PASARELE PIETONALE PE GRINZI

CU GOLURI CIRCULARE COMPOZITE.

CALCULUL ÎN DOMENIUL ELASTIC

Moga Petru 1
Szasz Carol 2
Moga Cătălin 3

Rezumat
În lucrare se prezintă o adaptare a metodologiei de calcul a grinzilor compuse oţel-beton prezentată în
euro-normele SR EN 1994-1-1: 2006: Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea
1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri şi SR EN 1994-2: 2006: Eurocod 4: Proiectarea structurilor
compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli generale şi reguli pentru poduri, la calculul grinzilor cu goluri
compozite, realizate cu tălpi metalice simetrice (realizate din profile de bază identice) sau nesimetrice
(realizate din profile metalice de bază diferite).
Metodologia de calcul este aplicată la calculul pasarelelor pietonale.

Cuvinte cheie: grinzi compozite cu goluri, verificarea la încovoiere, pasarele pietonale, euronorme.

Abstract
In this paper some aspects concerning the design of steel-concrete composite structures are presented.
The steel girders are built-up as rolled sections with circular holes in webs.
In this paper an adaptation of Euro norms EN 1994-1-1:2004. Eurocode 4 - Design of composite and
concrete structures – Part 1-1: General rules for buildings and EN 1994-2:2004. Eurocode 4 - Design of
composite and concrete structures – Part 2: General rules and rules for bridges to the design of composite
steel-concrete girders with circular holes is presented.
The design methodology is used in the design of footbridge superstructures.

Key words: composite girders, rolled sections with circular holes, footbridge superstructures, Euro
codes.

1. Introducere

Structurile compuse (compozite) oţel-beton oferă soluţii deosebit de eficiente în

majoritatea tipurilor de construcţii, fiind utilizate pe scară largă în construcţiilor civile şi în
domeniul podurilor.
Pentru determinarea caracteristicilor secţionale ale secţiunilor compuse, se
foloseşte metoda secţiunii transformate, în care secţiunea transversală neomogenă oţel -
beton se echivalează cu o secţiune omogenă prin transformarea secţiunii betonului din
dală într-o secţiune echivalentă din oţel.

1
Prof. Dr. Ing.- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
2
Dr. Ing.- SC DRUMEX SRL. Cluj-Napoca
3
Dr. Ing. - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
 Această transformare se realizează prin intermediul coeficientului de echivalenţă,
care reprezintă raportul între modulul de elasticitate al oţelului şi al betonului, funcţie de
natura încărcărilor ce acţionează asupra structurii compuse considerate.
Analiza elastică a grinzilor mixte se bazează pe următoarele ipoteze:
 legătura dintre grinda metalică şi dala de beton este continuă şi nu există
lunecare la interfaţa de contact oţel-beton;
 secţiunile plane rămân plane şi după deformare;
 oţelul şi betonul se consideră materiale elastice.
Pe baza acestor ipoteze, secţiunea compusă oţel-beton se poate considera ca fiind
formată dintr-un material omogen echivalent în oţel.
Aria echivalentă în oţel, A1 se calculează cu relaţia:
b eff  hc
A1  A a  A s  (1)
n
în care:
Aa - aria grinzii metalice;
As - aria armăturii flexibile (se poate neglija dacă placa de beton este în zona
comprimată a grinzii);
beff - lăţimea activă din placa de beton, cu rol de talpă a grinzii mixte;
n - coeficientul de echivalenţă (funcţie de tipul încărcării).
Calculul se poate efectua, fie evaluând momentul capabil elastic (Mel.Rd), fie
determinând şi verificând tensiunile pe înălţimea secţiunii.
În cele ce urmează se prezintă o adaptare a metodologiei de calcul a grinzilor
compuse oţel-beton prezentată în euro-normele SR EN 1994-1-1: 2006: Eurocod 4:
Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli
pentru clădiri şi SR EN 1994-2: 2006: Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel
şi beton. Partea 2: Reguli generale şi reguli pentru poduri, la calculul grinzilor cu goluri
compozite, pentru o pasarelă pietonală.

