Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Catedra „Finanţe”

CADRUL PENTRU CALITATE AUDITULUI

Studiu individual la audit

Audor:
elevă gr.FIN1506G
Sanda LIPOVAN

Coordonat:
Andrei ZAPȘA

Chişinău, 2018
1
 Cuprins

INTRODUCERE 3
Capitolul I. FUNDAMENTATAREA A CADRULUI PENTRU CALITATE A
AUDITULUI 4
1.1 Prezentarea generală a cadrului pentru calitatea auditului 4
1.2 Tipuri de audituri ale calității 8

Capitolul II. ANALIZA AUDITULUI CALITĂȚII 9

2.1 Domenii la care se aplică auditul calității 10
2.2 Elementele de audit al calității 11

Capitolul III. STUDIU DE CAZ 12

3.1 Analiza studiului de caz 12
3.2 Documente de audit 13

CONCLUZIE 14
BIBLIOGRAFIE 15

2
 INTRODUCERE

Obiectivul general al unui audit este acela de a furniza asigurarea că situaţiile financiare
examinate sunt complete şi întocmite cu acurateţe, iar operaţiile economice s-au efectuat în
conformitate cu legile şi reglementările relevante în vigoare. Îndeplinirea acestui obiectiv în
condiţii de certitudine absolută, chiar dacă este posibil de realizat, presupune o activitate
costisitoare. Pentru a diminua aceste costuri există însă posibilitatea realizării auditurilor pe bază
de teste. În acest context auditorii, prin rapoartele lor, caută să ofere o asigurare rezonabilă - nu o
asigurare absolută – că situaţiile financiare examinate sunt complete şi întocmite în conformitate
cu prevederile legilor şi reglementărilor relevante în vigoare. Conform principiului bunei practici
în domeniu, Curtea de Conturi şi-a conceput procesul de audit – prezentat în acest manual – în
aşa fel încât să obţină un nivel de încredere de 95%, că situaţiile financiare auditate nu conţin
erori materiale sau neregularităţi. Auditorii nu sunt responsabili pentru prevenirea şi detectarea
corupţiei, fraudei şi erorilor, chiar dacă auditurile anuale pot împiedica săvârşirea de greşeli şi
eventualele neglijenţe. Responsabilitatea pentru prevenirea şi detectarea corupţiei, fraudei şi
erorile, precum şi pentru luarea de măsuri corespunzătoare, revine managementului entităţilor
publice auditate. Totuşi, chiar în aceste condiţii auditorii trebuie să fie în alertă atunci când
constată: slăbiciuni ale controlului intern, neconcordanţe în modul de întocmire a evidenţelor
financiar contabile, erori, operaţiuni economice sau rezultate neobişnuite, care indică existenţa
fraudei, lipsei de probitate sau corupţiei

Informaţiile financiare ar trebui să fie relevante, prompte şi fiabile pentru a răspunde nevoilor
utilizatorilor. Legile şi reglementările naţionale, precum şi părţile interesate dintr-o entitate,
solicită deseori auditul extern al anumitor elemente ale situaţiilor financiare, pentru a îi
încredinţa pe utilizatori că acele informaţii sunt de încredere. Pentru ca un audit extern să îşi
îndeplinească obiectivul, utilizatorii situaţiilor financiare auditate trebuie să fie încredinţaţi că
auditorul a lucrat la un standard corespunzător şi că a fost efectuat un ”audit de calitate”.

Termenul ”calitatea auditului” este utilizat frecvent în dezbaterile dintre părţile interesate, în
comunicările dintre autorităţile de reglementare, normalizatori, firmele de audit şi alte părţi,
precum şi în cercetare şi elaborarea de politici. Calitatea auditului este un subiect complex şi, nu
există o definiţie sau o analiză aferentă care să se fi bucurat de o recunoaştere universală.

Scopul principal al auditului calității este de a evalua acțiunile corective necesare pentru
eliminarea deficiențelor și posibilităților de îmbunătățire a sistemului calității întreprinderii, a
proceselor sale, a produselor și serviciilor pe care le oferă.

