Sie sind auf Seite 1von 130

SERIA LITERE ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

LETTERS AND SOCIAL SCIENCES SERIES

NR. 2/2012
ISSUE 2/2012

Electronic copy available at: http://ssrn.com/abstract=2227027


The University "Constantin Brancusi" of Tirgu-Jiu will train students capable
to examine critical phenomena, reach the problems solutions, to imagine alternatives
to the proposed solutions, young people prepared to accept the visions of the world
of other cultures and to assume a leader position in Romania during the following
years.
The institution is called to leave the group of isolated universities that have
chronic, mediocrity tendencies by adopting strategies that would bring it on the first
place of scientific research from the space of Oltenia, in the line of national
performant universities.
The University "Constantin Brancusi" from Tirgu-Jiu must be in the
avangarde of the superior education reform, working for the clarification - at the
level of the population in the zone - of the impact of the European integration for
the creation of the European Space of the superior education and the European
Space of research.
The institution is engaged in the qualitative improving of the learning and
teaching processes, by a common reflection on the didactical and research activities,
requiring the solidarity of teachers and students in looking up for creative solutions
for the transition to an education centered on the student with clearly defined
finalities and objectives.
Prof.PhD Adrian GORUN
President of Senate
„Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu

EDITURA „ACADEMICA BRÂNCUŞI”


„ACADEMICA BRÂNCUŞI” PUBLISHER
ISSN 1844 – 6051
Cotare CNCSIS Tip B+, cod 42
Rating CNCSIS Type B+, code 42

Electronic copy available at: http://ssrn.com/abstract=2227027


Universitatea “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu

“Constantin Brâncuşi”
University of Târgu Jiu

Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din


Târgu Jiu

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of


Târgu Jiu

SERIA LITERE ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

LETTERS AND SOCIAL SCIENCES SERIES

NR. 2/2012
ISSUE 2/2012

EDITURA „ACADEMICA BRÂNCUŞI”


„ACADEMICA BRÂNCUŞI” PUBLISHER
ISSN 1844 – 6051
Cotare CNCSIS Tip B+, cod 42
Rating CNCSIS Type B+, code 42
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Redactor şef Editor-in-Chief:


Prof. univ. dr. Adrian GORUN, Preşedintele Prof.PhD. Adrian GORUN, President of Senate,
Senatului Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Constantin Brancusi” University of Târgu-Jiu
Târgu-Jiu
Editorial Board:
Colegiul de redacţie: - Prof. PhD. Basarab NICULESCU, honorary
- Prof. univ. dr. Basarab NICULESCU, Membru member of the Romanian Academy
de Onoare al Academiei Române - Prof. PhD. Liviu Lucian ALBU, Institute for
- Prof. univ.dr. Liviu Lucian ALBU, Institutul Economic Forecasting, a member of the
de Prognoza Economica, membru corespondent al Romanian Academy
Academiei Române - Prof.PhD. Andrei MARGA, Babeş-Bolyai
- Prof.univ.dr. Andrei MARGA, Universitatea University, Cluj-Napoca
Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca - Prof. PhD. Dumitru MIRON, Academy of
- prof.univ.dr. Dumitru MIRON, Academia de Economic Studies, Bucharest
Studii Economice , Bucureşti - Prof.PhD. E. THALASSINOS, Europe Chair
- Prof.univ.dr. E. THALASSINOS, Europe Jean Monnet, University of Piraeus, Greece
Chair Jean Monnet, University of Piraeus, - Prof.PhD. Ion BULEI, Bucharest University,
Greece researcher of the Institute of Political Science and
- Prof.univ dr. Ion BULEI, Universitatea International Relations of the Romanian
Bucureşti, cercetător al Institutului de Ştiinţe Academy
Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei - Prof.PhD. Dumitru OTOVESCU, Craiova
Române University
- Prof.univ.dr. Dumitru OTOVESCU, - Prof.PhD. Ştefan, BUZĂRNESCU West
Universitatea Craiova University of Timisoara
- Prof.univ.dr. Ştefan, BUZĂRNESCU - Prof.PhD V. TSELENTIS , University of
Universitatea de Vest Timişoara Piraeus, Greece
- Prof.Univ.dr. V. TSELENTIS, Universitatea - Prof. PhD Walter Leal FILHO, Hamburg
din Piraeus, Grecia University of Applied Sciences, Germany
- Prof.univ.dr. Walter Leal FILHO, - Prof. Ph.D Mouloud TENSAOUT
Universitatea de Ştiinţe Aplicate din University of Le Mans
Hamburg, Germania - Researcher PhD Doina TATARU, Economics
- Prof. univ. dr. Mouloud TENSAOUT Center for Industrial Services, Romanian
Universitatea din Le Mans Academy
- Cercetator dr. Doina TATARU, Centrul de - Assoc. Prof. PhD. Horaţiu GORUN,
Economie Industriala a Serviciilor, Academia „Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu.
Romana - PhD. Livian RĂDOESCU, „Constantin
- Conf. univ. dr. Horaţiu GORUN, Universitatea Brâncuşi” University of Târgu-Jiu.
„Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu - Assoc. Prof. PhD. Cornelia TOMESCU-
- Lect. univ. dr. Livian RĂDOESCU, DUMITRESCU, „Constantin Brâncuşi”
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. University of Târgu-Jiu.
- Conf.univ.dr. Cornelia TOMESCU- - PhD Valentin POPA, „Constantin Brâncuşi”
DUMITRESCU, Universitatea „Constantin University of Târgu-Jiu.
Brâncuşi” din Târgu-Jiu. - Prof.PhD. George NICULESCU, „Constantin
- lector univ.dr Valentin POPA, Universitatea Brâncuşi” University of Târgu-Jiu.
„Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. - Assoc. Prof. PhD, Amalia Venera TODORUŢ,
- Prof.univ.dr. George NICULESCU, „Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu.
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu.
- Conf.univ.dr, Amalia Venera TODORUŢ,
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2012
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

CUPRINS: CONTENTS:

1. VISUL AMERICAN DESPRE 1. THE AMERICAN DREAM ON


DEMOCRAȚIE DEMOCRACY
Adrian GORUN …………....……….………... 7 Adrian GORUN …………………….………... 7
2. PROPAGANDĂ VERSUS COMUNICARE 2. PROPAGANDA VS. POLITICAL
POLITICĂ - PERSPECTIVE TEORETICE ÎN COMMUNICATION – THEORETICAL
ERA INFORMAŢIONALĂ - PERSPECTIVES IN THE INFORMATION ERA -
Bogdan-Alexandru TEODOR, Valentin-Ionuţ Bogdan-Alexandru TEODOR, Valentin-Ionuţ
NICULA …...............................................…... 32 NICULA …...............................................…... 32
3. INTERACŢIUNEA DINTRE CONTEXT 3. L’INTERACTION ENTRE LE CONTEXTE
ŞI PERSOANĂ CA FACTOR ET LA PERSONNE COMME FACTEUR
DETERMINANT ÎN CONDUITA FEMEII DETERMINANT DANS LA CONDUITE DE
CRIMINALE LA FEMME CRIMINELLE
Carmina ALECA, Daniela IANCU, Andreea Carmina ALECA, Daniela IANCU, Andreea
DRĂGHICI …………………………...…….. 47 DRĂGHICI …………………………...…….. 47
4. REALITATEA SOCIALĂ CA „DAT” 4. THE SOCIAL REALITY AS A “GIVEN
AL DREPTULUI – ÎNTRE VIZIUNEA FACT OF LAW” – BETWEEN MODERNIST
MODERNISTĂ ŞI CEA POSTMODERNISTĂ AND POSTMODERNIST VISION
Ramona DUMINICĂ, Andreea DRĂGHICI Ramona DUMINICĂ, Andreea DRĂGHICI
….....………………………………..………… 56 ….....………………………………..………… 56
5. PREMISELE ÎNFIINŢĂRII TREZORERIEI 5. THE STARTING PREMISES OF THE
FINANŢELOR PUBLICE PUBLIC FINANCE TREASURY
Nicoleta IONESCU (EFTENE), Gabriela Nicoleta IONESCU (EFTENE), Gabriela
MIHAI (ANDREESCU), Gheorghe MIHAI (ANDREESCU), Gheorghe
ARDELEANU ……………………..…...…… 68 ARDELEANU ……………………..…...…… 68
6. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE 6. THE EUROPEAN UNION’S STRATEGY
PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE EFECTIVĂ TO PUT THE CHARTER OF FUNDAMENTAL
A CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE RIGHTS INTO EFFECTIVE PRACTICE
Ina Raluca TOMESCU ……………...……... 80 Ina Raluca TOMESCU ……………...……... 80
7. OPINII ASUPRA PROCESULUI DE 7. VIEWS ON THE PROCESS OF
GLOBALIZARE ŞI A EFECTELOR LUI FATA GLOBALIZATION AND ITS EFFECTS TO
DE FIINŢA UMANĂ HUMAN BEING
Oana GĂLĂŢEANU ….....…….…………… 93 Oana GĂLĂŢEANU ….....…….…………… 93
8. MODELUL ÎMPLINIRII ÎN ROMANELE 8. THE PATTERN OF FULFILMENT IN
LUI D.H.LAWRENCE D.H.LAWRENCE’S NOVELS
Minodora Otilia SIMION ……...………..…. 99 Minodora Otilia SIMION ……...………..…. 99
9. UNGHIURI DE ABORDARE A STRATEGIEI 9. ANGLES TO APPROACH THE
DE CREȘTERE ÎNTR-O COMPANIE GROWTH STRATEGY IN A COMPANY
Doina TATARU, Alina Georgiana HOLT Doina TATARU, Alina Georgiana HOLT
………………………………………………. 111 ………………………………………………. 111
10. STRATEGIA DE PIAŢĂ, NUCLEUL 10. MARKET STRATEGY, NUCLEUS OF
POLITICII DE MARKETING THE EDUCATIONAL MARKETING
EDUCAŢIONAL POLICY
Andreea - Mihaela VĂDUVA ……….....…. 120 Andreea - Mihaela VĂDUVA ……….....…. 120

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2012
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

VISUL AMERICAN DESPRE THE AMERICAN DREAM ON


DEMOCRAȚIE DEMOCRACY

Prof. univ. dr., Adrian Gorun1 Prof. Ph D, Adrian Gorun

Abstract Despre America – lider mondial – s-a Abstract The scholars have writtena lot about the
scris enorm, îndeosebi în ultimii 70 de ani. Între uimirea world leader – USA- especially in the last 70 years.
lui A. de Tocqueville2 şi recenta analiză a Between A. de Tocqueville’s amazement and Paul Starobin
americanismului, întreprinsă de Paul Starobin3 campează recent analysis of Americanism many studies (articles,
mii de lucrări (articole, studii, cercetări comparatiste, studies, monographs, ample books) have been written,
monografii, cărţi de anvergură), fiecare reprezentând each of them representing contributions to an idea
contribuţii la un tezaur ideatic ce-şi pune amprente thesaurus that put an imprint on the last century’s
asupra generaţiilor ultimului secol. Nimic de neglijat, generations. All of them are worth being taken into
excepţie contraexemplul prezentat mai sus. Şi consideration. The studies enable free descriptions where
întreprinderile prin care se dă frâu liber descrierilor prin the American dream is focused on negative phenomena,
care America ar concentra visul unei existenţei yet nonetheless important. They are important for both
cvasigenerale, ca şi descrierile (de loc puţine) orientate decoding some secrets connected with the mystery of USA
îndeosebi spre surprinderea fenomenelor negative şi and for grasping the increase and decrease of USA as a
nicidecum marginale cu care se confruntă America au market leader. The present paper intends to explore the
importanţa lor. Atât pentru desluşirea unor „taine” legate American democracy as it was understood by its founding
de misterul Americii, cât şi pentru înţelegerea resorturilor fathers and the way it is nowadays.
creşterii şi descreşterii Americii ca putere mondială.
Lucrarea de față își propune să exploreze democrația Key-words: democracy, American dream,
americană, așa cu a fost ea înțeleasă de părinții fondatori liberalism, Declaration of Independence
și modul în care se prezintă ea în zilele noastre.

Cuvinte cheie: democației, visul american,


liberalism, Declarația de Independență
The emergence and development of any
civilization potentially represents a fertile ground
Apariţia şi dezvoltarea oricărei civilizaţii
for realistic approaches and also for introducing
reprezintă, potenţial, un teren fertil pentru
hypothetical speculations through which the
abordări realiste, dar şi pentru introducerea unor
indicative is replaced by conditional. Historians
speculaţii ipotetice prin care indicativul este
are aware of major differences in factual
substituit prin condiţional-optativ. Istoricii
unfolding of events and the desiderata expressed
conştientizează diferenţele majore dintre
by normative and post-factum judgements,
derularea în fapt a evenimentelor şi dezideratele
repudiating the hypothetical scenarios founded
exprimate prin judecăţi normative şi post-
on “what if”. Not even the rise of American
factum, repudiind scenariile ipotetice, întemeiate
nation and the emergence of American
pe „dacă”. Nici naşterea naţiunii americane şi
civilization are an exception from the imaginary
afirmarea civilizaţiei ei n-au fost şi nu sunt
sideslip. In The End of American Century and
exceptate de derapajele către imaginar. În
the New World Powers, Paul Starobin
Sfârşitul secolului american şi noile puteri
enumerates a range of hypothetical situations in
mondiale, Paul Starobin enumeră o serie de
favour of USA, which launched them towards
situaţii ipotetice favorabile S.U.A., care le-au

1
Președintele Senatului Universității ”Constantin Brâncuși din Tg-Jiu
2
Vezi A. de Tocqueville, De la démocratie en Amerique, Gallimard, 1961
3
Este vorba de autorul cărţii Sfârşitul secolului american şi noile puteri mondiale, Editura Litera, 2011

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

7
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

propulsat spre poziţia de dominaţie globală. the position of global domination. Accordingly,
Astfel, în deschiderea Părţii întâi, sub titlul in the beginning of Part I, The Way to the Zenith,
Drumul spre culme, P. Starobin consemnează: P. Starobin writes down: “One of the
„Una din realităţile fundamentale ale Lumii Noi fundamental realities of the New World was the
a fost contactul mortal dintre colonizatorii din deadly contact between European colonizers and
Europa şi populaţia de amerindieni. Cea mai the Amerindians. The greatest threat was not, in
mare ameninţare nu a constat, însă, în armele de fact, the colonizers’ fire guns, though they were
foc ale coloniştilor, deşi şi acestea reprezentau a real danger, but the microbes as smallpox,
un pericol, ci în microbi precum variola, gripa şi influence or measles brought by Europeans in
pojarul, pe care i-au adus în Virginia, în secolul Virginia in 17th century and in front of which the
al XVII-lea, şi în faţa cărora indienii nu aveau Indians did not have any immunity. The
imunitate. Civilizaţia americană ar fi avut un cu American civilization would have been totally
totul alt caracter dacă indienii s-ar fi dovedit mai different if the Indians had been more resistant in
rezistenţi în faţa europenilor nou-sosiţi. Sau dacă the face of the newly-come Europeans; or if the
misionarii iezuiţi din Franţa, în locul puritanilor Jesuit missionaries in France, instead of puritans
din Insulele Britanice, ar fi fost cei care şi-ar fi in British Islands were the one who established
stabilit un avanpost pe teritoriul ce avea să their avant-posts on the territory which was to
constituie ulterior Noua Anglie”4. become lately New England”.
Sunt interesante asemenea situaţii ipotetice Such hypothetical situations are interesting
create, însă, luând forma unor scenarii posibile, to examine, nonetheless, as possible scenarios
suferă de două ori de inconsistenţă. they are twice inconsistent. One arouses from the
O primă inconsistenţă izvorăşte din însăşi immanence of historical science itself which put
imanenţa ştiinţei istorice care, exprimată în cel in simple words, does not answer the questions
mai simplu mod cu putinţă, nu răspunde la like for instance: What if? What would have
întrebări de tipul: cum ar fi fost dacă?, cum ar fi been the most desirable way for the events to
fost dezirabil să se întâmple?, ci la întrebarea occur? Yet the real question is: How did it
cum a fost? Apoi, inconsistenţa se originează în happen? The inconsistency lies in the uncertainty
însăşi incertitudinea pe care o incumbă orice aroused by any hypothetical approach, the
demers ipotetic, posibilităţile implicând possibilities involving degrees of probabilities
inevitabil grade de probabilitate şi, prin urmare, and consequently multifarious possible
o multiplicare a scenariilor posibile. Adică, o scenarios. Namely, a hypothetical situation
situaţie ipotetică nu poate conduce invariabil cannot invariably lead to unique and undoubted
spre concluzii unice, indubitabile. conclusions.
Tocmai de aceea, spre a explica visul This is precisely the reason why which we
american este nevoie să apelăm la istoria reală şi should resort to real history, not to an imaginary
nu la o istorie imaginară. history for explaining the American dream. The
Statele Unite au fost întemeiate în secolul al United States were set up in 18th century, a
XVIII-lea, secol foarte agitat în Anglia, când tormented century for England when the 13
cele treisprezece colonii britanice au fost lăsate British Colonies were left to chance, with the
în voia sorţii, guvernul britanic având multe many issues that the British government had to
probleme de rezolvat în insulă. Deşi aveau solve. Though they had governors named by the

4
Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi noile puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011, p. 29

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

8
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

guvernatori numiţi de Coroană, coloniile aveau royalty, the Colonies had laws and taxes of their
legi şi taxe proprii. Era normal, deci, ca ei, own. So it was as natural for the colonists to
coloniştii, să revendice drepturi egale cu cele ale require equal rights with the English population,
englezilor, că este de la sine înţeles că-şi pot that it went without saying they had the
exercita dreptul constituţional de autoguvernare, constitutional right to self-governing through
prin reprezentanţii aleşi. elected representatives. In 1763, at the end of
În anul 1763, la sfârşitul unui război de seven-year war, a conflict arouses between the
şapte ani, apare un conflict între colonişti şi colonists and the British governing: the
guvernarea britanică: guvernul a stabilit majorări government established increased taxes for the
de taxe pentru colonişti, coloniştii opunându-se, colonists; the colonists opposed invoking
invocând încălcarea drepturilor lor de către infringement of law by the English and
englezi şi nelegitimitatea hotărârilor unui illegitimacy of a Parliament’s decisions upon
Parlament asupra populaţiei din colonii, atâta colonist population, as long as this population
vreme cât această populaţie nu este reprezentată had no representation in the British Parliament.
în Parlamentul britanic. De altfel, invitaţia As a matter of fact, the British invitation was
britanicilor a fost considerată de colonişti un considered infringement of property law by the
atentat la dreptul de proprietate. Răspunsul colonists. The Parliament’s answer, invoking
Parlamentului prin care se invoca o reprezentare virtual representation of all English people to
virtuală a tuturor englezilor în puterea legislative power was declined by the colonists
legislativă, a fost respins de colonişti în numele on behalf of real representation.
reprezentării reale. These are the real premises of army revolt
Acestea sunt premisele reale ale revoltei in 1775, a rebellion which in the first place had
armate din 1775, revoltă care la debuturi are only a demanding character – they recognized
doar caracter revendicativ – se recunoştea the Royal authority, still they invoked gaining of
autoritatea Coroanei, dar se invoca dobândirea rights – yet, in time the rebellion becomes a fight
drepturilor – însă, pe parcurs, se transformă în for independence.
luptă pentru independenţă. The colonists’ mood was nourished also by
Starea de spirit a coloniştilor se alimentează the arguments exposed by Thomas Paine in the
şi din argumentele expuse de Thomas Paine în pamphlet Good Sense (published in February
pamfletul Bunul simţ (publicat în februarie 1776); the pamphlet was based on arguments
1776), pamflet întemeiat pe argumente similar to those stated by J. Locke in The Second
asemănătoare celor formulate de J. Locke în Al Treaty, nevertheless the arguments were much
doilea tratat, însă exprimate mult mai tranşant more trenchant expressed by Paine. Governing, a
de Paine. Guvernământul, un rău necesar, are necessary evil was meant to ensure enforcement
menirea de a asigura respectarea drepturilor, dar of law; still it exercises constraints upon people
el exercită constrângeri asupra oamenilor, by controlling their private lives. The
controlând vieţile lor particulare. Menirea government is meant to defend the individual, to
guvernământului este aceea de a apăra individul, protect its natural rights; in case it rises against
de a-i proteja drepturile naturale; dacă el se the individual, obedience is not legitimate
întoarce împotriva individului, supunerea nu mai anymore and the government does not represent
este legitimă, iar guvernământul nu mai a necessary evil, but an undesirable one.
reprezintă un rău necesar, ci unul intolerabil. Disobedience is justified when the government
Nesupunerea este justificată atunci când abandoned its meaning and the actions to replace

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

9
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

guvernământul şi-a abandonat menirea, iar the government with a new one meant to protect
acţiunile de înlocuire a guvernământului its citizens are legitimate.
intolerabil cu altul, care să protejeze cetăţenii, In Paine’s vision, given the colonies’
sunt legitime. situation, breaking the bonds with Great Britain
În viziunea lui Paine, aceasta fiind situaţia was required and setting up an independent state.
coloniilor, se impunea ruperea legăturilor cu This state had to be a republic (monarchy was
Marea Britanie şi întemeierea unui stat considered incompatible with individual
independent. Acest stat trebuie să fie o republică freedom) with a government to represent the
(monarhia era considerată incomparabilă cu colonies; the republican form of government was
libertatea individuală), cu un guvernământ care compatible with the desire of self-governing.
să reprezinte coloniile. Iar forma republicană de On 2 Julie 1776, six months after the
guvernământ era compatibilă cu dorinţa de publication of Good Sense, the Continental
autoguvernare. Congress declared: “These United Colonies are
La 2 iulie 1776, la şase luni după publicarea and had to be free and independent states of
Bunului simţ, Congresul continental declara: law”; two days later, the Congress adopted
„Aceste colonii Unite sunt şi trebuie să fie de Declaration of Independence, a document edited
drept state libere şi independente, iar două zile by Thomas Jefferson. The arguments stated in
mai târziu, Congresul a adoptat Declaraţia de the Declaration and other phrases bear
independenţă, document redactat în principal de resemblances with those exposed by John Locke
Thomas Jefferson. Argumentele Declaraţiei, ca in Second Treaty. Thus, some truths are
de altfel şi unele formulări, sunt asemănătoare considered to go without saying as those
celor expuse de J. Locke în Al doilea tratat. referring to equality between all the people, their
Astfel sunt considerate anumite adevăruri ca endowment by God with indefeasible rights such
fiind evidente de la sine, aşa cum sunt cele as life, freedom and seeking for happiness;
referitoare la egalitatea dintre toţi oamenii, setting governments among people to ensure
înzestrarea lor de către Creator cu drepturi exercising these rights, legitimacy of power with
inalienabile precum Viaţa, Libertatea şi căutarea the consensus of governing people and the
Fericirii, instituirea Guvernămintelor între legitimacy to replace the government that break
oameni pentru a asigura exercitarea acestor the aim for which they were set up etc. After this
drepturi, legitimarea puterii în consimţământul preamble, the Declaration presented the claims
guvernaţilor şi legitimitatea înlocuirii constituted as proofs of transforming the British
Guvernămintelor care încalcă scopul pentru government in a destroyer of the aims for which
care au fost instituite etc. it was set up, ensuring the legitimate right for the
După acest preambul, Declaraţia prezintă colonists to “transform it and abolish it and to set
revendicările ce se constituie în dovezi ale up a new government”.
transformării guvernământului britanic în Declaration of Independence outlines ideas
distrugător al scopurile pentru care a fost asserted by Locke, Paine, Jefferson which makes
instituit, ceea ce asigură dreptul legitim pentru T. Ball and R. Dagger to undertake an analysis
colonişti „să-l transforme si să-l abolească, să of maximum synthesis and word extremely
instituie un nou guvernământ”. interesting conclusions: “Two characteristics of
În Declaraţia de Independenţă sunt these ideas are worth a special attention. The
conturate idei susţinute de Locke, Paine, first is that <<all the people are created
Jefferson, ceea ce-i face pe T. Ball şi R. Dagger equal…>>. This vindication caused certain

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

10
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

să întreprindă o analiză de sinteză maximă şi să confusion when the Declaration was published,
formuleze concluzii deosebit de interesante: for part of the <<patriot>> colonists and the
„Două caracteristici ale acestor idei merită o <<Torries>> remarked it was hypocrite for a
atenţie specială. Prima este că «toţi oameni sunt country based on slavery to proclaim equality for
creaţi egali…». Această revendicare a cauzat o all the people. In fact, Jefferson himself as a
oarecare încurcătură când Declaraţia a fost slave owner undertook a passionate attack
publicată, pentru că o parte a coloniştilor against slavery in the initial draft of the
«patrioţii» dar şi «torry» au remarcat că era Declaration. Yet it was eliminated by other
ipocrit pentru o ţară sclavagistă să proclame members of the Congress, still the idea that
egalitate tuturor oamenilor. De fapt, Jefferson, el everybody was created equal was maintained.
însuşi un deţinător de sclavi, a realizat un atac The second feature of the Declaration that
vehement contra sclaviei în proiectul iniţial al is worth a special attention is that it defends the
Declaraţiei. Acesta a fost eliminat de alţi individuals’ rights and liberties against
membri ai Congresului, totuşi ideea că toţi government. Yet again an idea typical for the
oamenii au fost creaţi egali a rămas. first liberals emerges, who saw the government
O a doua trăsătură a Declaraţiei care merită an ongoing threat for individual freedom. This
o atenţie specială este aceea că apără drepturile concern may indicate the influence of classic
şi libertăţile indivizilor împotriva guvernului. republicanism with his constant warning on the
Din nou apare o idee tipică primilor liberali, care menace of corruption. Indeed, the republican
vedeau în guvernare o ameninţare continuă la tradition and the liberal one was so closely
adresa libertăţii individuale. Această preocupare intertwined at that point that a clear distinction
poate indica o influenţă a republicanismului between is difficult to achieve. Nonetheless there
clasic cu avertizarea lui constantă asupra were differences in what the emphasis of the
pericolului corupţiei. Într-adevăr, tradiţia issue was concerned. While the republicans were
republicană şi cea liberală erau atât de strâns concerned with both peoples’ corruption and the
îmbinate în acest punct, încât este greu de făcut government’s corruption, the first liberals were
o distincţie între ele. Dar existau diferenţe de exclusively worried about the government’s
accentuare a problemei. Republicanii erau abuse of power. Freedom as the republican saw,
îngrijoraţi atât de coruperea oamenilor, cât şi de was at large a matter of self-stating of each by
coruperea guvernului, în timp ce primii liberali political participation and accordingly closely
erau îngrijoraţi aproape în exclusivitate de related to civic virtue, whereas from liberal
abuzul de putere al guvernului. Libertatea, aşa perspective, freedom was more a matter to be
cum o vedeau republicanii, era în general o free in the face of the government’s interference
chestiune de autoafirmare a fiecăruia prin and virtue was what was learned and practiced in
participare politică şi astfel, legată îndeaproape private life”.
de virtutea civică, pe când, din perspective American philosophy was initiated by
liberale, libertatea era mai mult o problemă de a taking over some European Enlightenment ideas,
fi liber faţă de amestecul guvernului, iar virtutea especially of liberal spirit characterizing this
era ceea ce se învaţă şi se practică în viaţa current and transmuted it in organizing a new
privată”5. state. Yet it was not only a matter of taking over
Filosofia americană a debutat prin preluarea some theoretical principles, but another kind of

5
Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

11
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

unor idei ale iluminismului european, mai ales a relating to its values, a practical relation. In The
spiritului liberal ce caracteriza acest curent şi l-a Profile of American Philosophy, Preface to
transmutat în organizarea unui nou stat. Dar nu American Philosophy, the scholar Andrei Marga
e vorba doar de o preluare a principiilor explains this issue: “Thomas Jefferson embodied
teoretice, ci de un alt gen de raportare la valorile in the most obvious way among the ancestors
ei, o raportare practică. În Profilul filosofiei and contemporaries of setting up the United
americane, Prefaţă la Filosofia americană, States of America this <<practicality>> relating
Andrei Marga explică această problemă: to Enlightenment current. Its philosophy and
„Thomas Jefferson întruchipează cel mei clar especially its core, which is a philosophy of state
printre antecesorii şi contemporanii creării organization (s.n.), were encompassed in the
Statelor Unite ale Americii această raportare bases of American state. It engendered a
«practică» la iluminism. Filosofia sa şi, pragmatic philosophy justifying the democratic
îndeosebi, nucleul ei, care este o filozofie a governing where the ideas are maintained by
organizării statului (s.n.) s-au «încorporat» în strong moral assumption and are considered
fundamentele statului american. Ea a generat o through the prism of the consequences upon
filosofie pragmatică, ce justifică guvernarea practice in life”.
democratică, în care ideile sunt susţinute de A point of view expressed by John Gray is
puternice asumpţii morale şi se consideră prin worth specifying here related to the American
prisma consecinţelor în practica vieţii”6. contribution to liberal tradition. John Gray
Un punct de vedere ce trebuie precizat aici asserts that the Americanism was less influenced
este cel exprimat de John Gray în legătură cu by the Enlightenment views comparatively to the
contribuţia americană la tradiţia liberală. Acesta French pro-liberal philosophy, and that in the
susţine că americanismul a fost mai puţin American contribution different influences
influenţat de concepţiile iluministe comparativ exists. After presenting and analyzing different
cu filosofia proliberală franceză, dar că există în sources of English speaking world liberalism
contribuţia americană influenţe foarte variate. and of French liberalism, sources that generated
După ce indică şi analizează sursele diferite ale divergent evolutions and traditions, Gray shows
liberalismului lumii vorbitoare de limba engleză that these sources are not very different in depth,
şi ale liberalismului francez, surse care au since, although English liberalism set up the
generat evoluţii şi tradiţii divergente, Gray requirement of freedom by resorting to ancient
demonstrează că aceste surse nu sunt în doctrines and historical precedents and the
profunzimea lor diferite, întrucât, deşi French liberalism fundamentally resorted to
liberalismul englez a întemeiat cerinţa libertăţii, abstract principles of natural rights, nevertheless
făcând apel la doctrinele anticilor şi la in England “the forefathers of liberalism in 18th
precedente istorice, iar liberalismul francez a century did not refer only to historical myth of
apelat în mod fundamental la principiile old constitution but also to the idea of natural
abstracte ale drepturilor naturale, totuşi, în right based on Bible authority”. Starting from
Anglia „părinţii liberalismului din secolul al here, Gray stresses that the analysis on liberalism
XVIII-lea nu s-au referit numai la mitul istoric al “encompassed by two divergent traditions is not
vechii constituţii, ci şi la ideea de drept natural easy to maintain in American case, where
întemeiat pe autoritatea scripturii”7. Pornind de resorting to natural rights was made in the

6
Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, Prefaţă la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000, p.7
7
J. Gray, Liberalismul, p. 49

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

12
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

aici, Gray subliniază că analiza liberalismului beginning of the movement”.


„ca integrându-se în două tradiţii divergente nu In order to maintain his point of view, Gray
este uşor de susţinut în cazul american, unde brings the following arguments:
apelul la drepturile naturale a fost făcut de la - Lafayette’s symbolic gesture to send the
început”8. key of destroyed Bastille to George Washington,
În susţinerea punctului său de vedere, Gray a gesture to recognize France debt towards USA;
aduce drept argumente: - The plain references to natural and
- gestul simbolic al lui Lafayette care inalienable rights in 1776 Declaration of
trimite cheia Bastiliei distruse lui George Independence;
Washington, gest prin care se recunoaşte - Virginia Constitution (1776) resorting to
îndatorarea Franţei faţă de America; an abstract principle (not to a historical
- referinţele explicite la drepturile precedent), respectively invoking the undoubted,
naturale şi inalienabile din Declaraţia de inalienable and unquestionable right of the
Independenţă de la 1776; people to change or abolish an unjust governing;
- Constituţia din Virginia (1776), the principle exerted a certain influence upon the
constituţie ce face apel la un principiu abstract French revolutionary, too. “It seems, thus – Gray
(şi nu la un precedent istoric), respectiv writes down – that the American example is not
invocarea dreptului indubitabil, inalienabil şi an argument in interpreting the English language
inatacabil al oamenilor de a schimba sau aboli o liberalism as being in the first place a movement
guvernare injustă, principiu ce a exercitat o of defending the ancient liberties and the French
anumită influenţă şi asupra revoluţionarilor liberalism as the side of abstract speculation.
francezi. „Se pare, deci, – consemnează J. Gray Undoubtedly the millenary history of autocracy
– că exemplul american nu este un argument în in France resorted to ancient liberties, even less
interpretarea liberalismului de limbă engleză ca plausible than in England, which means that the
fiind în primul rând o mişcare de apărare a liberal claims could not be maintained here (as
libertăţilor antice şi liberalismul francez ca Montesquieu and others did it) by a historical
reprezentând latura speculaţiei abstracte. Fără and social analysis declining the resort to natural
îndoială că istoria milenară a autocraţiei în rights. Both the English liberal movement and
Franţa făcea apelul la libertăţile antice, chiar şi the French one utilized concomitantly the
mai puţin plauzibil decât era în Anglia, ceea ce historical analysis and the resort to abstract
nu înseamnă că pretenţiile liberale nu puteau fi principles and natural rights”.
susţinute aici (aşa cum au făcut-o Montesquieu An exceptional analysis of liberal
şi alţii) de o analiză istorică şi socială care să democratic theory and it correlation with the
refuze apelul la drepturile naturale. American dream is accomplished by Andrei
Atât mişcarea liberală engleză, cât şi cea Marga in studies which define his position in
franceză au folosit deopotrivă analiza istorică şi contemporary philosophy. By making ample
apelul la principiile abstracte şi la drepturile references to W. Ceaser, Gottfried Dietze,
naturale”9. Rogers M. Smith, Russell Hardin, John Rawls,
O analiză de excepţie a teoriei democraţiei P. Manent and other scholars concerned with
liberale şi a corelaţiei ei cu Visul American este tracing the elements conferring identity to
realizată de Andrei Marga în lucrări ce-i Americanism, A. Marga demonstrates that on the

8
Ibidem.
9
Idem, p. 50

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

13
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

definesc poziţia în filosofia contemporană. one hand the essence of American Dream
Făcând şi ample referinţe la James W. Ceaser, fulfilment – popular governing – and on the
Gottfried Dietze, Rogers M. Smith, Russell other, the modality in which the theoretical bases
Hardin, John Rawls, P. Manent şi alţi autori of liberalism joins the democracy in USA. Thus
preocupaţi de detectarea elementelor ce dau Declaration of Independence enshrines the
identitate americanismului, A. Marga inalienable rights of the individual (an implicitly
demonstrează pe de o parte esenţa realizării the idea of equal protection of these rights)
Visului American – guvernarea populară şi, pe whereas American Constitution expresses the
de altă parte, modalitatea în care fundamentele form based on Declaration of state organization
teoretice ale liberalismului sunt cuplate cu and operation. Only the popular governing
democraţia în S.U.A. Astfel, Declaraţia de represents the vehicle through which the
Independenţă consfinţeşte existenţa drepturilor dynamics of pursuing happiness, of fulfilling the
inalienabile ale individului (şi implicit ideea American dream can be outlined. Resorting to
unei egale protecţii a acestor drepturi),iar Dietze, Andrei Marga illustrates the constant
Constituţia americană exprimă forma – bazată dynamic of this dream; the ascent of desires for
pe opţiunile din Declaraţia de organizare şi new liberties and new life standards, towards
funcţionare a statului. Numai guvernarea new degrees of happiness where the material and
populară poate reprezenta mijlocul prin care spiritual satisfactions are concomitantly fulfilled
dinamica urmăririi fericirii, a realizării Visului and generate new aspirations.
American, prinde contur. Apelând la Dietze, The American Dream expresses the
Andrei Marga ilustrează constanţa dinamicităţii individual’s tendency towards new areas to
acestui Vis: ascensiunea dorinţelor pentru noi achieve happiness and its fulfilment “is the
libertăţi şi noi standarde de viaţă, către noi grade essence of American democracy, its rational
de fericire în care satisfacţiile de ordin material substance”. Here by resorting to J.W. Ceaser he
şi spiritual sunt deopotrivă împlinite, dar şi, concludes: “The political regime which resulted
deopotrivă, generatoare de aspiraţii noi. from materializing the aforementioned option is
Visul American exprimă tendinţa better characterized as “a liberal democracy”.
individului spre noi zone ale realizării fericirii, The collocation is utilized by Ceaser precisely to
iar realizarea sa „este esenţa democraţiei illustrate the intertwining the realities expressed
americane, substanţa ei raţională”. Aici, apelând by the two words: “By joining the two words
la J. W. Ceaser, conchide: „Regimul politic care suggests that this regime is not merely a kind of
a rezultat din concretizarea amintitei opţiuni este regime, but it is based on the fusion of the two
cel mai bine caracterizat ca oliberal governmental principles. In each of the two
democracy”10. Sintagmă utilizată de Ceaser component terms the germs of the same sets of
tocmai spre a ilustra îngemănarea dintre ideas lie. One of the currents emphasizes the
realităţile pe care le exprimă cele două cuvinte: protection of rights, limited governing and
„Folosirea celor două cuvinte sugerează că acest processes of deliberate making the decision,
regim nu este un tip pur si simplu, ci este bazat characteristics which form the core of modern
pe fuziunea celor două principii guvernamentale. constitutionalism…The other word always
În fiecare din termenii componenţi folosiţi este emphasizes the power of people and the
germenele aceloraşi seturi de idei. Unul dintre democratic grasping of justice according to

10
A. Marga, Filosofia unificării europene, p. 350

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

14
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

curente accentuează protecţia drepturilor, guvern which the government exists to promote the
limitat şi procese de elaborare deliberată a interests of the people as a whole (or of
deciziei, caracteristici ce formează nucleul majority), but not the interests of a chosen or
constituţionalismului modern… Celălalt cuvânt delineated minority”.
din această compunere accentuează întotdeauna The analysis on the substance of American
puterea poporului şi înţelegerea democratică a Dream cannot be achieved outside the space of
justiţiei conform căreia guvernul există pentru a American spirituality or outside the origin of this
promova interesele poporului ca un întreg (sau spirituality. As A. Marga notices, the right to
ale majorităţii), nu interesele unei minorităţi life, freedom and seeking for happiness are “the
selecte sau delimitate”11. initial values, fundamental and organizing of
Analiza esenţei Visului American nu se American spirituality. In United States of
poate realiza în afara spaţiului spiritualităţii American they did not follow – as some
americane, a originii acestei spiritualităţi. Aşa European conservative hurried to generalize –
cum constată A. Marga, dreptul la viaţă, the tactic of satisfying some selfish interests; on
libertatea şi căutarea fericirii sunt „valorile the contrary they aroused from a spiritual vision
iniţiale, fundamentale şi organizatoare ale where justice, democracy and wealth are
spiritualităţii americane. În Statele Unite ale unconditioned and unshakeable values yet
Americii promovarea lor nu a rezultat nicidecum subordinating to a high sense of human life. The
– aşa cum s-au grăbit să generalizeze practical values of American life, encompassed
conservatorii europenişti din tactica satisfacerii in structuring the fundamental institutions of the
unor interese egoiste, ci dintr-o viziune spirituală United States of America are under the tutelage
impunătoare, în care justiţia, democraţia, of a superior sense of human life. And the other
bunăstarea sunt valori necondiţionate şi de way round: the perception of this sense
nezdruncinat, ce se subordonează, însă, unui continuously induces an evaluation landmark in
sens înalt al vieţii umane. Valorile practice ale practical actions of the New World citizens, so
vieţii americane, cuprinse în structurarea that they could justifiably say that spirituality
instituţiilor de bază ale Statelor Unite ale has become here a practical value”.
Americii, sunt puse sub tutela unui sens superior Consequently, as a political value, the
al vieţii umane. Şi invers: percepţia acestui sens American spirituality has yielded in the mind of
induce continuu un reper de evaluare în acţiunile the above mentioned author a range of effects
practice ale cetăţenilor Lumii Noi, încât s-a among which:
putut spune, justificat, că spiritualitatea a  Declaration of Independence considers
devenit aici o valoare practică”12. the rights as necessary acts;
Pe cale de consecinţă, fiind o valoare  Rationality of spirituality makes the acts
politică, spiritualitatea americană a produs în pass in the space of morality and then the space
viziunea autorului citat o serie de efecte printre of institutional construction;
care:  Rationalized spirituality becomes “an
 drepturile sunt considerate în Declaraţia unusual ample force in motivating the people
de Independenţă datorii (necessary acts); and ultimately in the effective changing of the
 raţionalitatea spiritualităţii face ca world”.
datoriile să treacă în spaţiul moralităţii şi apoi The originality of American spirituality

11
James W. Ceaser, Liberal Democracy and Political Science, John Hopkins University Press, 1922, p. 8
12
Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, p. 8

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

15
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

al construcţiei instituţionale; has to be looked for in Protestantism in which


 spiritualitatea raţionalizată devine „o the new doctrine of God’s realm is immediate
forţă de amploare neobişnuită în motivarea and absolute and in which responsibility is
oamenilor şi, până la urmă, în schimbarea placed on the forefront of practical duties of each
efectivă a lumii”. Christian. So the doctrine of moral order and of
Originalitatea spiritualităţii americane fundamental law – “the first postulate of USA’s
trebuie căutată în protestantism în care noua romantic democratic belief in the mid of 19th
doctrină a Împărăţiei lui Dumnezeu este century” had a theological basis: Protestantism.
imediată şi absolută şi în care, responsabilitatea “The Americans’ practical life – Marga writes
este ridicată pe primul plan al datoriilor practice down – was under the tutelage of an ideal, which
ale fiecărui creştin. Deci, doctrina ordinei was the core of the long debated
morale şi a legii fundamentale – „primul postulat <<Puritanism>> of the New World.
al credinţei democratice romantice a Americii de Nevertheless, here, the people of the New World
la mijlocul secolului al XIX-lea” are un not only took over <<Evangelic Protestantism>>
fundament teologic: protestantismul13. „Viaţa or <<Puritanism>>, but also altered them
practică a americanilor – scrie Andrei Marga – a precisely and essentially. Benjamin Franklin’s
fost pusă astfel sub tutela unui ideal, care a fost oeuvre, (Autobiography, 1771) represents the
miezul mult discutatului «puritanism» al Lumii cultural locus where the change occurred. The
Noi. Dar şi aici, oamenii Lumii Noi nu doar au famous Puritan virtues (temperance, peace,
preluat «protestantismul evanghelic» sau order, determination, economizing, honesty,
«puritanismul», dar le-au şi modificat într-un justice, moderation, cleanliness, sereneness,
sens precis şi esenţial. Prin opera sa, Benjamin respect, humbleness, restraint) are indispensable
Franklin (Autobiografie, 1771) reprezenta locul for a happy life; their reasoning is not purely
cultural în care s-a produs schimbarea. theological anymore, it become in fact
Faimoasele virtuţi puritane (temperanţa, liniştea, necessary: if these virtues are cultivated, the aim
ordinea, hotărârea, economia, sinceritatea, <<happiness in life>> (collocation quoted in
justiţia, moderaţia, curăţenia, seninătatea, Herbert Wallace Schneider, The Puritan Mind,
respectul, umilinţa, cumpătarea) rămân Henry Holt & Company, New York, 1930,
indispensabile pentru o viaţă fericită, dar p.256) is reached.
raţiunea lor nu mai este doar teologică, ci devine The result was the respect for human
de-a dreptul utilitară: dacă se cultivă acele dignity, deep rooted in spirituality and also
virtuţi, se atinge scopul care este «fericirea în individualism; yet it is not about individualism in
viaţă» (sintagmă citată din Herbert Walance itself, but one including in self-consciousness the
Schneider, The Puritam Mind, Henry Holt an other, as a universal rule”.
Company, New-York, 1930, p. 256). It follows that the origin in Protestantism is
Rezultatul a fost respectul pentru demnitatea not enough for the American spirituality to prove
persoanei, ancorat profund în spiritualitate, şi un its specific character or its manifestation. The
individualism, dar nu un individualism care este people of New World did not <<take over>> the
ca atare, incluzând în conştiinţa de sine pe Evangelic Protestantism in an abstract form, by
celălalt, printr-o regulă capabilă de simply stating the Puritan virtues or by

13
Idem, p. 7. Autorul face trimitere la Ralph Henry Gabriel, The Cours of American Democratie Thought, The Roland
Company, New-York, 1940, p. 28

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

16
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

universalizare”14. emphasizing their <<indispensable>> character


Prin urmare, numai originea în <<for a happy life>>, but they produced the
protestantism nu-i este suficientă spiritualităţii <<change>> of Evangelic Protestantism and
americane spre a-şi dovedi specificitatea şi nici Puritanism <<in a precise and essential sense>>,
măcar manifestarea. Oamenii Lumii Noi nu au changing <<the reason>> of virtues by passing
«preluat» protestantismul evanghelic într-o from pure theological to that utilitarian.
formă abstractă, prin simpla declarare a virtuţilor John Winthrop’s sermon held in March
puritane sau prin evidenţierea caracterului lor 1630 in Southampton in front of his co-nationals
«indispensabil pentru o viaţă fericită», ci au before Arbella to start her journey to America is
produs «modificarea» protestantismului edifying. Embodying the messenger of those
evanghelic şi puritanismului „într-un sens precis who were leaving an England where poverty
şi esenţial”, modificând «raţiunea» virtuţilor prin make the dog meat “a culinary refinement”, the
trecerea de la teologicul pur, la utilitar. gentry exponent, who was to become the
Predica lui John Winthrop ţinută în martie governor of Massachusetts Bay Colony,
1630 la Southampton, în faţa compatrioţilor săi reminded those who (he included) were leaving
emigranţi înainte ca vasul Arbella să-i pornească their native lands both the pledge with God and
în călătoria spre America, este edificatoare. the pledges they all took. At the same time he
Făcându-se mesajul celor ce părăsesc o Anglie made clear the mission they had to accomplish:
în care sărăcia lucie făcuse din carnea de câine that of being a model for the generations to come
un „rafinament culinar”, micul nobil de ţară, (“we have to think that we shall be like a fortress
devenit primul guvernator al Coloniei Golfului on a hill. The whole wide world is watching
Massachusetts, le aminteşte celor ce-şi părăseau us”). In Paul Starobin’s opinion, Winthrop’s
alături de el ţinuturile atât legământul încheiat cu sermon “is in accordance with a strictly biblical
Dumnezeu, cât şi jurămintele pe care fiecare le-a interpretation, related to the future colony
făcut cu ceilalţi. În acelaşi timp, le învederează settlement like a New Jerusalem, a concept
misia pe care trebuie să o îndeplinească: aceea which currently embraced by some Christians in
de a fi exemplu pentru posteritate („… trebuie să USA”.
ne gândim că vom fi asemenea unei cetăţi pe It is worth noticing that Starobin grasps the
culmea unui deal. Ochii întregii lumi sunt aţintiţi ambivalence of the missionary aim uttered by
asupra noastră”). În opinia lui Paul Starobin, Winthrop, as concomitantly being religious and
predica lui Winthrop „se conformează unei secular for those who colonized America.
interpretări biblice stricte, legate de întemeierea “Winthrop’s words – Starobin writes down
viitoarei colonii ca un nou Ierusalim, concept – were passed on along the generations and as a
îmbrăţişat şi în prezent de unii creştini din secular creed was meant to remind the
America”15. Americans <<the great responsibility>> to
De remarcat, însă, că Starobin surprinde behave wisely, taking into account that <<one
ambivalenţa ţelului misionar rostit de Winthrop, far off day, The High Court of History will judge
el fiind deopotrivă de natură religioasă şi laică each of us>> as the elected president J.F.
pentru cei ce au colonizat America. Kennedy stated in his speech in front of the
„Cuvintele lui Winthrop – scrie P. Starobin Massachusetts State legislative body in January
– au fost transmise de-a lungul generaţiilor şi ca 1961”.