2. Etapele de construcţie. Caracteristici şi notaţii de calcul

Calculul se conduce ţinând seama de fazele şi etapele de construcţie.

Faza 1: Grinda metalică fără conlucrare cu dala de beton

 Această fază de construcţie şi de comportare structurală se desfăşoară de la
montajul grinzilor principale până la intrarea în lucru a dalei de beton armat, respectiv
după 28 de zile de la turnarea betonului.
Faza 1 cuprinde următoarele etape de încărcare:
 Etapa 1: după montajul grinzilor principale.
Grinzile preiau greutatea proprie, iar talpa superioară nu este fixată în general, prin
alte elemente care să împiedice flambajul lateral.
 Etapa 2: după montajul antretoazelor sau a grinzilor secundare şi a contravântuirilor
definitive şi eventual a unora provizorii.
Grinzile preiau greutăţile aferente, dar lungimea de flambaj a tălpii comprimate se
reduce la distanţa dintre antretoaze sau dintre grinzile secundare.
 Etapa 3: după turnarea dalei de beton armat (înainte de întărire).
La încărcările anterioare se adaugă greutatea betonului turnat în dală, greutatea
cofrajelor şi eventual a unor alte încărcări rezultate din procesul tehnologic de turnare.
În general se iau măsuri pentru împiedicarea flambajului tălpii comprimate până la
montajul antretoazelor şi în acest caz etapele 1, 2 şi 3 se tratează unitar.

Faza 2: Grinda metalică în conlucrare cu dala de beton

În această fază grinzile preiau două categorii de încărcări:

 încărcări de lungă durată (lt – long term):
- greutatea „moartă” care se adaugă după priza betonului (întărirea betonului
din dală);
 încărcări de scurtă durată (st – short term):
- acţiunile utile;
- acţiunea vântului;
- acţiunea seismică;
- încărcarea utilă a trotuarelor (dacă este cazul);
- alte încărcări unde este cazul.
Starea de eforturi unitare în grinda structurală se stabileşte ţinând seama de fazele
de construcţie prezentate anterior, iar pentru grinda compusă oţel-beton se operează cu
coeficienţi de echivalenţă beton-oţel diferiţi pentru încărcările de lungă durată şi încărcările
de scurtă durată.
 Se utilizează următoarele notaţii specifice:
L - deschiderea grinzilor;
da - distanţa între antretoaze sau grinzile secundare;
fy - limita de curgere a oţelului;
fck - rezistenţa caracteristică a betonului la compresiune;
 M ;  c - coeficienţi parţiali de siguranţă pentru oţel şi beton;
F1; F2 - fazele de construcţie şi de comportare structurală;
lt; st - încărcare de lungă durată (long term)/încărcare de scurtă durată (short term);
nL - coeficient de echivalenţă oţel-beton pentru încărcări de lungă durată - lt;
n0 - coeficient de echivalenţă oţel-beton pentru încărcări de scurtă durată - st;
ATS - aria tălpii superioare;
ATI - aria tălpii inferioare;
A cTS
.lt
- aria tălpii superioare compuse, evaluată pentru încărcări lt;

A cTS
.st
- aria tălpii superioare compuse, evaluată pentru încărcări st;

h0 - distanţa între centrele de greutate a tălpilor pentru grinda din oţel;

hltc - distanţa între centrele de greutate a tălpilor pentru grinda compusă, încărcări lt

hcst - distanţa între centrele de greutate a tălpilor pentru grinda compusă, încărcări st
 - coeficientul de reducere pentru flambajul tălpii superioare;
MEd - momentul încovoietor de calcul general;
NEd - efortul axial în tălpi din acţiunea momentului încovoietor.

