade
scade din
din eficienţa
eficienţa corespunzătoare
corespunzătoare
metodei
metodei dede reciclare pe loc.
reciclare pe loc.
 A 5 9 10
7

4 1 12 2 8

13 17 18
B
19
15
10 11
10

14 16

C
20 22 23
10

21 3

1.
1. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte asfaltică
asfaltică degradată
degradată III.
III. Statie
Statie fixă
fixă asfalt
asfalt
2.
2. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte mărunţită
mărunţită 11. banda rulantă
11. banda rulantă elevator
elevator
3.
3. Îmbrăcăminte
Îmbrăcăminte reciclată
reciclată 12.
12. Predozatoare
Predozatoare
13.
13. Bandă
Bandă rulantă
rulantă orizontală
orizontală
I.
I. Maşină preîncălzire
Maşină preîncălzire 14.
14. Rezervor bitum topitor
Rezervor bitum topitor
4.
4. Panouri
Panouri încălzitoare
încălzitoare 15.
15. Sistemă
Sistemă ciururi
ciururi
5.
5. Rezervor propriu
Rezervor propriu 16.
16. Uscător
Uscător
II.
II. Raboteză
Raboteză rutieră
rutieră 17.
17. Siloz
Siloz filer
filer
7.
7. Echipament
Echipament rabotare
rabotare 18.
18. Elevator
Elevator cald
cald
8.
8. Cabină
Cabină comandă
comandă 19.
19. Buncăr
Buncăr malaxor
malaXor
9.
9. Bandă
Bandă rulantă
rulantă elvator
elVator
10.
10. Autobasculantă
Autobasculantă IV.
IV. Finisor
Finisor asfalt
asfalt
20.
20. Cuvă primire asfalt
Cuvă primire asfalt
21.
21. Snec
Snec repartizor
repartizor
22.
22. Grindă profilare
Grindă profilare

23.
23. Cilindru
Cilindru compactor
compactor

Figura
Figura 67
67

Staţia
Staţia fixă
flxă de
de reciclare
reciclare este
este o
o staţie
staţie clasică
clasică de preparare aa mixturilor
de preparare mixturilor asfaltice
asfaltice la
la
care
care se
se face
face oo adaptare
adaptare pentru
pentru dozarea
dozarea materialelor
materialelor dede aport
aport (bitum,
(bitum, filer,
filer, agregate)
agregate) în
în
funcţie
funcţie de
de reţeta
reţeta stabilită
stabilită în
în laborator.
laborator. Dacă
Dacă la la recuperarea
recuperarea materialului
materialului dindin
îmbrăcamintea
îmbracamintea veche
Veche este
este necesară
necesară oo freză
freză rutieră
rutieră similară
similară cu
cu cea
cea de
de la procedeul
la procedeul
recilării pe loc,
recilării pe loc, aşternerea
aştemerea se poate realiza
se poate realiza cu
cu un
un finisor
finisor de
de asfalt
asfalt clasic urmată de
clasic urmată de
operaţia
operaţia de
de cilindrare.
cilindrare.

6.4.5
6.4.5 Sistemul
Sistemul "DUSTROL"
"DUSTROL"

Încăzirea stratului
Încăzirea stratului asfaltic
asfaltic

Încălzirea
Încălzirea stratului
stratului asflatic
asflatic care
care trebuie
trebuie reciclat
reciclat vaVa fifi realizată
realizată cucu radiaţii
radiaţii
infraroşii
infrarosii ale
ale elementelor
elementelor de de încălzire
încălzire sau
sau prin
prin perna
perna dede aer
aer cald, pentru aa încălzi
cald, pentru încălzi
mixtura
mixtura asfaltică
asfaltică veche.
Veche. Încălzirea
Încălzirea stratului
stratului asflatic
asflatic s-a
s-a făcut
făcut prin
prin două
două treceri prin
treceri prin
împărţirea
împărţirea grosimii
grosimii stratului
stratului în
în asize.
asize. Trebuie
Trebuie acordată
acordată oo atenţie
atenţie specială pentru aa
specială pentru
preveni supraîncălzirea
preveni supraîncălzirea sau sau arderea
arderea stratului
stratului vechi, prin flacără
Vechi, prin flacără directă,
directă, lucru
lucru care
care ar
ar
altera
altera proprietăţile
proprietăţile asfaltului.
asfaltului.
Temperatura
Temperatura mixturii
miXturii asflatice
asflatice trebuie
trebuie să
să fie
fie strict
strict cuprinsă
cuprinsă înîn domeniul
domeniul de de
o
valori
Valori ş110.150ţ
ş110.150ţ°C.C.

Scarificarea stratului încălzit

Scarificarea stratului încălzit

Stratul
Stratul asfaltic
asfaltic vechi,
vechi, încălzit,
încălzit, va
Va fi
fi dizlocat
dizlocat de
de la
la locul
locul său prin scarificare.
său prin scarificare.
Această
Această etapă
etapă aa fost
fost realizată prin două
realizată prin două treceri.
treceri.
Trebuie
Trebuie acordată
acordată atenţie
atenţie pentru
pentru păstrarea
păstrarea granulozităţii
granulozităţii iniţiale
iniţiale aa mixturii
miXturii
minerale.
minerale.

Introducerea aditivului
Introducerea aditivului de
ale regenerare.
regenerare.

Sistemul
Sistemul de de introducere
introducere aa agentului
agentului dede regenerare permite controlul
regenerare permite controlul menţinerii
menţinerii
uniformităţii la
uniforrnităţii la dozarea
dozarea agenţilor,
agenţilor, independent
independent dede viteza
Viteza dede lucru.
lucru. Sistemul
Sistemul are
are contor
contor
care permite citirea
care permite citirea continuă
continuă aa cantităţii
cantităţii de
de agent
agent regenerator
regenerator introdusă
introdusă şi cantitatea
cantitatea
totală
totală cumulată
cumulată de de la
la începutul
începutul procesului
procesului dede tratare.
tratare. Adăugarea
Adăugarea agentului
agentului dede
regenerare
regenerare se
se face pe suprafaţa
face pe suprafaţa stratului
stratului de
de material
material frezat
frezat şi împăştiat
împăştiat sau
sau în
în timpul
timpul
procesului de
procesului de malaxare
malaxare aa materialului
materialului în
în timp
timp ce
ce este
este desfăcut.
desfăcut.

Amestecarea materialului
Amestecarea materialului reciclat
reciclat

Mixtura
Mixtura asfaltică
asfaltică veche
Veche va
Va fi
fi amestecată
amestecată cucu agentul
agentul de
de regenerare
regenerare până
până se
se
obţine
obţine oo mixtură
miXtură reciclată
reciclată omogenă
omogenă pepe toate
toate cele
cele trei
trei direcţii.
direcţii.
Aşternerea mixturii
Aşternerea mixturii reciclate
reciclate

Mixtura
Mixtura obţinută
obţinută după procesul de
după procesul de amestecare
amestecare vaVa fi
fi împrăştiată,
împrăştiată, compactată
compactată
prin vibrare
prin pe toată
Vibrare pe toată lăţimea
lăţimea necesară benzii fără
necesară benzii fără să
să apară
apară segregarea
segregarea materialului,
materialului,
distorsiuni
distorsiuni ale
ale suprafeţei,
suprafeţei, goluri,
goluri, etc.
etc.
 Protejarea stratului
Protejarea stratului de
de asfalt
asfalt reciclat
reciclat

Se
Se vaVa face prin aşternerea
face prin unui strat
aştemerea unui strat subţire
subţire de
de slam
slam bituminos
bituminos fabricat
fabricat şi
1
aşternut
aştemut la
la rece
rece (Slurry Seall))
(Slurry -- Seal

Compactarea
Compactarea

Conform
Conform S.T.A.S.
S.T.A.S.

Viteza
Viteza minimă
minimă de
ale lucru
lucra
2
Sistemul
Sistemul trebuie
trebuie să
să asigure
asigure viteza
Viteza minimă
minimă de
de lucru
lucru de
de 400
400 m /oră.
mZ/oră.

Adâncimea de
Adancimea de tratare
tratare

Adâncimea
Adâncimea medie
medie de
de tratare
tratare şi reciclare
reciclare este
este în
în medie
medie de
de 3,5
3,5 cm.
cm.
 CAPITOLUL
CAPITOLUL 7
7

REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR

ÎMBRÅCÅMINŢILOR
DIN BETON

Structurile
Structurile rutiere
rutiere sunt
sunt supuse
supuse efectului
efectului de
de degradare
degradare atâtatât sub
sub încărcările
încărcările ciclice
ciclice
date
date de
de vehicule
Vehicule câtcât şi de
de solicitările periodice date
solicitările periodice date dede factorii
factorii de
de mediu
mediu respectiv
respectiv
diferenţele
diferenţele de
de temperatură
temperatură şi de umiditate.
de umiditate.
OO constatare
constatare certă, prezentată în
certă, prezentată în multe
multe lucrări
lucrări dede specialitate,
specialitate, este
este aceea
aceea căcă
sistemele
sistemele rutiere
rutiere cu
cu straturi
straturi din
din beton
beton de
de ciment
ciment au au oo durată
durată de de serviciu
serviciu lungă,
lungă, dacă
dacă
execuţia
execuţia este
este făcută
făcută corect,
corect, dar
dar se
se repară
repară greu
greu şi cucu cheltuieli
cheltuieli mari.
mari.
Măsurile
Măsurile de de întreţinere
întreţinere -- reparaţie
reparaţie se
se iau
iau în
în funcţie
funcţie dede tipul
tipul de
de degradare
degradare apărut.
apărut.
Dacă
Dacă degradările
degradările sunt
sunt de
de suprafaţă
suprafaţă (microfisurare,
(microfisurare, ciupituri,
ciupituri, exfolieri, uzură avansată)
exfolieri, uzură avansată)
se
se iau
iau măsuri
măsuri corespunzătoare
corespunzătoare de protecţie cu
de protecţie cu staturi
staturi asfaltice
asfaltice sau
sau chiar
chiar cu
cu tratamente
tratamente
ale
ale suprafeţei
suprafeţei după
după tehnologii
tehnologii speciale.
speciale. Protecţia
Protecţia cu cu straturi
straturi asfaltice
asfaltice aa fost
fost prezentată
prezentată
la
la capitolul
capitolul de
de specialitate,
specialitate, acest
acest capitol
capitol detaliind
detaliind tratamente
tratamente aleale suprafeţei
suprafeţei betonului
betonului
prin tehnologii
prin tehnologii speciale.
speciale. În
În cazul
cazul degradărilor
degradărilor structurale,
structurale, materializate prin fisuri
materializate prin fisuri şi
crăpături
crăpături longitudinale
longitudinale sau sau transversale,
transversale, sese iau
iau măsuri
măsuri de de reparaţie
reparaţie pepe grosimea
grosimea dalei,
dalei,
folosind
folosind tehnologii
tehnologii corespunzătoare
corespunzătoare de de decupare,
decupare, tratare,
tratare, asigurarea
asigurarea conlucrării
conlucrării şi
refacerea
refacerea dalei.
dalei.