3
 CAPITOLUL I. Fundamentarea cadrului pentru calitate auditului
1.1 Prezentarea generală a cadrului pentru calitatea auditului

Cadrul conceptual al auditului calității

Standardul ISO 8402 definește auditul calității ca reprezentând o examinare

sistematică și independentă, efectuată pentru a determina dacă activitățile și rezultatele lor,
referitoare la calitate, corespund dispozițiilor prestabilite, dacă aceste dispoziții sunt efectiv
implementate și corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.

Prin auditurile calității se evaluează:

· sistemul calității întreprinderii în ansamblu sau elemente ale acestuia ;

· rezultatele procesele ( produse, servicii).

Obiectivele generale și importanța auditului calității

Auditul calității poate fi efectuat în urmatoarele scopuri principale :

- evaluarea conformității proceselor și rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un
anumit standard sau un alt document normativ ;
- evaluarea conformității unor elemente ale sistemului calității sau a sistemului în ansamblu cu
cerințele specificate ;
- evaluarea eficacității sistemului calității întreprinderii privin realizarea obiectivelor stabilite ;
- identificarea punctelor critice, surse ale deficiențelor, în desfașuraea activităților din
întreprindere ;
- inițierea măsurilor corective și de îmbunătățire necesare, privind procesele și rezultatele
acestor procese (produse, servici);
- urmărirea aplicării măsurilor corective și de îmbunătățire stabilite.

Termenul calitatea auditului înglobează elementele cheie care asigură un mediu ce

maximizează probabilitatea desfăşurării unor audituri de calitate, în mod consecvent.

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare este ca auditorul să îşi formeze o opinie
asupra situaţiilor financiare pe baza probelor de audit suficiente şi adecvate obţinute cu
privire la măsura în care situaţiile financiare sunt lipsite de denaturări semnificative şi să

4
 raporteze conform constatărilor sale. Un audit de calitate are toate şansele să fi fost derulat
de către o echipă a misiunii, care:

A dat dovadă de valorile, etica şi atitudinile adecvate;

A fost suficient de în cunoştinţă de cauză, calificată şi experimentată şi a dispus de

suficient timp alocat desfăşurării muncii de audit;

A aplicat un proces de audit riguros şi proceduri de control al calităţii care s-au

conformat legii, reglementărilor şi standardelor aplicabile;

A furnizat rapoarte utile şi prompte;

A interacţionat corespunzător cu părţile interesate relevante.

Responsabilitatea pentru desfăşurarea unor audituri de calitate ale situaţiilor financiare le

revine auditorilor. Cu toate acestea, calitatea auditului este cel mai bine atinsă într-un mediu în
care există sprijin din partea, şi interacţiuni corespunzătoare în rândul, participanţilor la lanţul de
furnizare a raportării financiare.
Cadrul îşi propune să crească gradul de conştientizare a elementelor cheie ale calităţii
auditului, aşadar încurajând auditorii, firmele de audit şi alte părţi interesate să se auto-
chestioneze dacă pot face mai mult pentru a întări calitatea auditului în mediile lor de activitate
specifice.
Cadrul se aplică auditurilor tuturor entităţilor indiferent de dimensiunea, tipul şi complexitatea
lor. El se aplică, de asemenea, tuturor firmelor de audit indiferent de dimensiune, inclusiv
firmelor de audit care fac parte dintr-o reţea sau asociaţie. Cu toate acestea, atributele calităţii
auditului, descrise în acest Cadru, variază ca importanţă şi au un impact diferit asupra calităţii
auditului.
Auditorii trebuie să se conformeze standardelor de audit relevante şi stan-dar¬delor de control al
calităţii pentru firmele de audit, precum şi cerinţelor etice sau altor cerinţe de reglementare. Mai
precis, ISQC 12 abordează responsabilităţile unei firme în ceea ce priveşte sistemul său de
control al calităţii auditurilor. Cadrul nu înlocuieşte aceste standarde, nici nu impune standarde
suplimentare, nici nu prevede cerinţe procedurale pentru desfăşurarea misiunilor de audit.
În timp ce calitatea unui audit individual va fi influenţată de resursele iniţiale, procesele,
rezultatele obţinute şi interacţiunile descrise în acest Cadru, Cadrul pentru Calitatea Auditului,
prin el însuşi, nu este suficient în contextul evaluării calităţii unui audit individual. Aceasta
deoarece vor trebui examinate în detaliu aspecte precum natura, plasarea în timp şi amploarea
probelor de audit obţinute ca răspuns la riscurile de denaturare semnificativă dintr-o anumită