3. Pasarelă cu structură compusă oţel-beton.

Grinzi metalice nesimetrice cu goluri circulare

Se prezintă calculul de bază în domeniul elastic al tablierului cu structură compusă

oţel-beton pentru o pasarelă pietonală, cunoscând următoarele date de proiectare:
- deschiderea structurii: L = 24.0 m; lăţimea utilă: Bc= 3.00 m;
- structura de rezistenţă a tablierului este realizată din două grinzi principale cu
secţiune compusă oţel-beton. Antretoazele, dispuse la distanţa la=2.40 m, sunt
în conlucrare cu dala de beton armat turnat monolit, Figura 1;
- grinzile metalice principale se realizează din profile laminate cu goluri circulare
în inimă, alcătuite prin sudarea unor laminate diferite pentru cele două părţi;
- oţelul pentru grinzile principale: S 275 J2, iar betonul din dala monolită: C 30/37.
 Figura 1 – Secţiunea transversală de principiu a tablierului pasarelei.

3.1. Acţiuni, solicitări

Calculul se efectuează în domeniul elastic.

Lăţimea activă de dală: beff  150 cm

Coeficientul de echivalenţă
Pentru beton în dală Clasa 30/37, Ecm = 33 GPa.

2.1 106
Rezultă : n0   6.36
3.3  105
Se operează cu un coeficient de echivalenţă unic: n  2  n0  2  6.36  12.72

A. Încărcări permanente şi utile

Faza 1: (încărcare pe metru liniar de pasarelă):

Greutatea permanentă în Faza 1 se estimează la valoarea: gt =1440 daN/m
Se obţine: g1 = gt1 /2 = 1440/2 = 720 daN/m =7.2 kN/m
g1  L2 7.2  242 g  L 7.2  24
Rezultă: Mg1    518 kN  m ; Vg1  1   86 kN
8 8 2 2
 Faza 2: (încărcare pe metru liniar de pasarelă):
Încărcare permanentă suplimentară la Faza 1: gt2 = 370 daN/m
Încărcare permanentă suplimentară pentru o grindă:
g2 = gt2 /2 = 370/2 = 185 daN/m  2 kN/m

g2  L2 2  242 g  L 2  24
Rezultă: Mg2    144 kN  m ; Vg2  2   24 kN
8 8 2 2
Încărcare utilă cu oameni: 3x500 daN/m2 = 1500 daN/m
Încărcare utilă pentru o grindă: p  pt / 2  1500 / 2  750 daN / m = 7.5 kN/m

Rezultă: Mp  540 kN  m ; Vp  90 kN

B. Încărcare din vehiculul accidental pe pasarelă

Conform [3]: MV  330 kN  m ; VV  57.5 kN

C. Acţiunea vântului

Conform [3]: w  2.3 kN / m2 .

Acţiunea directă a vântului este preluată de dala de beton armat de la nivelul tălpii
superioare a grinzilor principale, care îndeplineşte şi rolul contravântuirii orizontale.
Acţiunea indirectă a vântului
Momentul încovoietor produs de acţiunea indirectă a vântului: Mw.ind  130 kN  m

Forţa tăietoare produsă de acţiunea indirectă a vântului: Vw.ind  21.6 kN .

3.2. Verificarea grinzilor principale

Grinzile principale metalice se realizează ca grinzi cu goluri circulare în inimă,

alcătuite astfel, Figura 2:
- partea superioară – din profil laminat IPE 600;
- partea inferioară – din profil laminat HEB 800;
- goluri cu diametrul: D = 640 mm;
- distanţa dintre axele golurilor: S = 960 mm;
- la capete grinda se realizează cu inima plină şi înălţime variabilă.
 Figura 2 – Alcătuirea grinzilor principale.