Degradările
Degradările îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din
din beton
beton de
de ciment
ciment au
au fost
fost clasate
clasate în
în două
două mari
mari
categorii:
categorii:

−
- degradări
degradări de
de suprafaţă;
suprafaţă;
−
- degradări
degradări structurale.
structurale.

Aceste
Aceste tipuri
tipuri de
de degradări
degradări au
au fost prezentate în
fost prezentate în detaliu
detaliu în
în capitolul
capitolul 4.
4.
După
După identificarea
identificarea lor
lor pe
pe teren
teren înîn formulare
formulare tip,
tip, un
un exemplu
exemplu fiind
f1ind în
în figura
figura 66,
66,
se
se stabileşte
stabileşte frecvenţa
frecvenţa apariţiei
apariţiei lor
lor şi se se alege
alege tehnologia
tehnologia corespunzătoare
corespunzătoare de de
reparaţie.
reparaţie.
În
În figura
figura 66 66 este prezentat un
este prezentat un tronson
tronson dede drum
drum cucu îmbrăcăminte
îmbrăcăminte din beton de
din beton de
ciment
ciment rostuită
rostuită transversal
transversal şi longitudinal,
longitudinal, acostamentele
acostamentele fiind
fiind consolidate
consolidate cucu dale
dale din
din
beton de
beton de ciment
ciment aa căror
căror lăţime
lăţime este
este oo treime
treime din
din lăţimea
lăţimea unei
unei dale
dale din
din carosabil.
carosabil.
Schema
Schema de de identificare
identificare aa degradărilor
degradărilor cuprinde
cuprinde tipul
tipul de
de degradare
degradare şi nivelul
nivelul stării
stării de
de
degradare
degradare în în funcţie
funcţie de
de deflexiunea
deflexiunea critică
critică măsurată.
măsurată.
 Stare
Stare
Ac. Stânga
Stânga Dreapta
Dreapta Ac..
Ac degrad.
degrad.

1
®G SU3
SU3

2
6
J2,
Jz, J3
ST2(w)
sT2(W
4 J1
Jl
3
6 J3
13

sT2(W
ST2(w)

4 sT2(W
ST2(w)
5 sT1(w
ST1(w)

5
ST1
STI

2
J1
Jl

Figura
Figura 68
68

1 EXFOLIERE
EXFOLIERE
@@@@@®

2 RUPTURI
RUPTURI ROST
ROST TRANSVERSAL
TRANSVERSAL

3 RUPTURI
RUPTURI MARGINE
MARGINE

4 FISURA
FISURA LONGITUDINALĂ
LONGITUDINALĂ

5 FISURA
FISURA TRANSVERSALĂ
TRANSVERSALÄ

6 POMPAJ
POMPA]
7.1
7.1 REPARAREA DEGRADĂRILOR
DEGRADÄRILOR DE SUPRAFAŢĂ
sUPRAEAŢĂ A ÎMBRĂCĂMINŢILOR
îMBRĂCÄMINŢILoR
DIN BETON DE CIMENT
cIMENT

Măsurile
Măsurile dede reparare
reparare şi tehnologiile
tehnologiile adoptate
adoptate depind
depind de
de nivelul
nivelul de
de degradare
degradare pepe
tipurile
tipurile enunţate.
enunţate.
Astfel, pentru degradările
Astfel, pentru degradările dede suprafaţă
suprafaţă se
se iau
iau măsuri
măsuri dede colmatare
colmatare aa fisurilor
fisurilor şi
de
de refacere
refacere aa suprafeţelor
suprafeţelor exfoliate
exfoliate cucu mortare preparate cu
mortare preparate cu răşini
răşini epoxidice,
epoxidice, care
care se
se
întăresc
întăresc rapid,
rapid, au
au oo aderenţă
aderenţă bună
bună lala suprafaţa
suprafaţa betonului
betonului vechi
Vechi decapat
decapat pe
pe grosimea
grosimea
maximă
maximă de de 5÷6cm
5+6cm şi oferă ulterior rezistenţe
oferă ulterior rezistenţe mecanice
mecanice mari.
mari.
Răşinile
Răşinile epoxidice
epoxidice dede tip
tip EPODUR
EPODUR C C se
se găsesc
găsesc sub
sub forma
forma aa două
două componente,
componente,
respectiv
respectiv unauna epoxidică
epoxidică şi cealaltă
cealaltă pentru
pentru întărire.
întărire. Amestecul
Amestecul se se realizează
realizează înîn
proporţie de
proporţie de 4:1.
4: 1.
Raportul
Raportul liant-agregat
liant-agregat este
este 1/3
1/3 ÷1/4
+1/4 în
în cazul
cazul folosirii
folosirii nisipului
nisipului la prepararea
la prepararea
mortarului
mortarului sausau 1/1
1/1 atunci
atunci când
când sese utilizează
utilizează filerul
filerul în
în soluţie
soluţie apoasă pentru colmatarea
apoasă pentru colmatarea
fisurilor.
fisurilor.
Repararea
Repararea exfolierilor
exfolierilor lala îmbrăcăminţile
îmbrăcăminţile din beton de
din beton de ciment
ciment cuprinde
cuprinde
următoarele etape:
următoarele etape:

− pregătirea suprafeţei
- pregătirea suprafeţei betonului
betonului cu cu decaparea
decaparea de de suprafaţă
suprafaţă pepe o
o grosime
grosime
de
de maxim
maxim 6 6 cm,
cm, frecarea
frecarea cu cu peria
peria de de sârmă
sârmă şi suflarea
suflarea cu cu aer
aer
comprimat pentru îndepărtarea
comprimat pentru îndepărtarea materialelor
materialelor rezultate
rezultate prin
prin decapare;
decapare;
−
- se
se urmăreşte
urmăreşte săsă se
se obţină
obţină oo suprafaţă
suprafaţă aa betonului
betonului perfect
perfect curată,
curată, uscată
uscată
fără pete de
fără pete de ulei
ulei sau
sau bitum;
bitum;
−
- amorsarea
amorsarea suprafeţei
suprafeţei betonului prin aplicarea
betonului prin unui strat
aplicarea unui strat subţire
subţire de
de liant
liant
epoxidic, preparat cu
epoxidic, preparat cu unun raport
raport 4:1
4:1 între
între soluţia
soluţia epoxidică
epoxidică şi ceacea de
de
întărire;
întărire;
− prepararea manuală
- prepararea utilizând proporţiile
manuală utilizând proporţiile celor
celor două
două componente
componente în în
şarje
şarj e de
de 5
5 Kg
Kg cu
cu aşternerea
aşternerea imediată
imediată pentru
pentru aa nu
nu se
se întări;
întări;
− protejarea de
- protejarea de factori
factori agresivi
agresivi exteriori
exteriori timp
timp de
de 66 ore;
ore;

O
O altă
altă metodă
metodă folosită
folosită la la repararea
repararea defectelor
defectelor de
de suprafaţă
suprafaţă este
este utilizarea
utilizarea
mortarelor
mortarelor cu cu emulsie
emulsie dede acetat
acetat de polivinil (aracet
de polivinil (aracet E50
E50 sau
sau D50
D50 VM)
VM) sub
sub formă
formă de de
soluţie
soluţie apoasă
apoasă neplastifiată.
neplastifiată.
Tehnologia
Tehnologia de de reparaţie
reparaţie seamănă
seamănă cucu cea prezentată la
cea prezentată la repararea
repararea cu
cu mortare
mortare pe pe
bază de
bază de răşini
răşini epoxidice
epoxidice figura
figura (69).
(69).
Printre
Printre tehnologiile
tehnologiile de de reparaţii
reparaţii aa suprafeţei
suprafeţei cu
cu tratamente
tratamente speciale
speciale se poate
se poate
enunţa
enunţa colmatarea
colmatarea fisurilor
fisurilor prin procedeul vacuumării.
prin procedeul vacuumării. Acest procedeu presupune
Acest procedeu presupune
utilizarea unor
utilizarea unor echipamente
echipamente speciale
speciale şi aa unor
unor materiale
materiale de de colmatare
colmatare dede tipul
tipul
soluţiilor
soluţiilor apoase prezentate (răşini
apoase prezentate (răşini epoxidice
epoxidice sau
sau emulsii
emulsii de de acetat
acetat de
de polivinil)
polivinil)
(figurile
(figurile 71)
71)
 emulsie de am polivinfl

Figura 69

Figura
Figura 70
70
 În
În figura
figura 70
70 se prezintă suprafaţa
se prezintă suprafaţa degradată
degradată înainte
înainte de
de tratarea prin vacuumare.
tratarea prin Vacuumare.
Procesul
Procesul tehnologic
tehnologic constă
constă în
în următoarele
următoarele etape
etape (figura
(figura 71):
71):

