Istoria blestemata a Manastirii Vacaresti, monumentul distrus de Nicolae Ceausescu

unde s-au filmat scene din ,,Noi, cei din linia intai"
Mariana Iancu,

Potrivit istoricului Panait I. Panaite, din cauza filmarilor facute de Sergiu Nicolaescu pentru filmul ,,Noi, cei din
linia intai", in incinta manastirii s-au folosit aruncatoare de flacari, petarde si s-a perindat o masa de ostasi cu
vehicule grele, tunuri si tancuri, astfel producandu-se mai multe stricaciuni.

Manastirea Vacaresti a fost construita in 1716-1722 de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat, acest
asezamant a avut functie monastica, de curte domneasca si totodata aceea de centru cultural al Europei secolului
XVIII.
Anul 1864 marcheaza inceputul declinului pentru Manastirea Vacaresti care este transformata in penitenciar.
Calugarii sunt evacuati, iar chiliile sunt transformate in celule. La ferestre si creneluri apar gratii, iar arhitectura
monumentului este alterata grav de adaugirile impuse de noua destinatie. Casa domneasca a Mavrocordatilor
este transformata in spital al inchisorii, staretia devine penitenciar de femei, paraclisul este inchis, iar biserica
este rezervata uzului religios duminical al detinutilor. Sunt realizate o serie deateliere, destinate muncii prestate
de acestia. Astfel, in decurs de cateva decenii, acest bastion al ortodoxiei europene sufera o iremediabila
deteriorare morala in perceptia colectiva din tara si din exterior.

In 1914, Tudor Arghezi este inchis la Vacaresti, pentru ca a scris articole considerate de autoritati drept
"agitatie razboinica". Perioada este imortalizata de poet in volumul memorialistic "Poarta Neagra". Tot in acea
perioada este incarcerat si Ioan Slavici, care a descris viata la Vacaresti in cartea "Inchisorile mele". Totusi, cel
mai complet tablou al vietii de penitenciar de aici se datoreaza lui Mircea Damian, care publica in 1924 cartea
"Celula nr. 13", spune Florin Dobrescu, vicepresedinte al organizatiei Gogu Puiu si Haiducii Dobrogei. In 1924
este incarcerat la Vacaresti si Corneliu Zelea Codreanu.

Pe la Vacaresti au trecut si Ana Pauker si Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sub regimul comunist, detinutii politici vor
fi adusi la Vacaresti fie la spitalul din incinta penitenciarului (dupa obiceiul bolsevic, erau adusi atunci cand nu
se mai putea face nimic), fie in tranzit sau pe timpul implicarii in alte procese colaterale.
In 1973, penitenciarul este evacuat, dispunandu-se ample masuri de restaurare a cladirilor. Scopul declarat era
transformarea Vacarestilor intr-un amplu ansamblu muzeistic de arta medievala romaneasca. Acum sunt
restaurate: casa domneasca, paraclisul, staretia, cuhniile si galeria pe doua nivele de pe latura de rasarit. Insa,
cativa ani mai tarziu, in 1977, Directia Monumentelor Istorice este desfiintata si astfel, patrimoniul arhitectural
al tarii ramane la discretia lui Nicolae Ceausescu.

Pe 2 decembrie 1984, Ceausescu a vizitat Vacarestii, dispunand demolarea lacasului, sub pretextul construirii pe
platoul dealului a unui nou palat al justitiei. La sfarsitul lui martie 1985, profesorul Panait I. Panait, directorul
Muzeului de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti, sesiza Studioul Buftea ca, in timpul actiunilor de filmare
conduse de Sergiu Nicolaescu pentru un film cu subiect istoric, ,,Noi, cei din linia intai", fapt ce a determinat
interventia la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti au fost aduse grave
avarii monumentului istoric Vacaresti. In adresa se mentiona faptul ca in monument s-au folosit aruncatoare de
flacari, petarde, tancuri si tunuri. Opera de distrugere a fost completata de un grup de tigani din zona, care au
furat icoane pe lemn datand din secolul XVIII, din fericire recuperate.

De cealalta parte a baricadei, protestele si interventiile scrise, apartinand unor personalitati ale vietii culturale de
atunci (Constantin Noica, Geo Bogza, Mihai Sora, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Dinu C. Giurescu, Grigore
Ionescu, Florin Rotaru, Razvan Theodorescu, Peter Derer), nu au avut sorti de izbanda. La fel interventiile
personale ale unor inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane sau cele ale presedintei de onoare a Uniunii
Arhitectilor din Romania, nonagenara Henriette Delavrancea-Gibory, fiica marelui scriitor Barbu Stefanescu-
Delavrancea. Doar tergiversarile intentionate si curajoase ale unor arhitecti, precum Gheorghe Leahu, au facut
ca demonicul plan sa fie intarziat.

Totusi, in intervalul septembrie - decembrie 1986, ansamblul este demolat. Zi si noapte buldozerele si
macaralele lucreaza, in timp ce basculantele cara spre rampa de gunoaie capiteluri, sculpturi, fragmente de
fresca. Zidurile pe care utilajele nu le pot distruge sunt puse la pamant cu dinamita.
In ianuarie 1987 cad ultimele piese ale maretului ansamblu: biserica si galeria estica, cu paraclisul domnesc. De
Sfantul Ioan Botezatorul, platoul dealului Vacaresti, gol, arata ca o rana vie in bataia viscolului.