14
Idem, pp. 8-9
15
Paul Starobin, op. cit., p. 34

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

17
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

un crez secular, menit să le amintească Virtues are not enough through recognition
americanilor despre «marile răspunderi» de a se and acceptance; they have to be correlated with a
purta cu înţelepciune, ţinând cont de faptul că precise aim: happiness in life (so it is not the
«într-o zi îndepărtată, Înalta Curte a Istoriei ne happiness in another life, happiness after death)
va judeca pe fiecare dintre noi», după cum a and this aim may be accomplished only by
afirmat preşedintele ales John F. Kennedy, în cultivating these virtues. Equal dignity for each –
cadrul unui discurs ţinut la sediul organului derived from the aim of cultivating the puritan
legislativ al statului Massachusetts în ianuarie virtues – lies in the origin of an individualism
1961”16. which has nothing in common with solitude,
Virtuţile nu sunt suficiente prin isolation, but on the contrary, an individualism in
recunoaşterea sau acceptarea lor, ele trebuie which solitude includes the other in self-
corelate cu un scop precis: fericirea în viaţă consciousness, that is ensures the openness
(deci, nu fericirea într-o altă viaţă, fericirea de towards universal. Each relates existentially to
după moarte), iar acest scop poate fi atins numai the others, I fulfils through fulfilling each alter-
prin cultivarea acestor virtuţi. Egala demnitate ego in the community encompassing everybody.
pentru fiecare – izvorâtă din scopul cultivării When specified in relation with its European
virtuţilor puritane – stă la originea unui ascendancy, the American spirit (mind) has been
individualism ce nu are nimic comun cu always invoked by the American philosophy. It
singurătatea, cu izolarea ci, dimpotrivă, un is in this sense that Andrei Marga’s references to
individualism în care singularitatea include în George Santayana have to be understood “who
conştiinţa de sine pe celălalt, adică asigură justifiably saw <<Americanism>> as an driving
deschiderea spre universalizare. Fiecare se force spiritually redundant to <<mercantilism>>
raportează existenţial la ceilalţi, eu-l împlinindu- which was hurriedly reproached, to be more
se numai prin împlinirea fiecărui alter-ego din precise, as a <<moral condition>> to Henry Steel
comunitatea care îi cuprinde pe toţi. Commager who “interpreted the American
Spiritul (mind-ul) american a fost mereu <<spirit>> as a practical approach of the life
invocat de filosofia americană, atunci când s-a matters, joined with the unflinching commitment
specificat în raport cu ascendenţa ei europeană. towards the moral, simple and universal rules”.
În acest sens trebuie înţelese trimiterile lui This morale – A. Marga notices – was
Andrei Marga la George Santayana care „a văzut interpreted as “morale of the pioneer”, a morale
justificat «americanismul» ca o orientare supposed to take the risk, ability and talent to
spiritual refractară la «comercialismul» care i s-a organize and lead in a society where law and
imputat grăbit, mai exact ca o«condiţie morală»” order have to be enforced in primitive
şi la Henry Steel Commager care „interpreta conditions. To this sense he quotes Harold J.
«spiritul» american ca abordare practică a Laski who wrote: “To take the risk, to carry out
problemelor de viaţă, unită cu angajamentul the capacity to organize, even more, to show
neclintit faţă de reguli morale simple, talent for a leadership enforcing law and order in
universale”17. a community struggling with primitive, physical
Această morală – constată A. Marga – a and social conditions, all these are elements in
fost interpretată „drept morală a pionierului”, o the human character which shaped the American
morală ce presupune asumarea riscului, spirit”. Further on, Laski stresses by explaining

16
Ibidem
17
Andrei Marga, idem, p. 9

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

18
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

capacitate şi talent de organizare şi conducere the coordinates of American spirit: “That who
într-o societate în care legea şi ordinea trebuie easily accepts the notion of social hierarchy is
impuse în condiţii de primitivitate. În acest sens, not a spirit. That who emphasizes the technical
el îl citează pe Harold J. Lasky care nota: „A perfection of manner refinement is not the spirit
asuma riscul, a arăta curaj, a desfăşura of civilization. It is interested more in the well-
capacitatea de a organiza, chiar mai mult, a arăta done thing, in creating the tools which can
talent pentru o conducere care impune legea şi perform a profession, in stating loud and clear
ordinea într-o comunitate ce luptă cu condiţii what is needed to be said than in method or
primitive, fizice sau sociale, toate acestea sunt convention, in mastery or speech”.
elemente în caracterul omului care au dat formă American spirit is an expression of cultural
spiritului american”. Iar, mai departe, Lasky locus and includes as a premise self-confidence
nuanţează prin explicitarea coordonatelor of some people “ready to face the world and
spiritului american: „Nu este un spirit care adjust their approaches in relation to its
acceptă uşor noţiunea unei ierarhii sociale. Nu resistance” and the democratic belief structured
este spiritul civilizaţiei care accentuează in three unflinching convictions. These
perfecţiunea tehnică a rafinamentului manierei. convictions are: democracy derived from divine
El este interesat mai mult de lucrul bine will; acknowledging the individual’s freedom as
făcut, de crearea instrumentelor care pot să facă a supreme value; the awareness of USA’s
profesie, de a spune pe şleau ceea ce este nevoie mission to promote democracy on earth.
să se supună, decât de metodă sau convenţie, pe Democratic belief underlies the
a măiestriei sau a vorbirii”18. constitutional and as a consequence the
Spiritul american este expresie a locului American democracy and American democracy
cultural şi include, ca premisă încrederea în sine does not lend itself to be reduced to simple
a unor oameni „gata să înfrunte lumea şi să-şi organization and even less to a technique to
adapteze abordările în raport cu rezistenţele make decisions; by contrast it is a real
acesteia” şi credinţa democratică structurată în conception about the man and his destiny on
trei convingeri de nezdruncinat. Aceste earth”, A. Marga remarks. The American spirit is
convingeri sunt: derivarea democraţiei din individualism, yet an individualism which
voinţa divină; recunoaşterea libertăţii cannot be confused, an individualism in which
individului ca valoare supremă; conştiinţa man does not compete with the community,
misiunii Americii de a promova democraţia pe while the private area does not represent
pământ19. isolation, counterpoising to universal: “American
Baza constituţionalului şi, prin urmare, a spirit remained indispensably connected to the
democraţiei americane, este credinţa value of individual freedom as the basis of
democratică, iar democraţia americană „nu se society organization. The American spirit is
lasă redusă la o simplă organizare, şi, cu atât mai individualism. The human individual is at the
puţin, la o tehnică de adoptare a deciziilor ci este centre of practical interest, yet – a fact which is
o adevărată concepţie despre om şi destinul său worth noticing – he articulates his private
pe pământ” remarcă A. Marga. Spiritul american domain as a stage towards the universal being.

18
Ibidem; Este citat Henry Steel Commager, The American Mind An Interpretation of American Tought and Character
Since the 1880’s, Bantom Books, Toronto, New York, London, 1970, cap I
19
Ibidem; Vezi şi Ralph Henry Gabriel, The Course of American Semocracy Thought, The Roland Press Company, New-
York, 1940, pp. 18-24

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

19
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

este individualism, însă un individualism American individualism remains unique under


„inconfundabil”, un individualism în care omul the circumstances it is not the outcome of
nu este opus comunităţii, iar sfera privată nu individual or society disjunction, but it lays on a
reprezintă izolare, contrapunere faţă de common thinking of human, society and outer
universalitate: „Spiritul american a rămas, legat space”.
indispensabil de valoarea libertăţii individului ca The coordinates of American mind
fundament al organizării societăţii. Spiritul coordinates – mind characterized, in essence, as
american e individualism. Individul uman stă în individualism – is accomplished by A. Marga
centrul interesului practic, dar – fapt demn de based on ideas launched in the mid of the last
observat – el îşi articulează sfera sa privată ca century by Louis Dembitz Brandeis or Ralph
treaptă către fiinţa universală. Individualismul Barton Perry. Accordingly, Louis D. Brandeis
american rămâne inconfundabil în virtutea considered that American ideals are coordinates
împrejurării că nu rezultă din disjuncţia individ of American spirit, representing “the
sau societate, ci stă pe o gândire împreună a development of individual to his own wellness
individului, societăţii şi cosmosului”20. and common wellness; the individual
Analiza coordonatelor spiritului american – development towards freedom and reaching
spirit caracterizat, în esenţa sa, ca individualism common wellness through democracy and social
– este realizată de A. Marga şi prin fundamentări justice”, while Perry stressing the American
în idei lansate la jumătatea secolului trecut de individualism, spoke about the American
Louis Dembitz Brandeis sau Ralph Barton people’s high “social and gregarious degree”:
Perry. Astfel, Louis D. Brandeis consideră că Should somebody choose only one word to
idealurile americane sunt coordonate ale define USA, that would unreservedly be
spiritului american, ele reprezentând individualism. If individualism were in the sense
„dezvoltarea individului spre binele propriu şi of solitude cult or exaltation of those personal
binele comun; dezvoltarea individului prin features separating the man from those around
libertate şi atingerea binelui comun prin him or effects in withdrawal from society, then
democraţie şi justiţie socială”21, în timp ce Perry, no other word would be less true. American
nuanţând individualismul american, vorbeşte individuality is subject to solitude. The people of
despre înaltul „grad gregar şi social” al USA are highly gregarious and social. The
poporului american: „Dacă ar fi să se limiteze la individual that isolates himself, who does not
un singur cuvânt prin care să se caracterizeze desire to play his part along the others, who does
America, cineva ar alege cuvântul individualism, not row along others on the ship is regarded
folosit însă fără rezerve. Dacă individualismul suspiciously. The Americans bear silence
este luat în sensul de cult al solitudinii sau ca difficultly and even if they are peculiar in a way,
exaltare a acelor trăsături personale care separă make it a whim so that they can live among
omul de cei din jurul său, ori are ca efect peculiar things. Their individualism is a
retragerea în faţa lumii, atunci nici un alt cuvânt collective one; it is not a human being’s
nu ar fi mai puţin adevărat. Individualitatea isolation, but the cooperation of many”.
americană este supusă singularităţii. Poporul We have stated above that the American
Statelor Unite este într-un grad înalt gregar şi Dream represents the rational substance of

20
Idem, p. 10
21
Vezi Louis Dembitz Brandeis, „The Americanism” în Perry Miller (ed), American Tought. Civil War to World War I,
Rinehart&Co Inc, New-York, Toronto, 1954, p. 341

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

20
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

social. Individul care se izolează, care nu vrea să liberal democracy theory. Jefferson, Hamilton
ajungă împreună cu alţii să-şi joace rolul, care and Madison are the founders of this theory, the
nu vâsleşte alături de alţii de pe corabie, este last two being the authors of Federalism.The
privit cu suspiciuni. Americanii îndură greu discovered the solution to avoid democracy
liniştea şi, dacă ei prezintă o ciudăţenie, fac un degeneration in a majority dictatorship that
capriciu din ea, astfel încât pot sălăşlui printre suppress the minority and of liberalism slipping
ciudăţenii. Individualismul lor este un into anarchy precisely by joining the two and
individualism colectiv – nu izolarea unei fiinţe building the edifice of liberal democracy.
umane, ci cooperarea multora22”. By taking over the initiative of debates
Am afirmat mai sus că Visul American referring to Virginia Constitution and further on
reprezintă substanţa raţională a teoriei to the Union Constitution, Jefferson crystallized
democraţiei liberale. Jefferson, Hamilton şi the conviction that “the real basis of republican
Madison sunt fondatorii acestei teorii, ultimii government is the citizen’s equal right in what
doi fiind autorii Federalismului. Ei au găsit the person and the property of each and their
soluţia evitării degenerării democraţiei într-o administration are concerned…Let allow each
dictatură a majorităţii care suprimă minoritatea person who fights or pays he urges – to exert his
şi a alunecării liberalismului spre anarhie tocmai just and equal right in choosing them. Let them
prin îngemănarea celor două şi construcţia be subject to approval or disapproval in short
edificiului liberal democracy. intervals. Let allow the executive to be chosen
Asumându-şi iniţiativa dezbaterilor via the same way and for the same period by
referitoare la Constituţia Virginiei şi, ulterior, la those whose agents they are to be”.
Constituţia Uniunii, Jefferson şi-a cristalizat The equality of conditions was the most
convingerea că „adevăratul fundament al important observation which stroke A. de
guvernului republican este dreptul egal al Tocqueville along his journey in USA. In his
cetăţeanului, în ceea ce priveşte persoana şi Introduction to On Democracy in America, he
proprietatea fiecăruia şi în administrarea lor… remarks: “Among the new things which drew my
Să permitem fiecărui om care luptă sau plăteşte attention during my staying in USA, nothing
– îndeamnă el – să-şi exercite dreptul său just şi seemed more striking than equality of
egal în alegerea lor. Să-i supunem pe aceştia conditions. I saw without difficulty the
aprobării sau respingerii la intervale scurte. Să prodigious influence which this first fact exerted
permitem ca executivul să fie ales pe aceeaşi upon society; it gave a certain orientation to
cale şi pentru acelaşi termen de către cei al căror public spirit and a certain formulation to the
agent urmează să fie23”. laws; the governing, new rates and those
Egalitatea condiţiilor a fost cea mai governed – specific abilities. Soon I realized that
importantă constatare care l-a frapat pe A. de this fact was felt beyond the political mores and
Tocqueville pe parcursul călătoriei sale în laws and that it gained a certain authority upon
America. În introducere la Despre democraţie în the civil society more reduced than upon the
America, acesta remarcă: „Dintre lucrurile noi governing body: it created opinions, generated
care mi-au reţinut atenţia în timpul şederii mele feelings, suggested uses and altered what it could
în Statele Unite, nici unul nu mi-a părut mai not. Therefore, insofar as we study the American
izbitor decât egalitatea de condiţii. Am desluşit society, we discover more and more in the

22
Vezi Ralph Barton Perry, Characteristically American, Alfred A. Knopf, New-York, 1949, p. 9
23
Tomas Jefferson, Writings, The Library of America, New-York, 1984, p. 1398

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

21
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

fără dificultate înrâurirea prodigioasă pe care conditions equality which seems to derive from
acest prim fapt o exercită asupra mersului each particular fact and I have found it out
societăţii, el imprimă o anumită orientare ceaselessly before me as a central point, where
spiritului public şi legilor o anumită formulare; all my observations meet”.
guvernanţilor procente noi, iar celor guvernanţi Liberal republic is the idea that concerned
– deprinderi specifice. Mi-am dat curând seama concomitantly Hamilton and Madison: “The
că acest fapt îşi face simţită influenţa mult genius of republican liberty seems to claim, on
dincolo de moravurile politice şi de legi şi că el the one hand that not only that the whole power
dobândeşte asupra societăţii civile o autoritate has to derive from the people, but those to whom
de fel mai redusă decât asupra guvernanţilor: power is entrusted have to be kept dependent
creează opinii, generează sentimente, sugerează from the people through a short period of their
uzanţe şi modifică tot ceea ce nu produce el. mandate; it is precisely during this short period,
Aşadar, pe măsură ce studiem societatea trust should not be in few hands if not in many”.
americană, descoperim tot mai mult în egalitatea This kind of government where the power is not
de condiţii acel fapt generator din care părea să personalized, on the contrary it is almost
decurgă fiecare fapt particular şi îl regăseam invisible, is grasped by A. de Tocqueville in
neîncetat dinaintea mea ca un punct central, Chapter V, the paragraph On Administration in
unde sfârşeam prin a se întâlni toate observaţiile New England: “In the USA, the administration is
mele24”. not visible. Why? The Europeans think that they
Republica liberală este ideea ce i-a lay the foundations of freedom by taking from
preocupat deopotrivă pe Hamilton şi Madison: social power few of its rights; the Americans by
„Geniul libertăţii republicane pare să pretindă, dividing its exercising (…). The most striking
pe de o parte, nu numai că întreaga putere thing for the European travelling the USA is the
trebuie derivată din popor, ci că acei încredinţaţi lack of what we call governing body or
cu ea trebuie să fie păstraţi în dependenţa de administration. In America there are written
popor printr-o durată scurtă a mandatului lor; şi laws: enforcing them daily is visible; around us
că tocmai în timpul acestei scurte perioade, everything is alright – but the engine is nowhere.
încrederea nu trebuie să fie în puţine mâini, ci în The hand handling the social mechanism gets rid
mai multe”25. Acest tip de guvernare în care of our sight”.
puterea nu este personalizată, ci este aproape Some specifications are necessary her
invizibilă este surprins de A. de Tocqeville în concerning the meaning of democracy in
cap. V paragraful Despre administraţie în Noua different stages, its historical coordinate as well
Anglie, unde consemnează: „În America, as the transfer of the democracy idea.
administraţia nu e vizibilă. De ce – Europenii We have spoken about the negative
cred că pun temeliile libertăţii luând puterii connotation of democracy for Plato and
sociale câteva din drepturile ei; americanii, Aristotle: democracy represented rather a period
divizându-i exercitarea (…). Lucrul cel mai of transition where the crowd imposed it tyranny
izbitor pentru europeanul care călătoreşte în over the citadel. It was only after A. de
Statele Unite este absenţa a ceea ce noi numim Tocqueville’s book was published On
guvern sau administraţie. În America există legi Democracy in America, democracy is

24
Alexis de Tocqueville, op. cit. p. 41
25
The Debate on The Constitution. Federalist and Antifederalist Speeches. Articles, and Letters During the Struggle over
Ratification, The Library of America, New-York

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

22
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

scrise: punerea lor cotidiană în aplicare este understood both as a system of institutions and
vizibilă; în jurul nostru totul funcţionează – şi political practices and also as social condition. In
nicăieri nu descoperim motorul. Mâna care practice, until the mid of 19th century, idealizing
manevrează mecanismul social scapă tot mereu the ancient precedent of Great Generation, the
privirilor noastre”. partisans of freedom idea preferred to utilize
Sunt necesare aici câteva precizări legate representative government or republic instead of
chiar de înţelesul democraţiei în diferite etape, the concept of democracy. So it happened in
de coordonata istorică a acesteia, precum şi de USA where Jefferson’s partisans called
transferul ideii de democraţie. themselves republicans, and their opponents
Am făcut vorbire despre conotaţia negativă called them democrats, namely demagogue.
a democraţiei pentru Platon şi Aristotel: Today the political speech in most states
democraţia reprezenta, mai degrabă, o perioadă with republican government associate democracy
de tranziţie în care mulţimea îşi impunea tirania with the republic which represents not only an
asupra cetăţii26. Abia după publicarea cărţii lui exaggeration, but also ignoring the obvious
Tocqeville Despre democraţie în America realities, constitutional monarchies being with
democraţia este înţeleasă atât ca sistem de anything below republics in promoting and
instituţii şi practici politice, cât şi ca stare developing the democratic regimes.
socială. Practic, până la mijlocul secolului al Andrei Marga synthesizes the options which
XIX – lea, partizanii ideii de libertate, idealizând have made clear liberal democracy with the
precedentul antic al Marii Generaţii, preferau authors of Federalist:
conceptului de democraţie pe cel de  The republic supposes a government
guvernământ reprezentativ sau de republică. Aşa based on people’s representation;
s-a întâmplat şi în Statele Unite unde, partizanii  The representativeness has limited
lui Jefferson s-au intitulat republicani, iar powers by the inalienable rights of individuals;
adversarii îi denumeau democraţi, adică  The fundamental mission of
demagogi27. Azi, discursul politic din representatives is to protect and enhance the
majoritatea statelor cu guvernământ republican individual freedom;
asociază democraţia cu republica, ceea ce  Representativeness’ authority is based on
reprezintă nu doar o exagerare, ci o ignorare a the constitution and comes from the people;
unor realităţi evidente, monarhiile  Power distribution is carried out through
constituţionale nefiind cu nimic mai prejos faţă the constitution and the laws flowing from it;
de republici în promovarea şi dezvoltarea  The officials are directly elected by the
regimurilor democratice. people or appointed by those elected directly;
Andrei Marga sintetizează opţiunile ce au  The individuals enjoy equality in front of
concretizat democraţia liberală la autorii the law and nobody is privileged as a citizen by
Federalistului: law;
 republica presupune guvern bazat pe  Representativeness is established by law
reprezentarea poporului; and has a limited duration.
 reprezentanţa are puteri limitate de By questioning himself: “How liberal is, in
drepturile înalienabile ale indivizilor; fact, liberal democracy, Andrei Marga

26
Vezi Grey Hermet, Poporul contra democraţiei, Institutul European, Iaşi, Studiu introductiv de Daniela Geonea
Pârvulescu, p. 6
27
Vezi Françoise Burgess, Les institution américaines, Paris, PUF, 1992, p. 36

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

23
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

 misiunea fundamentală a reprezentanţei formulates a complex answer, since as he


este să protejeze libertatea individuală şi să o accurately notices, the system of liberal
sporească; democracy may function liberally only by
 autoritatea reprezentanţei se bazează pe concomitant correlation of two essential
constituţie şi provine de la popor; conditions:
 distribuţia puterii se face de către  The citizens just like the institutions,
constituţie şi legile derivate din ea; have to be the carriers of rules:
 oficialii sunt aleşi direct de către popor  Procedural formalism characterizing the
sau numiţi de cei aleşi direct; American democracy is itself connected with the
 indivizii se bucură de egalitate în faţa social conditions.
legii şi nimeni nu este, prin lege, privilegiat ca It follows that, liberal democracy is liberal
cetăţean; only if it loses the abstract character of rules, if
 reprezentanţa se stabileşte prin lege şi (concomitantly) the citizens and institutions are
are o durată limitată28. the carriers of rules governing the social
Întrebându-se: „Cât de liberală este, însă , relations, if the procedural aspects which the
democraţia liberală”, Andrei Marga formulează democratic institutions induce are correlated
un răspuns complex întrucât, aşa cum corect with the aspects and events in the social life.
apreciază, sistemul democraţiei liberale poate And at this point, elements of democratic
funcţiona liberal numai prin coalizarea political system are brought at the level of
concomitentă a două condiţii esenţiale: analysis: political culture, individuals’ mentality,
 cetăţenii, întocmai precum instituţiile, the perception upon the results of democratic
trebuie să fie purtătorii regulilor; governing at the level of the individual. “As a
 formalismul procedural ce caracterizează matter of fact – A. Marga finds out – you cannot
democraţia americană, este el însuşi pus în have a democracy able to maintain without
legătură cu condiţiile sociale29. democratic mentalities and you cannot have such
Prin urmare, democraţia liberală este a democracy unless you raise the issue of its
liberală, numai dacă ea abandonează caracterul results in the people’s lives”.
abstract al regulilor, dacă (concomitent) cetăţenii Studying liberal democracy in the United
şi instituţiile sunt purtătorii regulilor ce States of America, Tocqueville noticed that the
cârmuiesc raporturile sociale, dacă aspectele main condition to maintain it is something which
procedurale pe care le incumbă instituţiile transcends it. “For Tocqueville – W. Ceaser
democratice sunt corelate aspectelor şi remarks – the aim of protecting the civil
evenimentelor din viaţa socială. Iar aici, sunt society’s freedom from the threat of state’s
aduse în planul analizei elemente ale sistemului interference is, paradoxically, too important to
politic democratic: cultura politică, mentalitatea leave it on mere iteration of formal liberal
indivizilor, percepţia rezultatelor principle of separation. Principles do not apply
guvernământului democratic la nivelul without saying; they do not just impose
individului. „În definitiv – constată A. Marga –, themselves in society. Real liberty claims a
nu poţi avea democraţie capabilă să se menţină current power in society to resist the state and a
fără mentalităţile democratice şi nu poţi avea o will among the citizens to limit the government
astfel de democraţie dacă nu pui problema power and protect the rights. This power and will

28
Andrei Marga, Filosofia unificării europene, p. 351
29
Ibidem

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

24
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

rezultatelor ei în viaţa oamenilor”30. do not emerge miraculously as a consequence of


Studiind democraţia liberală din Statele the simple act of asserting an abstract principle:
Unite ale Americii, Toqueville a sesizat că they have to be promoted. How to achieve
principala condiţie a menţinerii ei este ceva ce o human and social features the arrangements
transcende. „Pentru Toqueville – remarcă James working in time to support the formal principle
W Ceaser – scopul protejării libertăţii societăţii of limited government is a major problem of
civile de ameninţarea întruziunii statului este, în political science in a liberal democracy”.
mod paradoxal, prea important pentru a fi lăsat In substance, democracy in the United
pe seama simplei iterări a principiului liberal States is achieved through a distance kept both
formal al separării. Principiile nu se aplică de la from despotism and libertinism since it is, in
sine; ele nu se impun cu de la sine putere în fact, related to something which transcends it –
societate. Libertatea reală pretinde o putere citizenry awareness for the value of liberty and
actuală în societate, care să reziste statului şi o democracy and an awareness of its desirable
voinţă printre cetăţeni, de a limita puterea results”.
guvernului şi a proteja drepturile. Această putere It is worth doing some remarks upon early
şi voinţă nu apare în mod miraculos drept liberalism in the United States. Thus, along J.
consecinţă a simplului act al asertării unui Gray’s line, it has to be made clear that:
principiu abstract: ele trebuie să fie promovate.  A diversity of perspectives existed for
Cum să dobândească însuşirile umane şi sociale constitutionalists, illustrated by the diversity of
aranjamentele care lucrează peste timp în attitudes expressed in Federalist Papers: from
sprijinul principiului formal al guvernului limitat Jefferson’s radicalism to Hamilton’s American
este una din problemele majore ale ştiinţei Tory, both mediated by the moderate approach
politice într-o democraţie liberală31”. which Madison suggests;
În esenţă, democraţia din Statele Unite se  American liberalism “remains a unique
realizează printr-o distanţă atât faţă de and integral tradition” through the desiderata
despotism, cât şi de libertinism, întrucât „ea este expressed by all the institutions; these desiderata,
în fapt legată de ceva ce o transcende, - o just like the English and French guarantists,
conştiinţă cetăţenească a valorii libertăţii şi expressed the tendency of substantiating “a law
democraţiei şi o conştiinţă a rezultatelor ei governing and not of people”, sentences
dezirabile”32. comprised by the Declaration of Rights prior to
Consider necesar a face câteva remarci 1789 Massachusetts Constitution;
asupra liberalismului timpuriu în Statele Unite.  American constitutionalists, though they
Astfel, în linia lui J. Gray, trebuie precizat că: had many common points of view with French
 a existat o diversitate de perspective Enlightenment, they did not share their aversion
pentru constituţionalişti, ilustrată de diversitatea for Christianism;
atitudinilor exprimate în Federalist Papers: de la  Having been given rise during the
radicalismul lui Jefferson, la tory-ismul Independence War, American constitution
american al lui Hamilton, ambele mediate de represented a Locke position in the sense the
abordarea moderată pe care o propune Madison; right to life, freedom and seek for happiness
 liberalismul american „rămâne o tradiţie were based on natural law considered divine;

30
Idem, p 352
31
James W. Ceaser, Liberal democracy and Political Science, John Hopkins Universty, Press, 1992, pp. 35-36
32
A Marga, op. cit. p. 352

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

25
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

unică şi integrală” prin dezideratele exprimate în  The spirit expressed by Federalist Papers
toate instituţiile; aceste deziderate, asemeni was different from French Enlightenment figures
englezilor şi guarantiştilor francezi, exprimau because the writings in the Federalist were
tendinţa fundamentării „unei guvernări a legii, dominated by the awareness of human
nu a oamenilor”, expresii cuprinse în declaraţia imperfection, an awareness that motivated the
drepturilor care precede Constituţia din constitutional projects; the awareness of human
Massachusetts, din 1780; imperfection proved another kind of influence
 constituţionaliştii americani, deşi aveau which the American constitutionalists could
multe puncte de vedere comune cu cele ale accept: that of Scottish Enlightenments,
iluminiştilor francezi, nu au împărtăşit especially Adam Smith’s influence. Although
aversiunea acestora faţă de creştinism; the Scottish philosophers’ reflection was
 născută în perioada Războiului de influenced by the historical context, nonetheless,
independenţă, Constituţia americană reprezintă o comparatively to the French and English liberals,
poziţie lokeană, în sensul că dreptul la viaţă, la they “attempted at basing their liberal principles
libertate şi la căutarea fericirii sunt întemeiate pe in an encompassing theory of socio-economic
legea naturală, considerată divină; development, elaborated in terms of natural
 spiritul exprimat de Federalist Papers laws, not only in historical generalizations. This
este diferit de spiritul iluminismului francez Scottish aspiration towards a science of society
întrucât, scrierile din Federalist sunt dominate de in which liberal ideas were based on a theory of
conştiinţa imperfecţiunii omeneşti, conştiinţă ce human nature and social order was to be found
motivează proiectele constituţionale; conştiinţa also is the great sceptical David Hume’s political
imperfecţiunii umane dovedeşte alt tip de and economic writings”.
influenţa pe care constituţionaliştii americani o Belief in human reasoning (able to find
suportă: cea a iluminiştilor scoţieni, îndeosebi solutions for human imperfections), in his role to
influenţa lui Adam Smith. Deşi reflecţia find and settle the life issues – an option
filosofilor scoţieni a fost condiţionată de immanent to American Puritanism – led to
contextul istoric, totuşi, spre deosebire de overcome it towards mid of 18th century and
liberalii francezi şi englezi, ei „au încercat sa-şi adopting deism in the colonizers’ life. “In 1784 –
întemeieze principiile liberale într-o teorie A. Marga notices – Ethan Allen in his book
cuprinzătoare a dezvoltării sociale şi a Reason, the man’s unique oracle: compendium
structurilor socio-economice, elaborate în system of natural religion, substantiated the
termeni de legi naturale, nu numai de organized deism in the thesis according to which
generalizări istorice. Această aspiraţie scoţiană human reasoning is the divine gift itself, while
către o ştiinţă a societăţii în care ideile liberale God as almighty left the events on natural laws.
sunt întemeiate într-o teorie a naturii umane şi a It was not long after that, that Thomas Paine
ordinii sociale este prezentă chiar şi în scrierile with Reason Age (1794) passed on the wide
politice şi economice ale marelui sceptic David circles of readers the idea of deism and issued a
Hume”33. comprising intellectual movement under the
Încrederea în raţiunea umană (capabilă a catchphrase <<my own mind is my own
găsi soluţii la imperfecţiunile omeneşti), în rolul church>>”.
său în detectarea şi rezolvarea problemelor vieţii Deism engendered practical spirit in

33
J. Gray, op. cit. pp. 50-51

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

26
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

– opţiune imanentă puritanismului american – a American culture and starting with Benjamin
condus la depăşirea acesteia către mijlocul Franklin the theological punishment of puritan
secolului al XVIII-lea şi instalarea deismului în virtues was abandoned in favour of considering
viaţa coloniştilor. „În anul 1784 – remarca A. them as conditions of life success. And this
Marga –, Ethan Allen, prin cartea Raţiunea, really happened under the circumstances that
unicul oracol al omului: sistem compediu de Enlightenment movement carrier of Reason
religie naturală, a consacrat deismul organizat facilitated the economic and judicial ideas and
în jurul tezei după care raţiunea umană este chiar conceptions of modern Europe to pervade in
darul divin, iar Dumnezeu, fiind atotputernic, a American colonies. We take into account,
lăsat evenimentele în seama legilor naturii. Nu especially, Grotius and Puffendorf’s natural
peste mult timp, Thomas Paine, cu Epoca right, the idea that work was the source of value
raţiunii (1794) a transmis cercurilor de cititori expressed by William Petty - laissez-faire
largi ideea deismului şi a creat o mişcare promoted by A. Smith. “All these ideas would
intelectuală cuprinzătoare sub deviza «propria join in a coherent approach of human, but above
mea minte este biserica mea»”34. all, social life, which was later called
Deismul a generat în cultura americană humanitarianism and was based on theses like
spiritul practic şi începând cu Benjamin people brotherhood, on behalf of Christ, of the
Franklin se abandonează sancţionarea teologică possibilities of life improvement for those
a virtuţilor puritane în favoarea considerării lor lacking the chance to progress, of equality and
drept condiţii ale reuşitei în viaţă. Şi aceasta se natural rights of all the people, of incomparable
întâmplă în condiţiile în care iluminismul, beauty of God and of human dignity”. And belief
purtător al raţionalismului, facilitează in experience and reason concomitantly with
pătrunderea în coloniile americane a ideilor, recognition of each individual’s abilities to
concepţiilor economice şi juridice ale Europei search for and find the way to truth, in 17th
moderne. Avem în vedere, îndeosebi, dreptul century, became constant coordinates for the
natural al lui Grotius şi Puffendorf, ideea muncii Americans’ economic, moral and religious
ca sursă a valorii, exprimată de William Petty, behaviour. This is the reason why governing
laissez – faire-ul promovat de A. Smith. „Toate “must concord with human nature and moral
acestea se vor reuni într-o abordare coerentă a principles”, a nature which Jefferson saw
vieţii umane, personale şi mai ales sociale, ce a improvable.
luat denumirea de umanitarism şi s-a axat pe The Americans dropped the glorification of
tezele frăţietăţii oamenilor, în numele lui past, even if ancient Rome’s republicanism and
Hristos, a posibilităţii elevării condiţiilor de ancient Greek federalism represented higher
viaţă ale celor mai lipsiţi de şansă prin progres, a forms of political organization comparatively to
egalităţii şi drepturilor naturale ale tuturor what followed in European history, being
oamenilor, a frumuseţi incomparabile a operei concerned with finding appropriate solutions for
lui Dumnezeu, a demnităţii persoanei”35. Iar the rational organization of society. They “were
încrederea în experienţă şi raţiune, concomitent not dedicated to stable, permanent, out of time;
cu recunoaşterea capacităţilor fiecărui individ de they understood they had to change and
a căuta şi găsi calea către adevăr, au devenit, în revolutionize”.

34
A. Marga, Profilul filosofiei americane, p. 15
35
Ibidem

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

27
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

secolul al XVII-lea, constante ale The Latin maxim “Ne te quaesiveris extra”
91
comportamentului economic, moral şi religios al is appropriate for the American spirit just as it
americanilor. Tocmai de aceea, guvernarea was appropriate to Socrates and Plato who did
„trebuie pusă în acord cu natura umană şi not utter what their co-nationals wanted to hear,
principiile morale”, natură pe care Th. Jefferson but they uttered their thoughts. As a matter of
o vedea perfectibilă. fact, “Do not seek outside yourself” is the Latin
Americanii au abandonat glorificarea phrase assigned to Socrates “Nosce te ipsum”
trecutului, chiar dacă republicanismul Romei şi (know thyself) that urges to an insight self-
federalismul Greciei antice au reprezentat forme assessment of personal potential and self limits
de organizare politică superioare faţă de ceea ce and also urges to action, with full knowledge of
a urmat în istoria europeană, preocupându-se de the facts. It is for this reason that classic
soluţii pentru organizarea raţională a societăţii. American philosophy is called pragmatism.
Ei „nu s-au dedicat stabilului, permanentului, “Pragmatism philosophy – A. Marga writes –
atemperalului; ei au înţeles să schimbe şi să expressed enthusiasm, trust and entrepreneurial
revoluţioneze”36. spirit in the domain of philosophic issues and
Maxima latinilor „Ne te quaesiveris extra”37 solutions in the aftermath of Secession War and
se potriveşte spiritului americanului aşa cum s-a drove the philosophic solutions towards a new
potrivit lui Socrate şi Platon care au rostit nu horizon, that of consequential-ism, that is of
ceea ce gândeau oamenii şi semenii doreau să approaching knowledge and actions from the
audă, ci propriile lor cugetări. De altfel, maxima perspective of their consequences upon settling
„Nu căuta lucrurile în afara ta” este expresia human life issues”.
latină a maximei atribuită lui Socrate „Cunoaşte- American classic philosophy is expressed
te pe tine însuţi”, îndemn la introspecţie prin through characteristics in which American mind
care se autoevaluează potenţialul personal şi is originated. A. Marga renders these
limitele proprii, dar şi îndemn la acţiune în characteristics in a maximum quintessence:
cunoştinţă de cauză. De acea filosofia americană a) “<<Descartes damnation>>: starting with
clasică este calificată drept pragmatism. the idea of knowledge and ending with mechanic
„Filosofia pragmatismului – scrie A. Marga – a representation of universe, almost the entire
exprimat în sfera problemelor şi soluţiilor array of congruencies of Cartesian philosophy
filosofice atmosfera de elan, încredere şi spirit have been subject to critique and found on behalf
antreprenorial de după încheierea războiului de of knowledge conceived as active interference
secesiune şi a orientat soluţiile filosofice spre un and an evolutionist representation of the world;
orizont nou, cel al consequentialism-ului, adică b) <<Spirit naturalization>>: leaving aside
al abordării cunoştinţelor şi acţiunilor din suggestions ultimately originated in Plato
perspectiva consecinţelor lor în rezolvarea de philosophy, the classic American philosophers
probleme de viaţă ale oamenilor”38. have reduced knowledge to conviction,
Filosofia clasică americană este exprimată encompassed convictions in actions and actions
prin caracteristici în care se originează mindul in nature;
american. O redare a acestor caracteristici c) <<Nature mindalization>> nature is not

36
Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism and the Enlightenment, George Brazilller, New-York, 1975, p. 136
37
„Nu căuta lucrurile în afara ta”
38
A. Marga, op. cit. p. 22
91
“Do not seek outside yourself” (Lat.)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

28
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

realizează, într-o chintesenţă maximă, Andrei regarded anymore objectively as a neuter and
Marga: ended body, but as a spirit encompassed in
a) „«damnarea lui Descartes»: începând cu achievements;
ideea cunoaşterii şi terminând cu reprezentarea d) <<Moving the accent from substance to
mecanicistă a universului, aproape toate outcome>>: classic American philosophers early
congruenţele filosofiei cartesiene au fost supuse abandoned seeking for real elements which
criticii şi surprinse în numele unei cunoaşteri would hide in its depth in favour of researching
concepute ca inferenţă activă şi a unei the processes and the reality constants derived
reprezentări evoluţioniste a lumii; from these processes;
b) «naturalizarea spiritului»: abandonând e) <<eternity adolescence>>: American
sugestii ce se originează, în ultimă instanţă, în philosophers also have abandoned seeking the
filosofia platoriciană, filosofii clasici americani out of time constants transcending the inevitable
au redus cunoaşterea la convingere, au încadrat finite experience of people, in exchange,
convingerile în acţiuni, iar acţiunile în natură; considering thoroughly this experience and
c) «mentalizarea naturii»: natura nu mai seeking for its structures;
este privită obiectivist, ca un corp neutral şi f) <<Reducing yesterday to tomorrow>>:
încheiat, ci ca spirit încorporat în realizări; American philosophers too were preoccupied
d) «trecerea accentului de pe substanţă pe with history, but above all the history that is
produs»: filosofii clasici americani au abandonat being made (…);
devreme căutarea de elemente ale realităţii ce s- g) <<Conceiving history as something
ar ascunde în profunzimile ei, în favoarea oriented>>: classic American philosophers
cercetării proceselor şi a derivării constantelor embraced from the beginning the idea according
realităţii din aceste procese; to which thought was <<a tool>> to change the
e) «adolescenţa eternului»: filosofii reality rather than rendering reality;
americani au părăsit, de asemenea, căutarea h) <<Disappearance of audience>>: in its
constantelor atemporale ce transcend experienţa systematization, knowledge does not have the
inevitabil finită a oamenilor, aprofundând, în <<audience>> as a model, but those who act;
schimb, această experienţă şi căutându-i i) <<Semiotics as a base>>: the theory of
structurile; divine signs is the new basis for the theoretical
f) «reducţia lui ieri la mâine»: şi filosofii construction in classic American philosophy;
clasici americani s-au preocupat de istorie, dar j) <<Laboratory philosophy supersedes the
mai ales de istoria care se face (…); workshop philosophy>>: circumscribed
g) «conceperea gândirii ca ceva orientat»: American philosophy, <<the researchers’
filosofii clasici americani au îmbrăţişat încă de philosophy>> supersedes <<philosophy of
la început ideea după care gândirea este, mai teachers>>;
curând decât o redare a realităţii, un k) <<Conceiving science as cooperative
«instrument» pentru schimbarea acesteia; investigation>>: science ceases to be considered
h) «dispariţia spectatorului»: în as the outcome of solitary person, obsessed with
sistematizările lor, cunoaşterea nu mai are ca formal systematization and it becomes an
model «spectatorul», ci pe cel care acţionează; endeavour of a team concerned with settling the
i) primatul semioticii: teoria semnelor issues;
divine, în filosofia clasică americană, noua bază l) <<Supremacy of method>>: the theory of
pentru construcţia teoretică; method becomes the framework to approach and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

29
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

j) «filosofia de laborator substituie filosofia understand the science in classic American


de seminar»: în jurul filosofiei americane, philosophy;
«filosofia cercetătorilor» ia locul «filosofiei m) <<Science and society>>: science
profesorilor»; becomes involved in dominating the nature and
k) «conceperea ştiinţei ca investigaţie the actions to rationalize the human actions;
cooperativă»: ştiinţa încetează să fie considerată n) <<Great community>> :
produsul persoanei solitare, dominată de obsesia <<community>> supersedes the individual as
sistematizării formale, şi devine întreprindere a subject of knowledge”.
unei echipe preocupate să rezolve probleme; The American creed has been
l) «supremaţia metodei»: teoria metodei substantiated by such coordinates and these
devine în filosofia clasică americană cadrul de coordinates have accompanied actions in both
abordare şi înţelegere a ştiinţei; home affairs and foreign affairs. The American
m) «ştiinţa şi societatea»: ştiinţa se implică creed is inherent to the individual, community,
în dominarea naturii şi în acţiunile de institutions and the state’s self-awareness. In this
raţionalizare a interacţiunilor umane; way, the United States of America have come to
n) «marea comunitate»: «comunitatea» dictate the rhythm of the world by imposing a
înlocuieşte individul, în poziţia de subiect al global order in which for more than a century
cunoaşterii”39 they have been the main player (actor).
Asemenea coordonate au fundamentat Nonetheless, world order passes through an
crezul american şi au însoţit acţiunile, atât în ample process of “remaking”. By revealing the
planul intern, cât şi în raporturile externe. Crezul subject-matters of the five chapters in his book
american este imanent conştiinţei de sine a Clash of Civilizations and Remaking of World
individului, comunităţii, instituţiilor, statului. Order, S. P. Huntington circumscribes the fifth
Aşa au ajuns S.U.A. să dicteze ritmul lumii, chapter: “Western Survival depends on stating
impunând o ordine mondială în care, mai bine de the Western identity of Americans and on the
un secol, au fost actorul principal. Dar ordinea fact that Westerners should accept that their
mondială parcurge un amplu proces de civilization though unique is not universal and
„refacere”. Dezvăluind conţinuturile celor cinci they should unite in order to renew it and
părţi ale cărţii sale Ciocnirea civilizaţiilor şi preserve it come from non-Western societies.
refacerea ordinii mondiale, S.P. Huntigton îşi Avoiding the World War of civilizations
circumscrie Partea a V-a: „Supravieţuirea depends on the fact that the leaders should accept
Occidentului depinde de reafirmarea identităţii and cooperate in order to maintain the multi-
occidentale a americanilor şi de faptul că civilization character of world politics.”
occidentalii să accepte că civilizaţia lor este
unică însă nu universală şi să se unească pentru a BIBLIOGRAPHY:
o reînnoi şi a o conserva împotriva provocărilor A. de Tocqueville, De la démocratie en Amerique,
Gallimard, 1961
venite din partea societăţilor non-occidentale.
1. Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi noile
Evitarea războiului global al civilizaţiilor puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011
depinde de faptul că liderii să accepte şi să 2. Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72
coopereze pentru a menţine caracterul 3. Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, Prefaţă

39
Idem, pp. 21-22

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

30
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

multicivilizaţional al politicii globale.”40 la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000


A. Marga, Filosofia unificării europene, Editura
Apostrof, Cluj, 1995
BIBLIOGRAFIE:
4. James W. Ceaser, Liberal Democracy and Political
1. A. de Tocqueville, De la démocratie en
Science, John Hopkins University Press, 1922
Amerique, Gallimard, 1961
5. Tomas Jefferson, Writings, The Library of America,
2. Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi
New-York, 1984
noile puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011
6. James W. Ceaser, Liberal democracy and Political
3. Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72
Science, John Hopkins Universty, Press, 1992
4. Andrei Marga, Profilul filosofiei americane,
7. Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism
Prefaţă la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000
and the Enlightenment, George Brazilller, New-York,
5. A. Marga, Filosofia unificării europene, Editura
1975
Apostrof, Cluj, 1995
8. Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi
6. James W. Ceaser, Liberal Democracy and
refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997
Political Science, John Hopkins University Press, 1922
9. Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi
7. Tomas Jefferson, Writings, The Library of
idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi 2000
America, New-York, 1984
8. James W. Ceaser, Liberal democracy and
Political Science, John Hopkins Universty, Press, 1992
9. Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism
and the Enlightenment, George Brazilller, New-York,
1975
10. Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi
refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997
11. Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice
şi idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi 2000

40
Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997, pp. 27-28

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

31
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

PROPAGANDĂ VERSUS COMUNICARE PROPAGANDA VS. POLITICAL


POLITICĂ COMMUNICATION
- PERSPECTIVE TEORETICE ÎN ERA - THEORETICAL PERSPECTIVES IN
INFORMAŢIONALĂ - THE INFORMATION ERA -

dr. Bogdan-Alexandru TEODOR dr. Bogdan-Alexandru TEODOR


Valentin-Ionuţ NICULA41 Valentin-Ionuţ NICULA

Abstract: În lucrarea de faţă am încercat să Abstract: The present paper aims to identify some
întreprindem un demers cognitiv în vederea stabilirii unor conceptual delimitations regarding propaganda and
delimitări conceptuale referitoare la propagandă şi political communication, from the perspective of the new
comunicarea politică, din perspectiva noilor mutaţii transformations inherent to the information era.
apărute în era informaţională. Starting from the definition of the two concepts and
Pornind de la definirea celor două concepte şi the interdependent nature of the relationship established
stabilirea interdependenţelor existente între ele, se between the two, the paper aims to facilitate the
facilitează înţelegerea implicaţiilor acestora în societatea understanding of their impact on modern society and their
actuală şi a efectelor pe termen mediu şi lung asupra effects on social relations or political systems.
relaţiilor sociale ori sistemelor politice la nivelul cărora Once these two concepts are defined and the
se manifestă. boundaries between them properly traced, propaganda
Odată realizată definirea celor două procese şi can be easier identified, in its multitude of
stabilirea graniţelor dintre acestea, poate fi identificată communicational forms, using both conventional and non-
mult mai uşor acţiunea de propagandă, în multitudinea de conventional media channels. Consequently, protective
manifestări comunicaţionale derulate pe multiple canale and defensive measures can be taken faster at individual,
media, convenţionale şi neconvenţionale, şi se pot lua organizational or state level.
mult mai rapid şi mai facil măsuri de protecţie şi
contracarare, atât la nivel individual cât şi organizaţional
ori statal.