−
- acoperirea
acoperirea suprafeţei betonului pe
suprafeţei betonului pe suprafaţa
suprafaţa degradată
degradată cu cu folie
folie de
de
polietilenă (1);
polietilenă (1);
−
- forarea
forarea unor găuri ϕ
unor găuri (p 20
20 mm
mm pepe grosimea
grosimea stratului
stratului din
din beton
beton (2);
(2);
−
- montarea
montarea echipamentului
echipamentului de de lucru
lucru şi introducerea
introducerea tijelor
tij elor de
de vacuumare
Vacuumare
în
în golurile
golurile forate
forate (3);
(3);
−
- introducerea
introducerea soluţiei
soluţiei de
de colmatare
colmatare aa fisurilor
fisurilor (răşină
(răşină epoxidică
epoxidică sausau
emulsie
emulsie acetat
acetat polivinil) pe suprafaţa
polivinil) pe suprafaţa între
între dală
dală şi folia protectoare;
folia protectoare;
−
- demararea
demararea procesului
procesului de de vacuumare
Vacuumare pe pe grosimea
grosimea dalei
dalei (în
(în locul
locul
aerului
aerului în
în fisuri
fisuri şi pori
pori va
Va accede
accede soluţia
soluţia de
de colmatare)
colmatare) (figura
(figura 71)
71)

O
O derivată
derivată aa acestui
acestui procedeu
procedeu esteeste tehnologia
tehnologia de de introducere
introducere aa soluţiei
soluţiei de
de
colmatare
colmatare prin
prin subpresiune
subpresiune De De această
această dată
dată soluţia
soluţia de
de colmatare
colmatare accede
accede înîn placa
placa din
din
beton de
beton jos în
de jos în sus
sus închizând
închizând fisurile
fisurile apărute
apărute datorită
datorită fenomenului
fenomenului de de oboseală prin
oboseală prin
încovoiere
încoVoiere repetată
repetată datorită
datorită încărcărilor
încărcărilor date
date de
de trafic.
trafic.
Soluţia
Soluţia apoasă
apoasă sese introduce
introduce prinprin pompare
pompare cu un echipament
cu un echipament corespunzător,
corespunzător,
legătura
legătura cucu sondele
sondele de de imersare
imersare făcându-se
făcându-se prin
prin furtune
furtune de de presiune
presiune (figurile
(figurile 71
71
poziţia 4)
poziţia 4)
Aceste procedee sunt
Aceste procedee sunt extrem
eXtrem de de eficace
eficace şi de
de eficiente
eficiente în
în acelaşi
acelaşi timp,
timp, întrucât
întrucât
reutilizează
reutilizează stratul
stratul de
de beton
beton de de ciment,
ciment, căruia
căruia îi
îi îmbunătăţeşte
îmbunătăţeşte caracteristicile
caracteristicile de
de
etanşeitate
etanşeitate şi dede suprafaţare
suprafaţare (repararea
(repararea exfolierilor)
exfolierilor) fără
fără aa distruge
distruge structura
structura betonului
betonului
de
de ciment.
ciment.

3
(3) Şaşiu echipament
echipament
\ E) J â v

_' POMPĂ
POMPA AER
AER

4
POMPA
RAŞINĂ 4
4 3 Suport
Suport 3 3 Su ort
SU 0ft/' 1 echipament
A/echišament
echipament
echipament
Beton
Beton l
Fundaţie 1

Figura
Figura 71
71
7.2. REPARAREA DEGRADĂRILOR
DEGRADÄRILOR STRUCTURALE
sTRUcTURALE ALE
ÎMBRĂCĂMINŢILOR
îMBRÅcÅMINŢILoR DIN BETON DE CIMENT
În
În cazul
cazul degradărilor
degradărilor structurale
structurale dede tipul
tipul fisurilor
fisurilor şi crăpăturilor
crăpăturilor transversale
transversale ori
ori
longitudinale,
longitudinale, ruperilor
ruperilor la
la margine
margine sau
sau la
la rost,
rost, ruperi
ruperi ale
ale colţurilor
colţurilor dalei,
dalei, se
se iau
iau măsuri
măsuri
de
de refacere
refacere aa dalei
dalei pe
pe întreaga
întreaga grosime.
grosime.
Pentru
Pentru aceasta
aceasta se
se recomandă
recomandă aplicarea
aplicarea următoarei
următoarei tehnologii
tehnologii dede execuţie:
execuţie:
−
- decuparea
decuparea dalei
dalei de
de suprafaţă
suprafaţă aferentă
aferentă tipului
tipului de
de degradare;
degradare;
−
- refacerea
refacerea suprafeţei
suprafeţei stratului
stratului suport
suport dală prin nivelare
dală prin nivelare şi compactare
compactare înîn
spaţii
spaţii înguste.
înguste. În
În cazul
cazul în
în care
care apar
apar deficienţe
deficienţe de
de calitate
calitate aa suportului
suportului
în
în zona
zona afectată
afectată se
se reface
reface şi fundaţia
fundaţia dalei, prin scoaterea
dalei, prin scoaterea materialului
materialului
degradat
degradat şi înlocuirea
înlocuirea lui,
lui, urmată
urmată de de nivelare-compactare
nivelare-compactare în în spaţii
spaţii
înguste;
înguste;
−
- forarea
forarea găurilor
găurilor pentru
pentru gujoane
gujoane pe pe conturul
conturul vertical
Vertical al
al decupajului
decupajului dindin
dală utilizând un
dală utilizând un echipament
echipament special
special în
în acest
acest scop,
scop, ce
ce se
se calează
calează şi se
se
poziţionează conform
poziţionează conform figurii
figurii 72.
72.

Gujon foraj Suport reglabil

Cale lemn

Disĭanţier Tije culisare (3»

Figura
Figura 72
72

1 Bormaşină
Bormaşină 4
a Mâner
Mâner acţionare
acţionare bormaşină
bormaşină
2 Burghiu bormaşină 5
e Tije culisare
3 Tije
Tije culisaj
culisaj suport burghiu
suport burghiu
 Avansul
Avansul echipamentului
echipamentului pe pe direcţia
direcţia găurii
găurii forate
forate se
se face
face manual
manual cu cu
ajutorul
ajutorul unui
unui mâner,
mâner, care permite deplasarea
care permite deplasarea acestuia pe tijele
acestuia pe tijele de
de translaţie
translaţie (poz.5).
(poz.5).
Se
Se introduc
introduc armături
armături tip
tip gujon
gujon pe
pe laturile
laturile transversale
transversale ale
ale dalei
dalei din
din beton
beton dede
ciment
ciment şi ancore
ancore în
în rostul
rostul longitudinal
longitudinal (figura
(figura 73)
73)
Gujon

\W\\R\ :[U
/
//f

u
\I\Iu|
I
l

// I
/ /
Roşt _
\ U
Rost
dilataţie |ong|tud|na| Ancora

Figura
Figura 73
73

Se
Se betonează
betonează suprafaţa
suprafaţa decupată
decupată şi se protejează până
se protejează până lala întărire,
întărire, conform
conform
normelor
normelor de de execuţie
execuţie aa betonului
betonului de de ciment
ciment rutier.
rutier. După
După cum
cum sese observă
observă înîn figura
figura 73,
73,
dala
dala refăcută
refăcută are
are o
o lungime
lungime maimai mare
mare decât
decât cea
cea iniţială,
iniţială, întrucât
întrucât rosturile
rosturile sunt
sunt armate.
armate.
În
În cazul
cazul decapărilor pe lungimea
decapărilor pe unei fisuri
lungimea unei fisuri longitudinale
longitudinale sau
sau transversale
transversale pepe oo
treime
treime din
din grosimea
grosimea dalei,
dalei, se
se utilizează
utilizează armătură
armătură dede coasere
coasere a fisurii conform
afisuríi conform figurii
figurii 74.
74.
B vEDEREA A-A
l-D

I l-lHa-F-H'Hd-W l
15 mm
500 mm long L.
B

SECŢIUNEA B-B _;A

lfl

Figura 74
74
În
In această
această situaţie
situaţie se
se decapează
decapează dala
dala pe
pe lungimea
lungimea fisurii
f1surii şi se pozează armătura
se pozează armătura
φ16
(þló mm
mm într-un
într-un strat
strat de
de mortar
mortar pe bază de
pe bază de răşină
răşină epoxidică.
epoxidică. Se
Se toarnă
toarnă betonul
betonul de
de
ciment,
ciment, iar pe direcţia
iar pe direcţia fisurii
fisurii se
se taie
taie cu
cu discul,
discul, ca
ca la
la rosturi
rosturi şi se
se colmatează
colmatează cu cu mastic
mastic
bituminos. Prin
bituminos. Prin această
această metodă
metodă se previne infiltraţia
se previne intiltraţia apei
apei în
în cazul
cazul în
în care
care procesul
procesul de
de
fisurare
fisurare continuă.
continuă.
În
În cazul
cazul în
în care
care reparaţia
reparaţia se
se face
face pe
pe întreaga
întreaga grosime
grosime aa dalei,
dalei, se
se forează
forează găuri
găuri
de
de gujon
gujon pepe conturul
conturul decupajului
decupajului înîn dală
dală şi sese introduc
introduc gujoanele
gujoanele cu cu respectarea
respectarea
condiţiilor
condiţiilor de
de lucru
lucru aa rosturilor
rosturilor cu
cu gujoane.
gujoane. SeSe toarnă
toarnă betonul
betonul proaspăt
proaspăt iar
iar în
în treimea
treimea
superioară
superioară sese amplasează plasă sudată
amplasează plasă pentru armarea
sudată pentru armarea zonei
zonei reparate
reparate (figura
(figura 75).
75).