Calculul grinzilor principale se dezvoltă în următoarele ipoteze de comportare a

elementelor structurale:
Ipoteza 1
1. Grinzile cu goluri se comportă similar cu grinzile cu inimă plină, iar în dreptul golului
materialul fiind lipsă, nu se consideră (în mod evident) la evaluarea caracteristicilor
secţiunii;
2. Eforturile unitare normale respectă legea (formula) Navier şi ipoteza lui Bernoulli.

Faza 1: Grinda metalică fără conlucrare cu dala de beton

Caracteristicile grinzii metalice, în dreptul mijlocului golului circular, sunt prezentate
în Figura 3.
Clasa tălpii comprimate:
c 121 (r  24)
Inima tălpii comprimate:   8.08  9  0.92  8.28  Clasa1
tw 12

c [b f  ( t w  2r )] / 2 [220  (12  2  24)] / 2

Talpa:    4.2  Clasa1
tf tf 19
Secţiunea grinzii fiind Clasa 1 se va opera cu modulul de rezistenţă plastic.
Rezistenţa la încovoiere a secţiunii grinzii metalice va fi:
Wpl.  fy 5485.7.  2750  4
c.Rd 
MOtel  10  1508 kN  m
 M0 1.0
Momentul încovoietor de calcul în Faza 1 de montaj este:
MFEd1   G  Mg1  1.35  518  700 kN  m

MFEd1
Se obţine: <1
MOtel
c.Rd
 În faza de montaj se va verifica stabilitatea generală a grinzii, respectiv flambajul
tălpii comprimate (a se vedea calculul de la Ipoteza 2).

Figura 3 – Caracteristicile grinzii metalice, în dreptul mijlocului golului circular.

Eforturile unitare normale în fibrele extreme ale secţiunii grinzii sunt:
- în fibra inferioară:
MFEd1 700  104
(ai1)    688 daN / cm2
Wy.el.b 10175

- în fibra superioară:
MFEd1 700  104
(as1)    1422 daN / cm2
Wy.el.t 4924

Diagrama eforturilor unitare normale în Faza 1 - tehnologică şi de comportare

mecanică a grinzii, este prezentată în Figura 4.

Figura 4.
 Faza 2: Grinda metalică în conlucrare cu dala de beton
În Faza 2 grinda metalică conlucrează structural cu dala de beton armat prin
intermediul conectorilor care preiau lunecarea dintre cele două componente.
Lăţimea echivalentă în oţel a dalei de beton: b*eff  118 mm .

În cazul structurii compuse oţel-beton se operează cu coeficienţii parţiali de

siguranţă M0  1.0 - pentru oţel şi  c  1.5 - pentru beton.

Caracteristicile grinzii compuse sunt prezentate în Figura 5.

Figura 5 – Caracteristicile grinzii compuse și diagrama de efort în Faza 2

Momentul încovoietor de calcul, în Faza tehnologică şi de lucru 2, se obţine din
Grupul de încărcări 1 (încărcare utilă cu oameni):
MFEd2   G  Mg2   Q1  Mp  0.w   w  Mw.ind  1.35  144  1.35  540  0.3  1.5  130  982 kN  m

Eforturile unitare normale în fibrele extreme ale componentei metalice şi ale dalei
de beton vor fi următoarele (Figura 5):
- în fibra inferioară a grinzii de oţel:
MFEd2 982  104
(ai2)  compus
  849 daN / cm2
Wy.el.b 11 602.5

- în fibra superioară:
MFEd2 982  104
(as2)  zs  34.1  460 daN / cm2
Icompus
y.el
727 425

- în fibra superioară a dalei de beton (echivalată în oţel):