Motto: “Non nova, sed nove” Motto: “Non nova, sed nove”

Introducere Introduction
Noţiunea de comunicare a început să fie The concept of communication started to be
utilizată în secolul XIV şi provine din latinescul used at the beginning of the 14th century and
“communis”, care înseamnă a pune în comun, a comes from the Latin word “communis”, which
fi în relaţie, a împărtăşi. În secolul următor, ca means to hold in common, to be in relation with
urmare a dezvoltării drumurilor şi poştei, se and to share. In the next century, as a result of
îmbogăţeşte cu sensul de a transmite. Ulterior, the development of roads and the post, the
ca urmare a apariţiei trenului, telegrafului, concept is enriched with the meaning of „to
automobilului, telefonului, radioului, transmit”. Further on, as a result of the invention
televizorului, internetului, acest sens tinde să se of the train, telegraph, the automobile, the
situeze în prim plan. telephone, radio, television and the Internet, this
Toate procesele sociale implică un proces meaning tended to take precedence over the
de comunicare, adică “acte individuale de others.

41
Valentin Ionuţ NICULA, Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” Bucureşti, adresa: Bucureşti, Str. Odăi, nr.
20, sect. 1, tel.: 0765 577 219, email: val_nicula@yahoo.com,
Bogdan Alexandru TEODOR, Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” Bucureşti, adresa: Bucureşti, Str. Odăi,
nr. 20, sect. 1,, tel.: 0723 675 979, email: teodor_bogdan_alexandru@yahoo.com.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

32
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

transmitere şi receptare”42 ale unui mesaj. All social processes imply a process of
Înţelegem astfel că a comunica implică acţiunea communication, meaning “individual acts of
de a “transmite” “un mesaj” despre “ceva” cuiva transmission and reception” of a message. Thus,
care este “receptorul”, mesaj venit din partea we understand that communication implies the
unei entităţi numite “emiţător”. action of “transmitting” “a message” about
Reprezentând latura complexă a vieţii “something” to somebody, who is the “receiver”,
sociale, fără de care aceasta nu poate exista, while the message is emitted by an entity defined
deoarece relaţiile şi structurile sociale nu s-ar as the “emitter”.
putea realiza altfel decât prin comunicare, Communication represents the complex side
aceasta nu poate fi redusă doar la câteva of social life, which cannot exist without it, as
caracteristici generale, întrucât în diferite social relations and structures cannot be
domenii ale vieţii sociale discutăm despre developed without communication. Therefore,
anumite aspecte, ceea ce face ca şi comunicarea this concept cannot be reduced to its general
să capete diverse accente în funcţie de domeniul characteristics, because the different fields of
în cauză. Astfel, sunt utilizate sintagme de genul social life are characterized by different aspects,
“comunicare politică”, “comunicare which makes communication receive different
organizaţională”, “comunicare de grup” etc. forms depending of the field in question.
fiecare având specificul său. În cele ce urmează Therefore, we use different expressions such as
vom trata domeniul “comunicării politice” ca “political communication”, “organizational
domeniu distinct al comunicării, precum şi communication”, “group communication”, each
interdependenţele sale cu propaganda politică, în with its own characteristics. In the next part of
vederea stabilirii unor delimitări conceptuale, the paper we will focus on the field of “political
din perspectiva noilor mutaţii apărute în era communication”, as a distinct category of
informaţională, fără a fi un demers exhaustiv. communication, with an emphasis on its
intersections with “political propaganda”. The
1. Comunicarea politică aim is to identify some conceptual delimitations,
Politica este activitatea desfăşurată de from the perspective of the new mutations,
diferite grupuri cu scopul de a cuceri puterea, iar which have appeared in the Information Age.
în unele cazuri de a o păstra. Practic, este vorba Because of the complexity of the topic in debate,
despre indivizi care vor să câştige încrederea this theoretical endeavor does not claim to offer
altor indivizi, iar acest lucru nu se poate realiza an all-encompassing analysis of the subject at
fără o comunicare eficientă. În orice formă de hand.
organizare politică, comunicarea a fost utilizată
de conducători pentru a se adresa celor conduşi 1. Political Communication
şi pentru a relaţiona cu mediul exterior, respectiv Politics is an activity conducted by different
cu alţi actori politici. groups with the purpose of gaining power, and in
Jacques Seguela, consultant politic în some cases of preserving the power obtained.
spaţiul francez, consideră că o comunicarea Actually, this concerns individuals who want to
politică eficientă trebuie să urmeze regula celor gain the trust of other individuals, and this
trei “S”43, şi anume “simplitate” – pentru ca cannot be accomplished without efficient
cetăţenii să poată înţelege ceea ce politicienii vor communication. In all forms of political
42
Denis McQuail, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 2000, p. 13.
43
Jacques Seguela apud Gabriel Thoveron, Comunicarea politică azi, Antet, Bucureşti, 1996, p. 5.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

33
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

să transimtă; “spectacol” – pentru a atrage organizations, communication has been used by


atenţia şi interesul oamenilor şi a da o formă leaders to address those who are led and to
plăcută; şi, nu în ultimul rând, comunicarea interact with the external environment, namely
trebuie să aibă “substanţă” – adică, mesajele să other political actors.
aibă o încărcătură de idei despre problemele Jacques Seguela, a French political analyst
importante, să nu fie simple vorbe fără conţinut. considers that an efficient political
Un alt autor francez, Roland Cayrol communication must follow the rule of the three
apreciază că “noua comunicare politică este “S”, namely “simplicity” – because citizens must
fruct al unei noi Sfinte Treimi: televiziunea, understand the message which politicians want
sondajele, publicitatea”44, trecând peste alte to transmit; “show” – to captivate the attention
aspecte legate de efectele comunicării asupra and interest of people and to transform this
cetăţenilor sau asupra spaţiului public. În process into something entertaining; and finally
opoziţie, Jacques Gerstle este de părere că o political communication must have “substance”
asfel de definire este mult prea îngustă şi – meaning that the messages transmitted must
superficială.45 have actual meaning and not be devoid of
content.
1.1. Definiţii: Another French author Roland Cayrol
Cele mai multe definiţii ale comunicării considers that “the new political communication
politice au ca element comun “intenţionalitatea”: is the result of a new Holy Trinity: television,
“Comunicarea politică este înţeleasă ca fiind o polls, publicity”, passing through other aspects
acţiune teleologică – o acţiune orientată, related to the effects of communication on
programată, proiectată pentru anumite scopuri citizens and the public space. In opposition,
(politice). Fiind vorba de o acţiune strategică, Jacques Gerstle states that such a definition is
acest tip de comunicare politică ar implica much too narrow and shallow.
reguli, proceduri, tehnici şi resurse adecvate în
anumite evenimente politice.”46 1.1. Definitions:
Un alt element al definiţiilor este Most of the definitions of the concept
“eterogenitatea condiţiilor care concură la “political communication” are centered around
producerea comunicării politice”. De aceea, unii the common concept of “intent”. “Political
autori asociază comunicarea politică unui communication is understood as a teleological
“spaţiu” sau “câmp” de relaţii sociale. Astfel, action - an action orientated, programmed,
“pentru Gosselin, comunicarea politică este un designed for certain purposes (political)”. As this
câmp în care se intersectează diverse modalităţi is a strategic action, this type of political
de persuadare a electoratului. D. Wolton communication implies adequate rules,
asociază comunicarea politică unui spaţiu în care procedures, techniques and resources for certain
se relaţionează discursurile contradictorii a trei political events.”
actori care au legitimitatea de a se exprima în Another common element to most
mod public asupra politicii: oamenii politici, definitions is the “heterogeneity of the
jurnalişti şi opinia publică prin intermediul conditions, which concur to the creation of
sondajelor de opinie. Belanger asimilează political communication.” This is why some
44
Roland Cayrol apud Gabriel Thoveron, op. cit., p. 11.
45
Jacques Gerstlé, Comunicarea politică, Institutul European, Iaşi, 2002, p. 16.
46
Camelia Beciu, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 27.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

34
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

comunicarea politică relaţiilor sociale tipice authors associate political communication with a
pentru procesul de influenţare, o influenţare în “space” or “field” of social relations. Thus, for
primul rând voită, apoi transformată în acţiune Gosselin, “political communication is a field
sau, dimpotrivă, în acţiune omisă. Întotdeauna intersected with different methods of persuading
este vorba de o intervenţie intenţională the electorate”. D. Wolton associated political
referitoare la un eventual comportament al communication with a space where the
receptorului. Negrine abordează comunicarea contradictory discourses of the three actors,
politică din perspectiva unui sistem complex de which have the legitimacy of expressing
comunicare a informaţiilor politice, centrat pe themselves in public on politics: decision-
practici jurnalistice, pe o anumită socializare makers, journalists and public opinion through
politică a societăţii şi pe democratizarea polls, interact. Belanger assimilates political
instituţiilor statului.”47 communication to standard social relations in the
Camelia Beciu precizează, însă, că aceste process of influence, an intentional influence
caracteristici sunt definitorii nu doar pentru then put into practice or on the contrary,
comunicarea politică, ci şi pentru orice act de influence which is omitted from action. In
comunicare (care este intenţional, reglementat şi general, we speak of an intentional intervention
contextual). Aceeaşi autoare continuă prin a regarding a potential behavior of the recipient.
defini comunicarea politică drept o interacţiune Negrine analyses political communication from
între actorii politici, mass-media, public şi the perspective of a complex system of
electorat, mai precis între actanţi cu o identitate communication of political information, centered
formală şi reprezentativă, dar cu resurse şi on journalistic practices and on a certain political
motivaţii diferite. Această interacţiune socialization of the society and the
instituţională se realizează printr-o serie de democratization of state institutions.”
coduri şi ritualuri, care dau vizibilitate spaţiului However, Camelia Beciu mentions that
public.48 these features are not characteristic solely for
Jacques Gerstle descrie o viziune political communication, but for all acts of
reducţionistă asupra comunicării politice, care communication (which is intentional, controlled
poate fi întâlnită la alţi autori, potrivit căreia ar fi and contextual). The same author proceeds to
“un ansamblu de tehnici şi procedee de care define political communication as an interaction
dispun actorii politici, cel mai adesea among political actors, mass-media, public and
guvernanţii, pentru a seduce, dirija şi înşela electorate, more precisely among actors with a
opinia”. Mergând pe aceeaşi linie critică, autorul formal and representative identity, but with
francez nu este de acord cu asimilarea different resources and driven by different
comunicării şi marketingului politic şi cu ideea motivations. This institutional interaction is
deja amintită că noua comunicare politică ar fi created through a series of codes and rituals,
produsul a trei tehnici: televiziunea, sondajele şi which give visibility to the public sphere.
publicitatea.49 Jacques Gerstle describes a narrow vision
Acestea se manifestă într-adevăr în cadrul on political communication, which is
comunicării, dar nu epuizează problema. Autorul encountered in the works of other authors,

47
Ibidem.

48
Ibidem, p. 28.
49
Jacques Gerstle, op. cit., p. 16.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

35
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

aduce în discuţie faptul că se uită influenţele din according to which the concept can be defined as
antichitate, unde comunicarea şi politica erau a “set of techniques and procedures used by
strâns legate, în acest sens amintindu-l pe political actors, generally decision-makers to
Aristotel, care defineşte omul nu doar ca animal seduce, control and deceive public opinion”.
social, ci şi “ca animal dotat cu capacitate Following the same critical approach, the French
lingvistică, adică simbolică.”50 authors do not agree with the assimilation of
Gerstle se referă în continuare la political communication and political marketing
comunicarea politică ca la un ansamblu de teorii and with the aforementioned idea that the new
şi tehnici şi susţine că definirea comunicării political communication is the result of three
politice este problematică, pentru că vizează doi techniques: television, polls and publicity.
termeni care acoperă domenii largi: comunicarea Although these three elements are present in
şi politica. the process of communication, they alone cannot
Analizând etimologic termenul offer the necessary explanation. The author
„comunicare” (din lat. communis - a împărţi şi a mentions the fact that the influence of the
transmite sau a stabili o relaţie) reiese că Antiquity, when communication and politics
trăsătura fundamentală a comunicării constă în were tightly bound is forgotten. In this respect he
stabilirea unei legături sociale, comunicarea makes a reference to Aristotle, who defined man
fiind un proces social fundamental de la care not only as a social animal, but also as an
porneşte oricare alt fapt social.51 “animal endowed with linguistic, namely
symbolic capacity.”
1.2. Abordări teoretice: Gerstle then expands on the fact that
Comunicarea politică este definită din political communication is a set of theories and
perspectiva mai multor abordări concurente în techniques and states that defining political
funcţie de concepţia asupra politicului, a communication is very difficult, as it must take
comunicării, a relaţiei și accentului pe care îl into consideration two general concepts that
pun pe aspectele paradigmatice, simbolice sau cover wide theoretical fields: communication
structurale. Jacques Gerstle enumeră patru and politics.
asemenea abordări, după cum urmează:52 By analyzing the concept “communication”
1.Abordarea din perspectiva (from the Latin word “communis” – to share, to
comportamentalistă, porneşte de la Lasswell, transmit and to establish a relation) we discover
care definea acţiunea de comunicare prin cei 5 that the fundamental characteristic of
C: ”Cine spune ce, cui, prin ce mijloace şi cu ce communication consists in creating social links,
rezultate?” as communication is a fundamental social
În 1949, Shannon şi Wearer au propus process standing at the basis of all other social
logica teoriei matematice a comunicării, în care facts.
aceasta era definită ca o sumă de factori –
emiţătorul, mesajul, receptorul, codul, canalul şi 1.2. Theoretical approaches:
situaţia, concepută ca proces liniar, şi anume, Political communication is defined from a
transmiterea informaţiei conţinute în mesaj, de la multitude of concurrent perspectives depending
emiţător la receptor. Comunicarea este on the theoretical approach on politics and

50
Ibidem, p. 17.
51
Ibidem, p. 22.
52
Ibidem, p. 32-38.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

36
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

caracterizată de efectul său asupra receptorului. communication used and on the emphasis lay on
In 1956, H. Eulau, S. J. Eldersveld şi M. the paradigmatic, symbolic or structural aspects.
Janowitz în “Political Behaviour” definesc Jacques Gerstle cites four such approaches, as
comunicarea din perspectivă behavioristă “drept follows:
unul dintre cele trei procese (cu liderul şi cu 1. The behavioral approach originating in
structurile de grup), prin care influenţele politice the works of Lasswell, who defined the process
sunt mobilizate şi transmise între instituţiile of communication through the 5 W: ”Who says
guvernamentale şi comportamentul electoral al what, to whom, through what means and with
cetăţenilor.” what results?”
Referitor la efectele comunicării asupra In 1949, Shannon and Wearer put forth the
electorilor, se disting trei generaţii de modele. logic of the mathematical theory of
Încă de la începutul studiilor asupra comunicării communication, in which communication is
politice, a fost pusă în practică schema stimul- defined as a sum of factors – the emitter, the
răspuns, aplicată mai întâi propagandei, apoi message, the receiver, the code, the canal and the
campaniilor electorale. Este o schemă liniară în situation, conceived as a linear process, namely
care se porneşte de la ipoteza efectelor directe the transmission of the information contained in
asupra ţintei, bazată pe presupunerea că oamenii the message, from the emitter to the receiver.
au reacţii uniforme. Această ipoteză a fost Communication is characterized by its effect on
infirmată de rezultatele empirice obţinute după the recipient.
1940, în studii care au demonstrat că oamenii In 1956, H. Eulau, S. J. Eldersveld and M.
reacţionează diferit la comunicarea electorală, Janowitz in “Political Behavior” define
fie în funcţie de caracteristicile lor sociale, aşa communication from a behavioral perspective as
cum reiese din modelul Columbia, fie în funcţie “one of the three processes (with the leader and
de atitudinile politice, conform modelului group structures), through which political
Michigan. Se arată, aşadar, că pe termen lung, influences are mobilized and transmitted
factorii menţionaţi blochează efectele directe ale between governmental institutions and the
comunicării electorale, fiind observate doar electoral behavior of citizens.”
efecte limitate asupra unui elector considerat Regarding the effects of communication on
pasiv, care trimite înapoi doar un vot ca reflex al those who elect, three generations of models can
poziţiei sale sociale ori al afilierii partizane. be identified. From the early times of studies on
Modelul audienţei active le combate pe celelalte political communication, a stimulus-response
două, bazându-se pe diversitatea utilizatorilor de model was put into practice and applied first to
surse mediatice şi a motivaţiilor care îi animă. propaganda and then to electoral campaigns.
De aici rezultă că publicul face alegerile în mod This is a linear model which starts from the
selectiv şi dinamic şi că alegătorul se poate hypothesis of direct effects on the target, based
decide în cel mai scurt timp nu doar mecanic, on the presupposition that people have uniform
dar şi în funcţie de felul în care evaluează oferta reactions. This hypothesis was infirmed by the
politică şi electorală. empirical results obtained in 1940, in studies
2. Abordarea din perspectivă structuro- which have shown that people react differently
funcţionalistă defineşte comunicarea politică în to electoral communication, either according to
contextul societăţii ca pe un ansamblu al their social characteristics as it is presented in the
sistemelor aflate în relaţie. Astfel, comunicarea Columbia model, or according to their political
politică este “ansamblul de procese interactive attitudes in conformity with the Michigan model.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

37
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

dintre elementele unui sistem politic şi între Therefore, it is shown that on the long run, the
acest sistem şi elementele înconjurătoare.” aforementioned factors block the direct effects of
3. Abordarea interacţionistă vede electoral communication, being observed solely
comunicarea sub forma unei interacţiuni. the limited effects on an elector perceived as
Aceasta prezintă două direcţii, în funcţie de passive, who sends back just a vote reflecting
dimensiunea simbolică şi pragmatică a either his social position or his political
comunicării: interacţionismul strategic şi cel affiliation. The model of the active audience
simbolic. counters the other two, being based on the
Interacţionismul strategic nu reduce diversity of media users and of the motivations
comunicarea la utilizarea semnelor codate, ci which drive them. From this we draw the
consideră comunicarea politică drept o acţiune conclusion that the public makes its choices in a
strategică: un actor trebuie să-şi înfrunte selective and dynamic manner and that the voter
adversarii şi să ia decizii în funcţie de context. can decide in the shortest time-span, not just
Comunicarea politică poate fi văzută ca “jocul mechanically, but also in relation to the manner
relaţiilor de putere, ale cărui resurse şi mize sunt in which he evaluates the political and electoral
mijloacele materiale, simbolice, informaţionale, offer.
juridice sau chiar umane.” 2. The structural-functionalist approach
Promovat de G. H. Mead, interacţionismul defines political communication in the context of
simbolic este studiul relaţiei dintre sine şi society as a set of interacting systems. Therefore,
societate, văzută ca un proces de comunicare political communication is a “set of interactive
simbolică între actanţii sociali.53 processes among the elements of a political
4. Abordarea dialogică se centrează pe cele system and between this system and the
două abordări precedente: intersubiectivă surrounding elements.”
(interacţionsim simbolic) şi praxiologică 3. The interactionalist approach sees
(interacţionism strategic). communication as an interaction. Here we
Modelul are la bază ideea că legitimitatea se encounter two directions, depending on the
bazează pe consensul obţinut prin discuţie. Este symbolic and pragmatic dimension of
de tradiţie filosofică şi ajunge până la Aristotel. communication: the strategic and symbolic
Prin discurs, oamenii pot stabili puncte comune interaction.
între opinii contradictorii şi pot ajunge la o Strategic interactionalism does not reduce
decizie graţie unei discuţii argumentative. communication to the use of coded signs and
“Spaţiul public rezultă din interlocutoriul considers political communication a strategic
cetăţenilor care îşi desăvârşesc libertatea prin action: an actor must face his adversaries and
participarea la problemele publice.”54 take decisions depending on the context.
Political communication can be regarded as a
2. Propaganda “game of power relations, where resources and
Propagandaeste un concept asociat cu o stakes are material, informational, juridical or
ambiţie sau practică totalitară, ceea ce a dus la even human.”
degradarea sa. Aceasta reprezintă o “acţiune de Promoted by G. H. Mead, symbolic
convingere prin instigare, ce tinde să înlocuiască interactionalism is the study of the relation
raţiunea cu impresionabilitatea, ştergând linia de among self and the society, seen as a process of

53
G. H. Mead apud Jacques Gerstlé, op. cit., p. 39.
54
Ibidem, p. 42.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

38
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

demarcaţie între adevăr şi fals”55. În perioada de symbolic communication among different social
început a propagandei aceasta reprezenta o actors.
metodă de control absolut al statului asupra 4. The dialogic approach: is centered on the
educaţiei, informării, muncii şi a tuturor two aforementioned approaches: intersubjective
activităţilor vieţii cotidiene printr-o (symbolic interactionalism) and praxeological
supraveghere atentă şi prin promovarea de idei, (strategic interactionalism).
oameni şi partide politice. The model is based on the idea that
Originea cuvântului provine din expresia legitimacy is based on the consensus in debate.
latină congregatio de propaganda fide, This is a philosophical tradition that leads to
congregaţie de propagare a credinţei. Termenul Aristotle. Through discourse, people can
presupune, evident, transmiterea unei informaţii establish common points among contradicting
către un public, informaţie care trebuie să fie opinions and can reach a decision as a result of
salutară pentru acesta şi care nu e percepută de an argumentative debate. “The public space is
informator ca mincinoasă ci, dimpotrivă, ca the result of citizens interacting, who gain their
expresie a singurului adevăr56. Înţelegem deci că liberty through the participation in public
prin această formă de comunicare nu se affairs.”
transmite decât o singură variantă a adevărului, 2. Propaganda
ceea ce determină înţelegerea că celelalte sunt Propagandais a concept associated with an
eminamente false şi această variantă adevărată ambition or totalitarian practice, which led to its
face sau trebuie să facă, obiectul credinţei degradation. Propaganda can be defined as “an
publicului ca urmare a interacţiunii cu ideile action of persuading through instigation, which
prezentate. tends to replace ration with naivety, erasing the
După unii autori însă, publicitatea este un separation line among truth and falsehood”. In
nou tip de propagandă: ”Publicitatea politică, the early age of propaganda, this represented a
numită uneori şi propagandă, este forma plătită a method of absolute control of the state over
difuzării informaţiei de ordin politic”.57 Aceasta education, information, work and all daily
înseamnă că un mesaj este diseminat ca urmare a activities through intense surveillance and
faptului că un actor politic sau un partid au through the promotion of ideas, people and
cumpărat spaţiu de difuzare, iar această political parties. The origin of the world comes
diseminare se face fără influenţa exterioară a from the Latin term congregatio de propaganda
mijloacelor de comunicare. Este o formă prin fide, a congregation for promoting faith. The
care se face ca ceea ce se doreşte să ajungă la term implies, obviously, the transmission of
populaţie să ajungă în forma dorită de cel care information towards the public, information that
plăteşte pentru apariţie. must be necessary and which is not perceived by
De la apariţie şi până în prezent, s-a constat the informer as false, but on the contrary it is
o diversificare a acţiunilor propagandistice, believed to be a reflection of the one truth.” We
schimbându-se conţinutul, forma şi tehnicile de therefore understand that through this form of
răspândire a mesajului, multitudinea lor communication only one side of the truth is
reprezentând un obstacol pentru teoreticienii transmitted, which implies that the other versions
comunicării. Diversitatea definiţiilor şi are necessarily false and this one true version is

55
Gabriel Thoveron, Comunicarea politică azi, Editura Antet, Bucureşti, 1999, p. 5.
56
Vladimir Volkoff., Tratat de dezinformare, Editura Antet, Bucureşti, 1999, p. 18.
57
Andrei Stoiciu, Comunicarea Politică. Cum se vând idei şi oameni, Editura Humanitas (Libra), Bucureşti, 2000, p. 14.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

39
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

abordărilor, ca şi interesul pentru analiza or should be the object of public faith.


propagandei denotă importanţa acestui tip de According to some authors, publicity is a
acţiune în societatea contemporană. Opiniile new type of propaganda: ”Political publicity,
specialiştilor oscilează între extreme precum sometimes called propaganda, is the paid form of
„totul este propagandă” în societatea actuală şi disseminating political information”. This means
extrema care împinge propaganda în plan secund that a message is disseminated as a result of the
în raport cu alte categorii ale interacţiunii sociale fact that a political actor or political party has
de tip simbolic.58 bought broadcasting space and this
Propaganda este o specie a comunicării, dissemination is done without external influence
având ca particularitate faptul că scopul acţiunii on communication means. This way the person
sale este ascuns sau necunoscut. Aşa cum who pays for the service manages to transmit to
susţinea ministrul nazist al propagandei, Joseph the population what he desires, in the shape he
Gobbels, „Propaganda devine ineficientă în desires.
momentul în care suntem conştienţi de existenţa From its origins and up to the present, we
acesteia.” Totodată, propaganda susţine o cauză notice a diversification of propaganda actions, as
– doctrină, regim partid sau instituţie – o idee they change content, form and the techniques of
care presupune la rândul ei, coagularea unei disseminating the message, their variety
mişcări etc.59 representing an obstacle for communication
2.1. Definiţii: scholars. The diversity of definitions and
În accepţiunea lui Bogdan Teodorescu60, approaches, as well as the interest for the
acţiunea propagandistică trebuie analizată la analysis of propaganda denotes the importance
intersecţia dintre un scop definit de un lider of this type of action in contemporary society.
politic şi efectul de supunere/ascultare obţinut de The opinion of specialists oscillates between
acesta la nivelul maselor, prin intermediul unor extremes such as “all is propaganda” in
mijloace non-violente (în sens fizic.). Toate contemporary society and the extreme that places
definiţiile propuse de autorul menţionat se propaganda in the background as compared to
axează pe cuplul conceptual cheie, care se other types of social interactions of a symbolic
regăseşte fie în mesajul explicit, fie în cel nature.
implicit al definiţiei: Propaganda is a type of communication,
1) Comunicarea al cărei scop estre să characterized by the fact that the purpose of this
influenţeze gândirea, emoţiile şi acţiunile unui action is disguised or unknown. As the Nazi
grup prin selectarea şi manipularea atentă a propaganda official Joseph Goebbels claimed
informaţiilor. (Milton Greenberg); „Propaganda becomes inefficient when we
2) Prezentarea deliberată în faţa unei mase become aware of its existence.” Moreover,
de oameni a unui punct de vedere subiectiv, în propaganda supports a cause – doctrine, regime,
sensul unei tehnici de influenţare a acţiunilor political party and institutions – an idea that
umane prin intermediul reprezentărilor. (Harold supposes in its turn, the coagulation of a
Lasswell); movement.
3) Comunicarea unui punct de vedere cu 2.1. Definitions:

58
Ştefan Stănciugelu, Logica manipulării, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, p. 91.
59
Ibidem, p. 92.
60
Teodorescu Bogdan, Propaganda, în Teodorescu B., Guţu D., Enache R., Cea mai bună dintre lumile posibile.
Marketingul politic în România – 1990-2005, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p. 11-12; apud Ştefan Stănciugelu, op.
cit., p. 93.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

40
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

scopul de a determina subiectul căruia i se According to Bogdan Teodorescu,


adresează comunicarea să accepte de bună voie propaganda activities must be analyzed at the
acest punct de vedere ca şi cum ar fi al lui însuşi. intersection between a purpose defined by a
(A. Pratkins, E. Aronson); political leader and the obedience/submission
4) Inducerea comportamentului dorit unui effect obtained at the level of the masses through
grup folosind doar mijloace comunicaţionale. (L. non-violent means. All definitions put forth by
Fraser); the aforementioned author are centered on this
5) Efortul sistematic de a manipula conceptual couple, which can be encountered
credinţele, atitudinile sau acţiunile altor either in the explicit message of the definition or
personaje prin intermediul diverselor simboluri, in its implicit content.
în vederea îndeplinirii unui obiectiv. 10) Communication whose purpose is to
(Enciclopedia Britanica); influence thought, emotions and the actions of a
6) Orice declaraţie provenită de la o sursă group through a careful selection and
care ne place. (J. Schumpeter); manipulation of information. (Milton
7) Planul minuţios şi predeterminat de a Greenberg);
comunica ceva unui public pe baza manipulării 11) The intentional presentation in front of
simbolurilor, în vederea îndeplinirii unui a large group of people of a subjective
obiectiv. (G. Jowett V. O’Donell); perspective, by using manipulation techniques of
8) O acţiune constantă în istoria omenirii human actions through representations. (Harold
prin care structura dominantă a societăţii a Lasswell);
determinat, prin mijloace comunicaţionale, 12) The communication of a point of view
supunerea maselor – de ex. impunerea unui with the purpose of determining the subject, to
sistem politic, a unei credinţe religioase, a unei whom the communication is addressed to accept
formule etice (impunere de coduri morale, legi willingly this point of view as being his. (A.
ori diferite conţinuturi combinate ale acestora). Pratkins, E. Aronson);
(O Thompson) ; 13) The inducement of a desired behavior to
9) Calea prin care liderul unui sistem a group by using solely communication means.
impune ascultarea supuşilor săi, folosind (L. Fraser);
informaţia şi imaginea, nu alte forme de 14) The systematic effort of manipulating
constrângere. (B. Teodorescu). faith, attitudes and actions of other people
În altă ordine de idei, Jean Marie Domenach through symbols in order to accomplish a certain
a emis următoarele reguli ale propagandei:61 objective. (Encyclopedia Britannica);
I. Regula orchestrării. Într-o acţiune de 15) Any declaration from a source we like.
propagandă, temele instigării trebuie să se repete (J. Schumpeter);
sub forme variate, să se adapteze la diferite 16) The well-thought and predetermined
categorii de public. plan of communicating something to a public on
II. Regula simplificării şi a inamicului unic. the basis of symbol manipulation, in the attempt
Mesajul politic trebuie vulgarizat la maxim. of fulfilling a certain objective. (G. Jowett, V.
Sloganul şi simbolurile grafice trebuie O’Donell);
simplificate, încărcate mistic şi nu neapărat 17) A constant action in the history of
explicate. mankind through which the dominant structure

61
Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, Institutul European, Iaşi, 2004, p. 69-97.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

41
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

III. Regula deformării şi a caricaturizării. of society has determined, through


Se bazează pe deformarea ştirilor, care este un communication means, the submission of the
procedeu jurnalistic utilizat în mod curent de masses – eg: the introduction of a certain
presa partizană, ce evidenţiază doar informaţiile political system, of a religious faith, an ethical
convenabile. În paralel se foloseşte în mod formula (the introduction of moral codes, laws or
frecvent procedeul citatelor detaşate de context. different similar contents). (O. Thompson) ;
IV. Regula transferului. Mesajul trebuie să 18) The manner in which the leader of a
aibă întotdeauna în vedere background-ul system gains the submission of his subjects, by
cultural, bagajul informaţional şi nivelul de using information and images, without other
educaţie al grupului-ţintă. forms of coercion. (B. Teodorescu).
V. Regula unanimităţii şi contagiunii. Se On the other hand, Jean-Marie Domenach
bazează pe studiile psihologilor, care au has developed the following rules of
demonstrat că opiniile într-un grup se propaganda:
consolidează sub presiunea valorilor grupului I. Rule of orchestration. In a propaganda
din care face parte individul. Exemplu: action, the instigation themes must repeat in
Psihologii americani, în cadrul unui experiment, varied forms and adapt to the different categories
au introdus 60 de subiecţi pe care i-au sfătuit să of the public.
afirme că liniile drepte şi paralele erau curbe, iar II. Rule of simplification and the single
pe restul de 40 i-au folosit drept cobai. Aceştia enemy. The political message must be highly
din urma au susţinut la finele experimentului, trivialized. The slogans and graphic symbols
după ce în prealabil şi-au dat cu părerea primii must be simplified, mystically charged and not
60, că liniile ar fi fost într-adevăr curbe, necessarily explained.
confirmând ipoteza. III. Rule of distortion and caricature. It is
based on the distortion of news, which is a
2.2. Tipologie: journalistic method frequently used by the
La sfârşitul secolului trecut, în contextul partisan press, by which emphasis is laid only on
războiului din Golf, s-a vorbit despre some pieces of information. In addition to this,
propaganda albă – aceea care recunoaşte şi îşi another method currently used is that of
asumă deschis sursa; propaganda gri – lansează extracting the quotes from their original context.
mesaje fără a preciza sursa acestora, iar IV. Rule of transfer. The message must
identificarea rămâne la aprecierea receptorului; always take into consideration the cultural
propaganda neagră – care afirmă o falsă sursă background, the information baggage and the
de provenienţă a mesajelor şi metapropaganda, level of education of the target-group.
identificată de Hedi şi Alvin Toffler, care V. Rule of unanimity and contagiousness.
discreditează propaganda celeilalte tabere.62 It is based on psychological studies, which have
Călin Hentea sintetizează accepţiunile proven that opinions in a group are consolidated
câtorva autori în privinţa tipologiilor under the pressure of group values. Example:
propagandei, după cum urmează:63 American psychologists have conducted an
- Oliver Thomson, folosind drept criteriu experiment with 100 subjects, 60 of which were
maniera de concepere a mesajului advised to declare that straight and parallel lines
propagandistic, a identificat trei tipuri de are in fact curves, while the other 40 were used

62
Călin Hentea, Propagandă fără frontiere, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p. 20.
63
Ibidem,p. 20-21.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

42
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

propagandă: propaganda raţională – care as guinea pigs. At the end of the experiment, the
utilizează doar date şi fapte concrete şi latter supported the idea that straight lines were
adevărate, expuse într-o anumită logică, in fact curves, after hearing the opinion of the
persuadând prin selecţia argumentelor favorabile other 60 individuals, thus confirming the
scopului propus; propaganda raţional- hypothesis on which the experiment was based.
emoţională – foloseşte mai ales aluzia, asocierea
sau transferul de imagine, sugerând fără să 2.2. Typology:
afirme concret, fiind cel mai greu de perceput şi At the end of the last century, in the context
propaganda emoţională – forma care utilizează of the Gulf War there was much talk about white
orice modalitate de exploatare a stărilor propaganda – propaganda which openly
emoţionale. acknowledges and assumes its source; grey
- Roger Muchielli, în Psihologia publicităţii propaganda – which launches messages without
şi a propagandei, distinge următoarele tipuri de mentioning their source, and identification is
propagandă: de îndoctrinare şi expansiune – required of the recipient; black propaganda –
având drept obiectiv atragerea şi convingerea which declares a false source and meta-
indiferenţilor sau oscilanţilor; de agitaţie propaganda, identified by Heidi and Alvin
(prepropagandă) – se bazează pe exploatarea Toffler, which discredits the propaganda of the
unei singure idei sau a unui singur mesaj şi other side.
propaganda de integrare – specifică regimurilor Călin Hentea has synthesized the opinion of
totalitare, având ca scop consolidarea şi several scholars on the types of propaganda as
menţinerea simpatizanţilor sau a celor deja follows:
convinşi. - Oliver Thomson, by using as a criterion
the manner in which the propaganda message is
3. Perspectivele erei informaţionale elaborated, has identified three types of
Începând cu anul 1983, momentul apariţiei propaganda: rational propaganda – which uses
Internetului, domeniul comunicării se află într-o solely concrete and accurate data and facts,
permanentă schimbare. Apariţia şi dezvoltarea presented in a certain logic, while persuasion is
acestui mediu de comunicare au produs o attained by the selection of those arguments
revoluţie în difuzarea informaţiilor. Unii which are favorable to the desired objective;
cercetători aseamănă această revoluţie cu cea rational-emotionalpropaganda – frequently uses
declanşată de apariţia tiparului cu litere mobile, hints, image association and transfers, always
inventat de Johann Guttenberg. implying but without clearly stating something,
Evoluţia mediului virtual a generat it is the hardest to perceive and
numeroase discuţii privind capacitatea sa de a emotionalpropaganda – the form that uses any
genera schimbări în peisajul politic, economic, method of exploiting human relations.
social, şi cultural. În paralel s-au conturat două - Roger Muchielli, in the Psychology of
tabere: optimiştii – cei care considerau că Publicity and Propaganda distinguished among
apariţia mediului virtual va aduce la schimbarea the following types of propaganda:
comunicării, mai ales în spaţiul politic, şi indoctrination and expansion – having as
pesimiştii – care considerau că Internetul nu are objective the inveiglement and persuasion of
şanse să schimbe peisajul politic şi electoral al those indifferent or undecided; agitation (pre-
viitorului, considerându-l un instrument de propaganda) – it is based on the exploitation of a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

43
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

comunicare de mâna a doua64. single idea or a single message and integration


În aceiaşi ordine de idei, Philippe Breton propaganda – this is specific to totalitarian
vorbea despre trei categorii de atitudini faţă de regimes, having as a purpose the consolidation
noile tehnologii: tehnofilii – cei care consideră and conservation of sympathizers and those
că noile tehnologii vor ocupa un loc central, already persuaded.
determinând dispariţia sau înlăturarea
mijloacelor de comunicare tradiţionale; 3. The Perspectives of the Information
tehnofobii – o categorie ostilă tehnicii în general Age
şi care se opune ascendenţei noilor tehnologii ale Starting with 1983, the moment when the
informaţiei şi comunicării; şi criticii sau Internet appeared, the field of communication
tehnorealiştii- cei care adoptă o poziţie has undergone a continuous transformation. The
echilibrată considerând că utilizarea raţională a appearance and creation of this communication
Internetului constituie un factor de progres65. environment has determined a revolution in
information dissemination. Some scholars
Concluzii compare this revolution with that started after the
Fascinaţia pe care Internetul o exercită în appearance of the mobile printing press, invented
prezent este foarte mare, fiind similară celei pe by Johann Guttenberg.
care mijloacele media tradiţionale au exercitat-o The evolution of the virtual environment
în deceniile anterioare asupra membrilor has generated numerous debates regarding its
Generaţiei X sau Baby Boomers. Noutatea şi capacity to produce changes in the political,
inovaţia din acest moment contribuie la economic, social and cultural arena. In parallel
întreţinerea acestei fascinaţii. Cu toate acestea, two sides have been created: the optimists –
nimic nu arată cu certitudine că folosirea those who believe that the appearance of a
Internetului nu va pierde în timp din importanţa virtual environment will lead to a transformation
pe care o are în prezent, determinând o nouă of communication, especially in the public arena
discuţie asupra efectelor minimale ale diverselor and pessimists – who believed that the Internet
campanii66. La nivelul ţării noastre, acest aspect will not change the future political and electoral
trebuie ponderat şi cu gradul relativ redus de stage, as it is a second-rate communication
răspândire pe care Internetul îl are în mediul instrument.
rural, ce reprezintă aproximativ jumătate din Furthermore, Philippe Breton spoke of three
populaţie, aspect care limitează semnificativ categories of attitudes towards these new
puterea de influenţă a acestui mijloc de technologies: technophils – those who consider
comunicare. that the new technologies will occupy a central
Pornind de la definirea celor două concepte position, determining the disappearance or
– comunicare politică şi propagandă – am replacement of traditional communication;
încercat să facilităm înţelegerea implicaţiilor technophobes – a category of people hostile to
acestora în societatea actuală şi a efectelor pe technology in general, which opposed the
termen mediu şi lung asupra relaţiilor sociale şi development of the new informational and
sistemelor politice la nivelul cărora se manifestă. communicational technologies; and critics or

64
Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei, Florenţa Toader, Bloguri, Facebook şi politică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009,
p.142-143.
65
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003, p.97 apud Tudor
Sălcudeanu, Paul Aparaschivei, Florenţa Toader, op. cit., Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, p.144.
66
Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei, Florenţa Toader, op. cit., p. 198.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

44
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Odată realizată definirea celor două procese techno-realists – those who adopt a balanced
şi stabilirea graniţelor dintre acestea, poate fi approach considering the rational use of Internet
identificată mult mai uşor acţiunea de as a factor of progress.
propagandă, în multitudinea de manifestări
comunicaţionale derulate pe multiple canale Conclusions
media, convenţionale şi neconvenţionale, şi se The fascination exerted by the Internet in
pot lua mult mai rapid şi mai facil măsuri de the present is very high, being similar to that
protecţie şi contracarare, atât la nivel individual exerted by traditional media in the past decades
cât şi organizaţional ori statal. over the members of Generation X or Baby
Boomers. The novelty and innovation from this
BIBLIOGRAFIE moment contributed to the conservation of this
1. Beciu, Camelia, Politica discursivă. Practici fascination. However, nothing indicates that the
politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iaşi,
use of the Internet will not loose its current
2000.
2. Domenach, Jean-Marie, Propaganda politică, importance over time, by determining the start of
Institutul European, Iaşi, 2004. a new debate on the minimal effects of different
3. Gerstlé, Jacques, Comunicarea politică, Institutul campaigns. In Romania, these aspects must be
European, Iaşi, 2002. carefully analyzed as well as the relatively low
4. Hentea, Călin, Propagandă fără frontiere, Editura
degree of dispersion which the Internet has in the
Nemira, Bucureşti, 2002.
5. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul rural area, which represents almost half of the
European, 2000. population, an aspect that significantly limits the
6. Sălcudeanu, Tudor, Aparaschivei, Paul, Toader, power of influence of this communication mean.
Florenţa, Bloguri, Facebook şi politică, Editura Tritonic, Starting from the definition of the two
Bucureşti, 2009.
concepts – political communication and
7. Stănciugelu, Ştefan, Logica manipulării – 33 de
tehnici de manipulare politică românească, Editura C.H. propaganda – we have tried to facilitate the
Beck, Bucureşti, 2010. understanding of their impact on modern society
8. Stoiciu, Andrei, Comunicarea Politică. Cum se and of their medium and short term effects over
vând idei şi oameni, Editura Humanitas (Libra), Bucureşti, social relations and political systems.
2000.
Once accomplished the definition of the two
9. Thoveron, Gabriel, Comunicarea politică azi,
Editura Antet, Bucureşti, 1996. processes and the charting of the dividing line
10. Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare, between the two, once can more easily identify
Editura Antet, Bucureşti, 1999. propaganda actions in the multitude of
communicational manifestations taking place on
multiple conventional and unconventional media
channels. Furthermore, protection and
countering methods can be taken more rapidly
and efficiently, both at individual, organizational
and state level.

BIBLIOGRAPHY:
1. Beciu, Camelia, Politica discursivă. Practici
politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iaşi,
2000.
2. Domenach, Jean-Marie, Propaganda politică,
Institutul European, Iaşi, 2004.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

45
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

3. Gerstlé, Jacques, Comunicarea politică, Institutul


European, Iaşi, 2002.
4. Hentea, Călin, Propagandă fără frontiere, Editura
Nemira, Bucureşti, 2002.
5. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul
European, 2000.
6. Sălcudeanu, Tudor, Aparaschivei, Paul, Toader,
Florenţa, Bloguri, Facebook şi politică, Editura Tritonic,
Bucureşti, 2009.
7. Stănciugelu, Ştefan, Logica manipulării – 33 de
tehnici de manipulare politică românească, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2010.
8. Stoiciu, Andrei, Comunicarea Politică. Cum se
vând idei şi oameni, Editura Humanitas (Libra), Bucureşti,
2000.
9. Thoveron, Gabriel, Comunicarea politică azi,
Editura Antet, Bucureşti, 1996.
10. Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare,
Editura Antet, Bucureşti, 1999.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

46
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

INTERACŢIUNEA DINTRE L’INTERACTION ENTRE LE CONTEXTE


CONTEXT ŞI PERSOANĂ CA FACTOR ET LA PERSONNE COMME FACTEUR
DETERMINANT ÎN CONDUITA FEMEII DETERMINANT DANS LA CONDUITE DE
CRIMINALE LA FEMME CRIMINELLE

Carmina ALECA Carmina ALECA


Daniela IANCU Daniela IANCU
Andreea DRĂGHICI Andreea DRĂGHICI

Abstract:Vorbind, aşadar, de fenomenul delincvenţei Résumé: En parlant du phénomène de


feminine, destul de puţin abordat de către cercetători, délinquance féminine, assez peu abordé par les
trebuie să avem în vedere tabloul complex înlăuntrul chercheurs, il faut tenir compte du tableau complexe dans
căruia se necesită a fi înţeleasă natura acestui tip de lequel il faut comprendre la nature de ce type de
criminalitate. criminalité.
În acest sens, ne propunem o analiză de ansamblu Dans ce sens, on se propose une analyse générale en
prin prisma abordărilor biologice, antropologice, partant des approches biologiques, anthropologiques,
sociologice, culturale, politice, încercând să demonstrăm sociologiques, culturales et politiques, en essayant de
faptul că interacţiunea dintre context şi persoană este démontrer le fait que l’interaction entre le contexte et la
inerentă în determinarea unui anumit comportament. personne est inhérente dans la détermination d’un certain
Abordăm, în principiu, o anumită oportunitate comportement.
criminală, dar în aceeaşi măsură contextul situaţional ca En principe, on fait l’analyse d’une certaine
factor decisiv în expunerea instinctului criminal. Dincolo opportunité criminelle, mais, dans la même mesure, le
de factorul extern, manifestat în funcţie de timp şi spaţiu, contexte situationnel en tant que facteur décisif dans
se situează, în aceeaşi măsură, o serie de factori de risc, l’exposition de l’instinct criminel. Au-delà du facteur
cu impact vădit în momentul comiterii infracţiunii. extérieur, manifesté en fonction du temps et de l’espace, se
Totodată, interesantă, din această perspectivă este situe, dans la même mesure, une série de facteurs de
aprecierea balanţei dintre criminalizare şi victimizare, risque, avec un fort impacte dans le moment ou
raportul creat fiind unul extrem de sensibil, cu precădere l’infraction a été commise. Aussi, il est intéressant
din perspectiva necesităţii de a coopta eforturi pe toate d’apprécier la balance entre la criminalité et la
planurile în ceea ce priveşte prevenirea şi controlul victimisation, le rapport crée étant extrêmement sensible,
social. surtout de la perspective de la nécessité de coopter des
efforts dans tous les plans en ce qui concerne la prévention
et le contrôle social.
1. Scurte consideraţii privind
criminalitatea în rândul femeilor.
Criminalitatea feminină este un fenomen 1. Brèves considérations concernant la
extrem de complex, a cărui analiză nu poate fi criminalité féminine.
La criminalité féminine est un phénomène

Asist.univ.dr., Facultatea de Stiinte Juridice şi Administrative, Universitatea din Pitesti, Bld. Republicii, nr. 71, Piteşti,
Argeş, nr. tel: 0745790265; e-mail: carmina.aleca@yahoo.com.
 