Reparatie Rost
. j

iFisurã longitudinală
. o . . „ axială
F|sura lon |tud|na|a
. „ Rostt nsversal
marglnala

Plasã sârma
ROSÎ Element rost

4. I A L.

Mastic l Min. 200 mm l \

Degetar Gujon

Figura
Figura 75
75

În
În cazul
cazul degradărilor
degradărilor apărute
apărute la
la rosturile
rosturile transversale
transversale şi la la reparaţiile
reparaţiile
crăpăturilor
crăpăturilor transversale
transversale sese aplică
aplică aceeaşi
aceeaşi tehnologie
tehnologie folosită
folosită la
la repararea
repararea fisurilor
fisurilor
longitudinale
longitudinale (figura
(figura 76).
76).
 Rost
( transversal

Q
l

l
lx
Rupturi rost

Zona reparată Rost longitudinal

\ r -l

.\ . /
F|sur| transversale

Rest \dnatatie Efţnent los' Plasä sârmă

, r

Degetar
__l.
_ .frfm-š-L'P-f .
.a
la
3;'
u “a .._._`.
.r ~ . .,_|
. ._
s

Mastic Ă GUlOn

Figura
Figura 76
76

Prezenţa
Prezenţa gujoanelor
gujoanelor asigură
asigură transferul
transferul la la rostul
rostul dede dilataţie
dilataţie aa elementului
elementului de de
reparaţie
reparaţie ce
ce are
are oo lăţime
lăţime mult
mult mai
mai mică
mică decât
decât dala
dala iniţială.
iniţială. Rigiditatea
Rigiditatea ““ blochetului”
blochetului”
de
de reparaţie
reparaţie este
este asigurată
asigurată de
de armătura
armătura continuă
continuă (plasa
(plasa sudată).
sudată).
În
În cazul
cazul defectelor
defectelor lala colţul
colţul dalelor
dalelor sese aplică
aplică o o tehnologie
tehnologie de de refacere
refacere pepe
întreaga
întreaga grosime
grosime aa dalei
dalei cu
cu modificarea
modificarea comportării
comportării ei ei la preluarea efortului
la preluarea efortului din
din
încărcarea
încărcarea autovehiculului
autovehiculului dede calcul
calcul (figura
(figura 77).
77).
După
După cum
cum se se observă
observă înîn figura
figura 77,
77, în
în urma
urma reparaţiilor
reparaţiilor lala colţul
colţul dalei
dalei rezultă
rezultă
elemente
elemente dindin beton
beton gujonate
gujonate care
care asigură
asigură conlucrarea
conlucrarea dalelor
dalelor învecinate.
învecinate. Aceste
Aceste
elemente
elemente consolidează
consolidează colţul
colţul dalelor
dalelor ce
ce nu
nu mai
mai lucrează
lucrează independent,
independent, ci ci sunt
sunt legate
legate
prin conlucrare
prin conlucrare de
de cele
cele alăturate.
alăturate.
 min. 0.5 in
n-o-u _ .
Hmax. centre

I- l-'r
min. 0.5 m
-'
maş. 1.0 m
.- _-

min. 200x
200 mm

min. 0.5 m
max. 1.0 m

min. 0.5 m
max. 1.0 m
_ .L

min. 0.5 m
max. 1.0 ni
'ln- l max. Centre

_I-xmin.
v/T
500X500 mm

1 maxll.0 m
_-.-

I
LL
min. .5 m
max. centre

Figura
Figura 77
77

Dacă
Dacă apar
apar ruperi
ruperi la
la rosturile
rosturile de
de contracţie
contracţie sese intervine
intervine cucu reparaţii
reparaţii locale
locale
conform
conform figurii
figurii 76.
76. Aici
Aici sunt
sunt expuse
expuse cazurile
cazurile dede ruperi
ruperi la
la una
una sau
sau la
la ambele
ambele muchii
muchii
ale
ale rostului
rostului de
de contracţie
contracţie din
din îmbrăcămintea
îmbrăcămintea din din beton
beton de
de ciment.
ciment. Reparaţia
Reparaţia afectează
afectează
numai
numai zona
zona rupturii pe adâncimea
rupturii pe adâncimea de de oo treime
treime din
din grosimea
grosimea dalei
dalei cât
cât era
era executat
executat
rostul
rostul de
de contracţie.
contracţie. Pentru
Pentru remedierea
remedierea efectivă
efectivă se poate folosi
se poate folosi mortar
mortar cucu răşină
răşină
epoxidică
epoxidică sausau emulsie
emulsie dede acetat
acetat cu polivinil, tehnologie
cu polivinil, tehnologie ce ce aa fost
fost prezentată
prezentată lala
repararea
repararea degradărilor
degradărilor dede suprafaţă
suprafaţă aa îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din beton de
din beton de ciment.
ciment.
În
În figura
figura 78
78 se
se reprezintă
reprezintă înîn detaliu procedura de
detaliu procedura de reparare
reparare aa degradării
degradării duble
duble la
la
muchiile
muchiile rostului
rostului de
de contracţie.
contracţie. Aici
Aici apar
apar principalele
principalele operaţii
operaţii tehnologice:
tehnologice:
−
- marcarea
marcarea conturului
conturului suprafeţei
suprafeţei de
de reparat;
reparat;
−
- decuparea
decuparea conturului;
conturului;
−
- o
o zonă
zonă reparată;
reparată;
−
- elementele
elementele de de rost.
rost.
 DEGRADARE DEGRADARE
SIMPLA DUBLA

Marcare contur

Cril] Decupare contur

tĭiíîl
Spargerea

Îl'íÎl suprafeţei degradate

BEER
Montare

CEL-.l elemente rost

D-JL-Ei

Amorsarea suprafeţei
Ei
Completarea cu material 'III/13,111
şi compactarea
\

Etanşare su prafaţă

Figura
Figura 78
78

În
In cazul
cazul reparaţiilor
reparaţiilor temporare
temporare se se aplică
aplică soluţii
soluţii locale
locale dede lărgire
lărgire aa fisurii
fisurii sau
sau
crăpăturii
crăpăturii şi umplerea
umplerea ei
ei cu
cu mortar pe bază
mortar pe bază de
de răşini
răşini epoxidice
epoxidice sausau emulsii
emulsii dede acetat
acetat
polivinil.
polivinil.
Operaţia
Operaţia de
de lărgire
lărgire aa crăpăturii
crăpăturii în
în vederea
Vederea etanşării
etanşării ei,
ei, se
se face
face cu
cu ajutorul
ajutorul unui
unui
picon cu
picon cu acţionare
acţionare dinamică.
dinamică. În In fanta
fanta obţinută
obţinută se
se introduce
introduce forţat un mortar
forţat un mortar pepe bază
bazã
de
de răşină
răşină epoxidică
epoxidicã sau
sau emulsie
emulsie dede acetat
acetat polivinil
polivinil utilizând
utilizând dispozitivul
dispozitivul din
din figura
figura
80.(figura
80.(figura 79,
79, 80)
80)
Beton de ciment Colmatare
rnin4 lO_n_11n

' *f e! ~ .
şşšáfrfi
-_ -> ã'čåälît»
rt
l. _! r» v _

Figura
Figura 79
79
 Trebuie
Trebuie avut
avut grijă
grijă ca
ca să
să rezulte
rezulte un
un cordon
cordon de
de material pentru umplutură
material pentru umplutură care
care să
să
nu
nu fie
fie în
în exces,
exces, deoarece
deoarece conduce
conduce la
la propagarea
propagarea defectului
defectului sub
sub acţiunea
acţiunea pneului.
pneului.

Dipozitiv
Directie de mer
A Colmatafe

Bine Poj ghita

suprafata
Figura
Figura 80
80

În
În cazul
cazul apariţiei
apariţiei frecvente
frecvente aa degradărilor
degradărilor ca
ca urmare
urmare aa fenomenului
fenomenului de pompaj
de pompaj
la
la rostul
rostul de
de dilataţie
dilataţie se
se recomandă
recomandă o o soluţie
soluţie de
de drenare
drenare conform
conform figurii
figurii 81.
81.

Beton
Fundaţie
Foraj
Foraj dren
dren
Tub
Tub dren
dren

Zona reparată cu
[\Zona
mixtură
miXtură asfaltică
asfaltică

Fundaţie
<+Fundaţie

Dren

Zona reparată
f\Zona reparată cu
cu
beton
beton de
de ciment
ciment

Fundaţie
Fundaţie

Gujon
Gujon
E Dren
Dren

Figura
Figura 81
81
 Refacerea
Refacerea îmbrăcăminţii
îmbrăcăminţii din beton de
din beton de ciment
ciment se poate face
se poate prin acoperire
face prin acoperire cu
cu
straturi
straturi asfaltice,
asfaltice, caz
caz în
în care
care ea
ea trece pe poziţia
trece pe poziţia de
de strat
strat de bază. Acelaşi
de bază. Acelaşi rol
rol îl
îl ocupă
ocupă şi
în
în cazul
cazul utilizării
utilizării soluţiei
soluţiei de
de refacere
refacere cu
cu altă
altă îmbrăcăminte
îmbrăcăminte din beton de
din beton de ciment.
ciment. În
În caz
caz
extrem,
extrem, dacă
dacă îmbrăcămintea
îmbrăcămintea din din beton
beton de
de ciment
ciment este
este considerată
considerată distrusă
distrusă (procentul
(procentul
de
de degradări
degradări structurale
structurale cu cu grad
grad de
de severitate
severitate ridicat),
ridicat), se
se renunţă
renunţă la proprietatea de
la proprietatea de
dală
dală prin
prin fărâmiţarea
fărâmiţarea şi utilizarea
utilizarea materialelor
materialelor rezultate
rezultate în
în fundaţia
fundaţia rutieră.
rutieră.

7.3
7.3 PROCEDEE
PROCEDEE DE
DE RECICLARE
RECICLARE A
A BETONULUI
BETONULUI RUTIER
RUTIER

Creşterea
Creşterea traficului
traficului rutier
rutier şi aa încărcării pe osie
încărcării pe osie în paralel cu
în paralel penuria
cu penuria
agregatelor
agregatelor naturale
naturale de balastieră, conduc
de balastieră, conduc lala reconsiderarea
reconsiderarea tehnologiei
tehnologiei betonului
betonului de
de
ciment
ciment rutier.
rutier. Atunci
Atunci când
când se pune problema
se pune problema consolidării
consolidării sistemelor
sistemelor rutiere
rutiere aa căror
căror
straturi
straturi sunt
sunt legate
legate cu
cu lianţi
lianţi hidraulici,
hidraulici, tehnologia
tehnologia reciclării
reciclării materialelor
materialelor existente
existente în
în
zestrea
zestrea drumului
drumului devine
devine pregnantă
pregnantă înîn condiţiile
condiţiile arătate
arătate mai
mai sus.
sus.