 MFEd2 982  104
(cs2)  compus
  622 daN / cm2
Wy.el.t 15 777.8

Eforturile unitare normale totale (finale) în fibrele extreme ale componentei metalice
şi ale dalei de beton vor fi următoarele:
- în fibra inferioară a grinzii de oţel:
fy 2750
ai  (ai1)  (ai2)  688  849  1537 daN / cm2    2750 daN / cm2
 M0 1.0
- în fibra superioară:
fy
as  (as1)  (as2)  1422  460  1882 daN / cm2   2750 daN / cm2
 M0
- în fibra superioară a dalei de beton (echivalată în oţel):
0.85  fck 0.85  300
cs  (cs2)  622 daN / cm2  n   12.72  2162 daN / cm2
c 1.5
Ipoteza 2
Grinzile cu goluri se comportă, în zona golului, similar grinzilor cu zăbrele; efortul
axial tălpi este obţinut din raportul M/h0.
Faza 1: Grinda metalică fără conlucrare cu dala de beton
Caracteristicile tălpilor
În Figura 6 sunt prezentate caracteristicile de rezistenţă ale tălpilor.
TALPA SUPERIOARĂ

TALPA INFERIOARĂ

Figura 6.
 Preluarea momentului încovoietor din secţiune se realizează printr-un cuplu de
două forţe egale şi de semn contrar, C = - I, Figura 7, unde:
MFEd1
C I NF01.Ed 
h0

NF01.Ed
Se verifică condiţia:  1 .0
Nb.Rd
Rezistenţa tălpii la compresiune este cea a unei bare comprimate cu secţiune
unitară:
 Af  f y
   sec tiuni Clasa 1, 2 sau 3
 M1
LT

Nb. Rd 
  Af .eff  f y  sec tiuni Clasa 4
 LT  M 1

În general secţiunea tălpii este cel mult Clasa 3 şi notăm, pentru simplificare, aria
tălpii comprimate cu A0.
A 0  fy
Rezultă: Nb.Rd  LT
 M1

Figura 7.
Coeficientul de reducere LT ţine seama de posibilitatea pierderii stabilităţii tălpii
comprimate prin flambaj lateral, în Faza 1, şi se determină în funcţie de coeficientul de
zvelteţe redus  :
 A 0  fy
  LT   TF    (curba d).
N0.cr.TF

Forţa critică de pierdere a stabilităţii se determină cu relaţia:

N0.cr.TF 
I0.0  
I0.y  I0.z  
( N0.cr.z  N0.cr.T )  ( N0.cr.z  N0.cr.T )2  4 N0.cr.zN0.cr.T  ,

2 I0.y  I0.z   I0.0 

2  E  I0.z A0  2EI0. 
unde: N0.cr.z  ; N0.cr.T   G  I0.t   ; I0.0  I0.y  I0.z  A 0  z2s .
2
I0.0  2 
L cr.z  L cr .T 

În cazul analizat, presupunând că sunt luate măsuri împotriva posibilităţii pierderii

stabilităţii până la montarea antretoazelor, lungimea critică va fi egală cu distanţa dintre
antretoaze, respectiv: Lcr.z  2.40 m .

Se obţine:
I0.0  I0.y  I0.z  A 0  z2s  717.8  1687.7  56.32  1.82  2588 cm4

1
I0.t  (22  1.93  12.1 1.23 )  57.3 cm4 ;
3
2  E  I0.z 2  2.1 106  1687.7
N0.cr.z  2
 2
 0.607  106 daN
L cr.z 240

A0  2EI0.  56.32  2  2.1 106  595 

N0.cr.T   G  I0.t    0.81 106  57.3    1.01 106 daN
I0.0  2  2588  2 
L cr.T   240 

N0.cr.TF 
I0.0 I0.y  I0.z   
( N0.cr.z  N0.cr.T )  ( N0.cr.z  N0.cr.T )2  4 N0.cr.zN0.cr.T  

2 I0.y  I0.z
  I0.0 
2588  2405 
 1.62  10  10 1.62  4
6 6 2
0.607  1.01  0.55  106 daN  5500 kN
2  2405  2588 

A 0  fy 56.32  2750
LT    0.53  LT  0.76
N0.cr.TF 0.55  106

A 0  fy 56.32  2750  2
Nb.Rd  LT  0.76 10  1070 kN
 M1 1.10

MFEd1 700
NF01.Ed    775 kN
h0 0.903

NF01.Ed 775
Rezultă:   0.72  1.0 - relaţia este verificată.
Nb.Rd 1070
 Faza 2: Grinda metalică în conlucrare cu dala de beton
În Faza 2 - tehnologică şi de comportare a grinzii, grinda metalică conlucrează
structural cu dala de beton armat prin intermediul conectorilor care preiau lunecarea dintre
cele două componente ale secţiunii compuse oţel-beton.
Lăţimea echivalentă în oţel a dalei de beton: b*eff  118 mm .