Lect. univ.dr., Facultatea de Stiinte Juridice şi Administrative, Universitatea din Pitesti, Bld. Republicii, nr. 71, Piteşti,
Argeş, nr. tel: 0724001504; e-mail: daniela.iancu@upit.com
 
Lect. univ. dr., Facultatea de Stiinte Juridice şi Administrative, Universitatea din Pitesti, Bld. Republicii, nr. 71, Piteşti,
Argeş, nr. tel:: 0723619812; e-mail : andidraghici@yahoo.com

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

47
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

surprinsă în mod unitar, ci printr-o extrapolare a extrêmement complexe, dont l’analyse ne peut
problemei la întregul sistem de factori şi pas être unitairement surprise, mais par une
circumstanţe cu acţiune implicită în acest lanţ extrapolation du problème au système entier de
cauzal. În considerarea statutului femeii şi al facteurs et de circonstances avec une action
rolului acesteia în cadrul familiei, ne punem implicite dans cette chaine de la causalité. En
întrebarea ce anume a influenţat criminalizarea considérant le statut de la femme et son rôle dans
acesteia. Trebuie avute în vedere, în realizarea la famille, on se demande quoi exactement a
etiologiei criminalităţii feminine, o serie de influencé sa criminalisation. Il faut envisager, en
factori care contribuie în mod vădit la réalisant la étiologie de la criminalité féminine,
dobândirea unor astfel de comportamente une série de facteurs qui contribuent visiblement
precum caracteristicile biologice şi psihologice, à des tels comportements, comme les
stereotipurile de gen, condiţiile economice, caractéristiques biologiques et psychologiques,
sociale şi politice şi violenţa împotriva femeilor les stéréotypes de genre, les conditions
(Bălan, 2008, 21-45). În acest sens, suntem de économiques, sociales et politiques et la violence
părere că în primul rând trebuie să acordăm contre les femmes (Bălan, 2008, 21-45). Dans ce
atenţie agresiunilor fizice şi psihologice la care sens, on considère que, premièrement, il faut
aceasta este atât de des expusă ca urmare a donner attention aux agressions physiques et
dominaţiei masculine care se manifestă la orice psychologiques auxquelles elle est tellement
nivel al societăţii. exposée à cause de la domination masculine qui
Studiile au arătat faptul că s-a înregistrat o se manifeste à tous les niveaux de la société.
tendinţă de creştere a fenomenului criminalităţii Les études ont montré le fait qu’il a existé
feminine în raport cu cel al criminalităţii une tendance d’augmentation du phénomène de
masculine(Robinson, 1998, 59-73), deşi, în la criminalité masculine (Robinson, 1998, 59-
general, criminalitatea feminină este mai puţin 73), même si, en général, la criminalité féminine
raportată. Considerăm că este greşită percepţia est moins rapportée. On considère la perception
generală asupra cazuisticii violenţei domestice, générale sur la casuistique de la violence
întrucât deloc de neglijat şi la fel de reală este şi domestique erronée, car le problème de l’homme
problema bărbatului victimă. Nu putem vorbi, victime est aussi réelle et doit être considérée.
aşadar, de agresori ca fiind numai barbaţi şi, în On ne peut pas parler, donc, seulement
aceeaşi măsură, nici de victime ca fiind numai d’hommes agresseurs, ni uniquement de femmes
femei. În schimb, sub acest aspect, suntem de victimes. En échange, sous cet aspect, on
părere că femeile devin agresive ca răspuns la considère que les femmes deviennent agressives
violenţa masculină şi ca reacţie de autoapărare. comme une réponse à la violence masculine et
Trăsăturile de personalitate nu determină, în comme une réaction d’autodéfense. Les traits de
mod singular, manifestările violente, în situaţia personnalité ne détermine pas, singulièrement,
în care nu este vorba de determinisme pur les manifestations violentes, dans la situation ou
genetice (Liiceanu, 2004, 29-30) sau stări il ne s’agit pas de déterminismes purement
patologice. Aşadar, pentru înţelegerea violenţei génétiques (Liiceanu, 2004, 29-30) ou d’états
şi naturii sale, dincolo de factorii instrinseci pathologiques. Ainsi, pour comprendre la
fiinţei umane se plasează în mod vădit impactul violence et sa nature, au-delà des facteurs
mediului extern, în această privinţă necesitându- intrinsèques à l’être humain, se place l’impacte
se a fi studiate şi corelate armonios abordările du milieu, à cet égard étant nécessaire une étude
biologice, antropologice, sociologice, culturale, englobant des approches biologiques,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

48
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

dar şi politice. anthropologiques, sociologiques, culturelles,


mais aussi politiques.
2. Concursul de împrejurări şi
circumstanţe – context situaţional favorizant 2. Le concours de circonstances et de faits
al comportamentului criminal. – contexte situationnel favorisant le
Fără doar şi poate, concursul de împrejurări comportement criminel.
şi circumstanţe este determinant pentru Il est bien clair que le concours de
conturarea mobilului actului infracţional care, pe circonstances et de faits est déterminant pour le
fondul orientării antisociale a făptuitorului, contour du mobile de l’acte infractionnel qui, sur
conduce, implicit, la luarea rezoluţiei le fond de l’orientation antisociale de l’auteur,
infracţionale(Butoi, 2004, 37, 64). Relativ la conduit, implicitement, à la prise de la résolution
acest aspect, în practica de specialitate s-a infractionnelle (Butoi, 2004, 37, 64).
exprimat ideea că motivul determinant dă Relativement à cet aspect, dans la pratique de
semnificaţia morală şi juridică a fiecărui fapt spécialité a été exprimée l’idée que le motif
uman (Ferri, 1929, 242). déterminant donne la signification morale et
Împrejurările determinante în manifestarea juridique de chaque fait humain (Ferri, 1929,
conduitei criminale au încărcătură diferită, de la 242).
o situaţie la alta, şi prezintă importanţă în Les circonstances déterminantes dans la
aprecierea gravităţii faptei şi a gradului de manifestation de la conduite criminelle ont un
pericol social concret (Băbălău, 1998, 84). Prin poids différent, d’une situation à l’autre, et
urmare, interesează toate împrejurările de loc şi présente une importance dans l’appréciation de
de timp, precum şi situaţiile în care fapta a fost la gravité du fait et du péril social concret
comisă ca reacţie la o anumită provocare sau în (Băbălău, 1998, 84). Par conséquent, toutes les
legitimă apărare. circonstances de temps et place intéresse et,
Se impune o cercetare cât mai minuţioasă şi aussi, les situations dans laquelle le fait a été
realistică a acelor factori de natură socială, dar şi commis comme une réaction à une certaine
psiho-socială care îl „conving” pe făptuitor la un provocation ou en légitime défense.
comportament deviant, aducând atingere bunelor Une recherche si minutieuse des facteurs de
moravuri şi liniştii publice. În primul rând, nature sociale, mais aussi psychosociale
considerăm că ceea ce determină astfel de convaincant l’auteur à avoir un comportement
comportamente în societate, din partea déviant, apportant atteinte aux bonnes mœurs et
indivizilor, este însăşi lipsa asigurării unei à l’ordre publique. Premièrement, on considère
protecţii reale şi efective, pe fondul existenţei que ce qui détermine de tels comportements dans
anumitor carenţe şi inconsecvenţe în materie de la société, de la part des individus, est le manque
colaborare între măsurile de drept penal şi alte d’une protection réelle et effective, sur le fond de
măsuri de natură să exercite implicaţii în toate l’existence de certaines carences et
domeniile vieţii sociale. Se remarcă, de inconséquences en matière de collaboration
asemenea, o creştere fulminantă a indicelui de entre les mesures de droit pénal et d’autres
comitere a acestor infracţiuni, pe fondul unei mesures de nature à avoir des implications dans
stări sociale de maximă tensiune, generată de tous les domaines de la vie sociale. On
perioada de criză înregistrată în România în remarque, aussi, une augmentation fulminante de
ultimul an, ceea ce constituie o importantă cauză l’indice de la commission de ces infractions sur
ce determină săvârşirea unor astfel de fapte le fond d’un état social de tension maxime,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

49
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

ilicite. générée pendant la période de crise enregistrée


Prin urmare, se impune, în acest sens, en Roumanie dans la dernière année, ce qui
identificarea factorilor de risc maxim (alcoolul, constitue une cause importante qui détermine la
drogurile, violenţa, atitudinile lascive, conflictul) commission de tels faits illicites.
care converg la săvârşirea infracţiunii, precum şi Par conséquent, il s’impose, dans ce sens,
intervenţia cât mai eficientă a organelor l’identification de facteurs de risque maxime
judiciare, încă din faza incipientă, pentru a (l’alcool, les drogues, la violence, les attitudes
împiedica producerea pericolului social pe care lascives, le conflit) convergeant à la commission
îl presupun astfel de manifestări. Aşadar, în de l’infraction et, aussi, l’intervention la plus
cazul existenţei unor stări conflictuale, efficace des organes judiciaires, dès la phase de
provocatoare de violenţe, scandaluri, tulburări, début, pour empêcher la production du péril
în măsura în care se acţionează la timp, este social que des telles manifestations supposent.
foarte posibil să se reuşească a se stopa şi a se Ainsi, dans le cas de l’existence des états
evita consecinţe care pot fi dezastruoase pentru conflictuels, provocant des violences, des
cei din jur, greu sau imposibil de reparat. esclandres, des troubles, dans la mesure ou on
Cauzele şi condiţiile care duc, adesea, la actionne en temps, il est très possible à réussir de
acte şi manifestări de natură a înregistra pericol stopper et éviter des conséquences qui peuvent
social şi a aduce atingere valorilor protejate de être désastreuses pour les gens proches,
legea penală sunt dintre cele mai variate, de difficilement ou impossible à réparer.
ordin biologic, psihologic, economic sau social, Les causes et les conditions qui mènent,
putând fi vorba despre (Iacob 2008, 67; Butoi, souvent, à des actes et manifestations de nature à
2004, 37, 90-98): enregistrer du péril social et porter atteinte aux
- imaturitatea intelectuală sau afectivă; valeurs protégées par la loi pénale sont des plus
- complexul de inferioritate sau frustrarea variées, d’ordre biologique, psychologiques,
– definită ca o stare de spirit psiho-morală care économique ou social, s’agissant, possiblement,
constă într-o nemulţumire majoră, în genere de (Iacob 2008, 67; Butoi, 2004, 37, 90-98):
justificată, vis-a-vis de condiţia sa, în raport de - immaturité intellectuelle ou affective;
existenţa şi conduita agreată de societate, ducând - le complexe d’infériorité ou la frustration –
astfel la comiterea de fapte antisociale (Iacob, définie comme un état d’esprit psycho-morale
Drăghici, 2008, 17); qui consiste dans un majeur mécontentement,
- afecţiuni psihice, paranoia; vis-à-vis de sa condition, par rapport à
- consumul excesiv de băuturi alcoolice l’existence et la conduite agréé par la société,
care determină persoana în cauză la un menant ainsi à la commission de faits
comportament deviant, contrar normelor de antisociaux (Iacob, Drăghici, 2008, 17);
convieţuire socială; - affections physiques, paranoïa;
- drogurile – substanţe care, consumate în - la consommation excessive de boissons
mod ilicit, pun în pericol viaţa persoanelor, prin alcooliques déterminant la personne en cause à
impactul psiho-social pe care îl presupun, un comportement déviant, contrairement aux
prezentând pericol major nu doar pentru cel în normes sociales;
cauză, cât şi pentru societate în general - les drogues – substances qui, consommées
(Manualul poliţistului antidrog, 2002, 15-37); illicitement, mettent en péril la vie des
- mediul social nefavorabil (cerc de personnes, par l’impacte psychosocial qu’ils
prieteni, mediu familial, şcoală, serviciu) sau supposent, présentant un péril majeur non

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

50
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

nivelul redus de cultură; seulement pour celui en cause, mais, aussi, pour
- conflictualitatea – factor psiho-moral, de la société en général (Manualul poliţistului
risc major, care poate determina o persoană la antidrog, 2002, 15-37);
comiterea de fapte cu consecinţe grave. - le milieu social défavorable (les amis, la
În aceeaşi sferă de analiză, venim cu famille, l’école, le travail) ou le niveau réduit de
precizarea trebuie avuţi în vedere, deopotrivă, în culture;
afara factorilor psihici generatori ai acestor - la conflictualité – facteur psycho-moral, de
comportamente, de natură a aduce atingere risque majeur, qui peut déterminer une personne
bunelor moravuri, şi o serie de factori sociali de à la commission de faits avec des graves
mare risc. Prin urmare, consumul excesiv de conséquences.
alcool şi, mai nou, de droguri este, de cele mai Dans la même sphère d’analyse, on précise
multe ori, factorul care determină un qu’il faut envisager, en même temps, en dehors
comportament deviant, contrar celor mai des facteurs physiques générateurs de ces
elementare norme de convieţuire socială, comportements, de nature à porter atteinte aux
caracterizat prin violenţă, agresiune, scăderea bonnes mœurs et une série de facteurs de risque
judecăţii şi iresponsabilitate (Iacob, 2008, 70). élevé. Par conséquent, la consommation
De asemenea, amintim lipsa sau precaritatea excessive d’alcool et de drogues est, souvent, le
educaţiei şi instruirii şcolare şi profesionale, facteur qui détermine un comportement déviant,
precum şi influenţa negativă exercitată de contrairement aux plus élémentaires normes
familie, anturaj, societate, mas-media, inacţiunea sociales, caractérisé par violence, agression, la
factorilor responsabili sau ineficienţa măsurilor diminution du jugement et irresponsabilité
de prevenire. (Iacob, 2008, 70). Aussi, on mentionne le
manque ou la précarité de l’éducation et de
3. Analiza manifestărilor criminale din l’instruction et, aussi, l’influence négative
punctul de vedere al abordării situaţionale exercée par la famille, entourage, société, mass
În înţelegerea criminalităţii, un rol media, l’inaction des facteurs responsables ou
determinant în manifestările agresive de l’inefficacité des mesures de prévention.
personalitate îl deţine dinamica în timp şi spaţiu,
în strânsă concordanţă cu tipul de personalitate. 3. L’analyse des manifestations criminelles
Conduita criminală trebuie cercetată, aşadar, – une approche institutionnelle
prin prisma oportunităţilor criminale, Dans la compréhension de la criminalité, un
considerându-se că un comportament criminal rôle déterminant dans les manifestations
nu are loc întâmplător în timp şi spaţiu, iar agressives de personnalité appartient à la
deciziile criminalilor sunt afectate de dynamique en temps et en espace, étroitement
circumstanţele şi situaţiile în care ei se află coordonnée avec le type de personnalité. La
(Gabor, 1986). Aşadar, cele mai multe violenţe conduite criminelle doit être analysée, donc, par
se comit în familie, prin agresarea partenerului les opportunités criminelles, en considérant
intim, pe fondul tensiunilor şi stresului financiar qu’un comportement criminel n’est pas aléatoire
asociat cu diferitele frustrări pe care femeia le dans le temps et dans l’espace, et les décisions
resimte într-o societate în care este devalorizată. des criminels sont affectées par les circonstances
De cele mai multe ori, aceasta se regăseşte într- et les situations dans lesquelles se trouvent
un mediu care oferă situaţii conflictuale de la (Gabor, 1986). Donc, la majorité des violences
care nu ştie sau nu poate să se sustragă, sont commises en famille, par l’agression du

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

51
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

determinând astfel reacţii agresive pe fondul partenaire, sur le fond des tensions et du stress
unui temperament impulsiv (Butoi, 2001, 98- financier associé avec les divers frustrations que
100). Contextul situaţional este extrem de la femme ressent dans une société qui la
relevat, întrucat în aceleaşi circumstanţe femeile dévalorise. Plusieurs fois, elle se trouve dans un
reacţionează în mod diferit decât bărbaţii. milieu qui offre des situations conflictuelles
Studiile au arătat că victimele sunt, de regulă, auxquelles elle ne sait ou ne peut pas se
persoane care provin din mediul personal al soustraire, en déterminant ainsi des réactions
delincventelor, constatându-se, însă, că şi mediul agressive sur l fond d’un tempérament impulsif
profesional poate fi determinant în aceeaşi (Butoi, 2001, 98-100). Le contexte situationnel
măsură, în special atunci când este vorba de est extrêmement relevant, car dans les mêmes
infracţiunile de prostituţie. circonstances, les femmes réagissent
Vorbind de femeia criminal şi de natura différemment par rapport aux hommes. Les
acestui tip de criminalitate trebuie să realizăm études ont montré que les victimes sont, en règle
etiologia crimei comise de aceasta în funcţie de générale, des personnes provenant du milieu
tipul de infracţiune la care este predispusă. personnel des femmes délinquantes, mais on a
Infracţiuni precum pruncuciderea sau prostituţia constaté aussi que le milieu professionnel peut
pot fi comise numai de femei, fără ca acestea să être déterminant dans la même mesure,
fie excluse de la comiterea altor infracţiuni spécialement quand il s’agit de l’infraction de
comise, în special, de bărbaţi. O infracţiune prostitution.
precum pruncuciderea nu se comite decât pe En parlant de la femme criminel et de la
fondul unei stări de profundă tulburare psihică în nature de ce type de criminalité il faut réaliser la
care se află femeia imediat după naştere, étiologie de la crime commise par celle-ci en
denumită perioadă post-partum. Tot astfel, fonction du type d’infraction à laquelle elle est
prostituţia, ca infracţiune comisă preponderent prédisposée. Des infractions comme l’infanticide
de către femei, este săvârşită pe fondul ou la prostitution peuvent être commises
carenţelor de educaţie, al situaţiei materiale seulement par des femmes, sans les exclure de la
precare, dar şi al lipsei de afectivitate în mediul commission d’autres infractions commises, en
familial. spécial, par les hommes. Une infraction comme
În încercarea de a identifica ce cauze l’infanticide n’est pas commise que dans un état
conduc la predispoziţia femeii către criminalitate de profond trouble psychique immédiatement
au fost elaborate teoriile de orientare sociologică après l’accouchement, dan la période appelée
care fac referire la teoria controlului social şi post-partum. Aussi, la prostitution, comme
teoria conflictelor de cultură. Printre teoriile infraction commise avec prépondérance par les
controlului social, cea mai cunoscută este teoria femmes, est commise sur le fond des carences en
înfrânării care susţine ideea că există o varietate éducation, de la situation matérielle précaire,
de forţe care ne împing spre comportamente mais aussi du manque d’affectivité dans la
antisociale, dar şi o varietate de forţe care ne famille.
reţin de la asemenea atitudini (Bălan, 2008, 63- Dans la tentative d’identification des causes
64). conduisant à la prédisposition de la femme pour
Aşadar, studiile sociologice au arătat că la criminalité on été élaborées les théories
factorii externi, întregul mediu social d’orientation sociologique qui font référence à la
influenţează fenomenul criminalităţii în randul théorie du contrôle social et à la théorie des
femeilor (Banciu, 1985, 108-115). Teoriile conflits de culture. Parmi les théories du contrôle

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

52
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

exprimate în această direcţie se concentrează în social, la plus connues est la théorie de la retenue
special pe condiţiile şi proprietăţile mediului qui soutient l’idée qu’il existe une variété de
social şi cultural, fără a exclude, însă, modul de forces qui nous pussent vers des comportement
manifestare a personalităţii (Stănoiu, 2006, 186- antisociaux, mais aussi une variété de forces
214). În acest sens, considerăm că, prin nous retenant de telles attitudes (Bălan, 2008,
interacţiunea dintre mediu şi persoană, trebuie 63-64).
avuţi în vedere acei factori care determină o Donc, les études sociologiques ont montré
inadaptare a femeii la mediu: condiţiile de viaţă que les facteurs extérieurs, le milieu social entier
dificile, şomajul, insecuritatea economică, influence le phénomène de la criminalité parmi
conflictele familiale, statutul de minoritar, lipsa les femmes (Banciu, 1985, 108-115). Les
oportunităţilor, inegalităţile sociale. Este vorba, théories exprimées dans cette direction se
aşadar, de o serie de presiuni sociale care, prin concentre surtout sur les conditions et les
coroborare cu modul în care reacţionează fiecare propriétés du milieu social et culturel, sans
persoană la propriile impulsuri psihologice, exclure la manifestation de la personnalité
determină reacţii agresive sau chiar criminale, în (Stănoiu, 2006, 186-214). Dans ce sens, on
funcţie şi de alţi factori precum tăria considère que, par l’interaction entre le milieu et
autocontrolului sau toleranţa la frustrare. la personne, il faut envisager les facteurs
Relativ la teoria conflictelor de cultură, déterminant une inadaptation de la femme au
aceasta îşi găseşte explicaţia în statutul socio- milieu: les conditions de vie difficiles, le
economic precar, în barierele culturale şi chômage, l’insécurité économique, les conflits
educaţionale, în sentimentul de izolare, de famille, le statut de minoritaire, le manque
insatisfacţie şi frustrare. În special, contextul d’opportunités, les innégalités sociales. Il s’agit,
socio-cultural determină comiterea infracţiunilor donc, d’une série de pressions sociales qui,
de prostituţie, alătură de pornografie, pedofilie, corroborées avec l manière dans laquelle réagit
corupţie sexuală, sex virtual, infracţiuni săvârşite chaque personne aux propres impulses
pe fondul nivelului de trai scăzut, şomajului, psychologiques, détermine des réactions
deci, altfel spus, de către femeile aflate în situaţii agressives ou, même criminelles, en fonction,
defavorizante, referindu-ne aici şi la criteriile aussi, d’autres facteurs comme l’autocontrôle ou
legate de vârstă, stare fizică sau psihică. la tolérance à la frustration.
Trebuie să amintim, deopotrivă, şi aspectele Relativement à la théorie des conflits de
referitoare la violenţa domestică exercitată de culture, celle-ci trouve son explication dans le
femei, identificând ca şi cauze lipsa banilor, statut socio-économique précaire, dans les
problemele cu copiii, frecventele conflicte barrières culturales et éducationnelles, dans le
intrafamiliale, infidelitatea, gelozia etc. sentiment d’isolement, insatisfaction et
Manifestările agresive din partea acestora în frustration. Spécialement, le contexte
cadrul familiei pot viza atât partenerul de viaţă, socioculturel détermine la commission des
dar şi pe minori, prin exercitarea diferitelor infractions de prostitution, à coté de la
tipuri de rele tratamente aplicate acestora. pornographie, pédophilie, corruption sexuelle,
Aşadar, familia reprezintă spaţiul unei sexe virtuel, des infractions commises sur le
interactivităţi intense şi frecvente (Liiceanu, fond du niveau de vie précaire, du chômage,
2994, 35). Uşurinţa cu care pot fi comise donc, autrement dit, par des femmes dans des
infracţiunile în cadrul familial, dar şi faptul că situations défavorisées, s’agissant aussi des
săvârşirea acestora într-un astfel de mediu este critères liés à l’age, à l’état physique ou

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

53
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

ferită de ochiul public justifică prevalenţa psychique.


criminalităţii în familie. Il faut rappeler, aussi, les aspects concernant
Relativ la contextul situaţional în care se la violence domestique exercée par les femmes,
manifestă atitudinea femeii criminale, precizăm en identifiant comme causes la manque de
faptul că apare o pierdere a controlului intern l’argent, les problèmes avec les enfants, les
faţă de stimulii exteriori. De cele mai multe ori, conflits fréquentes dans la famille, l’infidélité, la
un cadru oportun comiterii actului conduce, în jalousie, etc. Les manifestations agressives de la
mod vădit, la realizarea intenţiei criminale. part de ceux-ci dans la famille peuvent viser tant
Susţinem acest lucru pe considerentul că nimic le partenaire de vie, que les mineurs, par
nu este întâmplător în ceea ce priveşte conduita l’extension des différents types de mauvaises
criminală, existând întotdeauna o planificare în traitements appliqués aux derniers. Donc, la
ceea ce priveşte executarea actulului famille représente l’espace d’une interactivité
infracţional. De aceea, existenţa factorilor intense et fréquente (Liiceanu, 2994, 35). La
situaţionali ocupă un rol determinant în etiologia légèreté avec laquelle peuvent être commises les
criminalităţii. Nu de puţine ori, ca urmare a infractions dans la famille, mais aussi le fait que
numeroaselor agresiuni la care a fost supusă, leur commission dans un tel milieu est à l’abri de
femeia victimă transgresează în postura de l’œil public justifie la prévalence de la
agresor, comiţând actul criminal în legitimă criminalité dans la famille.
apărare. Aşa se explică de ce, în majoritatea Relativement au contexte situationnel dans
cazurilor, femeile comit infracţiuni fără lequel se manifeste l’attitude de la femme
premeditare, rutina fiind de cele mai multe ori la criminelle, on précise le fait qu’il apparaît une
baza violenţei domestice,, lipsind o eventuală perte du contrôle interne vis-à-vis des stimules
planificare atentă a actului respectiv. extérieurs. Dans la majorité des cas, un cade
Pe fondul schimbărilor economice şi opportun à la commission de l’acte conduit à la
transformărilor tehnologice care au marcat réalisation de l’intention criminelle. On soutient
destul de tranşant anumite nivele ale populaţiei, cela car rien n’est le résultat du hasard dans la
stresul social generat de această situaţie şi care conduite criminelle, toujours existant une
exercită un impact agresiv asupra femeilor ale planification en ce qui concerne l’exécution de
căror valori încep să se clatine a determinat o l’acte infractionnel, Pour cette raison, l’existence
înrăutăţire a modului în care femeile sunt tratate des facteurs situationnels occupe un rôle
în diferite contexte sociale. déterminant dans l’étiologie de la criminalité.
În vederea prevenirii criminalităţii ţinta Maintes fois, à causes des nombreuses
principala este educarea societăţii în sensul agressions auxquelles la victime a été soumise,
creării condiţiilor adecvate ameliorării nivelului la femme victime transgresse dans la posture
de trai, avându-se în vedere, deopotrivă, d’agresseur en commettant l’acte criminel en
limitarea situaţiilor ce favorizează trecerea la act légitime défense. C’est la raison pour laquelle,
(Stănoiu, 1994, 206). Având în vedere faptul că dans la majorité des cas, les femmes commettent
există o serie de cauze ale acestei criminalităţi, des infractions sans préméditation, la rutine
modelul de prevenţie trebuie să fie astfel étant, dans la majorité des cas, celle qui
conturat încât să aibă în vedere toate contextele déclanche la violence domestique, sans une
sociale. éventuelle planification attentive de l’acte
Susţinem această iniţiativă şi pe respectif.
considerentul că atâta timp cât contactele Sur le fond des changements économiques

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

54
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

situaţionale nu sunt imuabile, acţiunile umane et des transformations technologiques qui ont
pot suferi schimbări atât în mod accidental, prin marqué assez tranchant certaines niveaux de la
acţiunea mediului exterior, dar şi ca urmare a population, les stress social généré par cette
intervenţiei societăţii şi a indivizilor. situation et qui exerce un impacte agressif sur les
femmes dont les valeurs commencent à ce
Bibliografie: osciller a déterminé une aggravation de la
1. Banciu, D., Rădulescu, S.M. şi Voicu M., 1985, manière dans laquelle les femmes sont traitées
”Introducere în sociologia devianţei”, (Ed. Știinţifică şi dans des divers contextes sociaux.
Enciclopedică, Bucureşti).
Pour la prévention de la criminalité, la
2. Bălan, A, 2008, ”Criminalitatea feminină”, (Ed.
CH Beck, Bucureşti). cible principale est l’éducation de la société dans
3. Băbălău, C., 1998, ”Criteriile de stabilire în le sens de la création des conditions adéquates
concret a gradului de pericol social”, Dreptul 2, 84 pour l’amélioration du niveau de vie,
4. Butoi,T., Voinea, D., Iftenie, V., Butoi, Al., envisageant, dans la même mesure la limitation
Zărnescu, C-tin, Prodan, M.C., Butoi, I.T.şi Nicolae, L.G.,
des situations qui favorise le passage à l’acte
2004, ”Victimologie” (curs universitar), (Editura Pinguin
Book, Bucureşti). (Stănoiu, 1994, 206). Vu le fait qu’il existe une
5. Butoi, T. şi Butoi I-T., 2001, ”Psihologie série de causes de cette criminalité, le modèle de
judiciară”, (Editura Fundaţiei România de Mâine, prévention doit envisager tous les contextes
Bucureşti). sociaux.
6. Ferri, E., 1929, ”Drept criminal. Principii de
On soutient cette initiative aussi par ce que
drept criminal”, vol. I, (Tipografia şi Legătoria de cărţi
„Închisoarea Văcăreşti”, Bucureşti). si les contactes situationnels ne sont pas
7. Gabor T., 1986, ”The prediction of criminal immuables, les actions humaines peuvent subir
bahavior: A statistical apopproach”, ( University of des changements accidentellement, par l’action
Toronto Press, Toronto). du milieu extérieur, mais aussi grâce à
8. Iacob, A., Măndăşescu, H., Bălţatu, S. şi Ignat,
l’intervention de la société et des individus.
C., 2008, ”Metodologia investigării infracţionalităţii”,
(Editura Sitech, Craiova).
9. Iacob, V., Drăghici, C-tin, 2008, ”Prevenirea
criminalităţii”,( Editura Sitech, Craiova).
10. Liiceanu, A, Ștefana Saucan, D. şi Micle, M.I.,
2004, ”Violenţa domestică şi criminalitatea feminină”,
(Institutul National de Criminologie, Bucureşti).
11. Manualul poliţistului antidrog, 2002, ( Editura
Ministerului de Interne, Bucureşti).
12. Robinson, Susan E., 1998, ”From victim to
offender: Female offenders of child abuse”, European
Journal of Criminal Policy and Research 6, 59-73.
13. Stănoiu, R.M., 2006, ”Criminologie”, ed. a VII-a
(revăzută şi adăugită), (Ed. Oscar Print, Bucureşti).
14. Stănoiu, R.M. şi colab., 1994, ”Tranziţia şi
criminalitatea”, (Ed. Oscar Print, Bucureşti).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

55
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

REALITATEA SOCIALĂ CA „DAT” THE SOCIAL REALITY AS A “GIVEN


AL DREPTULUI – ÎNTRE VIZIUNEA FACT OF LAW” – BETWEEN
MODERNISTĂ ŞI CEA POST- MODERNIST AND POSTMODERNIST
MODERNISTĂ VISION

Ramona DUMINICĂ  Ramona DUMINICĂ


Andreea DRĂGHICI  Andreea DRĂGHICI

Abstract: Realitatea socială apare ca un mozaic, în Abstract: Social reality appears as a mosaic in
care fiecare element al său are o geneză şi o evoluţie which each element has its genesis and a different pattern,
diferită, care intră în corelaţie, spre a îmbrăca forma unui which are correlated, to become in this way a whole with
tot unitar, cu o dinamică specifică. Ca element constitutiv specific dynamics. As a functional component of any
şi funcţional al oricărei societăţi, dreptul este influenţat society, law is influenced by social changes and seeks to
de schimbările şi transformările sociale pe care încearcă regulate them through legal rules.
să le reglementeze prin norme juridice. Given that contemporary society is increasingly
Având în vedere că societatea contemporană este driven more by information technology, computing,
guvernată din ce în ce mai mult de informatizare, formalization, globalization, it is often questioned whether
computerizare, formalizare, globalizare, se pune din ce în the law will face these new challenges and how, based on
ce mai des problema dacă dreptul va face faţă acestor noi modernist tradition in lawmaking activity or tilting the
provocări şi în ce mod, bazându-se pe tradiţia modernistă balance toward postmodernism?
în activitatea de legiferare sau înclinând balanţa spre
postmodernism?

1. The connection between social reality


1. Relaţia realitate socială - drept and the law
Societatea umană constituie rezultatul Human society constitutes the result of
activităţii oamenilor în condiţii social- istorice human activity in determined social-historical
determinate, este un sistem complex de relaţii conditions. It is a complex system of human
între oameni, ca interacţiune a indivizilor şi a relationships, interactions between individuals
comunităţilor umane pentru atingerea scopurilor and human communities meant to achieve the
existenţei. ends of existence.
Fiinţele umane sunt, prin natura lor, fiinţe Humans are by their nature social beings –
sociale - după cum afirma Aristotel „omul este as Aristotle stated “man is a social animal” –
un animal social”- ale căror tendinţe şi instincte whose tendencies and fundamental instincts lead
fundamentale le conduc spre crearea unor reguli them to the creation of certain rules of
de convieţuire, care se consolidează în cadrul cohabitation, which consolidate themselves
comunităţilor. Oamenii însă sunt şi fiinţe within the framework of communities. However,
raţionale, iar această raţiune le permite să humans are also rational beings and this quality
găsească spontan căi de cooperare (Savu , 2007, allows them to spontaneously find ways of
p. 115). cooperation (Savu , 2007, p. 115).


Asistent univ. drd.; adresa: str. C-tin Stătescu, bl. B5, ap. 28, Piteşti, Argeş; Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative,
Universitatea din Piteşti; telefon: 0744922368; e-mail: duminica.ramona@yahoo.com.
 
Lector univ. dr.; adresa: Piteşti, Argeş; Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea din Piteşti; telefon:
0723619812; e-mail: andidraghici@yahoo.com.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

56
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Evident, convieţuirea socială nu este Evidently, no social cohabitation is possible


posibilă fără existenţa unui sistem minimal de in the absence of a minimal system of rules, thus
norme, astfel dreptul apare o dată cu societatea, law and society appear at the same time, the
fiind indispensabil existenţei acesteia. Despre former being indispensable to the latter. Roman
acest adevăr de netăgăduit au făcut pentru prima jurists have first mentioned this undeniable truth.
oară vorbire juriştii romani. Prin adagiile latine: Through adages such as “ubi societas ibi jus”
“ubi societas, ibi jus” şi “ibi societas ubi jus”, and “ibi societas ubi jus”, the Romans expressed
romanii au exprimat nu numai credinţa faith not only in the existence of such a
existenţei unei asemenea legături, dar şi pe connection, but also in the fact that their law and
aceea că atât dreptul cât şi societatea lor ar fi society were eternal (Popa , 1983, p. 47).
veşnice (Popa , 1983, p. 47). The law, irrespective of its sort or form is
Dreptul, indiferent de genul ori formele sale closely connected to the social life and is
este intim legat de viaţa socială şi e fondat pe founded on collective acknowledgement, in the
recunoaşterea colectivă, fără de care nu s-ar absence of which this correlation between the
putea stabili acea corelaţie între obligaţiile unora obligations of some and the rights of others.
şi drepturile altora. “Dreptul este social prin “The law is innately social, collective both
vocaţie, el este colectiv atât prin exerciţiul său, through its exercise as well as its content” (Popa
cât şi prin conţinut” (Popa , 1983, p. 47). , 1983, p. 48).
Caracterul perpetuu al acestei susţineri ce The perpetual quality of this position, which
exprimă relaţia societate – drept subzistă expresses the connection between society and the
datorită unei permanente reconfirmări de-a law exists due to its permanent confirmation
lungul istoriei ştiinţei întrucât dacă dreptul throughout history. If the law constitutes a social
constituie un fenomen social înseamnă că acesta phenomenon, it means that this quality originates
se naşte din convieţuirea umană, societatea from human cohabitation, since society is
nefiind altceva decât rezultanta acestei nothing else than the result of this cohabitation.
convieţuiri. Human society represents a whole with all
Societatea umană reprezintă un întreg its elements in motion and interaction, a fact
articulat cu toate elementele în mişcare şi which gives the entire social process the quality
interacţiune, fapt ce conferă întregului proces of a process in evolution (Popa and Drăgan,
social caracterul unui proces evolutiv (Popa, Lepădat, 1999, p. 150). The law experiences a
Drăgan şi Lepădat, 1999, p. 150). similar ascending dynamic. With the exception
În acelaşi fel şi dreptul cunoaşte o dinamică of those promoting natural law, most juridical-
ascendentă. Majoritatea sistemelor de gândire philosophical systems of thinking have
filosofico-juridice au evidenţiat caracterul underlined the evolutionary quality of the legal
evolutiv al fenomenului juridic, cu excepţia phenomenon considering that the progress of the
promotorilor dreptului natural, considerând că law is the natural result of society’s evolution.
evoluţia dreptului este un rezultat firesc al Along the same line of thought, M. Djuvara
evoluţiei societăţii. În aceeaşi ordine de idei, noted “Without knowledge of society we cannot
M. Djuvara nota „Fără a cunoaşte societatea nu understand the law, the evolution of the former
putem înţelege dreptul, evoluţia ei explică explains that of the latter and they happen one
evoluţia dreptului şi se face paralel cu ea” along side the other” (Djuvara , 1999, p. 298).
(Djuvara , 1999, p. 298). The current social reality, whereby we
Realitatea socială actuală, prin care understand the all the phenomena, events,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

57
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

înţelegem totalitatea fenomenelor, situations and current issues that arise and
evenimentelor, stărilor de lucruri şi problemelor develop in society or, synthetically put, all that
curente ce apar şi se dezvoltă într-o societate takes place in society from an economic,
sau, într-o formulare sintetică, tot ceea ce se political, moral, spiritual, demographic,
întâmplă în societate din punct de vedere technological and juridical point of view, is
economic, politic, moral, spiritual, demografic, characterized by extremely quick
tehnologic şi juridic, se caracterizează prin transformations.
transformări extrem de rapide. Realitatea The social reality has the appearance of a
socială apare ca un mozaic, în care fiecare mosaic, wherein every element has a different
element al său are o geneză, o dezvoltare şi o origin, development and evolution, which
evoluţie diferită, care intră în corelaţie, spre a correlate with one another, to form a whole with
îmbrăca forma unui într-un tot unitar, cu o a specific dynamic. As a constituent and
dinamică specifică. Dreptul, ca element functional element of any society, the law is
constitutiv şi funcţional al oricărei societăţi este influenced by the social changes and
influenţat de schimbările şi transformările transformations which it attempts to regulate
sociale pe care încearcă să le reglementeze prin through juridical norms.
norme juridice. Sociologists ascertain that these social
Sociologii apreciază că aceste schimbări changes do not directly and immediately
sociale nu influenţează în mod direct şi nemij- influence the evolution and transformations of
locit evoluţia şi transformările dreptului, ci în the law, rather in most cases in a mediated and
cele mai multe cazuri, mediat şi eu întârziere, delayed manner through the action of certain
prin acţiunea unor variabile intermediare de intermediary political, economic and cultural
natură politică, economică, culturală. Se variables. From this perspective, the following
identifică din această perspectivă, cel puţin la situations are identified, at a theoretic level at
nivel teoretic, următoarele situaţii: societatea least: society suffers certain social
suferă anumite transformări sociale datorate transformations owed to certain causes outside
unor cauze exterioare dreptului, determinându- the law, forcing it to subsequently give them a
1 să le dea ulterior o formă normativă în normative form in consensus with itself; at a
consens cu acestea; dreptul evoluează, la un given moment, the law evolves before society
moment, dat, înaintea societăţii determinând does, establishing (through its norms and
(prin normele şi prescripţiile sale) anumite limitations) certain social and structural
prefaceri şi schimbări sociale structurale; dreptul transformations and changes; in some ages, the
rămâne, în anumite perioade, în urma societăţii, law remained behind society, failing to give a
nereuşind să dea viaţă normativă noilor normative form to the new changes that had
schimbări intervenite în societate (Banciu, 1995, occurred in society (Banciu, 1995, pp. 12-13).
pp. 12-13).
2. Modernist and postmodernist theories
2. Teorii moderniste şi post-moderniste concerning the establishment of the
privind fundamentarea soluţiei de regulatory solution
reglementare Throughout time, there has been a constant
De-a lungul timpului, a existat o permanentă preoccupation to find a model of elaborating the
preocupare pentru găsirea unui model de law, which should correspond to the social
elaborare a dreptului care să fie apt a corespunde realities that are forever changing, because one

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

58
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

realităţilor sociale aflate într-o permanentă of the purposes of the law resides in its
schimbare pentru că unul din scopurile dreptului contribution to include the future in the present.
constă şi în contribuţia acestuia la inserarea In contemporary society this is more and more
viitorului în prezent ceea ce în societatea difficult to accomplish.
contemporană este din ce în ce mai dificil de Developing the legal norm, on the basis of
realizat. the necessities of life constitutes a terribly
Elaborarea normei de drept, în baza important activity with profound implications in
necesităţilor pe care viaţa le înfăţişează constituie the regular development of relationships between
o activitate de o rezonanţă deosebită şi cu people. Within the framework of this process, a
profunde implicaţii în desfăşurarea normală a fundamental role, though not an exclusive one,
raporturilor dintre oameni. În cadrul acestui belongs to scientific knowledge, juridical theory
proces un rol, dacă nu exclusiv, cel puţin funda- – especially in modern society. Also, the
mental, îl are — mai ales în societăţile moderne technical procedures, artifices and practical
— cunoaşterea ştiinţifică, teoria juridică. De means of normative construction are relevant.
asemenea, au relevanţa lor şi procedeele tehnice, Through these, the requirements of the social life
artificiile, modalităţile practice de construcţie take on the specific form of juridical regulations
normativă. Prin intermediul acestora, cerinţele (Popa, 1998, p. 215).
vieţii sociale îmbracă forma specifică a We do not propose to make a historical-
reglementărilor legale (Popa, 1998, p. 215). philosophical incursion in the field of the
Nu ne propunem să realizăm o incursiune establishment of the regulatory solution, rather
istorico-filosofică în domeniul fundamentării we will analyse a few opinions from the
soluţiei de reglementare, ci vom analiza doar modernist and postmodernist age, that we
câteva opinii din perioada modernistă şi post- consider applicable today also.
modernistă pe care le considerăm aplicabile şi azi. We find views concerning the development
Preocupări cu privire la elaborarea dreptului of the law in the twentieth century in Friedrich
întâlnim în secolul XIX la Friedrich Carl von Carl von Savigny’s work “The vocation of our
Savigny care în lucrarea „Vocaţia timpului nostru time to create legislation and the science of law”
pentru legiferare şi ştiinţa dreptului”, cercetând (Savigny, 2006). By researching the internal
substanţa internă a dreptului, constată în drept substance of the law, he finds two aspects that
două aspecte care domină modul de elaborare a dominate the manner in which the juridical rules
regulilor juridice. Acesta arată că elaborarea are developed. This shows that the development
dreptului este rezultatul necesar al organizării of law is the necessary result to the organization
naţiunii şi istoriei sale (Savigny, 2006). of the nation and its history. The legal norm is
Norma de drept nu este rezultatul arbitrariului not the arbitrary result of human reason, rather
raţiunii omeneşti, ci expresia cerinţelor de ordin the expression of the social, economic, moral,
social, economic, moral, istoric etc, fără să se historical requirements etc., without disputing
poată contesta voinţa şi inteligenţa omului. human will and intelligence. The substance of
Substanţa regulilor de drept ia naştere în the law takes shape in the conscience of the
conştiinţa populară, această substanţă fiind people, being shaped and changed into a certain
modelată, îmbrăcată într-o anumită formă de form by the specialists, the jurists. The creation
specialişti, de jurişti. Crearea dreptului se of the law can be found within the relation
regăseşte în cadrul relaţiei dintre fond sau materie between the substance or content and the form or
ori conţinut şi formă sau tehnică, conţinutului technique. The content has an essential role. The

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

59
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

revenindu-i rolul esenţial. Forma nu este pasivă, form is not passive, static, but on the contrary, it
statică, ci, dimpotrivă, urmează a da fondului gives the substance if the norm a necessary
normei, expresia juridică necesară. Aşadar, juridical expression. Thus, the technique
tehnica dreptului reprezintă elaborarea sa represents the scientific development of the law,
ştiinţifică, de către jurişti, în opoziţie cu creaţia sa by the jurists, in opposition with its spontaneous
spontană, în conştiinţa poporului şi cu politica creation, in the conscience of the people and in
(Grigore, 2009, p. 4). politics (Grigore, 2009, p. 4).
Reprezentantul de seamă al concepţiei Important representatives of the modernist
moderniste cu privire la elaborarea dreptului este conception concerning the elaboration of the law
metodologul francez François Gény, a cărui teorie is the French methodologist François Gény,
apreciem că oferă criterii valabile în stabilirea whose theory we ascertain offers the valid
fundamentului reglementării juridice. criteria for the establishment of the foundation of
Plecând de la idei foarte apropiate de cele juridical regulations.
ale neokantienilor germani şi relevând carenţele Starting from ideas that are very close to
doctrinei şcolii sociologice şi şcolii pozitiviste, those of the German Neo-Kantians and
Gény concluzionează că fiecare normă inclusiv underlining the lacks in the doctrine of the
cea juridică are o suficientă încărcătură schools of sociology and positivism, Gény
ştiinţifică, dar este în aceeaşi măsură şi concludes that each norm including the juridical
rezultatul practicii sociale (Mihalcea, 2000, p. one has a sufficient scientific content, but it is
116). equally the result of the social practice
Potrivit lui F. Gény, procesul de creare a (Mihalcea, 2000, p. 116).
dreptului se află în strânsă legătură cu noţiunile According to F. Gény, the process of
de „dat” şi „construit” în drept. Sociologul creating the law is in close connection with the
francez realizează o distincţie clară între ceea ce notions of “given fact” and “constructed fact” in
„preexistă” fenomenului juridic şi ceea ce se the law. the French sociologist make a clear
naşte din explorarea acestei necunoscute prin distinction between what “preexists” the juridical
intermediul ştiinţei şi tehnicii. Pentru activitatea phenomenon and what comes from the
de creare a dreptului, elementul fundamental îl exploration of this unknown factor through
reprezintă „dat”-ul dreptului, la a cărui science and technique. For the activity of
descoperire şi transpunere un rol determinant creating law, the fundamental element is
revine ştiinţei şi tehnicii juridice. Ca atare, represented by the “given” of the law, in the
conform doctrinarului francez, elaborarea discovery and transposition of which the
dreptului oscilează între doi poli de sine- determinative role belongs to the juridical
stătători: „dat”-ul şi „construitul” (Gény, 1914, science and technique. As such, according to the
pp. 96-97). French doctrinaire, the development of the law
„Dat”-ul dreptului este reprezentat de fapt, de oscillates between the two independent poles:
realitatea socială, mai exact acele existenţe “the given” and the “constructed” (Gény, 1914,
exterioare dreptului pozitiv care-i conferă acestuia pp. 96-97).
substanţialitatea necesară pentru a fiinţa. Ca tot ce The “given fact” of the law is actually
este ştiiţific, adică necesar, universal şi imuabil, represented by the social reality, more precisely
„datul” este rodul unei prelucrări raţionale a by those external manifestations of positive law
realităţii lumii exterioare individului. that give it the substantiality necessary to exist.
În viziunea lui F. Gény, pe care o considerăm As all that is scientific, i.e. necessary, universal