Cercetarea
Cercetarea actuală
actuală se
se îndreaptă
îndreaptă spre
spre soluţii
soluţii novatoare
novatoare legate
legate de
de posibilitatea
posibilitatea
refacerii
refacerii capacităţii portante aa vechilului
capacităţii portante vechilului strat
strat rutier
rutier legat
legat cu
cu liant
liant hidraulic.
hidraulic. În
În această
această
direcţie,
direcţie, analizele
analizele dede laborator
laborator stabilesc
stabilesc soluţii
soluţii optime privind componentele
optime privind componentele
materiale
materiale de
de aport
aport ale
ale stratului
stratului vechi
vechi cece trebuie
trebuie reconstruit.
reconstruit. Astfel,
Astfel, oo îmbrăcăminte
îmbrăcăminte
din
din beton
beton de
de ciment
ciment degradată,
degradată, care
care după
după soluţiile
soluţiile clasice
clasice se
se mai poate refolosi
mai poate refolosi numai
numai
ca
ca strat
strat de
de fundaţie
fundaţie concasat,
concasat, poate
poate fifi folosită
folosită înîn strat
strat de bază sau
de bază sau de
de fundaţie
fundaţie cu
cu
caracteristici
caracteristici fizico-mecanice
fizico-mecanice superioare.
superioare.

Adaptarea
Adaptarea uneiunei îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi de protecţie după
de protecţie după o
o tehnologie
tehnologie adecvată,
adecvată, conduce
conduce
la
la înmagazinarea
înmagazinarea rezervei
rezervei de de capacitate
capacitate portantă
portantă rezultată, prin îmbunătăţirea
rezultată, prin îmbunătăţirea
rigidităţii
rigidităţii stratului
stratului vechi utilizând metode
vechi utilizând metode tehnologice
tehnologice de
de reciclare.
reciclare.
În
În sensul
sensul celor
celor arătate, putem enunţa
arătate, putem enunţa tehnologii
tehnologii de
de reciclare
reciclare aa materialelor
materialelor
existente
existente înîn corpul
corpul drumului
drumului după
după cum
cum urmează:
urmează:

Metoda FAQUIR
-- Metoda FAQUIR specializată
specializată în
în tratarea pe loc
tratarea pe loc cu
cu materiale
materiale hidraulice
hidraulice aa
stratului
stratului de
de formă
formă al
al drumului;
drumului;
Metoda ARC
-- Metoda ARC 700
700 specializată
specializată în
în reciclarea
reciclarea materialelor
materialelor rutiere
rutiere din
din straturi
straturi
vechi
vechi aglomerate
aglomerate cu
cu ciment
ciment (îmbrăcăminţi
(îmbrăcăminţi dindin beton
beton de
de ciment
ciment sau
sau straturi
straturi
stabilizate
stabilizate cu
cu ciment);
ciment);
Metoda ATRECOR
-- Metoda ATRECOR specializată
specializată în
în reciclarea
reciclarea straturilor
straturilor de
de natură
natură asfaltică.
asfaltică.

Cu
Cu metodele
metodele enunţate
enunţate se
se poate
poate regenera
regenera capacitatea portantă aa stratu
capacitatea portantă rilor rutiere
straturilor rutiere uzate,
uzate, care
care
poi fiind
aapoi protejate la
fiind protejate la suprafaţă
suprafaţă cu
cu covoare
covoare asfaltice
asfaltice subţiri
subţiri folosind
folosind bitumu
bitumuri ri cu
cu diverse
diverse adaosuri,
adaosuri,
sigură noului
aasigură noului drum
drum impermeabilitate
impermeabilitate şi rugozitate precum şi rezistenţă
rugozitate precum rezistenţă lala acţiunea
acţiunea agresivă
agresivă aa
factorilor
factorilor de
de trafic
trafic şi mediu.
mediu.
 TEHNOLOGIA
TEHNOLOGIA BEUGNET
BEUGNET

PROCEDEUL
PROCEDEUL FAQUIR
FAQUIR

După
După anul
anul 1960,
1960, rolul
rolul stratului
stratului de
de fo rmă se
formă se modifică
modifică în procesul de
în procesul proiectare aa
de proiectare
sstructurilor
tructurilor rutiere.
rutiere. Printr-un
Printr-un tratament
tratament cu cu var
var sau
sau cucu ciment
ciment pepe oo grosime
grosime suficientă,
suficientă,
stratul
stratul de
de formă
formă nu nu rămâne
rămâne numai
numai un un strat
strat de
de protecţie
protecţie aa mediului
mediului suport
suport contra
contra
agenţilor
agenţilor climaterici
climaterici şi aa agresivităţii
agresivităţii traficului,
traficului, ci un element
ci un element component
component al al structurii
structurii
rutiere.
rutiere.
El
El este
este încadrat
încadrat în în categoria
categoria straturilor
straturilor dede fundaţie
fundaţie şi deci
deci este
este prins
prins înîn
dimensionarea
dimensionarea sistemului
sistemului rutier
rutier contribuind
contribuind în în ac est fel
acest fel la
la reducerea
reducerea grosimii
grosimii totale
totale aa
cestuia. S-a
aacestuia. S-a constatat
constatat că prin metoda
că prin metoda stabilizării
stabilizării pepe loc
loc aa stratului
stratului de
de formă
formă apar
apar
economii
economii însemnate
însemnate faţă faţă de
de tratamentele
tratamentele executate
executate în în centrale
centrale fixe.
fixe. În
În această
această direcţie
direcţie
BE UGNET aa realizat
BEUGNET realizat unun nou
nou material
material ccu u un
un randament
randament sporit,
sporit, denumit
denumit FAQUIR,
FAQUIR,
capabil
capabil să
să asigure
asigure tratarea
tratarea in
in situ
situ aa stratului
stratului de
de forma
forma la la drumuri.
drumuri.

Echipamentul
Echipamentul de de lucru
lucru BEUGNET
BEUGNET asigurasigurăă un
un front
front de
de lucru
lucru de
de 4
4 mm lăţime
lăţime
2
până la
până la 50
50 cm
cm grosime
grosime având
având o o productivitate
productivitate de 10000m2 cu
de 10000m cu oo viteză
Viteză de
de 2-7m/min.
2-7m/min.
Combina
Combina rutieră
rutieră de
de mare
mare randament
randament cuprinde următoarele componente
cuprinde următoarele componente de de
bază:
bază:
-- oo unitate
unitate de
de stocaj
stocaj şi de
de dozarea
dozarea liantului
liantului hidraulic;
hidraulic;
-- oo unitate
unitate de tratare a materialului ce asigură
de tratare a materialului ce asigură funcţia
funcţia de
de dozare
dozare aa
componentelor
componentelor lichi de, de
lichide, de malaxare
malaxare şi de de punere
punere în în operă
operă printr-un
printr-un
echipament
echipament de de lucru
lucru ce
ce asigură
asigură densificarea
densificarea stratului
stratului începând
începând de
de la baza sa.
la baza sa.

Performanţa
Performanţa metodei
metodei BEUGNET
BEUGNET rrezidă ezidă din
din tratarea
tratarea stratului
stratului de
de formă
formă pepe o o
grosime
grosime de de 50
50 cmcm ceea
ceea ce presupune asigurarea
ce presupune asigurarea unei
unei rigidităţi
rigidităţi ridicate
ridicate ce
ce corespunde
corespunde
unui modul
unui modul de aproximativ 2000
de aproximativ bar, ceea
2000 bar, ceea ce
ce permite
permite red ucerea grosimii
reducerea grosimii straturilor
straturilor
superioare.
superioare.
Utilizarea
Utilizarea materialelor
materialelor loc ale tratate
locale tratate cucu lianţi
lianţi hidraulici,
hidraulici, evită
evită necesitatea
necesitatea
utilizării de
utilizării de materiale
materiale noi,
noi, costisitoare.
costisitoare.
În
În cazul utilizării armării
cazul utilizării arrnării cu
cu fibre
fibre sese poate
poate reduce
reduce grosimea
grosimea straturilor
straturilor
superioare
superioare aleale fundaţiei,
fundaţiei, respectiv
respectiv cu
cu 66 cmcm la
la balastul
balastul tratat
tratat cu
cu bitum
bitum şi cu cu 55 cm
cm aa
stratului
stratului de
de balast
balast reconstituit
reconstituit modificat.
modificat.
Caracteristic
Caracteristic acestei
acestei metode
metode este
este uniformitatea
uniforrnitatea execuţiei prin uniformitatea
execuţiei prin uniforrnitatea
dozajulu
dozajuluii de
de liant,
liant, calitatea
calitatea amestecului
amestecului realizat.
realizat.

În
În concluzie,
concluzie, avantajele
avantaj ele obţinute prin această
obţinute prin această tehnologie
tehnologie se pot enumera
se pot enumera astfel:
astfel:

-- grosimea
grosimea tratamentului
tratamentului realizat
realizat pe
pe 50cm;
50cm;
-- condiţia
condiţia de
de granulometrie
granulometrie aa materialului
materialului este
este ca
ca 80%
80% să
să treacă prin sita
treacă prin sita de
de
20
20 mm pentru aa răspunde
mm pentru problemelor de
răspunde problemelor de gelivitate;
gelivitate;
-- calitate
calitate corespunzătoare
corespunzătoare aa malaxajului
malaxajului între
între material,
material, ciment,
ciment, fibre
fibre şi apă;
apă;
 -- calitate
calitate corespunzătoare
corespunzătoare aa punerii
punerii în
în operă
operă şi o
o nivelare
nivelare riguroasă.
riguroasă.