În această fază de lucru nu se mai pune problema pierderii stabilităţii tălpii

comprimate deoarece dala de beton împiedică producerea acestui fenomen.
Considerând, ca şi în Faza 1, că cele două tălpi sunt solicitate la eforturi axiale,
capacitatea portantă a grinzii este dată de valoarea minimă a rezistenţei tălpilor.
De asemenea trebuie avut în vedere faptul că o parte din capacitatea portantă a
tălpilor metalice s-a consumat în Faza 1 de lucru.
În cazul structurii compuse oţel-beton se operează cu coeficienţii parţiali de
siguranţă M0  1.0 - pentru oţel şi  c  1.5 - pentru beton.
Caracteristicile tălpilor
În Figura 8 sunt prezentate caracteristicile de rezistenţă ale tălpilor.
TALPA SUPERIOARĂ

TALPA INFERIOARĂ

Figura 8.
 Se obţin eforturile axiale în tălpi pentru Faza 2:

MFEd2 982
NF0.2Ed    1016 kN
h0.2 0.966
Verificarea tălpii inferioare se face cu relaţia:
NF01.Ed  NF0.2Ed
1
NcT..Rd
inf .

Rezistenţa tălpii întinse este:

A TI  fy 126.12  2750  2
NcT..Rd
inf .
  10  3468 kN
 M0 1.0

NF01.Ed  NF0.2Ed 775  1016

Se obţine:   0.52  1
NcT..Rd
inf .
3468

NF01.Ed  NF0.2Ed 1791 102 fy

sau: a    1420 daN / cm2   2750 daN / cm2
A TI 126.12  M0
Pentru talpa superioară se are în vedere capacitatea portantă minimă rezultată din
considerarea rezistenţei oţelului sau din cea a rezistenţei betonului din dală.
Conform stării de eforturi din Figura 9, se vor verifica relaţiile:
- în oţel:
NF01.Ed NF0.2Ed fy
(a) a   
LT  A Otel
TS A Total
TS  M0

- în betonul echivalat în oţel:

NF0.2Ed 0.85  fck
(b) c  n
Total
A TS c

Figura 9.
 Se obţine:
- în oţel:
NF01.Ed NF0.2Ed 775  102 1016  102 fy
a      2324 daN / cm 2
  2750 daN / cm2
LT  A TS
Otel Total
A TS 0.76  56.32 197.92  M0
- în betonul echivalat în oţel:
NF0.2Ed 1016  102 0.85  fck 0.85  300
c    513 daN / cm2  n  12.72  2162 daN / cm2
Total
A TS 197.92 c 1.5

Dacă nu se ia în considerare coeficientul de reducere LT , efortul unitar în talpa

metalică va avea valoarea: a  1890 daN / cm2 .

Verificarea se face în zonele în care există valori simultane mari ale momentului
încovoietor şi ale forţei tăietoare.
În Tabelul 1 se prezintă o analiză comparativă între eforturile unitare obţinute prin
cele două metode şi ipoteze de calcul.
Tabel 1.