5
entitate, gradul de adecvare al raţionamentelor de audit relevante efectuate şi conformitatea cu
standardele relevante.
Cadrul distinge următoarele elemente:
a. Resursele iniţiale
b. Procesul propriu-zis
c. Rezultatele obţinute
d. Interacţiunile cheie în cadrul Lanţului de furnizare a raportării financiare
e. Factorii contextuali
Resursele inițiale

Resursele iniţiale sunt grupate în următorii factori privind resursele iniţiale:

a) valorile, etica şi atitudinile auditorilor, care la rândul lor, sunt influenţate de cultura
preponderentă în cadrul firmei de audit; şi

b) cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa auditorilor şi timpul care le este alocat pentru

efectuarea auditului.

În cadrul acestor factori privind resursele iniţiale, atributele calităţii sunt mai departe
organizate în funcţie de cele direct aplicabile:
a) la nivelul misiunii de audit;
b) la nivelul unei firme de audit şi prin urmare indirect aplicabile tuturor auditurilor
desfăşurate de acea firmă de audit; şi

c) la nivel naţional (sau jurisdicţional) şi prin urmare indirect aplicabile tuturor firmelor
de audit care îşi desfăşoară activitatea în acea ţară şi auditurilor efectuate de
acestea.

Resursele iniţiale care contribuie la calitatea auditului vor fi influenţate de contextul în care
este efectuat un audit, interacţiunile dintre principalele părţi interesate şi rezultatele obţinute.
De exemplu, legile şi reglementările (contextul) pot necesita rapoarte specifice (rezultatele
obţinute) care influenţează aptitudinile (resursele iniţiale) utilizate.

Procesul propriu-zis

Rigurozitatea procesului de audit şi a procedurilor de control al calităţii au impact asupra

calităţii auditului. Anexa 2 descrie mai detaliat atributele calităţii acestui factor privind
procesul propriu-zis la nivelul misiunii, firmei şi la nivel naţional.

Rezultatele obţinute

6
 Rezultatele obţinute includ rapoartele şi informaţiile întocmite oficial şi prezentate de o parte
celeilalte, precum şi rezultatele obţinute generate în urma procesului de audit, care nu sunt de
obicei vizibile celor din afara organizaţiei auditate. De exemplu, acestea pot include
îmbunătăţirile aduse practicilor de raportare financiară ale entităţii şi controlul intern în
raport cu raportarea financiară, care pot rezulta din constatările auditorului.

Rezultatele obţinute în urma auditului sunt deseori determinate de context, inclusiv de

cerinţele legislative. Deşi unele părţi interesate pot influenţa natura rezultatelor obţinute,
altele au o influenţă mai redusă. Într-adevăr, pentru unele părţi interesate, precum investitorii
din companiile cotate, raportul auditorului reprezintă principalul rezultat obţinut.

Interacţiunile cheie în cadrul Lanţului de furnizare a raportării financiare

Deşi fiecare parte interesată separată din lanţul de furnizare a raportării financiare joacă un
rol important în sprijinirea raportării financiare de înalt nivel calitativ, modul în care părţile
interesate interacţionează poate avea un impact deosebit asupra calităţii auditului. Aceste
interacţiuni, inclusiv comunicările atât formale, cât şi informale, vor fi influenţate de
contextul în care este derulat auditul şi vor permite existenţa unei relaţii dinamice între
resursele iniţiale şi rezultatele obţinute. De exemplu, discuţiile dintre auditor şi comitetul de
audit al unei companii cotate în cadrul etapei de planificare pot influenţa utilizarea unor
aptitudini specializate (resurse iniţiale) şi forma şi conţinutul raportului auditorilor către
persoanele responsabile cu guvernanţa (rezultat obţinut). Dimpotrivă, în cazul societăţilor
private, interacţiunea cu proprietarii poate fi mai apropiata pe parcursul auditului. În aceste
circumstanţe, pot avea loc comunicări informale frecvente, care contribuie la calitatea
auditului.