Dozaj
Dozaj ciment:
ciment: 5,9
5,9 -- 6%
6%

Granulometrie:
Granulometrie: 63
63 mm
mm .................
................. trece
trece 100%
100%
20
20 mm
mm .................
................. trece
trece 93%
93%
55 mm
mm .................
................. trece
trece 63%
63%

Apă:
Apă: 10
10 -- 23
23 %
%

Conţinut
Conţinut de
de apă
apă după
după tratament:
tratament: 21,6%
21,6%

W opt:
Wopt: 21,08 după Proctor

Rezistenţa
Rezistenţa mecanică
mecanică aa materialul ui tratat:
materialului tratat: 0,285
0,285 MPa
MPa

-2
Deflexiunea medie: δö =
Deflexiunea medie: = 66 -- 11x10
11X10`2mmmm

Compactitate
Compactitate medie:
medie: 98,9
98,9 %
%

P ROCEDEUL ARC
PROCEDEUL ARC 700
700

U tilizează metoda
Utilizează metoda reutilizării
reutilizării materialului
materialului dindin vechiul
Vechiul strat
strat rutier
rutier prin
prin frezare
frezare şi
malaxare
malaxare pe pe loc,loc, într-o
într-o singură
singură trecere,
trecere, cu cu înc orporare de
încorporare de liant
liant hidraulic
hidraulic sau sau
bituminos. Se
bituminos. Se reface
reface astfel
astfel încât
încât sese obţine
obţine un un strat
strat omogen,
omogen, stabil,
stabil, rezistent
rezistent şi
in sensibil la
insensibil la îngheţ.
îngheţ.
Combina
Combina rutierărutieră aferentă, permite oo ranforsare
aferentă, permite ranforsare aa sistemului
sistemului rutier
rutier cu
cu 30 40 %
30 -- 40 %
pentru drumuri
pentru drumuri cu cu trafic
traflc redus.
redus.
Bune
Bune rezultate
rezultate au au dat,
dat, tratarea
tratarea inin situ
situ aa materialului
materialului frezat
frezat cucu 47%
47% ciment
ciment în în
care
care aauu fost înglobatee ffibre
fost înglobat ibre sinte tice de
sintetice de lala 20
20 -- 50
50 mmmm lungime.
lungime. Aceste
Aceste fibre
fibre
încorporate
încorporate în în stratul
stratul reciclat
reciclat conduc
conduc la la oo întârziere
întârziere aa procesului
procesului dede fisurare,
fisurare, dede altfel
altfel
inerentt straturilor
ineren straturilor ruti ere legate
rutiere legate cucu ciment.
ciment. Aceste
Aceste fi bre constituie
fibre constituie în în amestecul
amestecul
agregat-apă-ciment
agregat-apă-ciment funcţi funcţiaa dede armătură.
armătură.
O
O solu
soluţieţie ce
ce s-
s-aa apl icat şi aa dat
aplicat dat rezultate bune în
rezultate bune în ccazul
azul unui
unui trafic
trafic mediu
mediu este
este
următoarea (figura
următoarea (figura 82).82).
ir

ir IIlllllllllllllllllllllllll Anrobat drenant bitum cauciuc

Anfobatdfenantbíülmcaucíuc
/ Etanşare
Etanşare emulsie polimer
emulsie polimer

a / Reciclare ARC 700700 cu

Cu
// / ciment
ciment şi fibre
fibre

Figura
Figura 82
82
 Soluţia
Soluţia constă
constă în
în introducere
introducereaa de de fibre
fibre sintetice
sintetice în
în amestecul
amestecul agregat
agregat frezat-
frezat-
apă-ci ment, etanşarea
apă-ciment, etanşarea acestui
acestui strat
strat reciclat
reciclat cucu emulsie
emulsie cu polimeri şi protecţia
cu polimeri protecţia cu un
cu un
strat
strat tip anrobat
tip anrobat drenat
drenat de
de 4 4 cm.
cm.
Anrobatul
Anrobatul drenant
drenant trebuie
trebuie să să aibă
aibă un un suport
suport impermeabil
impermeabil pentru
pentru o bună
o bună
funcţi onare.
funcţionare.
Prezenţa
Prezenţa fibrelor
fibrelor sintetice
sintetice în paralel cu
în paralel cu oo compactitate
compactitate ridicată
ridicată conduce
conduce lala o
o
creştere
creştere corespunzătoare
corespunzătoare aa unghiului
unghiului de de frecare
frecare internă.
internă. După priza cimentului
După priza cimentului aceste
aceste
fibre
fibre sese opun procesului de
opun procesului de microfisurare
microfisurare datorită
datorită contracţiei
contracţiei hidraulice.
hidraulice.
Etanşarea
Etanşarea cucu emulsie
emulsie polimer
polimer se se execută
execută în în două
două etape
etape succesive pentru aa
succesive pentru
asigura
asigura o o etanşare
etanşare corespunzăto
corespunzătoare are aa stratului
stratului regenerat
regenerat cu
cu metoda
metoda ARC
ARC 700.
700.

Fixarea
Fixarea compoziţiei
compoziţiei materialului
materialului regenerat în metoda
regenerat în metoda ARC
ARC 700:
700:

hh -- adâncimea
adâncimea de de malaxare
malaxare [m]
[m]
3
MM -- masa
masa volumică
Volumică aparentă
aparentă înîn stare
stare uscată
uscată aa stratului
stratului compactat
compactat [t/m
[t/m3]]
dd -- dozaj
dozaj de
de ciment
ciment exprimat
exprimat înîn %% din
din M
M
2
cc -- dozaj
dozaj de
de cciment
iment exprimat
exprimat [Kg/m
[Kg/mz]]
aa -- adaosuri
adaosuri (întârzietori
(întârzietori de priză) [%c]
de priză) [%c]
ΔAWw -- creşterea
creşterea volumului
Volumului dede apă
apă [%]
[%]

Dozarea
Dozarea materialelor
materialelor pulverulente
pulverulente (ciment):
(ciment):
2
C=1000 [Kg/n12]]
c=1000 xX h xX M xX d [Kg/m
Dozarea
Dozarea ape i:
apei:
2
W=1ooo xX h xX M xX Δ
W=1000 AWw [l/m
[1/m2]]

Dozarea
Dozarea adaosurilor:
adaosurilor:
2
A
A== 1000
1000 x
x cc x
x aa [g/m
[g/mz]]

Controlul
Controlul calităţii
calităţii execuţiei
execuţiei

Reglarea
Reglarea dozajului
dozajului mediu
mediu se se determină
determină prinprin cântărire
cântărire la
la un
un eşantion
eşantion de de 1m
lm
lungime pe
lungime pe întreaga
întreaga lăţime
lăţime de
de lucru
lucru aa echipamentului.
echipamentului.
Condiţiile
Condiţiile de de răspândire
răspândire în în cazul
cazul vitezei
Vitezei dede lucru
lucru de
de 5m/min.,
Sm/min., lăţime
lăţime 2,05m
2,05m
2
sunt pentru dozajul
sunt pentru dozajul de
de 30 Kg/mz..
30 Kg/m
Coeficient
Coeficient de de variaţie
Variaţie longitudinală
longitudinală esteeste limitat
limitat lala 5%.
5%.
A RC 700
ARC 700 este
este o o tehnică
tehnică de de întreţinere
întreţinere cece intră
intră în
în categoria
categoria reabil itării unui
reabilitării unui
drum,
drum, ca re îi
care permite totodată
îi permite totodată dede ai restitui carosabilului
ai restitui carosabilului dindin calităţile
calităţile pierdute printr-
pierdute printr-
un cos
un costt al
al lucrărilor
lucrărilor reduse
reduse faţă
faţă de
de reconstrucţia
reconstrucţia lui.
lui.

Avantaje obţ
Avantaje inute:
obţinute:

1. Ecologic:
l. Ecologic: -- lucru
lucru la
la rece;
rece;
-- materiale
materiale locale.
locale.
2. Economic:
2. Economic: -- la
la rece
rece -- reducer ea consumurilor
reducerea consumurilor energetice;
energetice;
23%
23% -- tratament parţial;
tratament parţial;
-- reducerea
reducerea costurilor
costurilor materiale
materiale şi al
al transporturilor.
transporturilor.

3. Tehnic:
3. Tehnic: -- rigidizarea
rigidizarea stratului
stratului tratat;
tratat;
fect de
-- eefect de dală.
dală.

CARACTERISTICI
CARACTERISTICI ALE
ALE C OMBINEI ARC
COMBINEI 700 (Figura
ARC 700 (Figura 83)
83)

l. Do
1. zarea componentelor:
Dozarea componentelor: sunt
sunt amplasate pe oo semiremorcă
amplasate pe semiremorcă aa combinei
combinei
3
-- stocaj
stocaj apă
apă 20
20 m
m3
3
-- stocaj
stocaj ciment
ciment 15
15 m
m3

Dispozitiv
Dispozitiv dozaj
dozaj apă
apă şi ciment
ciment 30 Kg/m22 controlate
30 Kg/m prin echipamente
controlate prin echipamente de
de măsură
măsură şi
control
control electronic
electronic pentru:
pentru:

-- viteza
Viteza de
de deplasare
deplasare aa combinei
combinei
-- densitatea
densitatea ciment
ciment
-- lăţimea
lăţimea de
de lucru
lucru

În
În figura
figura 8484 se
se prezintă
prezintă echi pamentul specializat
echipamentul pentru dozarea
specializat pentru dozarea constituenţilor
constituenţilor
de
de aport
aport înîn material
material frez at din
frezat din stratul Vechi.i. Materialul
stratul vech Materialul dede aport
aport este
este repartizat pe
repartizat pe
suprafaţa
suprafaţa frezată
frezată după
după care urmează maşina
care urmează maşina de de frezat,
frezat, care
care este
este echipată
echipată şi cu
cu un
un
malaxor
malaxor înîn strat,
strat, un
un sistem
sistem de
de repartiţie
repartitie în profil transversal
în profil transversal şi oo lamă
lamă de
de profilare
profilare în
în
secţiunea
secţiunea transversală
transversală aa carosabilului
carosabilului (figura
(figura 85).
85).

Frezarea – Echipament
Frezarea - Echipament
 MALAXARE
MALAXARE ŞASIU REGLABIL
REGLABIL MALAXOR
MALAXOR

Figura
Fkyura 83

Arc - dozaj

Cuvă 1500|
adjuvant Grup
electrogen
Cuvã apă
10m
_1
cabină '
J

\
\LŸ-*'
\

Dozator Fluidificare I cu aer

Osie
COmprlmat
reglabilá

Figura 84
Figura 84
 1

Figura
Figura 85
85
1 Malaxor
Malaxor
2 Repartitor
Repartitor
3 Lamă profilare
Lamă profilare

În
În tabelul
tabelul 30
30 se prezintă performanţele
se prezintă performanţele echipamentului
echipamentului corespunzător
corespunzător
diverselor
diverselor materiale
materiale rutiere,
rutiere, funcţie
funcţie de
de densităţile
densităţile obţinute
obţinute exprimate
exprimate în
în grame pe
grame pe
centimetru
centimetru cub.
cub.