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

60
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

actuală şi azi, în structura aşa- numitului „dat” al and immovable, “the given” is the product of
dreptului intră patru elemente ce alcătuiesc rationally processing the reality of the
fundamentul oricărui sistem juridic: „dat”-ul real individual’s external world.
sau pur natural; „dat”-ul istoric; „dat”-ul raţional For F. Gény, whose view we take into
şi „dat”-ul ideal. Fiecare din aceste elemente ale account nowadays also, there are four elements
„dat”-ului dreptului care nu sunt altceva decât that come into the structure of the so-called
componenete ale realităţii sociale, fiecare în parte “given” of the law. These elements form the
are rolul său în a stabili direcţiile principale ale foundation of any system of law: the real or
dreptului pozitiv (Gény, 1915, p. 371). purely natural “given”; the historic “given”; the
Potrivit autorului citat „dat”-ul real sau rational “given” and the ideal “given”. Each of
natural al dreptului pozitiv se regăseşte în acele these elements has its own “given fact” of the
condiţii fundamentale care stau la baza umanităţii law, which is represented by nothing more than
şi care pot fi de natură fizică sau morală (climă, the components of the social reality, with each
sol, producţie, construcţia anatomică şi one having its own role in establishing the main
psihologică a omului, aspiraţii morale, sentimente directions of the positive law
religioase etc), de natură economică, politică sau According to Gény, the real or natural
socială. Aceste realităţi nu dau naştere prin ele “given” of positive law can be found in those
însele la norme juridice, însă le prescriu fundamental conditions that are at the foundation
contururile şi, mai ales, formează mediul of humanity and can be of a physical or moral
necesar pentru crearea normelor juridice (Gény, nature (the climate, the earth, the production, the
1915, p. 371). anatomy and the psyche of a human, the moral
Astfel, „dat”-ul dreptului apare ca un aspirations and religious emotions etc.), or of an
fenomen multiplu similar conceptului roman de economic, political or social nature. These
jus naturale est quod natura omnia animalia realities so not give rise to juridical norms on
docuit, neconfundându-se cu dreptul ca atare, dar their own, rather they outline their shape and
formând baza acestuia. especially form the necessary environment for
„Dat”-ul istoric este privit ca un „dat” natural the creation of juridical norms (Gény, 1915, p.
consolidat de istorie. Elementele „dat”-ului real 371).
sau natural, în timp, dau naştere unui fond de Thus, the “given” of the law appears to be a
precepte care servesc drept cadru al conduitei multiple phenomenon similar to the Roman
umane, modelându-i aspectele exterioare (Gény, concept of jus naturale est quod natura omnia
1915, pp. 376-377). animalia docuit. This “given” does not mistake
În opinia lui F. Gény, „dat”-ul raţional al itself for the law, but forms its foundation.
dreptului constituie direcţia fundamentală care The historical “given” is regarded as a
asigură, în măsura posibilului, elaborarea ştiinţifică natural “given” consolidated by history. The
a dreptului pozitiv, reprezintă fondul esenţial al elements of the real or natural “given”, in time,
dreptului natural clasic şi constă în regulile de give rise to a foundation formed of precepts that
conduită pe care raţiunea le extrage din natura serve as a framework for human conduct, and
omului şi din legăturile sale cu lumea (Gény, shape its external aspects (Gény, 1915, p. 371).
1915, p. 392). In the opinion of F. Gény, the rational
Nu în ultimul rând, „dat”-ul ideal exprimă un “given” of the law constitutes the fundamental
element dinamic, mai exact aspiraţiile spirituale şi direction which ensures, within the realm of the
morale ale unei anumite civilizaţii dintr-o anumită possible, the scientific development of positive

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

61
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

perioadă. Astfel, „dat”-ul ideal nu reprezintă nici law, represents the essential foundation of
realităţi concrete, nici condiţii de ordin raţional, classical natural law and consists in the rules of
nicio zestre istorică, ci o simplă tendinţă către o conduct which are obtained by reason from the
organizare dezirabilă a raporturilor juridice, nature of man and his connections with the
neavând în sine autoritatea de a exercita o world.
influenţă decisivă asupra raţiunii pure, însă o poate Last but not least, the ideal “given” reveals
completa, intervenind ca un instrument esenţial al a dynamic element, i.e. the spiritual and moral
progresului juridic (Gény, 1915, p. 384). aspirations of a certain civilization at a certain
Având în vedere toate aceste aspecte, Gény time. Thus, the ideal “given” is represented by
conchide arătând că elaborarea ştiinţifică a neither concrete realities, nor conditions of
dreptului nu este altceva decât o coordonată a reason, nor a historical endowment, rather by a
descoperirii „dat”-ului dreptului. Această etapă simple tendency towards the desired
este urmată firesc de cea a elaborării tehnice a organization of juridical relations, without
dreptului pozitiv, care presupune un ansamblu de having the authority in itself to exercise a
procedee ale tehnicii juridice care dau expresie decisive influence on pure reason, although it
„dal”-ului dreptului. Elaborarea tehnică este can complete it, by intervening as an essential
privită ca partea esenţială a procesului de creare instrument of progress in the law (Gény, 1915,
a dreptului. Ca atare, tehnica legislativă dă pp. 376-377).
expresie „construit”-ului, în timp ce „dat”-ul Taking into consideration all these aspects,
exprimă opusul acesteia (Gény, 1921, p. 3). Gény concludes that by showing that the
Din momentul realizării sale, „construit-ul” scientific development of the law is nothing
devine „dat” inclusiv pentru autorul său. „Dat”-ul more than a coordinate in the discovery of the
are un caracter relativ pentru că este influenţat de legal “given”. This stage is naturally followed by
„construit”, adică de omul care este în esenţă the technical elaboration of positive law, which
constructorul, care poate să facă artă sau tehnică. implies an ensemble of procedures of juridical
Faţă de „dat” conduita umană se manifestă în technique that form the legal “given”. The
sensul cunoaşterii ştiinţifice a acestuia. technical development is seen as the essential
Docrinarii contemporani notează, analizând part of the law-making process. As such, the
teoria lui Gény, că „în timp ce ştiinţa tinde să legislative technique gives shape to the
surprindă cât mai fidel realitatea, din contră, “constructed” while the “given” expresses the
construcţia umană, artă sau tehnică ajunge la opposite of the former (Gény, 1921, p. 3).
lucrări noi care nu există în realitate. Câmpul By analyzing Gény theory, contemporary
construitului se întinde şi asupra ordinii sociale şi doctrinaires note that “while science tends to
asupra celei politice. În acest context se pune capture as faithful an image of reality, the human
întrebarea dacă dreptul este „dat”, obiect de ştiinţă, structure, art or technique, to the contrary,
altfel spus de constatare sau înregistrare sau accomplish new things that do not exist in
„construit”, operă tehnică? Din perspectivă reality. The field of activity for constructing
istorică, evident dreptul este „dat”, obiect de covers the social and political order. In this
ştiinţă, aşa cum apare dreptul vechi, dreptul context, we ask the question if the law is the
contemporan, naţional sau internaţional care a fost “given”, the object of science, otherwise put, the
elaborat” (Craiovan, 2010, p. 216). object of findings or the “constructed”, the
Însă, elaborarea dreptului pozitiv implică o technical work. From a historical point of view,
construcţie şi din această perspectivă normele the law is obviously the “given”, an object of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

62
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

juridice sunt rezultatul tehnicii. „Dat”-ul dreptului science, as is the old law, the contemporary,
este relevat de ştiinţă care conferă orientarea national or international law that has been
generală, generată de realităţile sociale, adică de developed” (Craiovan, 2010, p. 216).
aspectele economice, politice, culturale, morale However, the development of positive law
etc. care determină în genere conţinutul dreptului. involves a construction and from this perspective
Dar conţinutul dreptului trebuie „fasonat” pentru the juridical norms are the result of technique.
ca regula socială să devină normă juridică, aptă de The “given” is revealed by science which gives it
aplicare, aceasta, fiind prin excelenţă o problemă a general orientation, generated by the social
de tehnică juridică (Gény, 1921, p. 175). realities, meaning the economic, political,
În ce ne priveşte, apreciem că deşi teoria lui cultural and moral aspects etc. which generally
Gény este depăşită de timp, totuşi, în determinările determines the content of law. However, the
ei fundamentale îi recunoaştem autoritatea content of the law has to be shaped so that it
ştiinţifică şi astăzi. Ceea ce au exprimat ulterior becomes a juridical norm, applicable, since it is
Jean Dabin şi Paul Roubier nu a însemnat în fapt above all a matter of juridical technique (Gény,
decât o reluare a aceloraşi idei, o adaptare a 1921, p. 175).
acestora la noile realităţi sociale. Speaking for ourselves, we consider that
Apreciem că identificarea realităţilor sociale although Gény’s theory is outdated, its
ca dat al dreptului în activitatea de legiferare fundamental determinations have scientific
reprezintă o condiţie minimală fără de care aceasta authority even today. What Jean Dabin and Paul
ar rămâne expusă subiectivismului şi arbitrariului. Roubier have expressed later was nothing other
În acelaşi sens, un doctrinar francez aprecia că than a resumption of the same ideas, an
„dat”-ul trebuie înţeles ca un ansamblu de factori adaptation of these to the new social realities.
anteriori şi exteriori activităţii normative care We ascertain that identifying the social
orientează procesul de elaborare a normei, pe realities as a given of the law in the law-making
coordonate ştiinţifice. Elaborarea normei este activities represents a minimal condition without
dependentă, ea însăşi de natura problemelor which it would be exposed to subjectivism and
sociale şi economice care, apar în relaţiile dintre the arbitrary.
oameni, de rezultatul concret urmărit de In the same way, a French doctrinaire
principiile de ordine etică, de sentimentul de ascertained that the “given” must be understood
dreptate şi de oportunitatea politică (De la as an ensemble of previous factors existing
Marnierre, 1976, p. 10). outside the normative activity which directs the
Având în vedere că societatea contemporană process of developing the norm, on scientific
este guvernată din ce în ce mai mult de coordinates. Developing the norm is dependent,
informatizare, computerizare, formalizare, in itself on the nature of social and economic
globalizare, se pune din ce în ce mai des întrebarea problems that arise in relations between humans,
dacă dreptul va face faţă acestor noi provocări şi în on the concrete result following the principles of
ce mod, bazându-se pe tradiţia modernistă sau ethics, on the feeling of justice and on political
înclinând balanţa spre postmodernism? Aşadar, o opportunity (De la Marnierre, 1976, p. 10).
problemă deosebită comportă în prezent Taking into consideration that contemporary
elaborarea dreptului, acesteia dându-i-se society is governed more and more by
răspunsuri diferite, cele mai oportune având în information, computerization, formalization,
vedere trecerea de la decizia simplă în procesul globalization, one wonders more often whether
reglementării juridice la decizia juridică bazată pe the law can face all these new challenges and in

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

63
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

complexitate. what manner, either based on modernist tradition


În categoria doctrinarilor care au formulat or inclining towards postmodernist? Therefore, a
deja noi paradigme în acest domeniu îl regăsim pe particular problem in developing the law, which
J. Habermas care vorbeşte despre o paradigmă receives different solutions, most of which focus
comunicaţională a dreptului. În opinia acestuia, on shifting from the simple decision in the
activitatea comunicaţională este o activitate juridical regulation process to the juridical
constitutivă a societăţii. Prin urmare, dreptul decision based on complexity.
trebuie definit prin prisma comunicaţională, Amongst the doctrinaires that have already
înlocuindu-se monologul din activitatea de formulated new paradigms in this field we find J.
legiferare şi realizare a dreptului cu dialogul, Habermas who discusses the communicational
instituindu-se un acord între normele juridice şi paradigm of the law. In his opinion, the
lumea cotidiană ca o condiţie a validităţii normelor communicational activity is a constructive one
(Habermas, 1992). for society. Therefore, the law must be defined
De asemenea, Vittorio Villa, un teoretician from a communicational point of view, by
italian, formulează o altă opinie. Acesta, pornind replacing the monologue of lawmaking activities
de la ideea cunoaşterii juridice descriptive, ce with the dialogue, thus creating an agreement
reduce dreptul la fapte observabile într-un mod between the juridical norms and the current
pasiv, ajunge la o convingere constructivistă, world as a condition that validates the norms
potrivit căreia cunoaşterea juridică presupune o (Habermas, 1992).
intervenţie activă asupra realităţii (Villa, 1994, Vittorio Villa, an Italian theorist, also forms
pp. 281-291). another opinion. Starting from the idea of
În societatea românească actuală asistăm în juridical, descriptive knowledge, it passively
continuare la o adevărată criză a legii care este reduces the law to noticeable actions, it reaches a
generată printre altele şi de modul defectuos în constructivist conviction, according to which
care se elaborează norma de drept care nu se mai juridical knowledge involves an intervention on
fundamentează pe cunoaşterea realităţii şi reality, itself (Villa, 1994, pp. 281-291).
aplicarea adecvată a tehnicii legislative astfel In today’s Romanian society we are
încât să existe o concordanţă între realitatea witnessing a true crisis of the law which is
socială şi realitatea reflectată prin norma generated among other things and by the
juridică. Astfel, actul de legiferare generează o improper manner in which the legal norm is
constrângere a realităţii şi nu o reglementare a developed. This norm is no longer founded on
acesteia. Drept consecinţă, realitatea este nevoită the knowledge of reality and the adequate use of
să permită şi să fie capabilă să absoarbă cât mai the legislative technique, so that there is a
multe reguli. Norma nu mai este edictată pentru correspondence between the social reality and
a reglementa o anume realitate, ci de cele mai the reality reflected in the legal norm. Thus, the
multe ori se creează o realitate paralelă. act of lawmaking constrains reality rather than
Legiuitorul nu se mai pronunţă asupra realităţii regulate it. Consequently, reality is forced to
în sine, devenind un simplu “fabricant” de allow and to be able to absorb more and more
realităţi. rules. The law in no longer created to regulate a
Teoreticienii propun pentru depăşirea certain reality, rather to create a parallel reality
acestei situaţii în primul rând o „reconstrucţie” a most often. The legislator no longer decides on
dreptului, o refundamentare a universului juridic reality itself and becomes a mere “fabricator” of
(Goyard-Fabre, 1998, pp. 187-188). realities.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

64
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Noua viziune ce apreciem că ar trebui să In order to surpass this situation, theorists


domine activitatea legislativă ar trebui să propose firstly a “reconstruction” of the law, a
pornească de la descifrarea particularităţilor re-founding of the juridical universe (Goyard-
fiecărui nivel al existenţei sociale, de la Fabre, 1998, pp. 187-188).
identificarea funcţiilor sale şi de la conectarea şi We ascertain that this new vision should
corelarea imperativelor conduitei umane în dominate the legislative activity, that it should
fiecare compartiment al existenţei omului. Toate begin from deciphering the particularities of
acestea presupun în primul rând o cât mai every level of the social existence to identifying
eficientă utilizare a politicilor publice şi nu its functions and the connection and correlation
numai, astfel încât să aibă loc o corectă cercetare of the imperatives of the human conduct in each
ştiinţifică a realităţii sociale, mai exact se compartment of the human existence. All these
impune ca decizia juridică să se bazeze pe require first of all as efficient a use of public
complexitate. policies and not just, so that there can be a
În acelaşi sens, I. Vida arată că “regula proper scientific research of the social realities,
fundamentală a analizei complexe trebuie să more precisely the juridical decision must be
conducă la armonizarea conduitei individuale în based on complexity. In this sense, I. Vida shows
vederea realizării intereselor comune ale us that “the fundamental rule of a complex
locuitorilor, la sacrificarea individualismului analysis must lead to the harmonization of the
care afectează siguranţa traiului în comun al individual conduct in order to achieve the
colectivităţilor umane sau afectează liniştea şi common goals of the inhabitants, to the sacrifice
securitatea vieţii colective” (Vida, 2006, p. 34). of individualism which affects the certainty of
În continuare, acelaşi autor precizează că living in common within the human
„problematica deciziei complexe este în collectiveness or which affects the tranquility
domeniul legislativ de ordin tehnic. În cadrul and security of community life” (Vida, 2006, p.
acestuia este nevoie să se stabilească problema 34).
ce va fi reglementată juridic; urmează apoi The author specifies further that “the
includerea acesteia în multitudinea planurilor problematic of reaching a complex decision
posibile; pe acest fond se procedează la pertains to the technical side of the legislative
stabilirea soluţiei juridice pe fiecare plan; în field. Within its framework, it is necessary to
fine, se trece la corelarea soluţiilor juridice, establish which problem shall be regulated; what
pentru a se ajunge la o soluţie justă şi legală, follows is its inclusion in the multitude of
aptă să răspundă exigenţelor de securitate possible plans; in this way, what follows is
juridică” (Vida, 2006, p. 34). establishing the juridical solution for every plan;
finally, there is the correlation of juridical
3. Concluzii solutions, in order to obtain a just and legal
Concluzionând, în ce ne priveşte, apreciem solution, capable of meeting the requirements of
că activitatea de construire a dreptului ar trebui the juridical security” (Vida, 2006, p. 34).
să fie, simultan, o operaţiune atât intelectuală cât
şi determinată. Nu trebuie să se piardă din 3. Conclusions
vedere complexitatea „dat-ului” social, faptul că In conclusion, we ascertain that the
este format din numeroase elemente ce aparţin activities of constructing the law should be
atât lumii materiale cât şi celei spirituale. simultaneously both an intellectual as well as a
Elaborarea dreptului nu trebuie redusă doar la determined undertaking. We must not lose sight

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

65
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

determinarea sa socială pentru că se ajunge la o of the complexity of the social “given” and the
înţelegere eronată a legăturii dintre acţiunea de fact that it is formed of numerous elements that
condiţionare socială şi cea de construire belong to both the material and the spiritual
raţională a dreptului, creându-ne imaginea unui world. The development of the law should not be
legiuitor pasiv, care nu face altceva decât să limited only to its social determination because
copieze realităţile sociale, fără să fie capabil să thus we misunderstand the relation between the
răspundă de rezultatele activităţii sale de action of social conditioning and that of
reglementare. Pe de altă parte, legiferarea rationally creating law, and thereby create the
realizată fără a recunoaşte existenţa „dat-ului image of a passive legislator, who does nothing
social” este de natură a crea o normă juridică but copy social realities, without being capable
nedreaptă şi arbitrară, iar legiuitorul ar apărea ca of answering for the results of his regulating
un stăpân absolut asupra destinului oamenilor, activities. On the other side, lawmaking without
ceea ce nu poate fi acceptat. acknowledging the existence of the “social
BIBLIOGRAFIE: given” can by its nature create an unjust and
1. Banciu, Dan, 1995, “Sociologie juridică” (Ed. arbitrary juridical norm, and the legislator would
Hyperion, Bucureşti).
seem like the absolute master over the destiny of
2. Craiovan, Ion, 2010, “Filosofia dreptului sau
dreptul ca filosofie” (Ed. Universul Juridic, Bucureşti). man, which cannot be accepted.
3. De la Marnierre, E. S., 1976, “Elements de
methodologie juridique” (Libraire du Journal de Notaires
et des Avocats, Paris).
4. Djuvara, M., 1999, “Teoria generală a dreptului.
Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv” (Ed. All Beck,
Bucureşti).
5. Gény, François, 1914, “Science et technique en
droit privé positif ”, Tome I, (Recueil Sireý, Paris).
6. Gény, François, 1915, “Science et technique en
droit privé positif”, Tome II, (Recueil Sireý, Paris).
7. Gény, François, 1921, “Science et technique en
droit privé positif ”, Tome III, (Recueil Sireý, Paris).
8. Grigore, Mihai, 2009, “Tehnica normativă” (Ed.
C.H. Beck, Bucureşti).
9. Goyard-Fabre, Simone, 1998, “Le Droit et la
société d'aujourd'hui”, in vol. Panser la justice, Mafpen de
Toulouse, C.R.D.P. Midi-Pyrénées.
10. Habermas, Jürgen, 1992, Faktizität und Geltung.
Beiträge zur Diskurstheorie des Rechts und des
demokratischen Rechtsstaates.
11. Mihalcea, Ion, 2000, “Valenţele creatoare ale
tehnicii dreptului” (Ed. Conphys, Râmnicu Vâlcea).
12. Popa, N., 1983, “Prelegeri de sociologie juridică”
(Tipografia Universităţii Bucureşti).
13. Popa, N., 1998, “Teoria generală a dreptului”
(Ed. Actami, Bucureşti).
14. Popa, Vasile and Ion Drăgan, Lucian Lepădat,
1999, “Psiho-sociologie juridică” (Ed. lumina Lex,
Bucureşti).
15. Savigny, Fr., 2006, “De la vocation de notre
temps pour la législalion et la science du droit” (Presses

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

66
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Universitaires de France, Paris).


16. Savu, Iuliana, 2007, “Introducere în drept” ed. a-
2-a (Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti).
17. Villa, Vittorio, 1994, “La science juridique entre
descriptivisme et constructivisme”, in P. Amselek
(dir.), “Theorie du droit et science” (Presses Universitaires
de France, Paris).
18. Vida, Ioan, 2006, ” Legistica formală”, ediţia a-
III-a (Ed. Lumina Lex, Bucureşti).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

67
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

PREMISELE ÎNFIINŢĂRII TREZORERIEI THE STARTING PREMISES OF THE


FINANŢELOR PUBLICE PUBLIC FINANCE TREASURY

Nicoleta IONESCU (EFTENE) 67- Nicoleta IONESCU (EFTENE) -


Universitatea Valahia din Targoviste Valahia University of Targoviste
Gabriela MIHAI (ANDREESCU) - Gabriela MIHAI (ANDREESCU) -
Universitatea Valahia din Targoviste Valahia University of Targoviste
Gheorghe ARDELEANU – Muzeul Judetean Gheorghe ARDELEANU- The County
de Stiintele Naturii Prahova Museum of Natural Sciences Prahova

Abstract: În condiţiile de după 1989 era imperios Abstract:After 1989 it was imperative necessary to
necesar crearea unor mecanisme şi instrumente specifice create specific mechanisms and intruments of a
unei economii în tranziţie, care să stimuleze, creşterea transitional economy, to stimulate the growth of the spirit
spiritului de răspundere în constituirea resurselor of responsibility in building the state’s financial resources
financiare ale statului, a modului cum acestea sunt and how they are managed and used to achieve real social
administrate şi folosite pentru realizarea unei protecţii protection and efficient economy.
sociale reale şi a unei economii eficiente. Starting the Public Finance treasury in our country
Înfiinţarea Trezoreriei Finanţelor Publice în ţara has become an objective necessity determined by the
noastră, a devenit o necesitate obiectivă determinată de implementation of the reform and restructuring of the
aplicarea programului de reformă şi restructurare a economy, while the public finances were asked to amplify
economiei, în condiţiile în care finanţelor publice li s-a the role and functions concerning a more efficient
cerut să-şi amplifice rolul şi funcţiile referitor la management and use of the financial resources of the
administrarea şi utilizarea mai eficientă a resurselor public sector.
financiare ale sectorului public. By implementing the measures imposed by the reform
Prin aplicarea măsurilor impuse de programul program in the public finances and the banking system,
reformei in domeniul finanţelor publice şi al sistemului the role and the attributions of the public finances were
bancar, s-au restructurat fundamental rolul si atribuţiile fundamentally restructured, based on how the accounting
finanţelor publice care, pe baza modului cum era of revenues and expenses was organized and, could not
organizată şi condusă contabilitatea veniturilor şi meet the new requirements.
cheltuielilor, nu mai putea răspunde noilor cerinţe. The state treasury was necessary for complying with
Trezoreria Statului era necesară pentru a răspunde new commands and demands of the finance and tax
mai bine noilor comandamente şi cerinţe ale reformei în reform, levers and resources on creating specific financial
domeniul financiar- fiscal, legate de crearea pârghiilor şi and budgetary market economy with which the state may
mijloacelor financiar-bugetare specifice economiei de favorably influence the country’s social and economic
piaţă cu ajutorul cărora statul să poată influenţa în mod development.
favorabil dezvoltarea economico-socială a ţării.

Introducere Introduction
Trezoreria, instituţie prin intermediul căreia Treasury, an institution through which the
statul îşi constituie şi utilizează resursele sale state establishes and uses its financial resources,
financiare, aşa cum este ea astăzi organizată în as it is today organized in countries with a
ţări cu o economie dezvoltată, a cunoscut o developed economy, has experienced a long and
lungă şi zbuciumată evoluţie. tumultuous development.
Istoria ei este veche, denumirea sa, numele Its history is ancient, its name probably

67
Universitatea Valahia din Targoviste, Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Targoviste, Romania, Cod 130105,
Mobile: +40 726 346 322, eMail: eftene.nicoleta@yahoo.com

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

68
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

său, vine probabil de la cuvântul latinesc comes from the Latin word "thesaurus" and the
"thesaurus", iar noţiunea în sensul ei de "tezaur" sense of the term "thesaurus" appears in France
apare în Franţa în secolul al XI-lea, (l080) şi este in the eleventh century, (l080) and it is used to
folosită pentru a desemna totalitatea resurselor designate all financial resources available to the
financiare la dispoziţia suveranului. În sovereign. In ancient times, for example, the
antichitate, spre exemplu, semnificaţia meaning of the word itself means ’’the box’’ of
cuvântului în sine însemna "caseta" celui the powerful, or the easiest operation to collect
puternic, sau operaţiunea cea mai simplă de a money and then spend the money.
colecta bani şi apoi de a cheltui aceşti bani. In Romania, the organization and
În România, organizarea şi aşezarea pe arrangement on normal principles, in terms of
principii normale, din punct de vedere al efficiency of the departments responsible for
eficienţei activităţii serviciilor însărcinate cu handling the public funds, has experienced a
administrarea banilor publici, a cunoscut o lungă long period of time and has not recorded
perioada de timp şi nu a înregistrat deosebiri essential differences from the process of
esenţiale faţă de procesul de formare a acestei formation of this institution in other countries.
instituţii în alte ţări. Şi la noi, adesea, visteria Even in our country, the public treasury was
publică era confundată cu visteria domnitorului, mistaken for the treasury of the sovereign, a
o delimitare mai clară a fost impusă şi înfaptuită more clear delimitation being imposed and
în secolul al XIX-lea, mai ales odată cu crearea executed in the nineteenth century, especially
statului modern român. Astfel, la începutul with the creation of the modern Romanian state.
secolului al XX -lea şi în România se poate Thus, at the early twentieth century even in
vorbi despre o organizare corespunzătoare şi Romania one can speak about a proper and
eficientă a serviciilor care administrau fondurile efficient organization of the public services that
publice. were managing the public funds.
În economia modernă, respectându-se In the modern economy, respecting the
principiile unificării organizatorice, al principles of the organizational unity, the
autonomiei şi garanţiei operaţiunilor prin autonomy and security operations by separating
separarea drepturilor şi răspunderilor dintre the duties and responsibilities of authorizing
ordonatorii de credite şi contabili, în cadrul officers and accountants, in the process of
procesului de diversificare a rolului şi diversification of the role and powers of the
atribuţiilor Trezoreriei, statul i-a încredinţat Treasury, the State has entrusted it with specific
acesteia sarcini şi acţiuni specifice legate de tasks and actions of its intervention in economy.
intervenţia sa în economie.
În consecinţă, apreciem că Trezoreria We therefore consider that the Public
Publică a apărut din necesităţi practice, şi pe Treasury emerged from practical needs, and
baza experienţei şi a necesităţilor de zi cu zi, based on the experience and daily necessities, its
modul de organizare a acesteia s-a perfecţionat organization has improved and it will
şi se va ameliora continuu, autorităţile căutand continuously improve, the authorities seeking to
să-i stabilească cât mai concret şi eficient establish as clearly and as efficient as possible,
obiectul de activitate, scopul, rolul şi the subject of activity, the purpose, the role and
răspunderea. the responsibility.

Necesitatea organizării şi funcţionării The need for organization and functioning

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

69
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Trezoreriei Statului în România of the State Treasury in Romania


Până în anul 1990, întreaga activitate Until 1990, the entire country's economic and
economică şi financiară a ţării se derula printr- financial activity was conducted through a
un sistem centralizat, pe baza planului naţional centralized system based on single national plan
unic şi a planului financiar centralizat. Planul and centralized financial plan. The financial
financiar centralizat, alaturi de balanţă centralized plan, with the balanced income and
veniturilor şi cheltuielilor băneşti ale populaţiei, the expenditure of the public money, were the
constituiau instrumentele principale prin main instruments through which the single
intermediul cărora se fundamenta planul naţional national plan and the state budget were
unic şi bugetul de stat, ca principale planuri strenghtening as the main operational plans of
operative ale economiei. the economy.
Bugetul de stat, ca plan financiar de bază al The state budget, as the state's basic financial
statului, reflectă procesul formarii şi repartizării plan, reflects the formation and distribution of
principalelor resurse centralizate ale statului. El the main centralized resources of the state. It was
era corelat cu planurile financiare ale unităţilor correlated with the financial plans of the
economice de stat şi cooperatiste, planul de economic and cooperative units of the state, the
credite şi planul de casă şi cuprindea planurile credit plan and the house plan and it included the
de cheltuieli ale instituţiilor publice, bugetul expenses plans of the public institutions, the
asigurărilor sociale de stat şi corelaţia cu state’s social insurance budget and the
bugetele locale. correlation with the local budgets.
În acest cadru, întregul proces bugetar se In this framework, the entire budgetary
derula în mod centralizat, de la întocmire, process was conducted in a centralized manner,
aprobare, la execuţie. Evidenta realizării from the preparation, approval, to execution. The
veniturilor şi efectuării cheltuielilor la bugetul evidence of the achievement of revenues and the
de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor performance of the expenses of the state budget,
sociale de stat, era asigurată de Banca Naţională the local budgets and the state social insurance
a României, care periodic informa Ministerul budget was provided by the National Bank of
Finanţelor asupra derulării execuţiei acestora. Romania, which periodically informed the
În aceste condiţii, sistemul planurilor Ministry of Finances of the progress of their
financiare conceput, inclusiv cel al bugetului de implementation.
stat, constituia mijloace şi mecanisme de tip In these circumstances, the designed financial
administrativ pentru influenţarea proceselor plans’ system, including the state budget meant
economice şi financiare din economie şi nu administrative means and mechanisms to
instrumente viabile pentru a stimula şi orienta influence the economic and financial processes
economia spre o activitate eficientă şi in the economy and not reliable tools to
competitiva. stimulate and guide the economy towards an
Prin masurile care au fost luate după efficient and competitive activity.
Revoluţia din decembrie 1989, pe plan economic Through the measures that were taken after
şi financiar s-a avut în vedere lichidarea the Revolution of December 1989, on the
hipercentralismului si a dirijismului în aceste economic and financial plan, the ending of the
domenii şi promovarea unor principii noi, hypercentralism and managing in these domains,
specifice economiei de piaţă, menite să has been taken into account, and also the
stimuleze iniţiativa individuala şi colectiva. În promotion of some new principles, which

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

70
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

această situaţie, principiile după care era characterized the market economy, to stimulate
construit vechiul sistem financiar au devenit the individual and collective initiative. In this
incompatibile şi o frana în implementarea noilor situation, the principles by which the old
mecanisme şi pârghii economico - financiare. financial system was built, have become
În condiţiile de după 1989 era imperios incompatible and also a brake in the
necesar crearea unor mecanisme şi instrumente implementation of the new mechanisms and
specifice unei economii în tranziţie, care să economic – financial levers.
stimuleze, creşterea spiritului de răspundere în After 1989 it was imperative necessary to
constituirea resurselor financiare ale statului, a create specific mechanisms and instruments of a
modului cum acestea sunt administrate şi transitional economy, to stimulate the growth of
folosite pentru realizarea unei protecţii sociale the spirit of responsibility in building the state's
reale şi a unei economii eficiente. financial resources and of how they are managed
În cadrul procesului de reforma economico- and used to achieve real social protection and
-sociala a României, un rol major şi de o efficient economy.
importanţă deosebită îl au pârghiile financiar- In the process of the economic and social
fiscale. De modul în care acestea reuşesc să reform of Romania, financial and fiscal levers
răspundă, cu eficienţă şi promptitudine, have a major role and importance. According to
comandamentelor reformei privind the way they fail to respond effectively and
restructurarea economiei pe baze şi criterii noi promptly, to the headquarters-based economic
de eficienţă, se poate aprecia dacă masurile luate reform and restructuring new criteria of
în domeniul finanţelor publice sunt sau nu efficiency, one can assess whether the measures
corecte. De îndeplinirea în bune condiţii a taken in the public finances domain are correct
funcţiilor finanţelor publice, de felul în care or not . To a large extent, the succes of the
acestea reuşesc să asigure resursele şi să le national reform depdends on the good
administreze în mod corect pentru dezvoltarea performances of the functions of the public
economico-sociala, depinde, în mare măsura, finances, on the way in which they can secure
succesul reformei la nivel naţional. resources and manage them properly for the
Începutul reformei în domeniul finanţelor economic and social development .
publice este legat de apariţia Legilor finanţelor şi The beginning of the reform in the public
contabilităţii care au determinat reorganizarea finances’ domain, is linked to the appearance of
întregului sistem al finanţelor publice, instituind the finance and accounting laws which led to the
pârghii, metode şi tehnici specifice economiei de reorganization of the entire system of the public
piaţă, cu ajutorul cărora statul să poată interveni finances, setting levers, methods and techniques
şi influenţa pozitiv dezvoltarea economico- specific for the market economy, with which the
sociala. state can interfere and positively influence the
În ansamblu, prin masurile întreprinse în social and economic development.
domeniul financiar-fiscal, s-a urmarit alinierea la Overall, the measures taken in the financial-
practicile fiscale din ţările dezvoltate, fiscal domain, were intended to align the tax
concomitent cu crearea unui sistem fiscal mai practices of the developed countries, while
modern corespunzător cerinţelor economiei de creating a more modern tax system, proper for
piaţă, prin introducerea taxei pe valoarea the requirements of the market economy, by
adaugătă, imbunatăţirea sistemului de impozitare introducing the value added tax ,by improving
a profiturilor, salariilor şi veniturilor agricole, the taxation of profits, wages and incomes,by

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

71
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

reconsiderarea impozitelor şi taxelor locale şi reconsidering the taxes, the local taxes and the
accizelor. excises.
Cu tot efortul autorităţilor după decembrie Despite the authorities’ efforts after
1989, de a crea un sistem fiscal modern şi December 1989, to create a modern and efficient
eficient, consideram că acest lucru nu a reuşit pe tax system, we believe that this thing has not
deplin. Până la data organizării Trezoreriei fully succeeded. Until the Treasury’s
Statului, şi chiar după aceea, sistemul nostru organization date, and even after that, our tax
fiscal a dat dovada de multă inconsecvenţă şi system has proved much inconsistency and
incoerenţă, manifestand multe slabiciuni din incoherence, showing more weaknesses in terms
punct de vedere al legislaţiei şi modului unitar of legislation and uniform way of implementing
de aplicare a ei. Spre exemplu, în această it. For example, in this restructuring period of
perioada de restucturare a finanţelor publice, the public finances for the income tax regulation,
pentru reglementarea impozitului pe profit sau 29 normative acts were issued, for exises 30
emis 29 de acte normative, pentru accize 30, normative acts, for the payroll taxes 27 acts and
pentru impozitul pe salarii 27, iar pentru taxa pe for the value added tax no less than than 76
valoarea adaugătă nu mai putin de 76 regulations, a true ‘’thicket’’ in which it is hard
reglemenţări, un adevarat "haţiş", greu de to enter.
patruns. However, we admit that the measures taken
Admitem, totuşi, că masurile întreprinse since December 1989 on the tax and excises
după decembrie 1989 în domeniul impozitelor şl domain, on taxation in general, have marked an
taxelor, a fiscalităţii, în general, au marcât o important option towards restructuring the tax
importantă opţiune pe calea restructurarii system, which had some beneficial effects on the
sistemului fiscal, ceea ce a avut unele efecte introduction of new techniques regarding the
benefice asupra introducerii noilor tehnici stimulation or discouragement of the economical
privind stimularea sau descurajarea subiecţilor subjects .
economici. In the public expenses’ domain, the actions
În domeniu1 cheltuielilor publice, acţiunile which were undertakend, aimed at limiting their
întreprinse au vizat limitarea acestora la strictul actions to a strict minimum, in line with the
necesar, în corelaţie cu veniturile, menţinerea revenues, the budget deficit within manageable
deficitului bugetar în limite controlabile, limits, reported to the development of the gross
raportate la evoluţia produsului intern brut şi la domestic product and debt service, but neither in
serviciul datoriei externe, dar nici în acest this area have we obtained the expected results.
domeniu nu s-au obţinut rezultatele scontate. Thus, there were years when the budget
Astfel, au fost ani când deficitul bugetar a deficit was out of control, covered by an
fost scăpat de sub control, acoperit printr-o inflationary financing (1992 = 300%) and a
finanţare inflaţionistă (1992 = 300%) şi un report not always properly between the recurrent
raport nu întotdeauna adecvat între cheltuielile expenses (consumption) and the capital ones.
curente (de consum) şi cele de capital. Among the most important achievements in
Dintre realizările mai importante în the budgetary process, we note a
derularea procesului bugetar, retinem o decentralization of this one, by the fact that
descentralizare a acestuia, prin faptul că fiecare every budget is drafted, approved and executed
buget se întocmeşte, aproba şi execută separat de separately from different authorities, the state
autorităţi distincte, bugetul de stat încetand de a budget ceasing to be a whole, as before 1990.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

72
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

mai fi un tot unitar, ca înainte de 1990. In this situation after 1990, the overall
În situaţia creată de după 1990, răspunderea responsibility for the budgetary process falls
generală pentru derularea procesului bugetar within the competence of the Romanian
intra în competenţă Guvernului României, care Government, which by the competent authorities
prin organele abilitate - Ministerul Finanţelor şi – the Ministry of Finances and the Ministry of
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - asigura Labour and Social Security - ensures the
întocmirea şi executarea celor două bugete: preparation and execution of the two budgets:
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de the state budget and state social security budget.
stat. De asemenea, potrivit prevederilor Legii Also, according to the Law of the local public
finanţelor publice locale, bugetele locale se finances, the local budgets are developed,
întocmesc, aproba şi execută în condiţii de approved and executed under autonomy
autonomie, de organismele specifice conditions by the specific local government
administraţiei publice locale, corelaţia acestora authorities, their correlation with the state budget
cu bugetul de stat fiind asigurat prin intermediul being provided through transfers and means of
transferurilor si a mijloacelor de echilibrare. balancing.
Odată cu descentralizarea procesului With the decentralization of the budget
bugetar, s-au produs schimbari însemnate si în process, significant changes also occurred in the
clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor. budgetary classification of revenues and
În primul rând, s-a avut în vedere ca veniturile expenses. First, it was envisaged that the
să fie clasificate în funcţie de natura şi revenues must be classified according to their
provenienţă lor, în venituri fiscale şi nefiscale, nature and origin, as the tax and non-tax
iar în cadrul acestora s-a adoptat o structură care revenues, and among them a structure was
are la bază principii şi motivaţii similare celor adopted, that is based on similar principles and
folosite în ţările cu economie de piaţă reasoning used in countries with developed
dezvoltată. economy market.
Evidenţierea cheltuielilor bugetare a suferit Highlighting the budgetary expenses, has
modificări, atât în clasificarea funcţionala a changed, both in their functional classification
acestora (părţi, capitole şi subcapitole), cât şi în (parts, chapters, subchapters ) and in the
clasificaţia economică (titluri, articole, alineate). economic classification (titles, articles,
Modificările structurale şi de fond privind paragraphs).
execuţia bugetară după 1990, precum şi cele Structural and substantive changes relating to
referitoare la fiscalitate, au determinat atribuţii şi the budget execution since 1990, as well as
sarcini noi pentru Ministerul Finanţelor, those relating to taxes, have led to new
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi attributions and tasks for the Ministry of
Administraţiile publice locale, prin largirea Finance, the Ministry of Labour and Social
autonomiei, competenţelor şi răspunderilor Protection and Local public administrations,
acestora, în probleme privind administrarea through the expansion of autonomy, competence
banului public. and responsibility in matters concerning
În aceste condiţii, operaţiunile privind managing the public money.
execuţia de casă a bugetelor şi celorlalte resurse Under these conditions, the implementation
financiare ale sectorului public au fost preluate of the house operations on budgets and other
de Banca Comercială Română, Banca pentru financial resources of the public sector have been
Dezvoltare şi Banca Agricolă. taken by the Romanian Commercial Bank, The

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

73
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Banca Comercială Română, precum şi Development Bank and the Agricultural Bank.
celelalte două Bănci, organizate pe principii The Romanian Commercial Bank and the
comerciale au în vedere, în primul rând, other two banks organized on commercial
desfăşurarea unei activităţi rentabile, fiind principles, firstly have in mind, a profitable
preocupate, în special, pentru organizarea şi activity, being concerned, in particular, about
executarea unor servicii şi operaţiuni aducătoare organizing and executing profitable services and
de profit (plasamente de resurse disponibile, transactions (investments of resources,
operaţiuni de decontare şi de casă etc.) şi mai operations and cash settlement, etc..) and less
puţin pentru mobilizarea corespunzătoare a about the suitable mobilization of public funds
fondurilor publice printr-un control activ şi through an active and effective control over the
eficient asupra activităţii agenţilor economici economic activity on the calculation, recording
privind calculul, evidenţierea şi vărsarea and payment of sums due to the state budget.
sumelor cuvenite bugetului de stat. De Also, due to the organizational structure, they do
asemenea, datorită structurii organizatorice, not have their own specialized authorities in the
acestea neavând organe proprii de specialitate în budget execution, has not exercised an effective
domeniul execuţiei bugetului, nu a mai exercitat control over how the cash payments made by
un control eficient asupra modului în care plăţile public institutions complied with the approved
de casă efectuate de instituţiile publice, budgetary provisions.
respectau prevederile bugetare aprobate.Practic, Basically, the commercial banks only
Băncile Comerciale efectuau numai operaţiuni performed collections and payments transactions
de încasări şi plăţi în contul instituţiilor publice in the accounts of the central and local budgets
centrale şi locale pe seama bugetelor, fără un due to the budgets, with no real control, which
control real, fapt ce a generat multe neajunsuri în has generated many shortcomings regarding the
legătură cu urmărirea eficientă a veniturilor sau efficient pursue of revenue or the respect of the
respectarea destinaţiei speciale a creditelor special destination of the approved budgetary
bugetare aprobate. credits.
La acestea se mai adaugă şi faptul că To these, we can also add that the fact that
execuţia bugetelor se desfăşura greoi, cu mari the budgets’ execution was difficult with large
întârzieri, în cele mai multe cazuri datele finale delays, in most cases the final data being invalid.
fiind inoperante. Din această cauză, în timpul Therefore, during the course of the budget
derulării execuţiei bugetare nu se putea acţiona execution one could not act to correct certain
pentru corectarea unor situaţii, din care motiv situations which is why the state had important
rămâneau importante venituri ale statului unearned income or approved and unspent funds
neîncasate sau fonduri aprobate necheltuite, în at the expense of important economical or social
detrimentul unor acţiuni şi activităţi importante necessary actions and activities, and making
şi necesare din punct de vedere economic sau payments to the budget by economic agents,
social, iar efectuarea vărsămintelor către buget often remained up to them.
de agenţii economici rămânea, de multe ori, la The attempt to lead an analytical evidence on
latitudinea acestora. payers of the main budget revenues by the
Încercarea de a conduce o evidenţă analitică authorities of the public general finances
pe plătitori la principalele venituri ale bugetului directorate and the state financial control in the
de către organele Direcţiilor generale a pursuit of their intelligence collection has been
finanţelor publice şi controlului financiar de stat ineffective, both because of the large volume of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

74
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

în vederea urmăririi mai operative a acestora la work, and also because of the fact that in many
încasare nu a dat rezultatele scontate, atât cases the prepared works were no longer
datorită volumului mare de muncă, cât şi operative due to the outdated information that
faptului că în multe situaţii lucrările întocmite nu they contained.
mai erau operante datorită informaţiilor depaşite, There were also problems with the correct
pe care le conţineau. classification of budget revenues and budgetary
Existau, de asemenea, probleme cu classification subdivisions and the component
încadrarea corectă a veniturilor bugetare pe budgets. In many cases, this classification was
subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe bugete distorted, the financial authorities either could
componente. În multe cazuri, această încadrare not identify the mistakes or they identified them
era denaturată, organele financiare fie că nu at a time when they could not make corrections,
descopereau greşelile, fie că le identificau la un fact which lead to the reporting to the central
moment când nu mai puteau face corecturi, fapt authorities of false data and facts regarding the
ce conducea la raportarea către organele centrale achievement of the revenues, with all the
a unor date şi situaţii nereale privind realizarea negative consequences that resulted from there.
veniturilor, cu toate consecinţele negative care The enforcement of the budgets at the
decurgeau de aici. expenses side most of the times also remained up
Executarea bugetelor la partea de cheltuieli to the authorizing officers and the subsequent
rămânea, de asemenea de cele mai multe ori, la findings of the authorities of the Ministry of
discreţia ordonatorilor de credite iar constatările Finances or other agencies charged with
ulterioare ale organelor Ministerului Finanţelor monitoring the implementation of the budget,
sau ale altor organe, abilitate cu controlul already showed a misconduct, which only rarely
execuţiei bugetare, evidenţiau o abatere săvarşită could be directed.
deja, care numai rareori putea fi îndreptată. The implementation of further budgets
Execuţia, în continuare, a bugetelor prin through the commercial banks showed a risk to
intermediul Băncilor Comerciale prezenta un the public finances and the fact that under the
risc pentru finanţele publice şi pentru faptul că, reform program, they will also fall in the
potrivit programului de reformă, şi acestea vor privatization process, and their work in this
intra în procesul de privatizare, iar activitatea context, will be subject of the scheme of
lor, în acest context, va fi supusă şi ea regimului bankruptcy proceedings that might involve the
falimentului, acţiune în care ar putea fi angrenat state budget, which is inadmissible.
şi bugetul statului, lucru inadmisibil. In conclusion, the starting premises of the
În concluzie, necesitatea înfiinţării şi Public Finance treasury arises from the
organizării Trezoreriei Statului rezultă din deficiencies and shortcomings made on budgets
deficienţele şi neajunsurile înregistrate cu privire through commercial banks, not seeking proper
la execuţia bugetelor prin Băncile Comerciale, state revenues and particularly those due to legal
neurmărirea veniturilor statului în mod entities which have a significant share in total
corespunzător şi în mod deosebit, a celor revenues budget, which had adversed
datorate de persoanele juridice, care au o consequences on the formation of the most
pondere însemnată în totalul veniturilor consistent sources of the the assessments
bugetare, fapt ce a avut consecinţe dintre cele approved by the Romanian Parliament.
mai nefavorabile asupra constituirii surselor în On how to run the costs incurred by the state
concordanţă cu evaluările aprobate de budget and other budgets, there is no proper