Factorii contextuali

Există un număr de factori de mediu – sau contextuali – precum legile şi reglementările şi

guvernanţa corporativă, care au potenţialul de a influenţa natura şi calitatea raportării
financiare şi, direct sau indirect, calitatea auditului. După caz, auditorii răspund acestor
factori când determină cum pot obţine cel mai bine probe de audit suficiente şi adecvate.

7
1.2 Tipuri de audituri ale calității

Prin auditurile calității pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calității unei
întreprinderi. În funcție de obiectul lor, auditurile calității sunt de trei tipuri.

- auditul calitatii produsului/serviciului ;

- auditul calitatii procesului ;

- auditul sistemului calitatii.

Auditul calității produsului/serviciului

Obiectivele auditului calității produsului

Auditul calității produsului servește pentru evaluarea conformității caracteristicilor de

calitate a unui produs finit sau semifinit ( componente, părți constructive) cu cerințele clientului
sau cu cerințele specificate în documentele de referință (standarde, specificatii tehnice,
documente de fabricatie etc).

Metodologia auditului calității produsului

Efectuarea unui audit al calității presupune, de regulă, parcurgerea următoarelor etape

mai importante :

· examinarea produsului în raport cu documentele de referință, în relație cu procesele

implicate în realizarea produsului și cu materii prime, materialele care au fost
utilizate ;

· elaborarea « raportului de examinare », cu specificarea clară a neconformităților

acestora ;

· stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătățire necesare;

· supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătățire stabilite.

Auditul calității procesului

Obiectivele auditului calității procesului

Auditul calității procesului servește pentru evaluarea conformității unui proces (de
proiectare, producție, administrativ etc.) cu cerințele clientului sau cu cerințele specificate în
documentele de referințe (proceduri și instrucțiuni de lucru, rețete, specificațiile tehnice ale
produselor realizate prin procesul respectiv etc).

Metodologia auditului calității procesului

8
 Efectuarea unui audit al calității procesului presupune, de regulă, parcurgerea
următoarelor etape :

- examinarea tuturor elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat :

- valabilitatea documentelor referitoare la proces (instrucțiuni de lucru, de inspectțe, desene etc) ;
- capacitatea echipamentelor (mașini, instalații etc.) privind realizarea calității cerute ;
- starea echipamentelor de inspecție ăi corectitudinea utilizării acestora ;
- analizele referitoare la materiile prime, materialele prelucrate prin procesul respectiv ;
- rezultatele încercărilor efectuate în cazul pieselor (componentelor) la care se aplică
autocontrolul ;
- elaborarea unor documente intermediare, cuprinzând rezultatele examinării elementelor
menționate (liste de verificare, raport de examinare etc.);
- elaborarea "raportului de audit", cu specificarea clară a neconformităților constatate;
- analiza neconformităților și a cauzelor acestora;
- modificarea structurii procesului de fabricație;
- perfecționarea metodologiei de asigurare a calității materiilor prime, materialelor prelucrate ;
- corectarea desfășurării anumitor faze ale procesului ;
- supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătățire stabilite.

Auditul sistemelor calității

Obiectivele auditului sistemului calității

Auditurile sistemelor calității sunt efectuate în următoarele scopuri principale :

- determinarea conformității elementelor sistemului calității cu cerințele specificate în
documentele de referință ( standarde sau alte documente normative aplicabile);
- determinarea eficacității sistemului calității privind realizarea obiectivelor stabilite în domeniul
calității;
- îmbunătățirea sistemului calității întreprinderii auditate;
- satisfacerea unor cerințe reglementare ;
- înregistrarea (certificare) sistemului calității întreprinderii auditate.