TABEL
TABEL 3030
Adâncimea
Adâncimea dede Balast
Balast stabilizat
stabilizat Beton
Beton (balast)
(balast) de
de Beton
Beton slab
slab
mă surare Δ
măsurare AHH cu
cu zgură
zgură (laitier)
(laitier) ciment
ciment compactat
compactat pervibrat
pervibrat
5mm
5mm - - 2,31
2,31
3cm
3cm 2,13
2,13 2,14 2,34
2,34
Densitate
Densitate maxim
maximăă H/2
H/2 2,20
2,20 2,20
2,20 2,35
2,35
>
> H/2
H/2 1,98
1,98 2,05
2,05 2,36
2,36
 Beton
Beton compactat prin presare
compactat prin presare si
si vibro-compactare
Vibro-compactare rezultă
rezultă o
o structură
structură mai
mai
deosebită
deosebită la
la care
care contactele
contactele dintre
dintre granule
granule sunt
sunt "cimentate"
"cimentate" respectiv
respectiv legate prin pasta
legate prin pasta
de
de ciment
ciment (figura
(figura 86).
86).

Granulă
Granulă

Gol
Gol
P astă de
Pastă de ciment
ciment

Figura
Figura 86
86

Betonul pervibrat presupune

Betonul pervibrat presupune o reaşezaree aa structurii
o reaşezar structurii în
în stare
stare compactată
compactată la
la care
care
volum
Volumulul de
de goluri
goluri este
este minim.
minim. În
In această
această si tuaţie volumul
situaţie Volumul de de goluri
goluri dintre
dintre granule
granule
este
este ocupat de
ocupat pasta de
de pasta de ciment
ciment (figura
(figura 87).
87).

Granulă
Granulă

Pastă
Pastă de
de ciment
ciment

Figura
figura 87
6/

Balastul
Balastul stabilizat
stabilizat are
are oo structură
structură asemănătoare
asemănătoare cu betonul compactat
cu betonul compactat numai
numai
ccăă dozajul
dozajul de
de ciment
ciment este
este redus
redus 3-5%
3-5% ajung ând la
ajungând un maxim
la un maxim de
de 6%.
6%.

Literatura
Literatura de
de spec ialitate propune
specialitate propune pentru
pentru betonul slab un
betonul slab un dozaj
dozaj de
de 8-14%
8-l4%
ciment
ciment (norma
(norma franceză
franceză ffigura
igura 88).
88).

Funcţie
Funcţie de
de cantitatea
cantitatea de
de apă
apă se
se impune
impune şi tehnologia
tehnologia de
de execuţie:
execuţie:

-- la
la betonul
betonul compa ctat, se
compactat, se umectează
umectează în în continuare pentru ca
continuare pentru ca hidratarea
hidratarea
cimentului
cimentului să să continue
continue 77 zile
zile dup
dupăă fisurare
fisurare (a/c
(a/c <
< 0,6);
0,6);
-- la
la betonul
betonul pervibrat
pervibrat raportul
raportul a/c
a/c =
= 0,6 – 0,8
0,6 - 0,8 respectiv
respectiv întreaga
întreaga cantitate
cantitate de
de
apă
apă se
se afectează
afectează la
la turnare
turnare,, menţinând
menţinându-seu-se atmosfera
atmosfera umedă
umedă pe perioada
pe perioada
întăririi
întăririi după
după reglementările betonului clasic.
reglementările betonului clasic.
 muĭmum

100

12
32
se

21
a4
97

71
X

maximum
TÅMISÅTS

100

27

11
46

19
60
90

72

BALAST 0/14
mlnlmurñ

100

5
9
26

13
50

38
85

68

2322223232
10

Figura
Figura 88
88

Din punct de
Din punct de vedere
Vedere al
al lucrabilităţii,
lucrabilităţii, balastul
balastul stabilizat
stabilizat şi betonul
betonul compactat
compactat
presupune oo energie
presupune energie de
de compactare
compactare mare
rnare cucu realizări
realizări ale
ale densităţii
densităţii variabile
Variabile pe
pe
grosimea
grosimea stratului,
stratului, pe
pe când
când betonul pervibrat are
betonul pervibrat are oo maniabilitate
maniabilitate mai
mai bună
bună la
la care
care
corespunde
corespunde o o densitate
densitate în
în strat
strat mai uniform (tabelul
mai uniform (tabelul 30).
30).
În
În figurile
figurile 88,89
88,89 se
se prezintă,
prezintă, fusurile
fusurile granulometrice pentru cele
granulometrice pentru cele două
două categorii
categorii
de
de agregat
agregat 1l şi 2
2 când
când se
se ia
ia în
în consideraţie
consideraţie şi aportul
aportul cimentului.
cimentului.

Aceste
Aceste agregate
agregate aglomerate
aglomerate cu cu ciment
ciment sunt
sunt încadrate
încadrate dede normativul
normativul francez
francez
N.F.P. 98-122/1991
N.F.P. 98-122/ 1991 în patru grupe
în patru grupe înregistrate
înregistrate la
la simbolurile
simbolurile G 1,G2,G3,G4 (figura
G1,G2,G3,G4 (figura 90).
90).
Astfel,
Astfel, straturile
straturile executate
executate pe pe principiul
principiul reciclării
reciclării la
la care
care caracteristicile
caracteristicile rezultate
rezultate din
din
grupul
grupul de
de valori
Valori R t360 cu
Rt360 cu E 360 se
E360 se încadrează
încadrează în în zona
zona G 4, se
G4, pot considera
se pot considera înîn categoria
categoria
betoanelor de
betoanelor de ciment pentru fundaţii
ciment pentru fundaţii rutiere.
rutiere.

Spre
Spre exemplu punctul (A)
exemplu punctul (A) din
din figura
figura 9090 corespund
corespund grupului
grupului de de valori
Valori
Rt360=0,4MPa şi E
Rt360=0,4MPa 360=5000MPa. Aceste
E360=5000MPa. Aceste valori
Valori presupun
presupun obţinerea
obţinerea R t60=0,65;
Rt60=0,65;
Rt360=0,65x0,4=0,26 MPa,
Rt360=0,65x0,4=0,26 MPa, respectiv
respectiv E60 =
E60 = 0,70
0,70 x
X E360
E360 adică
adică E 60= 3500MPa.
E60: 3500MPa.
2
Deci,
Deci, R t360=0,26MPa=260KPa=2,6daN /cm2
Rt360=0,26MPa=260KPa=2,6daN /cm corespunde unui balast
corespunde unui balast stabilizat
stabilizat
cu
cu 3%
3% ciment.
ciment.

În
În cazul
cazul punctului
punctului (B)
(B) din
din figura
figura 90
90 corespunde
corespunde grupul
grupul de
de valori
Valori Rt360=1,1 MPa
Rt360=l,l MPa
şi
Şl E360= 5000MPa.
E360: SOOOMPEI.
La
La rândul
rândul lor
lor aceste
aceste valori presupun obţinerea
Valori presupun obţinerea în
în laborator
laborator pe
pe epruvete
epruvete din
din
acelaşi
acelaşi material:
material:
2
R t60=0,65x R
Rt60=0,65x t360=0,65x1,1=0,72MPa=7,2 daN/cm
Rt360=0,65x1,l=0,72MPa=7,2 daN/cm2 ceea
ceea ce
ce corespunde
corespunde unui
unui
beton compactat
beton pentru fundaţii
compactat pentru fundaţii rutiere.
rutiere.

În
În fine,în
fine,în cazul
cazul punctului
punctului C C din
din figura
figura 90
90 dacă
dacă se
se iau
iau în
în consideraţie
consideraţie grupul
grupul de
de
valori
Valori R t360 =
Rt360 = 2MPa
ZMPa şi E 360=5000MPa, acestea
E360=5000MPa, acestea corespund
corespund valori
Valori ale
ale încercărilor
încercărilor de
de
laborator
laborator
2
R t60=0,65x R
Rt60=0,65x t360=0,65x2=1,3 MPa=13daN/cm
Rt360=0,65x2=l,3 MPa=l3daN/cm2..
respectiv
respectiv
2
E 60=0,7 x
E60=0,7 XE 360=3500 MPa=35000
E360=3500 MPa=35000 daN/cm
daN/cmz..

Valoarea
Valoarea de
de Rt60=1,3 MPa
Rt60=l,3 MPa intră
intră deja
deja în
în categoria
categoria betoanelor
betoanelor de
de ciment
ciment vibrate.
Vibrate.
 am că bwšš
Nu
NV

_
mm
ma

Figura 89
89
S
cow

Figura
Eašîê 82.:q Ezšã.:
i mþ<w_§<»
bn
Rt 360 [MPa]

ATE
VIBR
E
OAN
BET
TE
PA CTA
COM
O ANE
BET

IZAT
ST ABIL
AST R
BAL U CIMEN
C

E360
[MPa]

Rt360=Rezistenţa la
Rt360=Rezistenţa la în tindere la
întindere la 360
360 zile
zile
E360 =
E360 = Modul
Modul de
de elasticitate
elasticitate

Figura 90
Figura 90
CONCLUZII
CONCL UZII

Lucrarea
Lucrarea de
de faţă
faţă doreşte
doreşte să prezinte unele
să prezinte unele aspecte
aspecte teoretice
teoretice şi practice
practice legate
legate de
de
exploatarea
exploatarea drumurilor
drumurilor ce
ce conduce
conduce lala agresarea
agresarea structurii
structurii rutiere,
rutiere, în
în urma
urma căreia
căreia apare
apare
degradarea
degradarea respectiv
respectiv vătămarea
vătămarea sistemului
sistemului rutier.
rutier.

Punând
Punând înîn balanţă
balanţă factorii
factorii de
de agresivitate
agresivitate şi fenomenele
fenomenele de
de vătămare
vătămare rezultate,
rezultate,
cu
cu explicitarea
explicitarea teoretică
teoretică aa legăturilor
legăturilor existente
existente între
între aceste
aceste două
douã aspecte,
aspecte, se
se pot
pot
calcula
calcula indicii
indicii de
de stare
stare tehnică
tehnică care permit evaluarea
care permit evaluarea metodelor
metodelor de
de remediere.
remediere.