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

75
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Parlamentul României. Asupra modului de control regarding the opportunity and the legality
derulare a cheltuielilor efectuate prin bugetul de of their performance, both referring to the
stat şi celelalte bugete, nu exista un control current expenses and especially to those related
corespunzător eu privire la necesitatea, to financing the budget deficit and investments.
oportunitatea şi legalitatea efectuării acestora, In the same direction, we mention the high cost
aceasta atât referindu-ne la cheltuielile curente, of the bank charges for expenses related to the
dar mai ales la cele privind finanţarea deficitului operations budget account, which according to
bugetar şi a investiţiilor. În aceeaşi direcţie, data from the Ministry of Finances (Treasury
amintim şi costul ridicat al cheltuielilor legate de Balance 31.12.1998) only in 1998 were 47.1
comisioanele bancare pentru efectuarea billion lei.
operaţiunilor în contul bugetului, care potrivit Then, the Treasury was necessary to better
datelor furnizate de Ministerul Finanţelor respond to new commands and demands of the
(Bilanţul Trezoreriei Statului la 31.12.1998), finance and tax reform, regarding the levers and
numai în anul 1998 au fost de 47,1 mld. lei. the budgetary financial resources specific to the
Apoi, Trezoreria Statului era necesară financial market’s economy with which the state
pentru a răspunde mai bine noilor can favorably influence the economic and social
comandamente şi cerinţe ale reformei în development of the country.
domeniul financiar- fiscal, legate de crearea The establishment of the Treasury, in our
pârghiilor şi mijloacelor financiar-bugetare country, has become an objective necessity
specifice economiei de piaţă cu ajutorul cărora resulting from the application of the reform
statul să poată influenţă în mod favorabil program and reorganization of the economy,
dezvoltarea economico-socială a ţării. considering that the public finances were asked
Înfiinţarea Trezoreriei Statului, în ţara to amplify the role and the functions of the
noastră, a devenit o necesitate obiectivă management and the more efficient use of
determinată de aplicarea programului de reformă financial resources of the public sector.
şi restructurare a economiei, în condiţiile în care With our country’s transition to a competitive
finanţelor publice li s-a cerut să-şi amplifice market economy and considering the changes
rolul şi funcţiile referitor la administrarea şi occurring in the banking system, the Romanian
utilizarea mai eficientă a resurselor financiare authorities' decision to create a uniform system
ale sectorului public. of the state’s financial resources management,
În condiţiile ţării noastre, de trecere la o covering all phases from establishment,
economie concurenţiala de piaţă şi având în monitoring to their final use was fully justified.
vedere transformările petrecute în sistemul By this measure, the Ministry of Finances has
bancar, decizia autorităţilor române de a crea un specific tools of analysis at all stages of
sistem unitar privind administrarea resurselor development, approval and execution of the state
financiare ale statului, care să cuprindă toate budget, of the state social security budget and of
fazele de la stabilire, urmărire şi până la the local budgets to ensure financial stability,
folosirea lor finală, a fost pe deplin justificată. monetary, currency and proper management of
Prin această măsură, Ministerul Finanţelor the internal and external public debt of the state.
dispune de instrumente specifice de analiză în The organization of the state’s treasury in
toate etapele de elaborare, aprobare şi execuţie a Romania, as an integrated system, centralized at
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale the Ministry of finaces’ level and and
de stat şi bugetelor locale pentru asigurarea decentralized, in the territorial level, was

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

76
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

echilibrului financiar, monetar, valutar şi a provided by an appropriate legislative


gestionării corespunzătoare a datoriei publice framework that is the Accounting Law, the
interne şi externe a statului. Government’s decision nr.78/15.02.1992, the
Organizarea în România a Trezoreriei methodological rules for its application , and
Statului, ca un sistem integrat, centralizat la especially nr.66/1994 Government’s Ordinance,
nivelul Ministerului Finanţelor şi descentralizat, as amended.
în plan teritorial, a fost asigurat printr-un cadru
legislativ adecvat, respectiv Legea contabilităţii, Conclusions
Hotărarea Guvernului nr.78/15.02.1992, The rules by which the Treasury has assumed
Normele metodologice date în aplicarea to work, are those emerged from the obligaiton
acesteia, şi mai ales a Ordonanţei Guvernului to ensure the necessary funds of the state at any
nr.66/1994, cu modificările ulterioare. time of year, for it to perform its complex
functions and attributions in the best conditions.
Concluzii The smaller tasks of the State Treasury in
Regulile pe care şi le-a asumat Trezoreria Romania, different from those of of other states’
Statului, după care să funcţioneze, sunt cele treasuries, all constitute just as many real
rezultate din obligaţia asigurării fondurilor possibilities of their multiplication and
necesare statului în orice moment al exerciţiului, amplification. Of these more real options, we
pentru ca acesta să-şi poată îndeplini în cât mai consider that the followings can be noted:
bune condiţii funcţiile şi atribuţiile complexe pe  the diversification of the forms and
care le are. techniques for launching state loans. Firstly, the
Atribuţiile mai restrânse a Trezoreriei treasury certificates may not be nominative, but
Statului în România faţă de cele ale Trezoreriilor at the carrier, as in this situation they could be
altor state, reprezintă tot atâtea posibilităţi reale traded on the securities’ market, which would
de multiplicare şi amplificare a acestora. Dintre lead to enhancing and accelerating the movement
aceste posibilităţi mai concrete, considerăm că ar of the financial capitals. It is also necessary to
putea fi reţinute următoarele: diversify the technical issue of treasury bills like
 diversificarea formelor şi tehnicilor the system practiced in other countries (the roof
pentru lansarea împrumuturilor de stat. În primul mechanism, the coefficient of cash, reserves,
rând, certificatele de trezorerie să nu mai fie issuance of bonds in relation to the level of
nominative, ci la purtător, întrucât în această resources, etc..).
situaţie ele ar putea face obiectul tranzacţiilor pe Although, by the laws that have decided to
piata valorilor mobiliare, fapt ce ar determina establish the public finance treasury in Romania
amplificarea şi accelerarea circulaţiei one could provide its attribute "of making
capitalurilor financiare. De asemenea, este deposits at sight and within natural and legal
necesar să se diversifice tehnica de emisiune a persons" and "the methodological rules"call for
bonurilor de tezaur după sistemul practicat şi în the purposes of this provision "to attract cash in
alte ţări (mecanismul plafonului; a coeficientului the economy (financial institutions, businesses,
de trezorerie; rezervelor obligatorii; emisiunea people) through the formation of deposits
de bonuri în raport cu nivelul resurselor, etc.). required by law ....", this right is not exercised
Deşi, prin actele normative care au decis yet. A beginning in this regard was made in 1999
înfiinţarea Trezoreriei Finanţelor Publice în with the launch of the state’s loans to the public
România se prevedea atributul acesteia "de by issuing the treasury bills.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

77
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

constituirea de depozite la vedere şi la termen  the diversification of the state’s


ale persoanelor fizice şi juridice", iar "Normele intervention instruments in the economy through
metodologice" reia aceasta prevedere în sensul the treasury, in a way which at least could try to
"atragerii disponibilităţilor din economie bring our country closer to what other countries
(instituţii financiare, agenţi economici, do in this regard. In this direction, we consider
populaţie) pe calea constituirii de depozite ....", that the budget of the Treasury should be better
acest drept prevăzut de lege nu se exercită încă. structured and enhanced. A budget whose
Un început în acest sens s-a realizat în anul 1999 resources are made up only of minor interest and
prin lansarea împrumuturilor de stat către fees can not afoord actions and approaches on a
populaţie prin emiterea de certificatelor de large scale on the intervention’s line in the
trezorerie; economy.
 diversificarea instrumentelor de Through the establishment of the state’s
intervenţie ale statului în economie prin Treasury, the Ministry of Finances has specific
intermediul Trezoreriei, de-o manieră care means specific tools of analysis at all stages of
măcar să apropie ţara noastră de ceea ce se development, approval and execution of the state
realizează în acest sens în alte ţări. În această budget, of the state social security budget and of
directie, apreciem că bugetul propriu al the local budgets to ensure financial stability,
Trezoreriei ar trebui mai bine structurat şl monetary, currency and proper management of
consolidat. Un buget a căror resurse sunt the internal and external public debt of the state.
constituite numai din dobânzi şi comisioane In Romania, the treasury is conceived as an
nesemnificâtive nu-şi poate permite acţiuni şi integrated system, centralized at the Ministry of
demersuri de anvergură pe linia intervenţiei în finaces’ level and and decentralized, in the
economie. territorial level, with functional and financial
Prin înfiinţarea Trezoreriei Statului, management units at the level of municipalities,
Ministerul Finanţelor dispune de mijloacele cities and rural perceptions, the coordonation of
specifice de analiză în toate etapele de elaborare, their activities being provided by the counties’
aprobare şi execuţie a bugetului general Departments of Treasury and of Bucharest.
consolidat în vederea creierii condiţiilor In the municipal, countryside and rural
necesare asigurării echilibrului financiar, operative units, the financial flows are completed
valutar, monetar şi a gestionării corespunzătoare coming from the Commercial Banks, where the
a datoriei publice. economic agents have opened accounts to pay
În România, Trezoreria este concepută ca their obligations to the budget. Also, through
un sistem integrat, centralizat la nivelul these units, the public institutions initiate the
Ministerului Finanţelor şi descentralizat în plan payments that they have to do to meet the tasks
teritorial, cu unităţi funcţionale şi gestiune and duties that they have by law.
financiară, la nivel de municipii, oraşe şi On how here, in these operational units, the
percepţii rurale, coordonarea activităţii acestora proper and responsible activity is carried out,
fiind asigurată de Direcţiile de Trezorerie regarding the fiscal controls on financial flows of
judeţene şi a municipiului Bucureşti. entry and preventive control over financial flows
În unităţile operative municipale, oraşeneşti out, the "note" that the authorities can give to
şi rurale se finalizează fluxurile financiare the activity of this institution depends on . If at
pornite din Băncile Comerciale, unde agenţii this stage of the conduct of financial flows of
economici îşi au deschise conturile, pentru resources and payments, the treasury’s

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

78
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

achitarea obligaţiilor acestora către buget. Tot authorities act with professionalism and
prin aceste unităţi, instituţiile publice iniţiază responsibility, the public revenues will be
plăţile pe care le au de făcut în vederea properly shown on the subdivisions of the
îndeplinirii sarcinilor şi atribuţiilor pe care le au, budgetary classification and on the payer
potrivit legii. depending on their nature and origin, and the
De modul în care aici, în aceste unităţi expenses which hav eno legal basis,
operative, se desfăşoara o activitate inappropriate or uneconomical, will be stopped.
corespunzătoare şi responsabilă, referitoare la
controlul fiscal asupra fluxurilor financiare de BIBLIOGRAPHY
1. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, Lucia
intrare şi control preventiv asupra fluxurilor
Risti, Alina Ginguta, The Public Budget and public
financiare de ieşire, depinde "nota", pe care treasury in Romania, Editura Economică, Bucureşti, 2007
autorităţile statului o pot acorda activităţii 2. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, Florin
acestei instituţii. Dacă în această fază a derulării Georgescu, The state’s treasury : organization,
fluxurilor financiare de resurse şi plăţi, organele funcitoning and accounting system,organizarea, Editura
Economică, Bucureşti, 2004
Trezoreriei acţionează cu profesionalism şi
3. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, The public
responsabilitate, veniturile publice vor fi corect finances of Romania, Editura Economică, Bucureşti, 2003
evidenţiate pe subdiviziunile clasificaţiei 4. Law no. 82, regarding the accountant, republised
bugetare şi pe plătitori în funcţie de natura şi in the Official Monitor Part I, no. 629/26 august 2002
provenienţa lor, iar cheltuielile fără bază legală, 5. The Government’s Ordinance,no. 146/31.10.
2002, regarding the use of the resources, accomplished
neoportune sau neeconomicoase, stopate.
through the state’s treasury published in the în Official
Monitor Part I, no. 824/14 november 2002, as amended
BIBLIOGRAFIE
1. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, Lucia
Risti, Alina Ginguta, Buget public si Trezorerie publică
în România, Editura Economică, Bucureşti, 2007
2. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, Florin
Georgescu, Trezoreria statului: organizarea, funcţionarea
şi sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2004
3. Pavel Belean, Gabriela Anghelache, Finanţele
Publice ale României, Editura Economică, Bucureşti,
2003
4. Manolescu GH. Buget-abordare economică si
financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997
5. Ionescu L., Bugetul şi contabilitatea instituţiilor
publice, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti,
2001
6. Normele metodologice privind organizarea şi
funcţionarea trezoreriei Finanţelor publice nr. 5318
7. Legea nr. 82, privind contabilitatea republicată în
Monitorul Oficial Partea I, nr. 629/26 august 2002
8. Ordonanţa de Urgenţă nr. 146/31.10. 2002,
privind utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 824/14
noiembrie 2002, cu modificările ulterioare

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

79
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

STRATEGIA UNIUNII EUROPENE THE EUROPEAN UNION’S STRATEGY


PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE TO PUT THE CHARTER OF
EFECTIVĂ A CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTAL RIGHTS INTO
FUNDAMENTALE EFFECTIVE PRACTICE

Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU68 University Lecturer Ph D, Ina Raluca Tomescu

Abstract: Carta Drepturilor Fundamentale a Abstract. The Charter of Fundamental Rights is an


Uniunii Europene este un instrument novator, întrucât innovative tool since it joins in a unique text the set of
reunește într-un text unic ansamblul drepturilor fundamental rights protected by the Union and thus gives
fundamentale protejate în Uniune și le conferă astfel un them a visible, flexible and predictable content. Lisbon
conținut vizibil, precis și previzibil. Tratatul de la Treaty has acknowledged the rights, liberties and
Lisabona a recunoscut drepturile, libertățile și principiile principles stated by the Charter, and given it the same
enunțate în cartă și a conferit acesteia aceeași valoare incumbent juridical value as that of treaties, thus
juridică obligatorie ca și cea a tratatelor, oferind astfel bestowing on the Union citizens a greater visibility and
cetățenilor o mai mare vizibilitate și securitate juridică. legal security.

Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, drepturi Key words: European Union, fundamental rights, Lisbon
fundamentale, Tratatul de la Lisabona, Comisia Treaty, European Commission
Europeană.

La 7 decembrie 2000, la Nisa, în cadrul On 7th December 2000, at Nice, the president
unei reuniuni solemne, a fost semnat textul of the European Parliament, the president of the
„Cartei drepturilor fundamentale a uniunii Council of European Union and the president of
europene", de către preşedintele Parlamentului the European Commission signed the Carter of
European, preşedintele în exerciţiu al Consiliului Fundamental Rights of the European Union.
Uniunii Europene şi preşedintele Comisiei Signing this document undoubtedly
Europene. represented a momentous on the way of
Semnarea acestui document a reprezentat, European integration, averring once again the
neîndoielnic, un moment dintre cele mai covenanters’ certainty that respecting the
importante pe drumul integrării europene, fundamental rights, the fundamental values is the
reafirmând convingerea semnatarilor că fundamental rule on which the collaboration of
respectul drepturilor omului, al valorilor European countries is based.
fundamentale, constituie regula fundamentală pe For the first time in the history of European
care se 'întemeiază colaborarea statelor Union, the Charter of Fundamental Rights of the
europene69. European Union joins in a unique text the set of
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii civil, political, economic and social rights of the
Europene regrupează într-un text unic, pentru European citizens and of all individuals living on

68
Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu,Facultatea de RelațiiInternaționale, DreptșiȘtiințe Administrative
69
Gabriel Andreescu, Cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Revista Română pentru Drepturile
Omului, nr. 19/2001, p. 35.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

80
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

prima oară în istoria Uniunii Europene, the territory of the European Union.
ansamblul drepturilor civice, politice, economice The European Union lining to the European
şi sociale ale cetăţenilor europeni şi ale tuturor Convention of human rights, compulsory on the
persoanelor ce trăiesc pe teritoriul Uniunii. grounds of Lisbon Treaty [article 6 (2) paragraph
Aderarea Uniunii Europene la Convenția of EUT] will dovetail the protection system of
europeană a drepturilor omului, devenită fundamental rights, bestowing the European
obligatorie în temeiul Tratatului de la Lisabona Court of Human Rights the authority to examine
[articolul 6 alineatul (2) din TUE]70, va completa the European Union action parts. This external
sistemul de protecție a drepturilor fundamentale, jurisdictional control has to buoy the Union in an
conferind Curții Europene a Drepturilor Omului even greater extent to carry out a challenging
competența de examinare a actelor Uniunii. policy concerning the fundamental rights: the
Acest control jurisdicțional extern trebuie să more the Union makes sure that its action parts
încurajeze într-o și mai mare măsură Uniunea să thoroughly observe the fundamental rights, the
desfășoare o politică ambițioasă în materie de less the risk for the European Court of Human
drepturi fundamentale: cu cât Uniunea se asigură Rights to vet them. The aim of the policy carried
că actele sale respectă pe deplin drepturile out by the Commission as a consequence of
fundamentale, cu atât mai puțin există riscul Lisbon Treaty coming into force, is for the
cenzurării acestora de către Curtea Europeană a fundamental rights provided by the Charter to be
Drepturilor Omului71. Obiectivul politicii applied as efficiently as possible. The Union
dezvoltate de Comisie ca urmare a intrării în should be an example in this respect. The
vigoare a Tratatului de la Lisabona este ca Charter is not a mere text comprising abstract
drepturile fundamentale conținute în cartă să fie values; on the contrary, it is a tool allowing the
aplicate în mod cât mai efectiv posibil în individuals to enjoy the rights provided by the
Uniune. Uniunea trebuie să fie exemplară în Charter, in case they are in one of the situations
această privință. Carta nu reprezintă un text care brought under regulations by the Union Law.
conține valori abstracte, ci un instrument care Carrying out specific policies, based on
permite persoanelor să se bucure de drepturile treaties and concerning some individual
prevăzute de aceasta, în cazul în care persoanele fundamental rights, will be carried on, for
se găsesc într-o situație reglementată de dreptul instance, in protecting personal data, the child
Uniunii. rights, equal chances for men and women, non-
Dezvoltarea de politici specifice, fondate discrimination, copyright or free mobility. The
pe tratate, privind anumite drepturi example of the Union is all-important not only
fundamentale individuale va continua, de for the individuals living on the territory of the
exemplu în materie de protecție a datelor cu Union, but also for the development of the Union
caracter personal, drepturile copilului, egalitatea itself. Observing the fundamental rights in the
între bărbați și femei, nediscriminare, European Union allows building the mutual
proprietatea intelectuală sau libera circulație. confidence between the member states, as well
Exemplaritatea Uniunii este indispensabilă nu as, generally speaking, the confidence of all the
doar pentru persoanele care trăiesc pe teritoriul individuals in the Union policies. Contingent
Uniunii, ci și pentru dezvoltarea Uniunii în sine. lack of confidence in the efficient character of

70
BiancaSelejan - Guţan, Protecţia europeană a drepturilor omului, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2008, pp. 240-241.
71
Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană, COM(2010) 573 final.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

81
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Respectarea drepturilor fundamentale în fundamental rights of the member states when


interiorul Uniunii permite clădirea încrederii they put into practice the Union Law would
reciproce între statele membre, precum și, în hinder, especially, the action part and
general, a încrederii publicului în politicile thoroughness of cooperation mechanisms in the
Uniunii72. O lipsă de încredere în caracterul freedom, security and justice space. Finally, the
efectiv al drepturilor fundamentale în statele efficient character of protection is also necessary
membre atunci când acestea pun în aplicare for strengthening the Union actions credibility to
dreptul Uniunii, precum și în capacitatea promote the human rights globally. The
Comisiei și a autorităților naționale de a garanta European Union action part concerning the
respectarea acestora, ar împiedica, în special, fundamental rights overpasses the framework of
funcționarea și aprofundarea mecanismelor de its home policies and the Charter also applies to
cooperare în spațiul de libertate, securitate și the Union’s foreign actions. According to article
justiție. În cele din urmă, caracterul efectiv al 21 in EUT, the Union’s action part on the
protecției este, de asemenea, necesar pentru international stage refers to promoting
consolidarea credibilității acțiunii Uniunii în democracy, rule of law, universal and indivisible
vederea promovării drepturilor omului în lume. human rights and fundamental liberties,
Acțiunea Uniunii în materie de drepturi observing the human dignity, equality principles
fundamentale depășește cadrul politicilor sale and solidarity, as well as observing the principles
interne. Carta se aplică și acțiunii externe a comprised by the Charter of the United Nations
Uniunii73. În conformitate cu articolul 21 din and international law principles. Certain
TUE, acțiunea Uniunii pe scena internațională directions elaborated by the United Nations
vizează promovarea, în lumea întreagă, a Organization concerning human rights have both
democrației, statului de drept, universalității și a home dimension and a foreign one for the
indivizibilității drepturilor omului și a European Union. Consequently, the European
libertăților fundamentale, a respectării demnității Union framed a specific policy for promoting the
umane, a principiilor de egalitate și de human rights and democracy in tertium quid
solidaritate, precum și a respectării principiilor countries. In addition, article 8 of EUT provides
înscrise în Carta Organizației Națiunilor Unite și that the European Union carries out privileged
a principiilor de drept internațional. Anumite relations based on the Union’s values with
norme elaborate de Organizația Națiunilor Unite neighbouring countries. Finally, article 49 of
în materie de drepturile omului au atât o EUT provides that any European country
dimensiune internă, cât și externă pentru observing the values underlying the European
Uniune74. Astfel, Uniunea a elaborat o politică Union may require becoming its member state.
specifică de promovare a drepturilor omului și a The political criteria to join the Union
democratizării în țările terțe. În plus, articolul 8 established by the European Council, at
din TUE prevede că Uniunea dezvoltă cu țările Copenhagen, in 1993, provide that the candidate
învecinate relații privilegiate fundate pe valorile should have stable institutions that guarantee
Uniunii. În cele din urmă, articolul 49 din TUE democracy, supremacy of state of rule, the
prevede că orice stat european care respectă human rights, as well as observing and

72
T. Ştefan, B. Andreşan- Grigoriu, Drept comunitar, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2007, pp. 180- 181.
73
RăzvanViorescu, Iulius Cezar Dumitrescu, Protecţia drepturilor omului şi Uniunea Europeană, în „Dreptul", nr. 1/2011, p. 252.
74
Toate statele membre au aderat la principalele convenții ale Organizației Națiunilor Unite în materie de drepturile omului și Consiliul a
adoptat o decizie privind încheierea, de către Comunitatea europeană, a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu handicap (JOL 23 din 27.1.2010, p. 35).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

82
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

valorile ce stau la baza Uniunii poate solicita să protecting the minorities. Opening the
devină membru al acesteia. Criteriile politice negotiations for joining the European Union is
pentru aderare stabilite de Consiliul European de thus influenced by proper carrying out of these
la Copenhaga în 1993 impun ca țara candidată să criteria by the candidate country. Aspects
aibă instituții stabile care garantează democrația, regarding the fundamental rights are considered
supremația dreptului, drepturile omului, precum during the joining negotiations.
și respectarea minorităților și protecția acestora.
Deschiderea negocierilor de aderare este astfel Strengthening the Culture of Fundamental
condiționată de îndeplinirea corespunzătoare a Rights within the European Union
acestor criterii de către țara candidată. Aspectele The Commission systematically checks
referitoare la drepturile fundamentale sunt whether its legislative proposals and the
aprofundate în timpul negocierilor de aderare. documents endorsed by it are comparable with
the Charter. In order to reflect the new status of
Consolidarea culturii drepturilor the Charter, “the reflex” of fundamental rights
fundamentale în cadrul Comisiei Europene has to be consolidated in the service of the
Comisia controlează în mod sistematic Commission, which elaborates these proposals
dacă propunerile sale legislative și actele pe care and acts. Therefore, it is necessary for “a culture
le adoptă sunt compatibile cu carta. Pentru a se of fundamental rights” to be promoted in all the
reflecta noul statut al cartei, trebuie consolidat stages of the procedure, starting with the first
„reflexul” drepturilor fundamentale în serviciile stages of framing a proposal by the services of
Comisiei care elaborează aceste propuneri și the Commission, the moment the impact is
acte. Este necesar să se promoveze o „cultură a assessed to the control upon the legality of the
drepturilor fundamentale” în toate stadiile final text of an act project.
procedurii, de la primele etape de elaborare a This culture of the fundamental rights is
unei propuneri de către serviciile Comisiei, în indispensable for a detailed examination of the
momentul evaluării impactului și până la necessity and adequacy of the proposals
controlul legalității textului final al unui proiect presented by the Commission. Actually, besides
de act. certain rights having an absolute character, the
Această cultură a drepturilor fundamentale fundamental rights may be limited. They have to
este indispensabilă pentru examinarea detaliată a be provided by the law and keep to the essential
necesității și proporționalității propunerilor pe content of the respective rights whereas
care le prezintă Comisia. Într-adevăr, pe lângă regarding the principle of adequacy, they have to
anumite drepturi care au un caracter absolut75, be necessary and answer efficiently to the
drepturile fundamentale, în anumite condiții, pot objectives of general interest, acknowledged by
face obiectul unor limitări. Acestea trebuie să fie the European Union or the necessity for
prevăzute prin lege și să respecte conținutul protection of the others’ rights and liberties.
esențial al drepturilor respective și, în vederea The Commission has already taken action
respectării principiului proporționalității, trebuie on internal organization – “the methodology” –
să fie necesare și să răspundă efectiv in order to make sure that its services
obiectivelor de interes general recunoscute de systematically and rigorously checks observing
Uniune sau necesității de protecție a drepturilor all the fundamental rights when it elaborates any

75
De exemplu, interzicerea torturii.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

83
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

și a libertăților celorlalți76. legislative proposal. The assessment report of


Comisia a luat deja măsuri de organizare this methodology has shown that it is adequate
internă – „metodologia”77 – pentru a se asigura for the proposed aim, nevertheless its practical
că serviciile ei verifică în mod sistematic și application has to be consolidated: it has to be
riguros respectarea tuturor drepturilor more systematic, more profound and more
fundamentale în cauză atunci când elaborează readable. The report also emphasizes that
orice propunere legislativă. Raportul de evaluare assessing the impact is not a procedure matter,
a acestei metodologii78 a arătat că aceasta este but of essence.
bine adaptată obiectivului urmărit, dar că With this view, the Commission will
aplicarea ei practică trebuie consolidată: aceasta intensify the actions of internal assessment in the
trebuie să fie mai sistematică, mai aprofundată și domain of fundamental rights in order to
mai lizibilă. În raport se subliniază, de consolidate and promote a genuine culture of
asemenea, că evaluarea impactului nu este o observing the fundamental rights. The taken
chestiune de procedură, ci de substanță. steps will contribute to ”proper enacting”. Thus
În această privință, Comisia va intensifica as Stockholm programme emphasized, drawing
acțiunile de formare internă în domeniul the Union legislation in clear and precise terms
drepturilor fundamentale pentru consolida și bring a contribution to facilitate efficient
promova astfel o veritabilă cultură a respectării exercising of rights by the citizens. According to
drepturilor fundamentale. Aceste măsuri vor ”proper enacting” policy and Stockholm
contribui la punerea în aplicare a politicii „o mai programme which has emphasized the
bună legiferare”. Astfel cum s-a subliniat în importance of evaluation, the Commission will
Programul de la Stockholm, redactarea make sure that the Charter is observed in the ex-
legislației Uniunii în termeni clari și inteligibili post evaluation of the European Union’s tools,
contribuie la facilitarea exercitării efective a especially in the reports concerning the
drepturilor de către cetățeni. În conformitate cu application of case sensitive legislation, as well
politica „o mai bună legiferare” și cu Programul as in the process of mutual assessment.
de la Stockholm, care a subliniat importanța The non-legislative documents endorsed by
evaluării, Comisia se va asigura că se ia în the Commission as it is the example of decisions,
considerare carta în evaluarea ex-post a are also subject to a control compatible with the
instrumentelor Uniunii, în special în rapoartele Charter, even if they are not subject to an impact
privind aplicarea legislației sensibile, precum și evaluation. The Commission will pay a special
în procesul de evaluare reciprocă. attention to the proposals and acts considered
Actele fără caracter legislativ adoptate de case “sensitive” that is all the legislative
Comisie, precum deciziile, fac de asemenea, în proposals, as well as the acts to put into practice
momentul elaborării, obiectul unui control al (article 291 of EUFT) and delegate documents
compatibilității cu carta, chiar dacă nu fac (article 290 of EUFT) which pose specific
obiectul unei evaluări a impactului. Comisia va problems of compatibility with the Charter or
acorda o atenție deosebită propunerilor și actelor which specifically refer to one of the

76
Articolul 52 alineatul (2) din cartă.
77
Comunicarea Comisiei „Respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale în propunerile legislative ale Comisiei -
metodologie pentru un control sistematic și riguros”, COM(2005) 172 din 27.4.2005.
78
Raport privind funcționarea practică a metodologiei pentru un control sistematic și riguros al respectării Cartei
drepturilor fundamentale - COM(2009) 205 din 29.4.2009.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

84
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

considerate „sensibile”, și anume toate fundamental rights inscribed in the Charter.


propunerile legislative, precum și actele de
punere în aplicare (articolul 291 din TFUE) și Considering the Charter in the Legislative
actele delegate (articolul 290 din TFUE), care Process
pun probleme specifice de compatibilitate cu The methodology introduced by the
carta sau care vizează în mod specific unul Charter is applied only in the stage of drafting
dintre drepturile fundamentale înscrise în cartă. the proposals. During the legislative process, the
proposals of the Commission are subject to
Luarea în considerare a cartei în alterations brought by the co-legislators who
procesul legislativ pose the issue of the fundamental rights without
Metodologia introdusă de Comisie nu se accomplishing any systematic examination of
aplică decât în stadiul de elaborare a impact and compatibility of fundamental rights
propunerilor sale. În cursul procesului legislativ, proposals. This specific situation was identified
propunerile Comisiei pot face obiectul unor in Stockholm Programme by the European
modificări aduse de unul dintre colegislatori, Council, inviting the European institutions and
care pune problema drepturilor fundamentale, member states to make sure that the juridical
fără să se realizeze nicio examinare sistematică a initiatives are in conformity with the
impactului și a compatibilității acestor propuneri fundamental rights “during the entire legislative
cu drepturile fundamentale. Această situație a process through the agency of methodology
fost identificată de Consiliul European în consolidation for a systematic and rigorous
Programul de la Stockholm, care invită monitoring with the main aim of observing the
instituțiile UE și statele membre să se asigure că European Convention of rights and liberties
inițiativele juridice rămân conforme drepturilor provided in the Charter of fundamental rights”.
fundamentale „pe parcursul întregului process According to the aim to promote a culture
legislativ prin intermediul consolidării aplicării of fundamental rights in the course of the entire
metodologiei pentru o monitorizare sistematică legislative process, the Commission is eager to
și riguroasă a respectării Convenției europene support the other institutions for efficiently
și a drepturilor și libertăților prevăzute în Carta taking into consideration the effects of
drepturilor fundamentale”79. alterations proposed by these institutions upon
În conformitate cu obiectivul de putting into practice the Charter, including the
promovare a unei culturi a drepturilor examination of the questions which has to be
fundamentale pe parcursul întregului proces referred to.
legislativ, Comisia este dispusă să sprijine
celelalte instituții în luarea în considerare în mod Making Sure that the Charter is Observed
eficace a efectelor modificărilor propuse de by the Member States when the Put into
aceste instituții asupra punerii în aplicare a Practice the Union Right
cartei, inclusiv prin examinarea întrebărilor care The Charter dispositions are addressed to
trebuie avute în vedere. the member states only when “they put into
practice the Union right” [article 5, (6)
Asigurarea respectării cartei de către paragraph)]. Keeping to the fundamental rights
statele membre atunci când acestea pun în by the member states when they put into practice

79
Articolul 2 alineatul (1).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

85
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

aplicare dreptul Uniunii the Union right refer to a common interest to all
Dispozițiile cartei se adresează statelor the member states, since it represents an
membre doar „atunci când acestea pun în essential element of mutual confidence necessary
aplicare dreptul Uniunii” [articolul 51 alineatul for the good working of the Union. This
(1)]. Respectarea drepturilor fundamentale de principle becomes even more important from the
către statele membre, atunci când acestea pun în perspective of amplifying the community acquis
aplicare dreptul Uniunii, prezintă un interes in domains where the fundamental rights are
comun tuturor statelor membre, întrucât aceasta referred to, as well as the freedom, security and
constituie un element esențial al încrederii justice space, non-discrimination, Union
reciproce necesare funcționării Uniunii. Acest citizenship, the informational society or the
principiu este și mai important din perspectiva environment.
extinderii acquis-ului comunitar în domenii în Apart from laying out each of the
care drepturile fundamentale sunt vizate în mod fundamental rights protected by the Charter, it is
deosebit, precum spațiul de libertate, securitate also anticipated the possibility of EU states and
și justiție, nediscriminarea, cetățenia Uniunii, institutions to limit their exercise. ”Hence, the
societatea informațională sau mediul80. limits of these rights and liberties may refer only
Pe lângă enunţarea fiecăruia din drepturile to devoted rights, none of them cannot be
fundamentale protejate de Cartă, se prevede şi eliminated de plano and depend on the fact that
posibilitatea statelor şi a instituţiilor UE de a they should be provided by the law, they should
aduce restrângeri doar cu privire la exerciţiul lor. not alter the essence of the referred rights by
“Aşadar, restrângerile acestor drepturi şi libertăţi abiding by the principle of adequacy; limits can
pot viza doar exerciţiul drepturilor consacrate, be imposed only in the case they are necessary
niciunul din acestea neputând fi eliminat de and only if they efficiently answer to the general
plano,şi sunt condiţionate de faptul de a fi aims acknowledged by the European Union or to
prevăzute de lege, de a nu afecta substanţa the necessity of protecting the others’ rights and
drepturilor vizate prin respectarea principiului liberties.
proporţionalităţii, putând fi impuse restrângeri
numai în cazul în care acestea sunt necesare şi The Citizens’ Should Be Better Informed
numai dacă răspund efectiv obiectivelor de To make the rights inscribed in the Charter
interes general recunoscute de UE sau necesităţii more efficient, the citizens should be well
protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi”81. informed about them and about the practical
means to exercise them in case they are broken.
O mai bună informare a cetățenilor The need for information about the ways one
Pentru ca drepturile înscrise în cartă să fie may seek to obtain observation of his rights is
efective, cetățenii trebuie să fie bine informați în very important in the following situations:
privința acestor drepturi și a mijloacelor - The rights of the child – for example, the
concrete de a le exercita dacă acestea sunt problem teenagers mention more often is that
încălcate. they do not know how to protect their rights and
Necesitatea de informare în privința căilor to whom they must talk (80%). The Agency for

80
Pop Maria - Floarea, Noile valenţe ale cetăţeniei europene după Tratatul de la Lisabona: Importanţa Cartei drepturilor
fundamentale, în vol. Tratatul de la Lisabona. UE către reforma instituţională şi consens, Editura Dacia, 2008, p. 54.
81
Dauses Manfred, Drepturilefundamentalecaelemente ale ordinii de drept a UniuniiEuropene, în „Dreptul", nr. 9/2006, p.
21-30.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

86
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

de atac este deosebit de importantă în ceea ce the Fundamental Rights signalled the same kind
privește: of difficulties concerning the discrimination;
– drepturile copilului, de exemplu, - The difficulty to know the adequate ways
problemele pe care le menționează tinerii cel of attack and the confusion concerning their
mai des sunt că nu știu cum să își apere role, which makes the claimer to seek for release
drepturile și cui să se adreseze (80%)82. Agenția to the inadequate court. Thus, the Commission
pentru Drepturi Fundamentale a semnalat același receives numerous letters referring to situations
tip de dificultăți în ceea ce privește which are not its province on the grounds of the
discriminarea83; treaties and which are apart from the Union
– dificultatea de cunoaștere a căilor de atac Law. In this view, the Commission reminds that
adecvate și confuzia în ceea ce privește rolul the national authorities, the judges included, has
acestora, ceea ce îi poate face pe reclamanți să to decide cases on assumed breaking of
se adreseze instanței nepotrivite. Astfel, Comisia fundamental rights and that the Commission is
primește numeroase scrisori referitoare la situații not an appellate court against the decisions
pentru care aceasta nu deține competențe în issued by national or international law courts;
temeiul tratatelor și care se situează în afara - Lack of corresponding information
domeniului de aplicare a dreptului Uniunii. În enhances the complexity of attack ways and the
această privință, Comisia reamintește că practical difficulties for putting them into
autoritățile naționale, inclusiv instanțele practice (language, cognition of procedures and
judecătorești, trebuie să se pronunțe în cazurile their costs, the claimer’s situation etc.) which
de presupuse încălcări ale drepturilor may deter the victims of breaking the
fundamentale și că Comisia nu este o instanță de fundamental rights from utilizing them
apel împotriva deciziilor emise de instanțele (“invisible claimer”).
judecătorești naționale sau internaționale; To answer these difficulties, actions of
– absența informațiilor corespunzătoare communication directed and adapted to these
sporește complexitatea căilor de atac și situations are necessary. In this sense, the
dificultățile practice de punere în aplicare a Commission will intensify its activity of
acestora (limbă, cunoașterea procedurilor și information upon the role and provinces of the
costurile acestora, situația reclamantului etc.) Union in questions of fundamental rights, as well
ceea ce poate descuraja victimele încălcărilor as the possibilities for prevention, ensuring the
drepturilor fundamentale să le utilizeze citizens and specialists’ linguistic needs through:
(„reclamanți invizibili”). - Explanations adapted to the intended
Pentru a răspunde acestor dificultăți, sunt public, as for instance those intended for
necesare acțiuni de comunicare orientată și children, they will be at the disposal of the
adaptată acestor situații. claimers and the interested parties;
Comisia își va consolida acțiunea de - Encouraging the information and training
informare în privința rolului și competențelor of specialists in the domain of law and of
Uniunii în materie de drepturi fundamentale, judicial authorities, the judges included, and
precum și posibilitățile de intervenție, asigurând especially through the agency of the European
respectarea nevoilor lingvistice ale cetățenilor și judicial network on civil and commercial

82
Atunci când tinerii între 15 și 18 ani sunt întrebați ce probleme ar putea întâmpina persoanele de mai puțin de 18 ani care
vor să își apere drepturile. EB 273. May 2009. The Rights of the Child.
83
EU-MIDIS European Union Minorities and Discrimination Survey.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

87
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

specialiștilor, prin: matters, European judicial


– explicații adaptate publicului vizat, de network on criminal matters or the European
exemplu, pe care copiii le pot înțelege, vor fi Portal for justice.
puse la dispoziția reclamanților și a părților It is essential that the individuals
interesate. considering themselves as victims should have
- încurajarea informării și formării access to practical information concerning the
specialiștilor în domeniul dreptului și ale existent ways of attack in the member states in
autorităților judiciare, inclusiv ale judecătorilor, case of assumed breaking of fundamental rights.
în special prin intermediul Rețelei judiciare The Commission will endorse the following
europene în materie civilă și comercială, Rețelei provisions:
Judiciare Europene în materie penală sau al - It will make sure that the e-justice portal
Forumului european pentru justiție. can provide the citizens, in the course of 2011
Este esențial ca persoanele care se information concerning the ways of attack in
consideră victime ale unei încălcări a drepturilor case of assumed breaking of fundamental rights;
fundamentale să aibă acces la informații practice - Together with the Commission for petitions
privind căile de atac existente în statele membre within the European Parliament, the national
în caz de presupusă încălcare a drepturilor institutions for protecting human rights or the
fundamentale. Comisia va adopta următoarele national authorities responsible for these
măsuri: matters, the grafts of Court of Justice and
– asigurarea faptului că portalul e-justiție European Court of Human Rights and the other
va putea furniza cetățenilor, în cursul anului instances of European Council will launch a
2011, informații privind căile de atac în caz de common reflection on the topic of informing on
încălcări presupuse ale drepturilor fundamentale; the ways of attack in matters of fundamental
– lansarea unei reflecții comune pe tema rights.
informării privind căile de atac în materie de The Commission will present an annual
drepturi fundamentale, împreună cu Comisia report concerning the application of the
pentru petiții din cadrul Parlamentului European, Charter which will have two aims:
instituțiile naționale pentru drepturile omului sau - Transparently, continuously and coherently
autoritățile naționale competente, grefele Curții allowing the assessment of achieved progress.
de Justiție și Curții Europene a Drepturilor This will identify what has already been
Omului și celelalte instanțe ale Consiliului achieved and will emphasize what should be
Europei. done for ensuring the efficient application of the
Comisia va prezenta un raport anual Charter;
privind aplicarea cartei, care va avea două - Allowing annual change of opinions with
obiective: the Parliament and the Council.
– a permite, în mod transparent, continuu The annual report will be a new mechanism
și coerent, evaluarea progreselor realizate. useful for emphasizing the way in which the
Acesta va identifica ceea ce s-a realizat și ce Charter of Fundamental Rights of the
rămâne de făcut pentru asigurarea aplicării European Union is put into practice. Thus the
efective a cartei; Commission will present the way in which it has
– a permite efectuarea unui schimb de taken into account the fundamental rights in
opinii anual cu Parlamentul European și framing its initiatives. This report will also allow
Consiliul. the Commission to present in front of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

88
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Raportul anual va constitui un nou Parliament and the Council the way in which it
mecanism util de evidențiere a modului în care has taken into account the Charter in the
este pusă în aplicare Carta drepturilor legislative process.
fundamentale a Uniunii. Astfel, Comisia va The annual report will systematically cover
prezenta modul în care a ținut cont de drepturile the rights registered in the Charter and the way
fundamentale în elaborarea inițiativelor sale. in which they are put into practice within the
Acesta va permite, de asemenea, Comisiei să provinces of the European Union. Although it
prezinte în fața Parlamentului și a Consiliului will have a different domain of application, it is
modul în care s-a ținut cont de cartă în procesul meant to dovetail the annual report regarding the
legislativ. human rights and democracy in the world,
Raportul anual va acoperi în mod covering the Union’s action part in the tertium
sistematic drepturile înscrise în cartă și modul în quid countries.
care acestea sunt puse în aplicare în cadrul In order to draw the annual report, the
competențelor Uniunii. Cu toate că va avea un Commission will act in a partnership with all the
domeniu de aplicare diferit, acesta va completa institutions and other interested parties with a
raportul anual privind drepturile omului și view to collecting the necessary information and
democrația în lume care acoperă acțiunea data, the jurisprudence on matters of
Uniunii în țările terțe84. fundamental rights of the Court of Justice
Pentru elaborarea raportului anual, included, as well as that of European Court on
Comisia va lucra în parteneriat cu toate Human Rights and the national law courts, in the
instituțiile și părțile interesate în vederea case in which this jurisprudence regards the
culegerii informațiilor și datelor necesare, Union Law.
inclusiv a jurisprudenței în materie de drepturi The European Parliament, especially
fundamentale a Curții de Justiție, precum și a through questions and petitions, is an essential
Curții Europene a Drepturilor Omului și a interim for knowing the situation of observing
instanțelor judecătorești naționale, în cazurile în the fundamental rights in the member states in
care această jurisprudență privește dreptul the domains that are in the province of the
Uniunii. European Union. The Commission will analyze
Parlamentul European, în special prin with the Parliament the best modality of
întrebări și petiții, este un intermediar esențial cooperation and join the efforts within the
pentru cunoașterea situației respectării process of framing its annual report and the
drepturilor fundamentale în statele membre în cooperation mechanisms between the European
domenii care țin de competența Uniunii. Parliament and national parliaments.
Comisia va analiza, împreună cu Parlamentul, By creating the Agency for Fundamental
cea mai bună modalitate de cooperare și de Rights, the Union has a tool serving the
conjugare a eforturilor în cadrul procesului de institutions and the member states, when they
elaborare a raportului său anual și al put into practice the Union Law, having as a
mecanismelor de cooperare dintre Parlamentul main mission providing reliable and comparable
European și parlamentele naționale. data in matters of fundamental rights. This
Prin crearea Agenției pentru Drepturi information is crucial for the annual report and

84
A se vedea, de exemplu, „Drepturile omului și democrația în lume: raport privind acțiunea UE – iulie 2008–decembrie
2009”.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

89
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Fundamentale, Uniunea s-a dotat cu un the Commission buoys having them collected by
instrument care servește instituțiilor și statelor the agency.
membre, atunci când acestea pun în aplicare In framing its report, the Commission will
dreptul Uniunii, având drept misiune principală also take into consideration the information
furnizarea de date fiabile și comparabile în provided by all the implied parties, the national
materie de drepturi fundamentale. Aceste authorities included, as the supreme courts in
informații sunt cruciale pentru raportul anual și charge with assessing the impact of national
Comisia încurajează culegerea acestora de către legislations on the fundamental rights. The
agenție. monitoring mechanisms of the Council of
În elaborarea raportului său, Comisia va Europe and the United Nations Organizations
lua în considerare și informațiile furnizate de can also be considered reliable sources of
toate părțile implicate, inclusiv autorităților information regarding the Union’s action part
naționale, precum curțile supreme, autoritățile and of member states when they put into practice
naționale independente ale drepturilor omului și the Union’s Law. The information provided by
autoritățile naționale însărcinate cu evaluarea the civil society will also be taken into
impactului legislațiilor naționale asupra consideration, NPO being the solely able to
drepturilor fundamentale. Mecanismele de know the reality.
monitorizare ale Consiliului Europei și ale The annual report will allow all the
Organizației Națiunilor Unite pot constitui, de interested parties to contribute to the ongoing
asemenea, o sursă de informații pertinente process of applying the Charter and will render
referitoare la acțiunea Uniunii și a statelor this process as visible and as transparent as
membre, atunci când acestea pun în aplicare possible, thus enabling a dynamics of
dreptul Uniunii. Informațiile care provin de la fundamental rights culture in the European
societatea civilă vor fi luate de asemenea în Union.
considerare, ONG-urile fiind cele mai în măsură The European Commission has presented
să cunoască realitatea de pe teren. for the first time a report regarding the way the
Raportul anual va permite astfel tuturor Charter is applied. The annual report regarding
părților interesate că contribuie la procesul the application of the Charter shows that the
continuu de punere în aplicare a cartei și va face fundamental rights are relevant for a wide range
acest proces vizibil și transparent, favorizând, of policies – starting with the data securing to
astfel, o dinamică a culturii drepturilor immigration and asylum – and that the public
fundamentale în Uniunea Europeană. interest concerning it is high. Nonetheless, the
Comisia Europeană a prezentat pentru report also emphasizes that this Charter is often
prima dată un raport privind modul în care se misunderstood. In 2010, the Council received
aplică această Cartă. Raportul anual privind over 4000 letters from the public opinion on
aplicarea Cartei arată că drepturile fundamentale topics related to fundamental rights.
au relevanță pentru o gamă largă de politici – de Approximately ¾ of these referred to case with
la protecția datelor la imigrație și azil - și că were not necessarily in the province of
interesul public în ceea ce o privește este ridicat. community law. In addition, a recent survey
Cu toate acestea, raportul evidențiază, de made by the European ombudsman has revealed
asemenea, faptul că această Cartă este adesea that 72% of the European citizens think they are
înțeleasă greșit. În 2010, Comisia a primit peste not well informed regarding the Charter. Thus
4.000 de scrisori din partea publicului larg pe the report represents the first step to approach the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

90
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

teme legate de drepturile fundamentale. challenges, enlightening those cases when the
Aproximativ trei sferturi dintre acestea au vizat Charter is or is not applied, which will enable the
cazuri care nu se încadrau în domeniul de citizens access to justice. The report will have to
aplicare al dreptului comunitar. În plus, un help the citizens to identify the authority to
sondaj recent efectuat de către Ombudsmanul which they must address when they think their
European a evidențiat faptul că 72% dintre rights are broken by a national institution.
europeni cred că nu sunt bine informați în ceea “The present report represents an important
ce privește Carta. Raportul reprezintă un prim stage in the process of accomplishing the
pas în abordarea acestor provocări, clarificând commitments which EU takes on in the domain
cazurile în care se aplică sau nu Carta, ceea ce of fundamental rights. The report will direct EU
va facilita accesul cetățenilor la sistemul de in the framing process of its policies and
justiție. Raportul ar trebui să ajute cetățenii să endorsing the proper legislation; moreover it will
identifice autoritatea căreia trebuie să i se enlighten the situations when further efforts are
adreseze atunci când consideră că drepturile lor necessary – from EU institutions or member
fundamentale au fost încălcate de către o states – for protecting the fundamental rights of
instituție a UE sau o autoritate națională. all EU citizens”.
„Prezentul raport reprezintă o etapă The report avails the first global
importantă în procesul de îndeplinire a presentation of the way in which the
angajamentelor pe care UE și le-a asumat în fundamental rights had been put into practice
domeniul drepturilor fundamentale. Raportul va after the Lisbon Treaty entered into force, on the
ghida UE în procesul de elaborare a politicilor grounds of which the Charter acquired
sale și de adoptare a legislației și clarifică compulsory juridical strength. The report shows
situațiile în care este nevoie de eforturi how the rights registered in the Charter have to
suplimentare – din partea instituțiilor UE sau a be always paid great attention by the EU
statelor membre – pentru protejarea drepturilor institutions, while the member states are applied
fundamentale a tuturor cetățenilor UE”85. the provisions of the Charter only when they put
Raportul oferă prima prezentare globală a into practice the EU policies and legislation. The
modului în care drepturile fundamentale au fost report is structured into six chapters reflected in
puse în aplicare în UE după intrarea în vigoare a the six titles of the Charter of Fundamental
Tratatului de la Lisabona, în temeiul căruia Rights of the European Union: Dignity,
Carta a dobândit forță juridică obligatorie. Liberties, Equal Rights, Solidarity, the Citizens’
Raportul arată cum drepturile prevăzute în Cartă Rights and Justice, showing that this Charter is
trebuie întotdeauna luate în atentă considerare de relevant for a series of policies which are in the
către instituțiile UE, în timp ce statelor membre province of EU.
li se aplică prevederile Cartei numai atunci când For example, regarding utilization of body
pun în aplicare politicile și legislația UE. scanners in airports, the Commission
Raportul este structurat în șase capitole care emphasized the necessity to observe the
reflectă cele șase titluri ale Cartei Drepturilor fundamental rights as it is the case of human
Fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea, dignity, private and family life and data
Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile confidentiality. In the domain of managing the
Cetățenilor și Justiția, arătându-se că această borders, the Commission proposed new norms

85
Morten Kjaerum, directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

91
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Cartă este relevantă pentru o serie de politici through which surveillance of marine borders
care țin de competența UE. should be more efficient, and at the same time it
De exemplu, în ce privește utilizarea should guarantee the observation of the
scanerelor corporale în aeroporturi, Comisia a fundamental rights of migrants intercepted at
subliniat necesitatea de a se respecta drepturile sea. The Commission has also proposed
fundamentale precum demnitatea umană, viața alterations of the norms regulating the
privată și de familie și confidențialitatea datelor. functioning of Frontex, EU agency for managing
În domeniul gestionării frontierelor, Comisia a of external borders. According to these
propus noi norme prin care să se eficientizeze proposals, the border checking authorities are
supravegherea frontierelor maritime și, în același compelled to attend training courses in the
timp, să se garanteze respectarea drepturilor domain of fundamental rights and any incidents
fundamentale ale migranților interceptați pe during the operations, including those related to
mare. De asemenea, Comisia a propus the fundamental rights, should be reported to the
modificări ale normelor care reglementează national authorities and be subject to monitoring
funcționarea Frontex, agenția UE pentru by these authorities.
gestionarea frontierelor externe. Conform
acestor propuneri, autoritățile de control de la
frontieră sunt obligate să urmeze cursuri de
formare în domeniul drepturilor fundamentale și
orice incidente din timpul operațiunilor, inclusiv
legate de drepturile fundamentale, trebuie să fie
raportate autorităților naționale și să facă
obiectul unei monitorizări din partea acestora.