9
 CAPITOLUL II. Analiza auditului calității

2.1 Domenii la care se aplică auditul calităţii

Auditul calităţii se plasează în spirala calităţii şi vizează domenii funcţionale şioperaţionale. 1el
mai cunoscut domeniu este cel al realizării produselor. În prezent are loc o extindere continuă
către servicii şi activităţi funcţionale precum: marketing, aprovizionare,metode, vânzări, service,
administraţie, informatică, logistică, organizare. Dintre toate aceste domenii, noi ne vom opri la
auditul calităţii produsului, procesului şi sistemului calităţii.

Auditul calităţii produsului -are ca obiectiv evaluarea conformităţii caracteristicilor

decalitate ale unui produs cu specificaţiile din documentul de referinţă sau cu cerinţele
expreseale clientului.
Auditul calităţii poate fi orientat în acest caz spre piese, subansamble, produs finit
şi se bazează pe procedurile sistemului de calitate, normative, specificaţii, documentaţia de
execuţie, mijloace de execuţie. De asemenea, auditul calităţii vizează şi evaluarea
eficienţeimăsurilor de asigurare a calităţii produsului.

Auditul calităţii procesului - serveşte la evaluarea capabilităţilor prceselor tehnologice

de fabricaţie de a răspunde cerinţelor exprese ale clientului sau a celor specificate îndocumentele
de referinţă .
Auditul sistetului calităţii - se efectuează asupra sistemului în ansamblul sau a
unor părţi ale acestuia, în scopul evaluării concordanţei dintre conformităţile elementelor
sistemului şi cerinţele din documentele de referinţă, precum şi a eficienţei sistemului
Bazele acestui tip de audit sunt manualul calităţi, procedurile, cerinţele contractuale, planurile
calităţii şi instrucţiunile de verificare, costurile calităţii, raportările managementului asupra
calităţii.
Complexitatea proceselor productive şi, în special, a celor comerciale determină o creşterea
rolului auditării până la profesionalizarea consultanţei şi instituţionalizarea acesteia. Rolul
auditului este de a constitui un factor de corecţie pentru adaptarile cerute de evoluţia pieţei,astfel
încât să fie asigurate calitatea, competitivitatea produselor sau serviciilor şi eficienţa economică
a firmei.

10
1.2 Elementele de audit al calității
Standardul ISO 9000/2000 prevede că auditul se foloseşte pentru evaluarea eficienţei şi
conformităţii unui sistem de management al calităţii, iar rezultatele auditului pot fi utilizate
pentru identificarea oportunităţilor de ameliorare.
Corespunzător acestui standard, auditările sunt:
- interne ,iniţiate de organizaţii, prin care se urmăreşte cunoaşterea modului în care
serespectă politica calităţii în fiecare compartiment implicat în realizarea produsului
sauserviciului, precum şi evaluarea acţiunilor corective necesare în cadrul unei
organizatii cu privire la produs, proces şi sistemul de calitate, şi sunt denumite audituri ,,
prima parte!. #ceste audituri pot constitui elemente de fundamentare la autodeclaraţia de
conformitate a organismului.
Conform ISO 9000/2000, organizaţia îşi poate stabili proprile metode şi frecvenţe ale
auditurilor, precum şi momentul şi mecanismul de raportare, pentru a determina dacă:
 SMC este conform cu reglementările planificate;
 SMC este conform cu ISO 9000/2000 ;
 SMC este conform cu cerinţele stabilite de managementul organizaţiei;
 SMCa fost efectiv implementat şi menţinut eficace.
Unele audituri interne pot avea drept scop evaluarea efectului economic
(utilizarea, cu costuri cât mai mici, a intrărilor în process) şi/sau evaluarea eficenţiei
sistemului calităţii în unitatea respectivă (obţinerea unui raport optim între valoarea intrărilor
şi cea a ieşirilor din process). În cadrul auditurilor interne ale calităţii se disting auditurile
anuale ale calităţii, audituri deosebit de importante în cadrul conducerii şi implementării
Managementului Total al Calităţii în firma respectivă.
- externe ,efectuate de client ori o terţă persoană în contul clientului sau a unei relaţii
contractuale şi de organisme neutre specializate şi independente. auditurile externe, au ca
scop obţinerea unei dovezi în legătură cu capacitatea unei organizatii de a asigura
obţinerea calităţii cerute. Auditurile externe pot fi efectuate de clienţi ai organizaţiei prin
auditori proprii, în scopul evaluării sistemului de calitate al acesteia, sau de un organism
neutru, la cererea organizaţiei, în scopul certificării, caz în care este denumit “audit de
certificare!