În
În ultima parte sunt
ultima parte prezentate câteva
sunt prezentate câteva din procedeele tehnologice
din procedeele tehnologice de
de remediere
remediere
aa defectelor
defectelor apărute
apărute şi câteva
câteva dintre
dintre metodele preconizate la
metodele preconizate la repararea
repararea
îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor rutiere.
rutiere.
 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE

1.. DICU
DICU M.
M. "Fisurarea
"Fisurarea structurilor
structurilor rutiere
rutiere mixte"
mixte" -- Teză
Teză doctorat
doctorat 1996
1996 --
UTCB
UTCB Bucureşti
Bucureşti

2.. CAROFF
CAROFF G.
G. "Necesitatea
"Necesitatea întreţinerii
întreţinerii -- Aspecte
Aspecte economice
economice în
în comportarea
comportarea
structurilor"
structurilor" RGRA
RGRA 662,
662, 1989
1989

3.. CAROFF
CAROFF G.
G. "Agresivitatea
"Agresivitatea traficului
traficului greu.
greu. Analiză
Analiză statistică aplicatiVăă la
statistică şi aplicativ la
dimensionarea
dimensionarea şoselelor"
soselelor" RGRA
RGRA iulie
iulie 1981
1981

4.. JERCAN
JERCAN S.
S. "" Construcţii
Construcţii de
de drumuri"
drumuri" CURS
CURS ICB
ICB 1981
1981

5.. JERCAN
IERCAN S.
S. "" Suprastructura
Suprastructura şi întreţinerea
întreţinerea drumurilor"
drumurilor" Editura
Editura didactică
didactică
1988
1988

6.. XXXXX
XXXXX REFERENCES
REFERENCES

•0 AHARONI
AHARONI S.M. S.M. 1973
1973 "Wear
"Wear of polymers by
of polymers by roll-formation"Wear,
roll-formation"Wear, 25, 25, 309
309
-- 327.
327.
•0 A.I.P.C.R.
A.I.P.C.R. 1987
1987 "" Caracteristiques
Caracteristiques de de surface"
surface" Actes
Actes des
des travaux
travauX dudu
o o
comite
comite technique
technique n 1, XVIII
n01, XVIII0 Congres
Congres Mondial
Mondial de de la
la Route,
Route, Bruxelles
Bruxelles
•o AKIYAMA
AKIYAMA Y. Y. 1985
1985 "" Theory
Theory and and practice
practice of of filler
filler renforcement.
renforcement. 5: 5:
Relationship between basic
Relationship between properties of
basic properties of carbon
carbon black
black and performance of
and performance of
rubber
rubber compound"
compound" Int. Int. Polymer
Polymer Sci.Sci. Technol.,13,T44-T56.
Technol.,13,T44-T56.
•0 AMBELANG
AMBELANG J.C. J.C. 1973
1973 "Testing
"Testing of of tire
tire treadwear
treadWear under
under laboratory
laboratory andand
under service
under service conditions"
conditions" TireTire Sci.
Sci. Technol.,1,
Technol.,1, 39-46.
39-46.
•0 AMEROGEN
AMEROGEN G.J. GJ. 1955
1955 "Influence
"Influence of of carbon
carbon black
black onon oxidation,
oxidation, hysteresis
hysteresis
and
and wear
Wear ofof rubber"
rubber" Trans.
Trans. Inst.
Inst. Rubber
Rubber Ind.,
Ind., 31,
31, 70-88
70-88
•0 AMON
AMON F.H. F.H. et
et DANNENBERG
DANNENBERG E.M. E.M. 1955
1955 "Determination
"Determination of of relative
relative road
road
wear
Wear ratings
ratings of
of tire
tire tread
tread stock"
stock" R ubber World,
Rubber World, 131,131, 627-634,
627-634, 639,
639, 771-775
771-775
et
et 780.
780.
•0 AMONTONS
AMONTONS G. G. 1699
1699 "De "De la la resistance
resistance causee
causee dansdans lesles machines"
machines"
Memoires
Memoires de de l'Academie
l'Academie royale
royale A, A, 12,
12, 257-282.
257-282.
•0 ARIANO
ARIANO R. R. 1930
1930 "The
"The coefficients
coefficients of of friction
friction between
between rubber
rubber and
and various
Various
materials"
materials" India
India Rubber
Rubber Journal,
Journal, 79,79, 56-58.
56-58.
•0 ARNOLD
ARNOLD S.P. S.P. ROBERTS
ROBERTS A.D. A.D. et et TAYLOR
TAYLOR A.D. A.D. 1987
1987 "Rubber
"Rubber friction
friction
dependence
dependence on on roughness
roughness and and surface
surface energy"
energy" Journal Natural Rubber
Journal Natural Rubber
Research,2,
Research,2, 1-14
1-14
•0 BEST
BEST B., B., MEIJERS
MEIJERS P. P. etet SAVKOOR
SAVKOOR A.R. A.R. 1981
1981 "The
"The formation
formation of of
Schallamach
Schallamach waves"
Waves" Wear,
Wear, 65,65, 385
385 -- 396.
396.
 •0 BARQUINS
BARQUINS M. M. COURTEL
COURTEL R. R. et
et THIRION
THIRION P. P. 1974
1974 "" Sur
Sur l'observation
l'observation
des
des ondes
ondes de de Schallamach,
Schallamach, etet leur
leur role
role dans
dans lele frottement
frottement dudu caoutchouc"
caoutchouc"
Wear,
Wear, 27,
27, 147-150.
147-150.
•0 BARQUINS
BARQUINS M., M., MAUGIS
MAUGIS D. D. etet COURTEL
COURTEL R. R. 1975
1975 "MIcro-glissements
"MIcro-glissements
dans
dans l'aire
l'aire de
de contact
contact d'une
d'une bille
bille de
de verre
verre et
et d'une plaque de
d'une plaque de caoutchouc
caoutchouc au au
cours
cours dudu deplacement preliminaire" Comptes
deplacement preliminaire" Comptes rendus
rendus Acad.
Acad. Sc.
Sc. Paris,
Paris, 280,
280,
49-52.
49-52.
•0 BARQUINS
BARQUINS M. M. etet COURTEL
COURTEL R. R. 1975
1975 "Rubber
"Rubber friction
friction and
and the
the rheol ogy
rheology
of
of viscole lastic contact"
viscolelastic contact" Wear,
Wear, 32,
32, 133-1 50.
133-150.
•o BARQUINS
BARQUINS M. M. COURTEL
COURTEL R. R. etet MAUGIS
MAUGIS D. D. 1976a
1976a "On
"On the
the domain
domain ofof
existence
existence ofof interfaceons"
interfaceons" Wear,
Wear, 38,3 8, 193-194.
193- 1 94.
•0 BARQUI
BARQUINS NS M. M. COURTEL
COURTEL R. R. etet MAUGIS
MAUGIS D. D. 1976b
1976b "Frictions
"Frictions onon
stretch ed ru
stretched bber "" Wear,
rubber Wear, 38,
38, 385-389.
385-389.

7.
7. RĂCĂNEL
RĂCĂNEL I.
I. "" Metode
Metode de
de calcul
calcul la
la sisteme
sisteme rutiere
rutiere rigide"
rigide" -- Teză
Teză doctorat.
doctorat.

8.
8. JERCAN
JERCAN S.
S. "Conlucr area asfaltului
"Conlucrarea asfaltului cu
cu betonul
betonul de
de ciment
ciment în
în îmbrăcăminţi
îmbrăcăminţi
rutiere
rutiere mixte"
mixte" R evista Transporturi
Revista Transporturi nr.10/1966
nr.10/1966

9. CAUWELAERT
9. CAUWELAERT M.F.
M.F. "" Studiul
Studiul privind
privind gradientul
gradientul de
de temperatură
temperatură înîn
fundaţii
fundatii rutiere
rutiere din
din beton
beton de
de ciment"
ciment" Al
Al XII-lea
XII-lea
Congres
Congres Mondial
Mondial dede Drumuri
Drumuri VIENA
VIENA 1979.
1979.

10. CAUWELAERT M.F.

10.CAUWELAERT M.F. "" Strat
Strat de
de fundaţie
fundaţie şi strat
strat de bază tratate
de bază tratate cu lianţii
cu lianţ
hidraulici"
hidraulici" AlAl XII-lea
XII-lea Congres
Congres Mondial
Mondial de de Drumuri
Drumuri
VIENA
VIENA 1979.
1979.

11. BONMOT J.
11.BONMOT J. "" Fissuration
Fissuration de
de retrait
retrait des
des chaussees
chaussees aa assises
assises traitees
traitees aux
aux
liants
liants hydrauliques.
hydrauliques. Buletin
Buletin Laison
Laison 156/1988.
156/1988.

12. VICQ
12. VICQAA "Rechargement
"Rechargement de de chaussees
chaussees en en beto n influence
beton influence desdes
caracteristiques
caracteristiques du
du rechargement
rechargement sursur la
la tendance
tendance aa la
la remontee
remontee
des
des fissures
fissures sous
sous l'action
l'action de
de sollicitations
sollicitations thermiques".
thermiques".

13. MARCHAND J.P.

13.MARCHAND J.P. "Fissuration
"Fissuration dans
dans les
les couches
couches de
de roulement"
roulement"
GOACOLOU H.
GOACOLOU H.

14. GOACOLOU H.
14.GOACOLOU H. "" Les
Les mecanismes
mecanismes dede fissuration-Etude thorique
fissuration-Etude thorique du
du temps
temps
de
de remontee
remontee des
des fissures
fissures au
au travers
travers des
des couches
couches de
de surface"
surface"

15. COLOMBIER J.
15.COLOMBIER J. "Fissuration des
"Fissuration des chausses,
chausses, nature
nature et
et origine
origine des
des fissures
fissures
moyens
moyens pour
pour maitriser
maitriser leur
leur remontee"
remontee"

16. XXX
16.XXX "Ghid pentru evaluarea
"Ghid pentru evaluarea stării
stării de
de degradare
degradare la
la sisteme
sisteme rutiere
rutiere
 simple
simple şi semirigide"
sernirigide" CESTRIN
CESTRIN A.N.D.
A.N.D.

17. XXX
17.XXX "" Ghid
Ghid de
de îîntreţinere
ntreţinere sisteme
sisteme rutiere"
rutiere" Franţa
Franţa

18. ANTON V.
18.ANTON V. "Tipuri
"Tipuri de
de degradări
degradări specifice
specifice îmbrăcăminţilor
îmbrăcăminţilor din beton de
din beton de
ciment"
cimen " -- Teză
Teză doctorat UTCB 1997.
doctorat UTCB 1997.