BIBLIOGRAFIE
1. BiancaSelejan - Guţan, Protecţia europeană a
drepturilor omului, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008,
2. Dauses Manfred,
Drepturilefundamentalecaelemente ale ordinii de drept a
UniuniiEuropene, în „Dreptul", nr. 9/2006,
3. Gabriel Andreescu, Cu privire la Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Revista
Română pentru Drepturile Omului, nr. 19/2001,
4. Pop Maria - Floarea, Noile valenţe ale cetăţeniei
europene după Tratatul de la Lisabona: Importanţa Cartei
drepturilor fundamentale, în vol. Tratatul de la Lisabona.
UE către reforma instituţională şi consens, Editura Dacia,
2008,.
5. RăzvanViorescu, Iulius Cezar Dumitrescu,
Protecţia drepturilor omului şi Uniunea Europeană, în
„Dreptul", nr. 1/2011,
6. Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a
Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea
Europeană, COM(2010) 573 final.
7. T. Ştefan, B. Andreşan- Grigoriu, Drept
comunitar, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2007,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

92
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

OPINII ASUPRA PROCESULUI DE VIEWS ON THE PROCESS OF


GLOBALIZARE ŞI A EFECTELOR LUI GLOBALIZATION AND ITS EFFECTS TO
FATA DE FIINŢA UMANĂ HUMAN BEING

Oana GĂLĂŢEANU86 Oana GĂLĂŢEANU

Globalizarea reprezintă termenul modern Globalization is modern term used to


utilizat pentru a descrie schimbările ce au loc în describe the changes that have place within
cadrul societăţilor şi în economia mondială, ce societies and the global economy resulting from
rezultă din comerţul internaţional tot mai crescut increasing international trade grown and cultural
şi din schimburile culturale care au loc. Acest exchanges that take place. This term describes
termen descrie creşterea comerţului şi a the growth trade and investment following the
investiţiilor ca urmare a eliminării barierelor şi a elimination of barriers and the interdependence
interdependenţei dintre state. În context of states. The economic context is often used
economic e frecvent folosită referirea, aproape referring almost exclusively to the effects trade,
exclusivă, la efectele comerţului şi, în special la particularly trade liberalization or free trade.
liberalizarea comerţului sau la liberal schimb. The fall that we currently face stems from the
Degringolada cu care ne confruntăm în fact that, starting fromeconomic and
present rezultă din faptul că, plecând de technological development (which may not be
ladezvoltarea economică şi tehnologică( ce nu ar possible without promoting development
putea fi posibile fără promovarea dezvoltării intellectuals) many human activities are
intelectualilor) numeroase activităţi umane se positioned in a place so high, that they beyond
poziţionează pe un loc atât de înalt, încât au national borders, within which sovereign states
depăşit frontierele naţionale, în limitele cărora exercising the right to government. Thus, it
statele suverane îşi manifestă dreptul la appears far this trend towards globalization
guvernare. Astfel, se poate constata în prezent through a series the everyday realities
această tendinţă spre globalizare prin o serie de internationally such as:
realităţi cotidiene în plan internaţional cum ar f : - The trend towards a global currency, intent
- tendinţa spre o monedă globală , intenţie manifested by several countries like Russia,
manifestată de mai multe state precum :Rusia, China and U.S.. They are interested in creating a
China sau SUA. Acestea sunt interesate de global reserve currencyto be recognized by the
crearea unei monede mondiale de rezervă care să world community, designed to eliminate any
fie recunoscută de comunitatea mondială, menită gaps caused by the use of national currencies.
să înlăture eventualele deficienţe cauzate de - U.S. desire to create a world central banks,
folosirea monedelor naţionale. financed by mandatory contributions of each
- dorinţa SUA de creare a unei bănci state and capable of doing a kind of insurance
mondiale centrale, finanţată prin contribuţii premiums from companies global financial bank
obligatorii ale fiecărui stat capabil de a o face şi management to include central bankers in the
prime de tipul celor de asigurare de la United States, Britain, the euro area, Japan,
companiile financiare globale ; bancă ce să China, Saudi Arabia and Brazil.

86
Lect.dr.OanaGĂLĂŢEANU Univ”Dunărea de Jos”Galaţi Fac.de Stiinţe Juridice,Sociale şi Politice

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

93
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

cuprindă în conducere bancheri centrali din


SUA, Marea Britanie, zona euro, Japonia, China, - Intention of establishing a world
Arabia Saudită şi Brazilia. government
- intenţia de constituire a unui Guvern - International Monetary Fund, which exists
global as a global institution, includes 184 member
- Fondul Monetar Internaţional, ce există ca states. According to its statute, the Fund has
o instituţie globală, include 184 de statemembre. been established (in 1944) as an institution
Potrivit statutului acestuia, Fondul a fost responsible for maintaining the good functioning
înfiinţat( in 1944) ca o instituţie însărcinată cu of the International Monetary System (Article 1).
menţinerea bunei funcţionări a Sistemului Its purpose is to promote global economic
Monetar Internaţional (art.1). security.
Scopul lui este de a promova siguranţa Returning to the fall in the above mentioned,
economică la nivel mondial. this phenomenon of extra national expansion
Revenind la degringolada mai sus amintită mention that he was called "globalization", a
acest fenomen de extindere extranaţională term that conceals more than leaves to
menţionăm că el a fost denumit “globalizare”, understand. As human activity to extend beyond
un termen ce ascunde mai multe decât lasă să se national state regulations, rules and laws have
înţeleagă. Pe măsură ce domeniile activităţilor become too narrow.
umane se extend depăşind reglementările New actors have had to face the challenge of
statului naţional, regulile şi legile au devenit governance defined typemonopoly. They
prea inguste. appeared multinational corporations, global
Noii actori au trebuit să facă faţă provocării financial markets, organizations NGOs, but also
determinate de guvernarea de tip monopol. Au international terrorist networks and criminal
apărut corporaţiile multinaţionale, pieţele group .
financiare globale, organizaţiile The activity of these new players is not
nonguvernamentale, însă şi reţele teroriste subject to international laws, are based on formal
internaţionale şi grupăricriminale. agreements between nation states, because they
Activitatea acestor noi actori nu cade sub have not been able to find a common term for
incidenţa legilor internaţionale care, au la bază agreements which have as globalization.
înţelegeri formale între statele naţionale, întrucât As a result of this globalization world, major
acestea nu au avut capacitatea de a găsi un areas turned into a unique social system, it is
termen comun pentru înţelegeri care să aibă ca through the development of those ties of
obiect problema globalizării. interdependence between states, that concern all
Ca efect al acestei globalizări lumea, în of us. Each of us are dominant, without wanting,
domeniile importante, s-a transformat într- the society in which we live and we can not
unsistem social unic, tocmai prin dezvoltarea escape-as individuals separately as-globalization
acelor legături de interdependenţă între state, that are subject to the spirit of the majority of
care ne afectează pe fiecare dintre noi . Fiecare state organizations in which we live and whose
din noi suntem dominaţi, fără a vrea, de members are, and as long as at the State level,
societatea în care trăim şi nu ne putem sustrage- there is marked tendency to globalization, we
ca indivizi luaţi în mod distinct- globalizării, can not oppose "wave." Impossibility of
întrucât suntem supuşi spiritului majoritar, avoiding the globalisation is highlighted by some
organizării statale în care trăim şi ai cărei and by highlighting the entry-level trends

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

94
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

membri suntem, iar atât timp cât, la nivel de comprehensive and compulsory electronic ID
state, există tendinţa marcantă spre globalizare, cards, a problem estimated to affect negative
nu avem cum să ne opunem “valului”. individuals and not governments, because
Imposibilitatea sustragerii de la globalizare este through them may be deemed be made a
subliniată de unii şi prin evidenţierea tendinţelor permanent tracking and monitoring each person's
de introducere la nivel global şi obligatoriu, a life. Thisbecause such a card (actually a number)
cardurilor de identitate electronice, problemă makes it possible to trace a person has
apreciată ca afectând negative indivizii şi nu .throughout his lifetime, during its many
guvernele, pentru că prin intermediul lor se activities and everything undertaking work
consideră că va putea fi realizată o urmărire health fees.
permanentă şi o monitorizare a vieţii fiecărei Programs to introduce biometric identity
persoane. Aceasta pentru că, un astfel de card ( cards were universal demarcated in some
un număr practic ) face posibilă urmărirea unei countries and give an example for India, Haiti,
persoane de-a lungul vieţii sale, pe parcursul a Somalia, Rep. Congo Dominican, and possible
numeroaselor ei activităţi şi tot ceea ce countries like Mozambique and Zambia where
intreprinde- muncă, sănătate, taxe. there are currently also voter registration cards,
Programe de introducere a cardurilor de but only for Canada, because preparation of
identitate biometrice universale au fost premises proposals for biometric-enhanced
demarcate în unele ţări şi dăm spre driving, Australia, because of the access card.
exemplificare cazul Indiei, Haiti, Somalia, Rep. Bonds formed in the social sphere, economics
Dominicană Congo, şi posibile state precum and politics beyond interstate borders decisively
Mozambic şi Zambia- unde există în prezent influence developments and those who go there
asemenea carduri însă numai pentru in each of these states.
înregistrarea votanţilor- , Canada- din cauza Our lives is increasingly influenced by events
propunerilor pentru întocmirea de premise de taking place away of sociality in which we live
conducere consolidate biometric-, Australia- our daily activities.
datorită cardurilor de acces. As expressed in literature and various
Legăturile formate în sfera socialului, experts, globalization is a way of summarizing
economicului şi politicului, care depăşesc the "global space" and it can evolve both in
graniţele interstatale influenţează decisiv terms of freedom, and to that of dominance.
evoluţia celor care-şi duc existenţa în fiecare din Domination and dependence extended to
aceste state. apply to international relations in particular and
Viaţa fiecăruia dintre noi e tot mai mult cultures, not just economies and policies.
influenţată de evenimente ce au loc departe de From here we ask whether the evolution of
socialul în care ne trăim activităţile de zi cu zi. society towards globalization has accelerated,
Aşa cum s-au exprimat în literatură diverşi really positive impact on individual
specialişti, globalizarea constituie o modalitate developments. It is true that the globalization
de totalizare a “spaţiului mondial” şi ea poate made a real connection between nation states on
evolua atât în direcţia libertăţii, cât şi spre cea a multiple plans, which include communication of
dominării. information in many fields and research and, not
Dominaţia şi dependenţa extinse la relaţiile least is that true mastery of information is
internaţionale se aplică în particular şi culturilor, increasingly needed in the competition
nu numai economiilor şi politicilor. domination of territory and possession and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

95
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

De aici ne punem întrebarea dacă evoluţia exploitation of raw materials and labor work.
accelerată a societăţii spre globalizare are, cu But both are true and how the information that
adevărat efecte positive pentru evoluţia we receive help us if we help– to evolve as
individului. E adevărat că prin globalizare se individuals?
realizează o legătură reală între statele naţionale There are numerous examples of cases of
pe planuri multiple, care includ comunicarea de manipulation of public opinion, which aims to
informaţii din numeroase domenii de activitate create a false image of reality to believe or
şi cercetare şi, nu mai puţin adevărat este că embrace, sometimes unique positive solution to
stăpânirea informaţiilor este tot mai necesară în solving important social problems, or hide the
cadrul concurenţei pentru dominarea de teritorii real facts, by attracting attention in another
şi pentru deţinerea şi exploatarea materiilor direction by as true or important presentation of
prime şi a forţei de muncă. Însă, cât sunt de all aspects of both burners members of society.
adevărate informaţiile care ne parvin şi cum ne Thus, we give as examples:
ajută- dacă ne ajută - să evoluăm ca indivizi ? - And successful attempt to obtain control
Există numeroase exemple de cazuri de over food resources scale the world: the planting
manipulare a opiniei publice, prin care se of genetically modified seeds, by using methods
urmăreşte crearea unei imagini false asupra such as false advertising (which was done to
realităţii pentru convingerea sau îmbrăţişarea, mislead the consumer on benefits of
uneori ca unică soluţie favorabilă pentru consumption of such products), pharmaceutical
soluţionarea unor probleme sociale importante, giants focus large corporations in the production
sau, ascunderea situaţiei de fapt reale, prin of food and thus obtain control of the market the
atragerea atenţiei într-o altă direcţie, prin giants of food producers, the destruction of
prezentarea ca adevărate sau importante a unor family farming and replacement them with a
aspecte deloc atât de arzătoare pentru membrii complex agro-cooperatives, by forcing farmers
societăţii. Astfel, putem da ca exemple : to use certain technologies, genetically modified
- încercarea şi reuşita obţinerii controlului seeds and growing quantities of herbicides, as
asupra resurselor de hrană la scară mondială threat of heavy penalties which may consist even
prin: plantarea de seminţe modificate genetic; imprisonment.
prin folosirea unor metode precum reclame - Hide the truth about the global economic
mincinoase( prin care s-a realizat inducerea în crisis, according to submission of an American
eroare a consumatorilor asupra beneficiilor congressman in a TV show, as it were planned
consumării unor astfel de produse), concentrarea by U.S. authorities since 2007 and, according to
giganţilor farmaceutici cu marile corporaţii din the same sources, the next step this crisis would
domeniul producţiei de alimente şi obţinerea be that people will be deceived and will defend
astfel a controlului pieţei de către giganţii the safety of "elite society ", while, in fact, will
producători de alimente, prin distrugerea become even more" enslaved "and controlled by
agriculturii familiale şi înlocuirea ei cu un police forces more numerous.
complex cooperatist agroindustrial, prin - Handling of the population as a weapon
obligarea agricultorilor să utilizeze tehnologii used to conceal the true purpose control the
anumite , seminţe modificate genetic şi cantităţi public by conspirators
tot mai mari de erbicide , sub ameninţarea - Handling the media in international
aplicării de sancţiuni grele ce pot consta chiar în conflicts.
privarea de libertate. All these examples show a different face, not

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

96
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

- ascunderea adevărului cu privire la actuala a positive phenomenon globalisation, training of


criză economică globală, potrivit celor afirmate a world without borders.
de un congressman American într-o emisiune Reviewing all these issues exposed, we can
televizată, cum că aceasta ar fi fost plănuită de not think of the possibility that all these policies
autorităţile SUA încă din anul 2007, iar, potrivit and events that occur and affect us each some are
aceleiaşi surse, următorul pas în această criză ar founded on international collusion between those
fi că, populaţia va fi înşelată că i se va apăra in power at current (politicians, businessmen,
siguranţa de “ elitele societăţii”, în timp ce, de bankers group that considers suitable and
fapt, va deveni şi mai “înrobită” şi controlată "elected" to we lead lives).
prin forţe de poliţie mai numeroase. In conclusion, we believe that economic
- manipularea populaţiei ca armă folosită globalization that has shaped and continues to
pentru ascunderea scopurilor adevărate de stress, not an alternative for the benefit of the
controlare a publicului larg de către conspiratori individual, but on the contrary it is contrary to
- manipularea mass-mediei în conflictele the, thereby avoiding the acquisition of
internaţionale. knowledge it really important and useful life and
Toate aceste exemple scot în evidenţă o altă evolution and, unfortunately, made it just created
faţă, deloc pozitivă a fenomenului de a mechanism production and consumption.
globalizare, de formare a unei lumi fără Therefore, in my view, each nation state
frontiere. should concentrate really needed to find good
Trecând în revistă toate aceste aspecte solutions and evolution of each of its citizens.
expuse, nu putem să nu ne gândim şi la This is because, we believe, more important than
posibilitatea că toate aceste politici şi the "group" is his individual. For the real good of
evenimente care au loc şi ne afectează pe fiecare every society must be ensured in each of the first
în parte au ca fundament înţelegeri secrete good members. And it can not reach outside of
internaţionale între cei care deţin puterea la ora the context in which individuals live with truly
actuală ( politicieni, oameni de afaceri, grupuri in a state of freedom, not restricted in any of the
de bancheri ce se apreciază apţi şi “aleşi” să ne rights and freedoms fundamental basis of the
conducă vieţile ). right to life, liberty and security and continuing
În concluzie, credem că această globalizare with the right freedom of expression, freedom of
economică, care s-a conturat şi continuă să se thought, opinion and communication.
accentueze, nu reprezintă o alternativă în folosul Human Spirit develops when a human being
individului, ci, din contra îi este potrivnică, is free and has a flap that needs to liberate, to
sustrăgându-l de la dobândirea de cunoştinţe cu develop intelligence, creativity and to train. It is,
adevărat importante şi utile pentru viaţa şi in my view, in the interest of any nation state to
evoluţia sa şi, din păcate, transformându-l într- its citizens trained, spiritually evolved and
un mecanism creat doar pentru producţie şi satisfied with what the state guarantees and
consum. De aceea, în opinia noastră, fiecare stat living protected. Because only through the
naţional ar trebui să se concentreze cu adevărat evolved intellectual can become a Member
pentru găsirea de soluţii necesare binelui şi strong and can flourish.
evoluţiei fiecărui cetăţean al său. Therefore, we believe that in return for
Aceasta întrucât, credem, mai important economic globalization, but that does not help on
decât “grupul” este fiecare individ al acestuia. the contrary, exploiting both human resources
Pentru binele real al oricărei societăţi and the natural materials, such member have an

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

97
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

trebuie asigurat în primul rand binele fiecăruia interest in each of strengthening its position and
dintre membrii ei. Iar aceasta nu se poate atinge
decât în contextual în care, indivizii trăiesc cu build a economic system based on equality
adevărat într-o stare de libertate, nefiind and fairness for all countries, the creation a real
îngrădiţi în nici unul din drepturile şi libertăţile scale of values based on morality, education and
lor fundamentale, pornind de la dreptul la viaţă, intelligence.
libertate şi siguranţă şi continuând cu dreptul la
libera exprimare, libertatea de gândire, de opinie BIBLIOGRAPHY :
şi de comunicare. Spiritul omului evoluează 1. Andrew G. Marshall, Research Centre for
Research on Globalization Montreal, Canada, Noua ordine
atunci când fiinţa umană este liberă şi are
mondială financiară, Nexus new times magazine,
deschiderea de care are nevoie pentru a se nr.15/2010,pp.30-41
emancipa, pentru a-şi dezvolta inteligenţa, 2. B. Altemeyer,Enemies of freedom.Understanding
creativitatea şi pentru a se instrui. right-wing authoritarianism,Jossey-Bass, San
Este, în opinia noastră, în interesul oricărui Francisco,1988
3. Bruno Gollnisch, interviu în Rev. Lumea
stat naţional ca cetăţenii acestuia să fie instruiţi,
nr.11/2007, pp.91-92
evoluaţi spiritual şi mulţumiţi de ceea ce statul 4. N. Gueguen, Psychologie de la manipulation et de
în care trăiesc le garantează şi protejează. Pentru la soumission, Dunod, Paris2004
că numai prin intermediul celor evoluaţi 5.Patric Wood, Operaţiuni bancare globale.Fondul
intellectual un stat poate deveni puternic şi poate Monetar Internaţional, Rev. Lumea nr.11/2007, pp.18-29
6. Rick Rozoff, Planurile SUA pentru un atac militar
înflori. De aceea, credem că, în schimbul unei
global prompt, Nexus new times magazine, nr.16/2010,
globalizări în plan economic, care nu ajută ci din pp.11-17
contra, exploatează atât resursele umane, cât şi 7. Ron Paul, interviu redat în Rev. Lumea
cele naturale şi materiale, statele ar trebui să fie nr.2/2009,pp75-76
interesate, fiecare, de consolidarea propriei 8. Walter Lippmann, Public opinion,Hacrourt,Brace
and Co, New York1992
poziţii şi de construirea unui sistem economic
fundamentat pe egalitate şi echitate pentru toate
statele lumii, de crearea unei scări de valori
bazată cu adevărat pe moralitate, educaţie şi
inteligenţă.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

98
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

MODELUL ÎMPLINIRII ÎN ROMANELE THE PATTERN OF FULFILMENT IN


LUI D.H.LAWRENCE D.H.LAWRENCE’S NOVELS

Minodora Otilia Simion, PhD,” Constantin by Minodora Otilia Simion, PhD,”


Brâncuşi” University of Târgu-Jiu Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu

Abstract: În toate productiile lui literare, Lawrence Abstract: In all his literary productions, Lawrence
pare să recreeze adevărul că viaţa reprezintă vieţile seems to recreate the truth that life is a matter of
individuale şi că, cu excepţia vieţilor individuale nu individual lives and that except in individual lives there is
există nici o viaţă de care să fie interesat sau reverentios no life to be interested in or reverent about and no life to
şi nicio viaţă de care să se ocupe. Unicitatea vieţii este be served. The oneness of life is indestructibly connected
indestructibil legată de separarea şi ireductibila with the separateness and irreducible othernesss of lives.
alteritate de vieţi. Importanţa supremă a împlinirii este în The supreme importance of fulfilment is in the individual,
individ, pentru că aici (dacă nu aici, nicăieri ) este because here(if not here, nowhere is life.The insistence on
viaţă.Insistenţa asupra individului, sau împlinirea the individual, or fulfilment in the individual, as the
individului, ca manifestare esenţială a vieţii poartă cu ea essential manifestation of life carries with it a corollary;
un corolar; unul care arată vocaţia specifică a one that points to the specific vocation of the novelist more
romancierului inconfundabil: ea se realizează doar prin unmistakably: it is only by way of the most delicate and
intermediul relaţiilor celor mai delicate şi complexe, complex responsive relations with others that the
sensibil la relaţiile prin care individul poate atinge individual can achieve fulfilment.
împlinirea.

In all his literary productions, Lawrence


În toate productiile lui literare, Lawrence
seems to recreate the truth that life is a matter of
pare să recreeze adevărul că viaţa reprezintă de
individual lives and that except in individual
fapt vieţile individuale şi , cu excepţia vieţilor
lives there is no life to be interested in or
individuale, nu există nici o viaţă de care el să
reverent about and no life to be served. The
fie interesat sau reverentios şi nicio viaţă de
oneness of life is indestructibly connected with
care să se ocupe. Unicitatea vieţii este
the separateness and irreducible othernesss of
indestructibil legată de separarea şi ireductibila
lives. The supreme importance of fulfilment is in
alteritate de vieţi. Importanţa supremă a
the individual, because here(if not here, nowhere
împlinirii este în individ, pentru că aici (dacă nu
is life.
aici, nicăieri ) este viaţă.Insistenţa asupra
The insistence on the individual, or
individului, sau împlinirea individului, ca
fulfilment in the individual, as the essential
manifestare esenţială a vieţii poartă cu ea un
manifestation of life carries with it a corollary;
corolar; unul care arată vocaţia specifică a
one that points to the specific vocation of the
romancierului inconfundabil: ea se realizează
novelist more unmistakably: it is only by way of
doar prin intermediul relaţiilor celor mai
the most delicate and complex responsive
delicate şi complexe, sensibil la relaţiile prin
relations with others that the individual can
care individul poate atinge împlinirea.
achieve fulfilment.This theme has again its
Această temă are din nou insistenţa pe
discursive exposition insistence in the two
expunerea discursivă în cele două tratate
treatises Psychoanalisis and the
Psihoanaliza şi Inconştienul şi Fantasia
Unconsciousness and Fantasia of the
inconştientului
Unconscious.
Acolo, în romane, tratarea temei are pentru

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

99
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

o mare parte din morala sa implicită această There, in the novels, the treatment of the
insistenţă suplimentară: cu excepţia distincţiei theme has for a major part of its implicit moral
dintre persoane "împlinite" şi persoane care sunt this further insistence: except between „fulfilled”
cu adevărat ei înşişi, recunoscând separarea lor, individuals- individuals, that is who are really
sau alteritatea şi acceptând responsabilitatea themselves, recognizing their separateness, or
acestui fapt -nu pot exista relaţii personale care otherness and accepting the responsibility of
să fie de durată şi satisfăcătoare. that-there can be no personal relations that are
În Curcubeul , crearea finală a unei lasting and satisfactory.
cunoaşteri a eternităţii în fluxul timpului este In The Rainbow,the final creation of a
crearea unui sine desăvârşit , pentru Ursula knowledge of eternity in the flux of time is the
Brangwen. Lawrence a declarat: "Ideea mea de creation of a consumated self, for Ursula
Eternitate ce o pot ilustra cel mai bine prin Brangwen. Lawrence declared:”My idea of
curcubeu este întâlnirea prin intermediul a două Eternity I can best illustrate by the rainbow: it is
elemente. Reuniunea soarelui şi a apei produce the meeting halkf-way of two elements. The
exact la locul şi momentul potrivit meeting of the sun and of the water produces at
curcubeul.Deci, este în tot, şi aceasta este exactly the right place and moment, the rainbow.
veşnică-Nirvana ... doar ca moment al reuniunii So it is in everything, and this is eternal-the
a două elemente. Nici o persoană nu s-ar putea Nirvana...just that moment of the meeting of the
să–l atingă singură fără această two elements. No one person could reach it alone
întâlnire.(Lawrence, 1938) without the meeting.” (Lawrence,1938)
Abordarea dureroasă a Ursulei este Ursula’s painful approach to a consumated
convingător realizată. Curcubeul este o self is convincingly established. The rainbow is a
promisiune pentru realizarea ei personală, în promise for her personal achievemebt in her
viziunea ei de viaţă nouă, ca şi cea exprimată în vision of new life, like that expressed in the
eseul “The Crown” :"... nou-născuţi pe genunchi essay The Crown:”...new born on the knees of
de întuneric, noi emise din pântecele creaţiei, darkness, new issued from the womb of creation,
lumina care se află până la sfârşitul călătoriei, the light which stands over the end of the
ziua veşnică,unitatea de spirit ... Sursa mea si journey, the everlasting day the oneness of the
problema constă în două eternităţi , sunt bazate spirit...My source and issue is in two eternities, I
pe cele două infinituri. Dar este absolut am founded in the two infinites. But absolute is
curcubeul care merge între irisul fiinţei mele.” the rainbow that goes between the iris of my
(Lawrence, 1964) being.” (Draper,1964)
În acelaşi eseu, scris în 1915, întunericul a In the same essay, written in 1915,darkness
simbolizat Trupul, simţurile în războiul lor symbolized the flesh, the senses in their
veşnic cu spiritul. Întunericul şi lumina au fost everlasting war with the spirit. Dark and light
leul şi inorogul luptând pentru coroana, iar were the lion and the unicorn fighting for the
coroana a fost un simbol al sinelui adevărat crown, and the crown was a symbol of the
desăvârşit: ca un sinonim pentru iris, sau consummated true self: as a synonym to the iris,
curcubeu. or rainbow.
Sinele adevărat va fi creat, realizat, numai The true self will be created, realized, only
după ce individul şi-a împlinit posibilităţile de a after the individual has fulfiled the possibilities
-şi îmbina extremele în natura sa, suferinţa care of both the marring extremes in his nature, the
vine din partea întunecată, bucuria care vine din suffering that comes from the dark side, the joy

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

100
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

lumină. that comes from the light.


Momentul viziunii Ursulei pentru o viaţă The moment of Ursula’s vision of new life
nouă este momentul de eliberare a ei completă is the moment of her complete release from the
din lume, mica lume meschină pe care ea o mean little world she identified with Skrebenski:
identifica cu Skrebenski: „She saw in the rainbow the world’s new
"Ea a văzut în curcubeu architectura noua a architecturethe old, brittle corruption of houses
lumii ,vechea , fragila corupţie înlăturată din and factories swept away the world built up in a
lume, construită într-un material viu al living fabric of Truth, fitting to the over-arching
Adevărului, potrivit cerului atotputernic." heaven.”
Avortul spontan al Ursulei este dovada finală a Ursula’s miscarriage is the final evidence of
respingerii lui Skrebenski şi, ulterior, ea este her rejection of Skrebenski and, thereafter she is
gata "să recunoască un om creat de Dumnezeu", ready „to recognize a man created by God”, to
pentru a saluta un om care va veni "din infinit", hail a man who will come” from the infinite”, a
un om--care a atins sinele . Ultima pagină a man-that is- who has achieved an individual self.
manuscrisului Rainbow poartă nota "Sfârşitul The final page of the manuscript of The Rainbow
volumului I"; Birkin este omul pe care Ursula îl bears the note „End of volume I”; Birkin is the
salută în Women in Love. man Ursula hails in Women in Love.
În continuarea la Rainbow, problema-cum In the sequel to The Rainbow, the problem-
aceasta se prezintă în ambele sale aspecte, as it presents itself in both its personal and social
personale şi sociale, este din nou în primul rând aspects, is again primarily concerned with the
preocupată de dificultatea de a obţine un sine şi difficulty of achieving a self and this difficulty is
această dificultate este considerată a fi în centrul seen to be at the centre of a particularly vicious
unui cerc vicios deosebit. circle.
În cazul lui Gerald, de exemplu, pentru că In the case of Gerald, for instance, it is
el pierde tot sensul de totalitate organică de a fi because he loses all sense of an organic
în activitatea sa din mine , el nu are un sine wholeness of being in his work in the mines that
independent pe care să se bazeze în relaţia lui he has no independent self on which to lean in
cu Gudrun , şi numai pentru că el nu are nici his fatal relationship with Gudrun, but it is only
sine real şi nu are respect pentru el. Pretenţiile because he has no real self to start with, and no
de individualitate implică faptul că el însuşi se respect for
coboară la perversitatea monstruoasă care The claims of individuality, that he lends
degradeaza minerii transformându-i în simple himself to the monstruous perversity which
instrumente. Este eşecul de a desăvârşi un sine degrades the miners to mere instruments. It is the
care subminează viaţa, şi pentru a analiza acest failure to consumate a self that undermines life,
fel de relaţie pe care doreşte să o stabilească cu and in considering the sort of relationship he
Ursula, Birkin acceptă această deficienţă în wishes to establish with Ursula, Birkin fastens to
"vechiul mod de iubire", ca fiind ceea ce este this deficiency in „ the old way of love” as that
esenţial de a evita. which it is essential to avoid. His „religion of
„Religia iubirii” pentru el este, de fapt, un love” is, in fact, a personal way of salvation for
mod personal de a se salva în sălbăticia himself in the nechanized wilderness of the
mecanizată a lumii moderne. modern world.
Această iubire nu trebuie interpretată într-un This love is not to be interpreted in a
sens romantic sau creştin. Este de fapt o relaţie romantic or Christian sense. It is to be a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

101
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

între indivizi "împliniţi" ,care rămân indivizi, relationship between „fulfilled” individuals, who
dar care fiecare realizeaza prin celălalt un remain individuals but who each achieve through
contact cu necunoscutul , non-uman şi trans- the other some contact with the hitherto
uman. Unul dintre parteneri este "uşa" celuilalt unknown, non-human and trans-human. One
către această putere necunoscută , sursa de viaţă lover is to be the „door”of the other to this
la care creştinismul şi umanitarismul mai unknown power, the life source to which
modern şi democraţia, nu au acces. Christianity and still more modern
Opiniile lui Birkin sunt de importanţă humanitarianism and democracy, have no access.
centrală pentru dezvoltarea crezului autorului Birkin’s views are of central importance for
pentru că acestea sunt perfect identificabile cu the development of the author’s thought-as they
cele ale lui Lawrence însuşi: are perfectly identifiable with those of Lawrence
"Pe ansamblu, el a urât sexul , era o mare himself:
limitare. Sexul era cel care care a transformat „ On the whole, he hated sex, it was such a
omul într-o jumătate a unui cuplu, femeia în limitation. It was sex that turned the man into a
jumătatea cealaltă. Şi el voia să fie singur în el broken half of a couple, the womani into the
însuşi, femeia singură în ea însăşi. El a vrut ca other broken half. And he wanted to be single in
sexul să revină la nivelul poftelor celorlalte , himself, the woman single in herself. He wanted
să fie considerat ca un proces funcţional, nu ca o sex to revert to the level of the other appetites, to
împlinire. El credea în căsătoria sexelor. Dar be regarded as a functional process, not as a
dincolo de aceasta, el a vrut o colaborare în fulfilment. He believed in sex marriage. But
continuare, în cazul în care bărbatul şi femeia să beyond this, he wanted a further conjunction,
fie două fiinţe pure, fiecare reprezentând where man had being and woman had being, two
libertatea pentru celălalt , echilibrarându-se pure beings, each constituting the freedom of the
reciproc ca doi poli de o forţă, ca doi îngeri,sau other, balancing each other like two poles of one
doi demoni "(Lawrence,1970) force, like two angels, or two demons.”
Fraze repetate în care omul este descris ca (Lawrence, 1970)
fiind "o jumătate dintr-un un cuplu", "fragment The repeated phrases in which man is
rupt dintr-o femeie", şi "fragment rupt dintr -un described as „ a broken half of a couple”, „the
întreg" amintesc de pasaje din Rainbow în care broken-off fragment of a woman”, and the
Tom se spune că este "capătul rupt al unui arc" „broken fragment of one whole” recall passages
şi în care va îşi dă seama că "în cazul în care in The Rainbow in which Tom is said to be „the
Anna ar fi îndepătată, el s-ar prăbuşi ca o casa broken end of the arch” and in which will
din care pilonul central este realizes that „ if anna were taken away, he would
îndepărtat"(Lawrence,1973) collapse as a house from which the central pillar
Frazele indică, apoi, că Birkin urmăreşte un is removed.” (Lawrence, 1973)
gând care duce direct de la romanul de mai The phrases indicate, then, that Birkin is
devreme, dar direcţia este diferită: relaţia ideală pursuing a thought which leads straight from the
pe care Lawrence o subliniază pentru bărbaţii şi earlier novel, but the direction is curved
femeile din Rainbow se poate spune a fi "doi în differently: the ideal relationship that Lawrence
unul ", care este simbolizat prin arcul points for the men and women of The Rainbow
curcubeului : relaţia la care Birkin aspiră cu can be said to be the „two in one” that is
Ursula pot fi descrise cel mai bine (în termeni symbolized by the rainbow arch: the relationship
prin care Ursula crede ) ca o" uniune reciprocă to which Birkin aspires with Ursula can be best

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

102
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

în separare ". described( in terms of which Ursula thinks of it)


Deşi ambele fraze sugerează o împlinire as a „mutual unison in separateness”. Though
într-o uniune care nu şterge individualitatea, în both phrases suggest a coming together in a
fraza anterioară accentul se pune pe uniune, în union which does not obliterate singleness, in the
timp ce în aceasta din urmă este pe separare earlier phrase the emphasis is on union, whereas
Birkin, cu siguranţă, este deosebit de in the latter it is on separateness.
preocupat de conceptul de fiinţă"unică, Birkin, certainly is markedly preoccupied
separată". El este îngrozit de ideea de orice fel with the concept of „ single, separate being”. He
de "fuzionare", pierdere de individualitate în shrinks in horror from the idea of any kind of
uniunea iubirii: „merging”, loss of individuality in the union of
"El a vrut atât de mult să fie liber, nu sub love:
constrângerea oricărei nevoi de unificare sau „He wanted so much to be free, not under
torturat de dorinta nesatisfacută. Dorinţa şi the compulsion of any need for unification or
aspiraţia trebuie să-şi găsească obiectul , fără tortured by unsatisfied desire. Desire and
toate această tortură, şi acum, într-o lume de apă aspiration should find their object without all this
abundentă, setea este potolită aproape torture, as now, in a world of plenty of water,
inconştient. Şi el voia să fie cu Ursula liber ca şi simple thirst is considerably satisfied almost
cu el însuşi, unic şi clar şi plăcut, dar echilibrat, unconsciously. And he wanted to be with ursula
fiind polarizat cu ea. Fuzionarea, amestecul de as free as with himself, single and clear and cool,
dragoste urmau să devină nebunesc de odioase yet balanced, polarized with her. The merging,
pentru el "(Lawrence, 1970) the clutching, the mingling of love was to
În dorinţa insistentă a personajului lui de a become madly abhorrent to him.” (Lawrence,
fi "unic în sine", Lawrence trebuie să –şi 1970)
schimbe evaluarea semnificaţiei actului sexual. In his character’s insistent desire to be
Până în prezent actul sexual a avut o valoare „single in himself”, Lawrence has to change his
transcendentă, în sensul că aceasta a fost privită valuation of the significance of sexual
nu doar ca mijloc prin care bărbatul şi femeia se intercourse. Hitherto the sex act has had a
desăvârşesc împreună, ci ca mijloc prin care transcendent value in the sense that it has been
transcend separarea lor într-o uniune care este regarded not merely as the means by which man
mai mare decât oricare. and woman consumate their coming together but
În propria terminologie a lui Lawrence, într- as the means by which transcend their
adevăr, actul se poate spune că a fost privit până separateness in a union which is greater than
în prezent ca o manifestare concretă a Duhului either. In Lawrence’s own terminology, indeed,
Sfânt, unificatoarea Sfintei Treimi. Birkin este the act may be said to have been viewed hitherto
primul personaj al lui Lawrence care să se as a tangible manifestation of the Holy Ghost,
gândească de sex ", ca la un proces funcţional, the unifying third Person of the Trinity. Birkin is
nu ca împlinire." "Ura" lui de "sex" se bazează the first character in Lawrence to think of sex „
pe percepţa că el este destructiv al as a functional process, not as fulfilment.” His
independenţei bărbatului şi al femeii, că, în „hatred” of „sex” is founded on the perceptiom
cazul în care este permisă o pe valoare that it is destructive of the independence of man
transcendentă, bărbatul şi femeia trebuie în mod and woman, that, if it is once allowed a
necesar să fie incompleti în ei înşişi. transcendent value,man and woman must of
În eseul său despre Hardy, Lawrence necessity be incomplete in themselves.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

103
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

consideră că actul sexual este mijlocul prin care In his essay on Hardy, Lawrence considers
"amestecul de sex" este "depaşit", acesta that the sex act is the means by which” the
reprezintă, adică, cel prin care uniunea complexă admixture of sex” is „surpassed”, it is the means-
dintre bărbaţi şi femei este redusă la unicitatea that is to say-by which the complex union of
elementară, bărbatul devenind bărbatul "pur" , male and female components in the individual
femeia –femeie "pură"; aceeaşi idee este clar man and woman is reduced to elemental
exprimată în Women in Love: singleness, the man becoming „ pure „ man, the
"În epoca veche, înainte ca sexul să existe, woman-„pure” woman; the same idea is clearly
eram amestecaţi, fiecare un amestec. Procesul expressed in Women in Love:
de evidenţierea a individualităţii a rezultat în „In the old age, before sex was,we were
marea polarizare de sex. Femeiescul de o parte, mixed, each one a mixture. The process of
bărbătescul la alta. Dar separarea a fost singling into individuality resulted into the great
imperfectă chiar şi atunci. Şi astfel, ciclul lumii polarization of sex. The womanly drew to one
noastre trece. Trebuie acum să vină o nouă zi, side, the manly to the other. But the separation
atunci când suntem fiinţe fiecare dintre noi, was imperfect even then. And so our world cycle
împlinite în diferenţă. Bărbatul este bărbat pur, passes. There is now to come the new day, when
femeia femeia pură, ei sunt perfect polarizaţi. we are beings each of us, fulfilled in difference.
Dar nu mai există nimic din oribila fuzionare , The man is pure man, the woman pure woman,
amestec al abnegaţiei iubirii. Există doar they are perfectly polarized. But there is no
dualitatea pură a polarizării, fiecare liber de longer any of the horrible merging, mingling
orice contaminare cu celălalt. În fiecare individ self-abnegation of love.There is only the pure
este primordial, sexul este subordonat, dar duality of polarization, each one free from any
perfect polarizat. Fiecare este o fiinţă unică, contamination of the othere. In each the
separată , cu propriile sale legi. Bărbatul are individual is primal, sex is subordinate, but
libertatea sa în stare pură, femeia pe a ei. perfectly polarized. Each has a single, seoparate
Fiecare recunoaşte perfecţiunea circuitului being, with its own laws. The man has his pure
polarizat. Fiecare admite natura diferită a freedom, the woman hers. Each acknowledges
celuilalt ". the perfection of the polarized sex-circuit. Each
Aspiraţia lui Birkin spre o "iubire mai admits the different nature in the other.”
presus de dragoste" este motivată de faptul că, Birkin’s aspiration towards a „ love beyond
omul este singur, omul este real, impersonal , love” is motivated by the fact at the very last,
dincolo de orice relaţie emoţională. Dorinţa lui one is alone, one is real, impersonal self that is
este strâns contrabalansat de idealul de iubire beyond any emotional relationship. His desire is
convenţional, sentimental şi romantic al Ursulei, closely counterbalanced by Ursula’s
ideal pe care vrea să-l impună asupra relaţiei lor. conventional, sentimental and romantic love-
Birkin simte în acestă posesivitatea ideal which she wants to impose on their
devoratoare,esenţial egocentrică şi maternă pe relationship. Birkin senses behind it that
care o consideră duşman al vieţii umane şi devouring and essentially egocentric maternal
creşterii: possessiveness that he regards as the enemy of
Dar i se părea lui , femeia a fost întotdeauna human life and growth:
atât de oribilă şi posesivă, ea a avut o astfel de But it seemed to him, woman was always so
pofta de posesie, o lăcomie de importanţă de horrible and clutching,she had such a lust for
sine în dragoste. Ea a vrut să aibă, să posede , să possession, a greed of self importance in love.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

104
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

controleze, să domine. Totul trebuie să se refere She wanted to have, to own, to control, to be
la ea,, la Femeie, la Magna Mater a tot , din care dominant. Everything must be referred back to
totul s-a născut şi la care totul trebuie să fie her, to Woman, to Great Mother of everything
redus în cele din urmă. Comentariile sale despre out of whom proceeded everything and to whom
posesiva Magna Mater oferă o legătură evidentă everything must be finally rendered up. His
cu scena ciudată în care Birkin, urmărit de comments on the possessive Magna Mother
Ursula pe ascuns, aruncă piatră după piatră în provide an obvious linkwith the strangescene in
reflecţia lunii în iazul morii. Scena în sine este which birkin, unknowingly watched by Ursula,
una centrală, şi nu are legături doar cu throws stone after stone at the reflection of the
incidentele din Femei indrăgostite , ci şi cu cu moon in the millpond. The scene itself is a
Curcubeul, de asemenea. central one, and it has links not only with the
Eficacitatea scenei este crescută dacă ne incidents in Women in Love but with Rainbow,
dăm seama că luna are o valoare simbolică too.
pentru Ursula, precum şi pentru Birkin: Luna The effectiveness of the scene is increased if
care se reflectă în iaz este luna care a strălucit we realize that the moonhas a symbolic value for
devastator pe Skrebensky, luna este planeta Ursula, as well as for Birkin:the moon that is
femeii independente , senzuale, devoratoare. reflected in the pond is the moon that shone
Birkin însuşi, atunci când pune un nume la ceea devastatingly on Skrebensky,the moon that is the
ce Ursula vag, dar instinctiv pricepe, el o invocă planet of the self-assertive,sensual, devouring
pe Cybele, "blestemata Siria Dea", chiar înainte woman. Birkin himself, when putting a name to
de a începe să arunce cu pietre. what Ursula vaguely but instinctively
În Creanga de aur, J. Fraser descrie apprehends, he invokes Cybele, the “accursed
anumite ritualuri asociate cu Cybele şi Syria Dea”just before he begins to throw the
descrierea lui este sursa pentru Lawrence. stones.
Viziunea lui Birkin asupra zeiţei ca fiind In the Golden Bough, J.Fraser describes
destructivă a sexului masculin: "Festivalul de certain rites associated with Cybele and his
primăvară a lui Cybele şi Attis este cel mai bine description is the source for lawrence. Birkin’s
cunoscut la noi în forma în care a fost celebrat la view of the goddess as friendishly destructive of
Roma, dar cum suntem informaţi că ceremoniile the male:”The great spring festival of Cybele and
romane au fost, de asemenea, frigiane, putem Attis is best known to us in the form in which it
presupune că ele nu diferă cu nimic de cele was celebrated at Rome, but as we are informed
originale asiatice. Mai mult, am putea that the Roman ceremonies were also Phrygian,
presupune, deşi nu ni se spune în mod expres , we may assume that they differed hardly, if at
că a fost în aceeaşi zi a Sângelui(a treia zi a all, from their Asiatic original. Further, we may
festivalului) ... că novicii îşi sacrificau conjecture, though we are not expressly told, that
virilitatea ... rechemând-o pe Attis la viaţă şi it was on the same Day of the Blood(the third
grăbind renaşterea generală a naturii " day of the festival)…that the novices sacrificed
Birkin identifică în mod explicit, într-adevăr their virility…recalling Attis to life and
atât pe Ursula cât şi pe Hermione, cu calităţi ale hastening the general resurrection of nature.”
Marii Mame. Gudrun poate fi, de asemenea, Birkin indeed explicitely identifies both
adăugată la lista, pentru că Gerald se pleacă în Ursula and Hermione with qualities of the Great
faţa figurii Magna Mater. Mother. Gudrun may be also added to the list,
Tema tiraniei feminine este strict for it is to a magna mater figure that Gerald does

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

105
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

subordonată temei de izolare feminină "lumina obeisance.


rece, alba a independenţei feminine" (Anglia, The theme of female tyranny is strictly
Anglia mea). Faimoasa scena a lunii Lunii subordinate to the theme of female isolation-“the
devine o parabolă a redării dramatice a cold, white light of feminine independence”
dezintegrării ego-ului feminin izolat şi (England, My England). The famous moon scene
realizarea precară a individualităţii adevărate . becomes a parable of the dramatic rendering of
Stralucirea lunii este inevitabila la fel ca the disintegration of the isolated female ego and
suferinţa Ursulei ,sau a ei "stare de repudiere the precarious achievement of true singleness.
infailibil constantă". Şi este sugerat faptul că, The radiance of the moon is inescapable just as
dacă ea suferă în mod constant, este din cauza Ursula’s suffering is, or her “state of constant
prezenţei constante şi a asertivităţii sinelui său: unfailing repudiation”. And it is strongly implied
"amărăciunea ciudată a prezenţei", "ea însăşi that, if she constantly suffers, it is because of the
era reală, şi numai ea". Şi această auto-insistenţă constance presence and assertiveness of her own
sau radiantă asertivitate, atât triumfătoare cât self:”the strange bitterness of her presence”, “she
şi aprehensivă, se alătură unei infailibile auto- herself was real, and only herself”. And this self-
conştientizări. insistence or radiant assertiveness, which is at
"Tema Birkin" este, prin urmare, în once triumphant and apprehensive, goes with an
principal preocupată de alegerea Ursulei ca unfailing self-awareness.
fiind femeia cu care el să încerce împotriva The “Birkin theme” is thus mainly
puternicei ei rezistenţe -ceea ce RW Robson concerned with his choice of Ursula as the
numea "o doctrină curioasă de Apertheid woman with whom he is to try-against her strong
sexual". Eşecul său cu Hermione, care este resistance-what R.W. Robson called “ a curious
întruchiparea supremă a urii lui Lawrence faţă doctrine of sexual Apertheid”. His failure with
de femeia modernă hiperrintelectualizată Hermione-who is the supreme embodiment of
încearcând să domine pe alţii prin voinţa ei - Lawrence’s loathing of the overintelectualized
reprezinta relaţia greşită dintre un bărbat şi o modern woman seeking to dominater others by
femeie. Birkin trebuie să scape de această her will-represents the wrong kind of
lume"albă" a spiritului, reprezentată de relationship between a man and a woman. Birkin
Hermione şi Gerald sau prin gruparea has to escape from this “white” world of the
Bloomsbury. El trebuie , de asemenea, să scape spirit represented by either Hermione and Gerald
dintr-o ispită interioară pe care o simte foarte or by the Soho Bloomsbury Bohemians. He has
puternic faţă de un cult al experienţei pur also to escape from an inner temptation which he
senzuale, "absurdă" evocat în romanul printr-o feels very strongly towards a cult of purely
statuetă din Africa de Vest, care este introdusă, sensual, “mindless” experience evoked in the
cu simbolism dramatic eficace în capitolul numit novel by a West African statuette which is
"Totem". introduced, with effective dramatic symbolism in
Urmează o insistenţă asupra misterelor the chapter called “Totem”.
mari ce trebuie desluşite” misterele senzuale, Here is an insistence upon the “great
lipsit de raţiune, îngrozitoare de dincolo de mysteries to be unsealed, sensual, mindless
cultul phalic. ". Aceste mistere "implica o dreadful mysteries far beyond the phalic
experienţă religioasă profundă a cunoştinţelor cult.”These |mysteries” imply profound religious
ezoterice, plonjarea în râul negru de senzualitate experience of esoteric knowledge, the plunge
suprimată, Astfel, cu procesele-africane into the “putrescent”black river of suppressed

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

106
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

reprezentate de statueta din Africa de Vest a lui sensuality.