METODA 1 METODA 2 Metoda 1

EFORT UNITAR
[daN/cm2] [daN/cm2] Metoda 2
în talpa inferioară 1537 1420 1.08
în talpa superioară 1882 1890 0.99*
în dala de beton 622/n 513/n 1.21
* fără considerarea coeficientului LT

4. Observaţii şi comentarii

În cazul utilizării structurilor compuse oţel-beton se pot face următoarele observaţii:

 în variantele iniţiale ale euronormei EC4 referitoare la calculul structurilor compuse
oţel-beton se opera cu un coeficient parţial de siguranţă pentru oţel  a  1.10 , iar

în varianta finală se utilizează coeficientul M0  1.0 ;

 se apreciază faptul că un coeficient  a  1.10 ar fi justificat în cazul structurii

compuse oţel-beton, având în vedere următoarele considerente:

- neomogenitatea structurală a materialului compozit (compus din oţel,
beton şi armătură);
 - coeficientul global de siguranţă ridicat al betonului, respectiv
 c / 0.85  1.50 / 0.85  1.76 , comparativ cu cel al oţelului - M0  1.0 ;
- la evaluarea momentului încovoietor capabil (rezistenţa la încovoiere) în
domeniul plastic, conform EC4, nu se are explicit în vedere consumarea parţială a
rezistenţei grinzii metalice în Faza 1 de lucru (fără conlucrarea oţelului cu betonul),
respectiv nu se ţine cont de coeficientul de reducere LT .
 coeficientul de echivalenţă beton-oţel unic (n = 2 n0) este admis pentru un calcul
simplificat conform SR EN 1994-1-1:2004 § 5.4.2.2(11);
 pentru o evaluare „exactă” a coeficientului de echivalenţă se vor aplica
recomandările din SR EN 1994-1-1:2004 § 5.4.2.2 şi SR EN 1994-2:2006;
 dacă se consideră un coeficient parţial de siguranţă pentru oţel   1.1, condiţiile de
verificare sunt mai severe, iar unele verificări nu ar mai fi satisfăcute (ex. efortul
unitar în oţelul din talpa superioară);
 în cazul grinzilor cu goluri circulare se recomandă şi verificarea eforturilor unitare la
o anumită distanţă faţă de mijlocul golului, deoarece efectul forţei tăietoare poate fi
important (în calculul automatizat secţiunea critică este la cca. 4.6 m de la reazem);
 verificările de rezistenţă trebuie efectuate şi în alte secţiuni, pe lângă cele cu
solicitări maxime de moment încovoietor şi forţă tăietoare (ex. mijlocul deschiderii şi
reazeme), deoarece pot exista combinaţii M-V critice în alte secţiuni ( a se vedea
observaţia anterioară).

Bibliografie:
[1]. GUŢIU, I. Şt., MOGA, C.: Structuri compuse oţel-beton. UTPRESS. 2014
[2]. MOGA, P.: Pasarele pietonale metalice. Baza de calcul. UTPRESS, 2014
[3]. MOGA, P., GUTIU, I. Şt., MOGA, C., DANCIU, A., SUCIU, M.: Pasarele pietonale
metalice. Manual de proiectare. 2014
[4]. MOGA, P. GUŢIU ŞT., MOGA.C.: Proiectarea elementelor din oţel. Teorie şi
aplicaţii. U.T.PRESS. 2012
[5]. MOGA, P.: Grinzi metalice conformate structural. UTPRESS, 2014
[6]. *** SR EN 1993-1-1/2006. Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel Partea 1-1:
Reguli generale şi reguli pentru clădiri
[7]. *** SR EN 1994-1- 1/2006. Eurocod 4 : Proiectarea structurilor compozite de oţel
şi beton. Partea 1-1 : Reguli generale şi reguli pentru clădiri
 [8]. *** SR EN 1994-2/2006. Eurocod 4 : Proiectarea structurilor compozite de oţel şi
beton. Partea 2 : Reguli generale şi reguli pentru poduri
[9]. *** European Steel Design Education Programme. ESDEP. The ESDEP Society
[10]. *** Cataloage de produse ARCELOR MITTAL
[11]. *** Proiecte realizate de SC. XC PROJECT