11
 Capitolul III. Studiu de caz

3.1 Studiu de caz: Auditului strategic – instrument utilizat în conturarea planului strategic
al unei firme.
Situația ramurii (industriei, sectorului, domeniului de activitate)

1. Descrierea structurii ramurii (domeniului, sectorului)

2. Caracteristici strategice:

 Stadiul ciclului de viață al produselor din cadrul ramurii: actual și de perspectivă.

 Principalele forțe din cadrul ramurii (domeniului, sectorului)
 Caracteristicile relației preț – cost – profit
 Principalii factori de succes
 Principalele probleme cu care se confruntă ramura (domeniului, sectorului)
3. Perspectiva ramurii și principalele oportunități pe care le oferă

 Oportunitățile care determină atractivitatea ramurii (domeniului, sectorului)

 Pericolele care determină reacția defensivă a firmelor
 Concluzii referitoare la ramura respectivă (domeniu, sector)

12
3.2 DOCUMENTE DE AUDIT

PLANUL DE AUDIT, RAPORTUL DE AUDIT

Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii în procesul de

desfîșurare al unui audit și sunt elaborate de către compartimentul de asigurarea calității.

Planul de audit trebuie să respecte anumite cerințe specifice procedurii de auditare și anume:

a) Obiectivele si domeniul auditului

b) Identitatea persoanelor care au responsabilități directe referitoare la obiectivele și domeniul

auditului

c) Identificarea documentelor de referință (standarde ISO, manualul calității, proceduri, etc)

d) Identitatea membrilor echipei de audit

e) Limba utilizată în timpul auditului

f) Perioada și locul efectuării auditului

g) Identificarea entităților organizatorice care trebuie auditate

h) Data și durata fiecărei activități desfășurate în cadrul auditului

i) Programul reuniunilor cu conducerea firmei auditate

j) Cerinte privind confidențialitatea informațiilor

13
 CONCLUZIE

Obiectivele și activitățile reazlizate în cadrul proiectului ,,Cadrul pentru calitate auditului”

au permis identificarea unor aspecte utile a auditului.

În urma celor analizate pe parcursul acestei lucrări am ajusn la concluzia că existența și

dezvoltarea auditlui în legătura directă cu apariția și desvoltarea statului. Scopul principal al
auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi
posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii întreprinderii, a proceselor sale, a produselor şi
serviciilor pe care le oferă.

Auditul calității poate fi efectuat în urmatoarele scopuri principale :

- evaluarea conformității proceselor și rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un
anumit standard sau un alt document normativ ;
- evaluarea conformității unor elemente ale sistemului calității sau a sistemului în ansamblu cu
cerințele specificate ;
- evaluarea eficacității sistemului calității întreprinderii privin realizarea obiectivelor stabilite ;
- identificarea punctelor critice, surse ale deficiențelor, în desfașuraea activităților din
întreprindere ;
- inițierea măsurilor corective și de îmbunătățire necesare, privind procesele și rezultatele
acestor procese (produse, servici);
- urmărirea aplicării măsurilor corective și de îmbunătățire stabilite.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007

2. Standartele naționale de contabilitate.
3. Manual de audit intern, chișinău, 2015
4. http://www.stiucum.com/management/managementul-calitatii/Conceptul-de-audit-al-
calitati85397.php
5. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Auditul-calitatii94.php
6. https://interconformityacademia.files.wordpress.com/2014/01/icf-ro-mcac-auditul-
calitatii-curs.pdf

15
16