Halliday -Birkin contrastează procesul nord- Thus,with the African processes-represented
european "alb" al cunoştinţelor de gheaţă- by Halliday’s West African statuette- Birkin
distructive, anihilarea abstractă, pe care el o contrasts the North European “white” process,
leagă în acest moment de Gerald. Tema Birkin the ice-destructive knowledge, the snow-abstract
devine atât complementară cât şi contrastantă la annihilation, which he connects at this time with
tema Birkin. Gerald . The Birkin theme becomes both
Relaţia dintre Birkin şi Gerald este aceea complementary and contrastive to the Birkin
dintre omul care are naturalete umană care se theme.
arată într-un joc de spontaneitate emoţională şi The relation between Birkin and Gerald is
de mobilitate şi o capacitate de sensibilitate-un that between the man who has the right kind of
om a cărui formă de viaţă creşte din "centrul de human naturalness, showing itself in a play of
viaţă", fără de care Lawrence a crezut că viaţa emotional spontaneity and mobility and a
modernă este doar automatism şi omul care capacity for tenderness- a man whose form of
lasă ca "voinţa-putere", "personalitate" şi life grows from that “life center” without which
"idealuri", în sensul puternic de derogare pe care Lawrence thought modern living was mere
Lawrence le dă unor astfel de cuvinte,să automatism and the man who lets “will-power”,
interfereze cu relaţia sa corespunzătoare cu alţi “personality “ and “ideals” in the strongly
bărbaţi şi femei şi invers , şi care blochează derogating sense Lawrence gives to such words,
profunzimea emotionala si capacitatea de relatie interfere with his proper relation to other men
sincera si tandrete care erau pentru Lawrence and women and the reverse, and who locks the
dovezi de legătură cu o anumită putere de mai emotional depth and the capacity for sincere
sus şi de dincolo de individual. relationship and tenderness which for Lawrence
Tema Gerald poate fi, de asemenea, were the evidence of connection with some
redefinită în opoziţie cu tipul de personaje- power above and beyond the individual.
paznicul de vânătoare. Acest nou tip de The Gerald theme can be also dedefined in
personaje pot fi paznicul de vânătoare însuşi din opposition to the gamekeeper type of characters.
Amantul Doamnei Chatterley, dar uneori el este This new type of characters may be the
tigan, un italian din sud, un general mexican de gamekeeper himself from Lady Chatterley’s
sânge pur indian, un conte boem, un mire şi o Lover but sometimes he is gypsy, a southern
dată chiar un cal. Contrastul în multele sale Italian, a Mexican general of pure Indian blood,
manifestări alotropice este expresia unui fel de a Bohemian count, a groom and once even a
concepţie Manicheistă de viaţă în care tipul horse. The contrast in its many allotropic
paznic de vânătoare este izvorul vieţii, potenta si manifestations is the expression of a kind of
sensibilitate, iar tipul Gerald-adesea sexual Manicheian conception of life in which the
impotent-este saturat de corupţie, provocând gamekeeper type is the fountain of life, potency
distrugerea de sine şi a altora. S-ar putea spune, and tenderness, the Gerald type- often sexually
este Eros împotriva Thanatos. impotent- is the beared of corruption, causing
Paznicul de vânătoare este întotdeauna destruction of self and of others. One could say,
conceput în termeni autentic dramatici: el este it is Eros against Thanatos.
creat din experienta pură, în timp ce tipul The gamekeeper is always conceived in
Gerald este un concept dramatizat, o idee authentic dramatic terms:he is created out of
întruchipată de un om. pure experience while the Gerald type- a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

107
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Mellors din Amantul Lady Chatterley dramatized concept, an idea dressed up as a man.
este într-adevăr, omul natural al lui Lawrence , Mellors from Lady Chatterley’s Lover is
un fel de supravieţuitor al umanităţii reale în indeed Lawrence’s natural man, a kind of
deşertul industrial modern, singurul tip de survivor of real humanity in the modern
individ care poate oferi o rază de speranţă industrial desert, the only one type of individual
pentru viitor. Connie Chatterley aparţine who may offer some hope for the future. Connie
aceluiaşi grup de personaje vitaliste şi căldura ei Chatterley belongs to the same group of vitalistic
, "tandreţea", care este opusă răcelii şi lipsei de characters and her warmth of feeling- the
sensibilitate a soţului ei, Sir Clifford, se “tenderness” which is opposed to her husband’s,
realizează în iubirea dintre ea şi paznicul de Sir Clifford’s coldness and insensitiveness, is
vânătoare. realized in the love between her and the
Povestea ei de dragoste cu Mellors este, gamekeeper.
de asemenea, în contrast cu toate experienţa Her love affair with Mellors is also in
anterioară pe care a avut-o ea cu bărbaţii . Este contrast to all the previous experience she has
o ruptură. Relaţiile din adolescenţă ale lui de had with men. It is a break. The adolescent
Connie şi sorei ei, Hilda, cu doi băieţi germani affairs of Connie and her sister, Hilda, with two
s-au bazat pe "atracţie mentală". Ei au "luat German boys had been based on “mental
emotia sexuală ca pe o senzatie, şi au rămas attraction “. They “ took the sex-thrill as a
libere ", senzaţia reală provenind din veşnica sensation, and remained free”, their real thrill
discuţie. Izbucnirea războiului i-au împins coming from the eternal talk. The outbreak of
înapoi în Anglia, unde acestea au intrat într-un war rushed them back to England where they fell
un grup din Cambridge de minţi liberale, unde l- in with a liberal-minded Cambridge group where
a găsit pe Clifford , reprezentant al vechii she found Clifford-representative of the old
aristocratii. S-au căsătorit şi, după luna de miere aristocracy. They married and, after one month’s
, Clifford a paralizat din cauza unei răni de honeymoon, Clifford was paralyzed by a war
război . Fundamentul acestei relaţii a fost din wound. The foundation of this relationship was
nou "mentalul ", sexul -a fost doar un accident, once again “mental” –sex was merely an
unul dintre procesele curioase, depăşite, accident, or an adjunct, one of the curious
organice ,care a persistat în propria obsolete organic processes which persisted in its
neîndemânare, dar nu a fost cu adevărat necesar own climsiness, but was not really necessary”On
"Cu privire la întrebarea vexată a paraliziei, the vexed question of the paralysis, Lawrence
Lawrence e însuşi comentează în A propos de himself comments in A Propos of Lady
Amantul Doamnei Chatterley ... "atunci când am Chatterley’s Lover…”when I read the first
citit prima versiune, am recunoscut că shilodirea version, I recognized that the lameness of
lui Clifford a simbolizat paralizia majorităţii Clifford was symbolic of the paralysis of most
bărbaţilor din clasa lui de azi." men of his sort or class today.”
În aventura ei cu Michaelis, scriitorul In her affair with Michaelis, the writer of
exploateaza maternalismul frustrat al lui bad plays exploits Connie’s frustrated
Connie. Ambele sunt extrem de egoiste în maternalism. Both of them are utterly selfish in
atitudinea lor, fiecare o priveşte pe cealaltăce their attitude; each one regards the other as a
doar ca pe un furnizor de senzaţii.Natura mere provider of sensations. The nature of this
acestei relaţii explică şi justifică discuţia relationship explains and justifies the satirically
prezentată satiric din Capitolul 4 unde sexul este presented discussion in Chapter 4, where sex is

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

108
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

redus la acelaşi nivel ca şi discuţiile, fără reduced to the same level as talk, with no deeper
implicaţii mai profunde..Senzaţia crescăndă de implications.
irealitate a lui Connie, culminând cu relaţia cu Connie’s increasing sense of unreality,
Michaelis, indică sterilitatea la care astfel de culminating in the Michaelis affair, indicates the
opinii pot conduce şi, ca şi discuţiile avansate sterility to which such views may lead and, as
despre sex , discuţia lărgeşte semnificaţia typically advanced talk about sex, the discussion
situaţiei neplăcute a lui Connie, astfel încât widens the significance of Connie’s personal
acesta să reprezinte o întreagă generaţie. predicament so that it stands for that of a whole
Intrarea efectivă în scenă a paznicului de generation.
vânătoare, ca intr-o piesa bine scrisă, este The actual entrance of the gamekeeper, as in
pregătită cu grijă. El aduce o schimbare a well written play, is carefully prepared. He
completă în viaţa lui Connie. Pentru femeie el brings about a complete change in Connie’s life.
este "graba bruscă a unei ameninţări de For the woman he is “thw sudden rush of a threat
nicăieri" (Capitolul 5), în sensul că el va distruge out of nowhere”(Chapter 5), in the sense that he
trecutul ei, îi va da un ritm în întregime nou de is to destroy her past, to give her a wholly new
viaţă şi îi va da ceea ce Lawrence numeşte , " rhythm of life and to give her what Lawrence
plenitudinea spontană, creativă de a fi "sau o calls, “spontaneous, creative fulness of being” or
viaţă plină de sens. Relaţia lor se dezvoltă din a meaningful life. Their relationship develops
nou dincolo de nivelul fizic şi moralitatea again beyond the physical level and the essential
esenţială a romanului nu este aceea a moralităţii morality of the novel is not that of a
convenţionale , nici inversiune ei simpla, ci conventional morality, nor its mere inversion,
moralitatea vitalistă a adevărului faţă de sine but the vitalist morality of truth to the self:once
sine: încă o dată avem material prezentat again we have material presented poetically
poetic, mai degrabă decât logic-el trebuie să fie rather than logically-it is to be understood
înţeles numai prin emoţii, care sunt ele însele merely through emotions, which are themselves
subiect , decât prin intelect. the subject matter, than through the intellect.
Modelul de iniţiere în conştiinţa de sine şi The pattern of initiation into self-awareness
împlinire este reiterat. Ca şi în cele mai multe and fulfilment is reiterated. Like in most of
dintre romanele lui Lawrence, iubitorii Lawrence’s novels, the lovers rediscover what
redescoperă ceea ce Birkin a numit "modul de Birkin has called”the way of freedom” which is
libertate", care este intrarea paradisiacă în pură |the paradisal entry into pure single being”, the
individualitate, sufletul individual, având individual soul taking precedence over love and
prioritate faţă de dragostea şi dorinţa de unire desire for union stronger than any pangs of
mai puternică decât orice izbucniri de emoţie, o emotion, a lovely state of free, proud singleness.
stare minunata de singularitate liberă, mândră. This state accepts the obligation of “the
Această stare acceptă obligaţia de "legătura permanent connection with others, and with the
permanentă cu alţii, şi cu celălaltl, se supune la other, submts to the yoke and leash of love, but
jugul şi lesa iubirii, dar nu-şi pierde niciodată never forfeits its own proud individual
propria mândră individualitate, chiar în timp ce singleness, even while it loves and yields.”
iubeşte şi cedează."
BIBLIOGRAPHY
BIBLIOGRAFIE 1. Blamires Harry,” A Short History of English
Literature”, Routledge,1984;
1. Blamires Harry,” A Short History of English
2. Carter, Ronald; McRae, John; „The Routledge
Literature”, Routledge,1984;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

109
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

2. Carter, Ronald; McRae, John; „The Routledge History Of Literature in English, Britain and Ireland”,
History Of Literature in English, Britain and Ireland”, Routledge,2001
Routledge,2001 3. Draper, Ronald, “D.H.Lawrence”, New York,
3. Draper, Ronald, “D.H.Lawrence”, New York, Twaine Publishers Inc, 1964.
Twaine Publishers Inc, 1964. 4. Fraser, G.S., “The Modern Writer and his World”,
4. Fraser, G.S., “The Modern Writer and his Harmondsworth, Middlesex, Penguin Books Ltd, 1967
World”, Harmondsworth, Middlesex, Penguin Books Ltd, 5. Lawrence, D.H., “Letters”, Leipzig, The Albatross,
1967 1938
5. Lawrence, D.H., “Letters”, Leipzig, The 6. Lawrence, D.H.,”The Rainbow”, Harmondsworth,
Albatross, 1938 Middlessex, Penguin Books, 1973
6. Lawrence, D.H.,”The Rainbow”, 7. Lawrence, D.H.,”Women in Love”,
Harmondsworth, Middlessex, Penguin Books, 1973 Hardsmondsworth, Middlessex, Penguin books, 1970
7. Lawrence, D.H.,”Women in Love”, 8. Pritchard, R.E., “D.H.Lawrence-Body of
Hardsmondsworth, Middlessex, Penguin books, 1970 Darkness”, Pittsburgh, University of Pittsburgh Press,
8. Pritchard, R.E., “D.H.Lawrence-Body of 1971
Darkness”, Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 9. Sanders, Andrew, „The Short History of English
1971 Literature”, Clarendon Press, Oxford, 1994
9. Sanders, Andrew, „The Short History of English
Literature”, Clarendon Press, Oxford, 1994

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

110
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

UNGHIURI DE ABORDARE A ANGLES TO APPROACH THE


STRATEGIEI DE CREȘTERE ÎNTR-O GROWTH STRATEGY IN A COMPANY
COMPANIE

Doina TATARU 87 Doina TATARU


Alina Georgiana Holt88 Alina Georgiana Holt

Abstract: Elaborarea unei strategii economice Abstract: Developing an economic strategy


reprezintă un proces dinamic şi complex, care necesită
represents a dynamic and complex process, involving
numeroase analize cu caracter cantitativ si calitativ, o
foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi plenty of quantitative and qualitative analyses, a deep
extern care pot influenţa activitatea întreprinderii. knowledge of internal and external factors which may
În literatura de specialitate se prezintă mai multe influence the entrepreneurial activity.
modele de elaborare a unei strategii economice. Acest The profile literature includes more models for
proces se realizează în patru etape, la care se adăuga și developing an economic strategy. This process covers four
activitatea finală de evaluare de control a strategiei. stages, also to be added the final activity to evaluate and
manage the strategy.
Cuvinte cheie: strategie, activitate
antreprenorială, companie, fezabilitate.
Keywords: strategy, entrepreneurial activity,
company, feasibility.

Strategiile economice ale întreprinderii si Company economic strategies and the


planul ca instrument de concretizare și plan as a tool for implementation and
realizare a lor accomplishment
Prima etapa Analiza situaţiei curente, The first stage - Analyze the current status,
necesită identificarea misiunii întreprinderii si requires the identification of the company
identificarea strategiei prezente si trecute, mission and the identification of the present and
respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi past strategies, respectively a diagnosis of the
trecute. present and past performance.
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea The identification of the mission focuses on
măsurii în care aceasta corespunde sau nu setting the level within the company responds to
misiunii fixate, dacă ea corespunde noilor the target mission, if this adjusts to the new
condiţii sau se impun anumite corecturi. conditions or other corrections are necessary.
Prin identificarea strategiei trecute si By identifying the present and past
prezente trebuie să se constate dacă acestea au strategies, steps are to be made so that to realize
fost aplicate corect şi dacă au corespuns sau nu if these have been safely implemented and
obiectivelor stabilite. responded or not to the settled objectives.
A doua etapă, Examinarea perspectivelor The second stage - Examine the future
pentru viitor, trebuie să permită stabilirea unui perspectives, must allow the setting of a long
set de obiective pe termen lung. În acest scop se term objectives package. In this respect, we must
face o analiza a situaţiei interne şi o analiză a start to analyze the internal situation and the

87
Cercetător III, dr., Centrul de Economia Industriei și Serviciilor - Academia Română
88
Preparator univ. drd. Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Facultatea de Relații Internaționale, Drept și
Științe Administrative

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

111
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

factorilor din mediul înconjurător care să ofere environmental factors meant to provide the
informaţiile necesare şi să se asigure, pe aceasta required pieces of information and to secure, on
bază, desprinderea setului de obiective pe this basis, the relevant long term objectives
termen lung, prin precizarea produselor care package, by pointing the products to be
urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe, a manufactured and delivered on markets, the
costurilor si preturilor, a produselor noi ce costs and prices, the new products ready to be
urmează a fi lansate pe piaţă s.a. launched on the market aso.
A treia etapa, Elaborarea unui set de The third stage - Develop a set of strategic
alternative strategice pentru viitor şi alegerea alternatives for the future and choose the
strategiei de urmat, presupune elaborarea unui strategy to be followed, requires the development
set de alternative strategice posibile, compararea of a possible strategic alternatives package,
acestora cu obiectivele prioritare fixate şi comparing them with the priorities set and
adoptarea strategiei economice de aplicat. adopting the economic strategy to be applied. To
Elaborarea setului de alternative strategice develop the set of strategic alternatives for the
pentru viitor presupune elaborarea în prealabil a future implies to previously develop a set of
unui set de alternative strategice la nivel de strategic alternatives at the level of a superior
organizaţie superioară şi a unor alternative organization and several strategic alternatives at
strategice la nivel de întreprindere. the level of the enterprise.
Etapa a patra, ,,Punerea strategiei The fourth stage - Put the adopted economic
economice adoptate în funcţiune”, necesită strategy into operation / implement it, requires to
stabilirea strategiilor funcţionale ce urmează a fi set the functional strategies which are to be
adoptate si precizarea măsurilor prin intermediul adopted and to specify the measures ment to
cărora să se acţioneze asupra factorilor de natură influence the organizational factors so that to be
organizatorică pentru a se crea condiţiile cele generated the best conditions favourable to
mai bune pentru punerea în funcţiune a strategiei implement the adopted strategy. The assesment
adoptate. Evaluarea strategiei trebuie să se facă of the strategy must be done based on objective
pe baza unor criterii obiective care să criteria designed to establish:
stabilească: 1. compatibility;
1. compatibilitatea; 2. consonance;
2. consonanţa; 3. advantage of application;
3. avantajul aplicării; 4. feasibility.
4. fezabilitatea. 1. The compatibility analysis must prove
1. Analiza compatibilităţii trebuie să arate that the adopted strategy corresponds with the
ca strategia adoptată corespunde cu misiunea şi mission and the goals set by the company.
scopurile definite de către întreprindere. 2. Consonance implies the existence of an
2. Consonanţa presupune existenţa unui agreement between the strategy content and the
acord între cuprinsul strategiei şi tendinţele major trends that occur in the environment which
majore care se manifestă în mediul înconjurător could harm the economic conditions of the
şi care pot afecta condiţiile economice ale sectors where the company operates.
ramurilor în care firma îşi desfăşoară activitatea. 3. The analysis of the application advantage
3. Analiza avantajului aplicării trebuie să it is supposed to demonstrate that the
demonstreze că aplicarea strategiei adoptate implementation of the adopted strategy provides
oferă avantaje întreprinderii în raport cu celelalte advantages to the company compared to the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

112
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

întreprinderi concurente sub aspectul folosirii other competing enterprises as regards the use of
unor resurse superioare, sub aspectul material, al superior resources, from the material point of
existentei unui personal cu o calificare view, considering the potential of a highly
superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele qualified personnel and the achieving of shares
prevăzute. on the target markets.
4. Fezabilitatea strategiei economice 4. Feasibility for the economic strategy
presupune ca firma poate să aplice cu succes implies that the company may successfuly apply
strategia adoptată, că pe lângă resursele de the adopted strategy, that - apart from the labor,
muncă, materiale şi băneşti dispune de material and financial resources - this has the
aptitudinile si competentele necesare, de required skills and competences, the
capacitatea de coordonare şi managementul coordination capacity and management to
întreprinderii integrare şi că stimulează şi integrate and that it stimulates and provides
motivează suficient personalul pentru realizarea enough incentives to the own employees for the
obiectivelor propuse. fullfilment of the settled objectives.

Strategii de creştere a unei întreprinderi Growth strategies for an enterprise


În funcţie de situaţiile concrete, strategia Depending on the specific
se manifestă printr-o varietate de tipuri. circumstances, the strategy is manifested
Strategia de creştere este unul din tipurile through a variety of types.
determinate de dinamica obiectivelor firmei. The growth strategy is one of a kind due
Dacă avem în vedere acest criteriu, identificăm to the dynamics of company objectives.
strategii de menţinere sau strategii de creştere. Considering this criterion, we can identify
Acestea din urmă pot fi la rândul lor strategii strategies for maintenance and growth
de creştere bazate pe acumulare şi bazate pe strategies. The latter could also be split into
inovare. Un alt criteriu de clasificare poate fi growth strategies based on accumulation and
receptivitatea la schimbare, în funcţie de care based on innovation.
strategiile pot fi de consolidare, imitative, Another classification criterion is the
inovative, inovaţionale. Dacă avem în vedere receptivity to change, depending on which
tipul obiectivelor, atunci strategiile se pot strategies are consolidation-oriented, imitative,
clasifica în strategii de piaţă, produs, innovative, innovating.
organizare, informaţionale. Există strategii If we take into consideration the type of
economice, tehnice, manageriale etc. objectives, then the strategies could be
Natura abordării îndeplinirii classified into market strategies, product
obiectivelor poate constitui un criteriu de strategies, organizational strategies and
clasificare potrivit căruia strategiile se împart în informational strategies. We could also
ofensive, defensive şi de menţinere. După sfera identify economic, technical, managerial aso
de cuprindere avem strategii globale şi parţiale. strategies.
Strategia de creştere a firmei cuprinde The nature of approaching the way the
următoarele elemente: objectives are accomplished might represent a
- Obiectivele; classification criterion according to which
- Metodele şi acţiunile practice de organizare; strategies are divided into the following:
- Managementul; offensive, defensive and of maintenance.
- Resursele necesare. If considering the coverage, we have global

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

113
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Obiectivele strategiei de creştere a firmei and partial strategies.


cuprind sarcini efective concrete care urmează The growth strategy of the company
să se realizeze de către firmă în cadrul unui includes:
orizont de timp. - Objectives;
Metodele şi acţiunile practice vizează în - Methods and practical actions to follow;
mod concret direcţiile pe care trebuie să vânzare - Necessary resources and
pe piaţa mondială a propriilor produse; - Management.
Situaţia resurselor de forţă de muncă, The objectives of the growth strategy
existentă sub raport numeric şi calitativ precum şi include concrete effective tasks to be achieved
preocupările viitoare pentru determinarea by the company within a timing horizon. The
necesarului de personal, modului de recrutare, methods and practical actions refer specifically
selectare, încadrare şi pregătire profesională a to the directions that should be followed to trade
acestora; own products on the international market.
- Piaţa şi evoluţia acesteia necesită studierea Required resources refer mainly to the labor
temeinică a cererii şi ofertei, cunoaşterea şi force available as number and quality as well as
supravegherea permanentă a lor, pentru ca pe to the future perspective in measuring the
această cale mana gerul să poată adopta decizii necessary personnel, the way to recruite, select,
corecte cu privire la producţia societăţii sale; assign and train it. The managerial policy
- Ciclul de viaţă al produselor în vederea focuses on the market, products and partners.
reînnoirii produselor şi schimbării de atitudine a The market and its evolution require a thorough
consumatorilor; research of the offer and demand, a close
- Politica partenerilor interni şi externi. knowledge and a current monitoring of these so
Factorii enumeraţi acţionează în strânsă that the manager to be able to take fair decisions
interdependenţă şi se influenţează reciproc. regarding the production of his company.
Punctul de plecare în stabilirea strategiei Product life cycle is watched in order to renew
financiare a firmei este analiza performanţei the products and influence the consumer attitude.
actuale şi stabilirea de obiective pentru viitor. As concerns the business partners, both local and
Apoi, trebuie definite resursele necesare, cum external parteners are important for the company
se vor obţine ele şi cum trebuie folosite pentru a success.
atinge obiectivele stabilite şi anume creşterea The above aspects/factors work in close
firmei. interdependence and influence each other.
Din această perspectivă, managementul Regarding the company financial
financiar presupune: strategy, the starting point is to analyze the
a) obţinerea de fonduri de la asociaţi sau current performance and to set the objectives for
creditori (activităţile financiare); future. After that, the required resources should
b) investirea lor în diverse componente be defined, the way these could be obtained and
necesare desfăşurării activităţilor firmei used so that the set targets to be reached –
(activităţile de investiţii); namely, the company growth.
c) generarea de profituri prin toate From this perspective, the financial
activităţile componente ale lanţului valoric al management involves:
firmei: aprovizionare, producţie, marketing. a) Getting funds from associates or creditors
Vânzări, service şi management. (the financial activities);
Uneori, întreprinzătorii sunt tentaţi să b) Investing the funds into different

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

114
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

înceapă evaluarea oportunităţilor de afaceri din components necessary to carry the company
analiza rapoartelor financiare sau bugetelor. activities on (investment activities);
După ce oportunitatea a fost bine evaluată c) Generating profits through all activities
şi după ce toate resursele necesare au fost that belong as components to the value chain of
identificate, abia atunci este momentul să se the company: supply, production, marketing,
analizeze de ce tip de resurse este nevoie şi sales, service and management.
când. Sometimes, entrepreneurs are tempted to
Strategia financiară a unei firme trebuie să begin evaluating the business opportunities by
se bazeze pe răspunsuri la întrebări precum: analysing the financial reports and the budgets.
- Este necesar ca Întreg capitalul să After a deep evaluation of the opportunity
provină din buzunarul propriu? and when all necessary resources have been
- Este mai bine să ne luăm un partener? identified, it is the real time to analyze the type of
- Cât control am pierde în acest caz? required resources and the timing for them.
- Ar fi bine să facem un Împrumut? Ce tip The financial strategy of a company should
de fonduri? Cât? base on answers to questions such as:
- Putem folosi credite pe termen scurt? În ce - Do we need to get the entire funding from
condiţii ? own pocket?
- Pot fi împărţite riscurile financiare - It is better to take a partner?
majore? Pot fi eliminate ? - How much do we lose control in this case?
Când soseşte momentul să analizăm - Would it be useful to make a loan? Which
necesităţile financiare, este important să type of funds? How much?
realizăm că disponibilul bănesc, numerarul este - Would it be recommendable to use short
sângele oricărei afaceri. Orice firmă, indiferent term credits? On what terms?
de mărimea ei, se mişcă datorită disponibilului - Can we share the major financial risks? Or
bănesc, nu a profitului. could we avoid them?
Am putea spune că valoarea operaţională a When it comes to analyze the financial
unei firme este determinată de fluxurile de necessities, it is important to realize that the
disponibil bănesc pe care le generează. Venitul available money, the cash is the blood of any
net al firmei este important, dar fără numerar business. Any kind of company, no matter the
firma va trebui să-şi întrerupă activitatea. size, operates thanks to the available cash, not due
Dividendele şi salariile trebuie să fie plătite în to profits.
numerar şi disponibilul bănesc este, de We could say that the operational value of a
asemenea, necesar pentru a cumpăra activele company is determined by the available cash
necesare continuării activităţilor. flows this generates. The net income of the
Deci, obiectivele managementului financiar company is important, but without cash the
trebuie să fie acelea de a se asigura că firma are company should stop its activity. The dividends
un flux de numerar corespunzător, precum şi o and wages must be paid in cash and the available
marjă bună a profitului. . money is, also, necessary in order to buy the
Resursele financiare sunt, aproape required assets to continue activities.
întotdeauna, limitate. Este foarte important să Therefore, the objectives of the financial
evaluăm cu atenţie nevoile financiare ale firmei management should focus on providing the
şi să prevedem momentul când vor fi necesare company with appropriate cash flow as well as a
noi fonduri. . good margin of profit.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

115
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Managerii trebuie să elaboreze planuri financiare detalia te pentruresources


The financial a vedea ceare,
fonduri voralways,
almost fi utilizate, cân
La nivelul firmei putem identifica trei limited. It is very important to carefully evaluate
politici financiare : the financial resources of the company and to
1. Politica de investiţii (interne şi/sau foresee the moment to require new funding.
externe); The managers need to elaborate detailed
2. Politica de finanţare (surse proprii şi/sau financial plans in order to predict the type of
împrumutate); funds to be used, the timing to use them and with
3. Politica de dividende (distribuire şi/sau what results:
reinvestire de dividende). Three financial policies are to be
Accesul la capital este o problemă distinguished within a company:
permanentă cu care se confruntă IMM-urile, în 1.The investment policy (internal and/or
special datorită faptului că nu pot oferi garanţiile external);
pe care le cer în mod tradiţional creditorii. 2.The funding policy (own sources and/or
Pentru a rezolva aceasta problema, pentru IMM- loans);
uri s-a impus acordarea unui tratament favorabil 3.The dividend policy (distribution and/or
pentru anumiţi investitori, precum fondurile reinvestment of dividends).
regionale, companii cu capital de risc si business Acces to capital is a permanent problem the
angels ( persoane sau grupuri de persoane cu small and medium enterprises (SMEs) face,
activitate obişnuită de investiţii cu capital de especially due to the fact that these cannot
risc, care investesc capital în afaceri necotate), provide the guarantees traditionally required by
fără ca întreprinderile să-şi piardă statutul de creditors. In order to get this issue solved, the
IMM. SMEs have been imposed to grant a favourable
In general, se evidențiază două modalităţi treatment for certain investors, as: regional
principale de finanţare: din veniturile funds, companies of risk capital and business
personale şi din creditele bancare. „angels” (persons or groups of people operating
Mărimea fondurilor ce urmează a fi investment common activities with risk capital,
investite depinde, în primul rând, de natura şi who invest capital in non quoted businesses),
amploarea afacerii. Astfel, Întreprinzătorul without being in the position of losing the status
trebuie să-şi asigure banii necesari creării of SME.
celor trei tipuri principale de capital: Usually, there are recognized two main
a) Capitalul fix - imobilizat În active fixe ways of financing: from personal incomes and
- cu rol de formare a fondurilor permanente ale from bank credits.
firmei, constituind infrastructura - suport a The size of the funds to be invested
afacerii; depends, first of all, on the nature and the scale
b) Capitalul circulant - reprezentând of the business. So, the entrepreneur must secure
fondurile temporare ale firmei - asigură the necessary money to generate the three main
continuitatea desfăşurării activităţii; types of capital:
c) Capitalul pentru dezvoltare, afectat a) The fixed capital - representing the fixed
extinderii afacerii, schimbării direcţiei iniţiale a assets – with a role of forming permanent fund
activităţi sau diversificării acesteia. company, is the infrastructure – a business
În ipoteza separării nete a politicii de support;
investiţii de politica de finanţare financiar b) The circulating capital – representing the
fundamental spune că : pentru orice proiect de temporary funds of the company – provides

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

116
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

investiţii, piaţa financiară oferă suficiente continuity of the business;


oportunităţi de procurare a capitalului necesar. c) The development capital – destined to
Pe baza acestui postulat a fost determinat extend the business, to change the initial purpose
criteriul principal de selecţie a proiectelor de of the activity or to diversify this.
investiţii: "maximizarea valorii actuale nete In the event of separating the net investment
VAN" . Astfel se va alege proiectul de policy from the financing policy, the basic
investiţii care are VAN cea mai mare financial principle says that the financial market
(independent de modul de finanţare), Întrucât provides enough opportunities to obtain the
aceasta va determina maximiza rea valorii necessary capital for any investment project.
economice a firmei. Based on this postulate, the main criterion
În politica de finanţare, alternativele de elaborated for selecting the investment projects
decizie pot fi : is: ”maximizing the net present value (NPV)”.
1. Surse interne ce reprezintă volumul brut So that, the investment project with the highest
al numerarului generat de operaţiunile firmei şi NPV will be chosen (regardless the financing
În care fluxul de numerar este vital. Tot sursă ways), assuming that in this way the economic
internă este şi vânzarea unor active fixe sau a value of the company will get maximized.
unor stocuri. The funding policy benefits from two
Cu alte cuvinte sursele interne rezultă din decision options, using internal and external
autofinanţare (amortizări plus profit) şi din sources:
dezinvestire (cesiuni) de active fixe şi circulante. 1.The internal sources – represents the
2. Surse externe, respectiv atragerea de gross volume of the cash generated by company
capitaluri din afara societăţii (economisirea operations. The cash flow is vital. We could
publică, capitalurile bancare). La rândul lor, consider as internal source the sale of certain
sursele externe pot fi proprii (atragerea de fixed assets or stocks, as well.
capital de la acţionari sau asocia) sau In other words, the internal sources come
împrumutate (de la bancă sau de la investitori). from self-financing (amortizations plus profit)
Deci, sursele externe se referă la and from disinvestment (disposals) of fixed
împrumuturi cu un capital pasiv şi la asocierile assets and circulating assets.
cu un capital pe bază de echitate. 2.The external sources – focus on capitals
Criteriul de selectare a uneia sau alteia, sau taken from outside the company (the public
a unei combinaţii dintre ele este costul mediu savings, the bank capitals). In their turn, the
ponderat al capitalului firmei, mai precis costul external sources split into own funds (raising
marginal al capitalurilor suplimentare, necesare capital from shareholders or associates) or
finanţării proiectelor de investiţii. borrowed (loans from the banks or from
Din acest punct de vedere, autofinanţarea investors).
este mai ieftină şi la creditele bancare şi la Therefore, the external sources refer to
împrumutul obligator se pot obţine costuri pasive capital loans and to ventures with an
relativ reduse, dacă rata de datorare este equity based capital.
rezonabilă: Datorii / Capitaluri proprii =1. The selection criterion for one or another
Cele mai costisitoare rămân atragerile de source or for a combination among these is the
capital nou de la acţionari, care însă prezintă company's weighted average cost of capital,
avantajul Îmbunătăţirii structurii financiare ie/namely the marginal cost of additional capitals
(creşterea ponderii capitalurilor proprii), oferind necessary to finance the investment projects.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

117
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

astfel noi posibilităţi de finanţare de dezvoltării. From this point of view, self-financing is
Tendinţa inovatoare, de agregare a deciziei cheeper and both for bank credits and mandatory
de finanţare cu decizia de investiţii a condus la loan could be obtained rather low costs if the
un alt criteriu de relaţie a proiectelor de debt rate is reasonable: Debts / Equity = 1.
investiţii, şi anume valoarea actuală netă ajustată The most expensive remains to raise new
VANA, care ia în calcul şi oportunităţile oferite capital from shareholders, although this brings
de piaţa financiară. the benefit of improving the financial structure
In principiu, (increasing the share of equity), providing in this
VANA = VAN de investiţii + VAN de way new possibilities for funding the
finanţare. development.
In aceste condiţii, alternativele de decizie se The innovative tendency to aggregate the
multiplică. De exemplu, o VAN de financing decision with the investment decision
investiţii negativă poate fi compensată de o has led to another correlation criterion in
VAN de finanţare pozitivă (investiţie pentru investment projects, namely the adjusted net
sectorul public - construirea unei parcări - care present value (ANPV), which takes into account
este Însoţită de facilităţi fiscale sau subvenţii also the opportunities offered by the financial
publice). market.
Politica de dividende priveşte decizia In principle,
adunării generale a asociaţiilor de distribuire a ANPV = investment NPV + financing NPV
dividendelor şi/sau de reinvestire a acestora în Under these circumstances, the decision
dezvoltarea firmei. alternatives multiply themselves. Thus, a
Pe de o parte, distribuirea de dividende negative investment NPV could be compensated
creează imaginea unei firmei rentabile şi by a positive financing NPV (an investment for
remuneratorii pentru capitalurile proprii, the public sector – e.g. the construction of a
conducând în final la creşterea Încrederii parking lot – to be accompanied by fiscal
publicului faţă de sursele firmei şi la creşterea incentives or subsidies).
valorii de piaţă a firmei. The dividend policy regards the decision
Pe de altă parte, reinvestirea profituri/or taken by the general assembly of associations for
nete conduce la creşterea autonomiei financiare, dividend distribution and /or reinvestment for the
la creşterea capacităţii de autofinanţare, la company development.
îmbunătăţirea structurii financiare a capitalului, On one hand, the distribution of dividends
firma dezvoltând astfel un potenţial superior de generates the image of a profitable and
susţinere a propriei dezvoltări (prin autofinanţare remunerative for equity company, ultimately
dar şi prin capacitatea sporită de apelare la leading to increased public confidence towards
credite). the company sources and increasing the market
Putem spune că alternativa reinvestirii value of the firm.
integrale sau parţiale a profitului net În On the other hand, reinvesting the net
finanţarea proiectelor de investiţii ale firmei, profits leads to an increased financial autonomy,
face parte din politica de finanţare. De aceea se to a higher self-financing capacity, improves the
consideră că politica de dividend face parte din capital financial structure, the company
politica de finanţare a creşterii şi dezvoltării developing in this way a superior potential in
firmei. supporting its own development (through
increased cash flow and the ability to call in

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

118
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

BIBLIOGRAFIE loans).
1. Harris J., The Best Companies Work in Canada, We can say that the alternative of
Strategic Advantages Toronto, 2005.
reinvesting entirely of partially the net profit in
2. Nicolescu O., I. Verboncu, Fundamentele
managementului organizaţiei, Editura Tribuna Economică, the financing of the company investment
Bucureşti, 2002 projects is part of the financing policy. That is
3. Talbot, M. Make Your Mission Statement Work: why one could appreciate the dividend policy as
How to Identify and Promote the Values of Your part of the funding policy for the company
Organization, Oxford, How to Books, 2000
growth and development.
4. Verboncu, I Cum conducem?, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000.
BIBLIOGRAPHY
1. Harris J., The Best Companies Work in Canada,
Strategic Advantages Toronto, 2005.
2. Nicolescu O., I. Verboncu, Fundamentele
managementului organizaţiei, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002
3. Talbot, M. Make Your Mission Statement Work:
How to Identify and Promote the Values of Your
Organization, Oxford, How to Books, 2000
4. Verboncu, I Cum conducem?, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

119
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

STRATEGIA DE PIAŢĂ, NUCLEUL MARKET STRATEGY, NUCLEUS OF


POLITICII DE MARKETING THE EDUCATIONAL MARKETING
EDUCAŢIONAL POLICY

„It is more important to do what is „It is more important to do what is


strategically right than what is immediately strategically right than what is immediately
profitable”. Philip Kotler profitable”. Philip Kotler

Andreea - Mihaela Văduva89 Andreea-Mihaela Văduva

Abstract Abstract
Piaţa educaţională este o nişă viabilă şi profitabilă The educational market is a viable and profitable
pe care puţine instituţii îşi pot permite să o ignore, dar niche that few institutions could ignore, but it could be
aceasta poate fi evazivă şi dificil de ţintit, care necesită evasive and difficult to reach, needing innovating solutions
soluţii inovatoare şi instrumente unice. and unique tools.
Strategia de marketing educaţional trebuie să aibă The educational marketing strategy should have as a
ca obiectiv principal construirea notorietăţii brandului main purpose the construction of the notoriety of the
instituţiei şi vinderea produsului printr-o abordare unică. institution brand and the sale of the product by a unique
Strategia de piaţă a politicii de marketing approach.
educaţional este o strategie amplă atât prin natura The market strategy of the educational marketing
obiectelor, cât şi prin amploarea angajamentului material policy is a wide strategy both by means of the nature of
şi organizatoric. Reprezintă punctul de pornire pentru objects and by means of the emphasis of the material and
toate celelalte strategii şi urmăreşte însăşi finalitatea organisational commitment.
activităţii instituţiei de învăţământ. Succesul strategiei
este subordonat realismului ei, gradului ei de
fundamentare, eficienţei mijloacelor utilizate.

The market strategy of the educational


Strategia de piaţă a politicii de marketing
marketing policy is a wide strategy both by
educaţional este o strategie amplă atât prin
means of the nature of objects and by means of
natura obiectelor, cât şi prin amploarea
the emphasis of the material and organisational
angajamentului material şi organizatoric.
commitment. It represents the start for all the
Reprezintă punctul de pornire pentru toate
other strategies and it actually follows the ending
celelalte strategii şi urmăreşte însăşi finalitatea
of the activity of the educational institution. The
activităţii instituţiei de învăţământ. Succesul
strategy success is subordinated to its realism, to
strategiei este subordonat realismului ei,
its funding degree, to the efficiency of the used
gradului ei de fundamentare, eficienţei
means.
mijloacelor utilizate.
The famous German professor Heribert
Reputatul profesor german Heribert Meffert
Meffert suggests a series of criteria that could be
propune o serie de criterii care ar putea fi avute
considered, depending on the case, in order to
în vedere, de la caz la caz, pentru a stabili
establish the strategical marketing orientation of
orientarea strategică de marketing a
the social organizations: “establishing the
organizaţiilor sociale: „stabilirea pieţelor vizate,
referred markets, establishing the type of action

89
Andreea – Mihaela Văduva, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, domiciliu: Str. 1 Decembrie
1918, bl 108, sc.3,ap1,Târgu-Jiu, Tel: 0040767771140, andreeamihaela.vaduva@yahoo.com.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

120
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

stabilirea formei de acţiune asupra grupurilor- on the target-groups, establishing the attitude to
ţintă, stabilirea atitudinii faţă de concurenţi, the competitors, establishing the attitude to the
stabilirea atitudinii faţă de distribuitori, distributors, establishing the centroid in using
stabilirea centrului de greutate în utilizarea the marketing tools" (Zaharia, Răzvan, 2001, p.
instrumentelor de marketing" (Zaharia, Răzvan, 208) .
2001, p. 208) . 1. Establishing the referred markets in
1. Stabilirea pieţelor vizate în cadrul frame of the educational marketing supposes
marketingului educaţional presupune stabilirea establishing the interesting target-groups for the
grupurilor-ţintă de interes pentru instituţia de educational institution, finding the problems
învăţământ, constatarea problemelor cu care se faced by it and identifying the existent solutions
confruntă aceasta şi identificarea soluţiilor for solving these problems.
existente pentru rezolvarea acestor probleme. An extremely important aspect in selecting
Un aspect deosebit de important în the beneficiaries is segmenting the market
selectarea beneficiarilor este segmentarea pieţei depending on criteria referring to their age,
în funcţie de criterii care se referă la vârsta, nationality, incomes, environment, and
naţionalitatea, veniturile, mediul, localitatea de residence. For the educational institutions
domiciliu ale acestora. Pentru instituţiile de (kindergartens, schools, high schools, public or
învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, private universities) „it is important to know the
publice sau private) „este important să cunoască extent of the promotion they are to instruct,
dimensiunile promoţiei pe care urmează să o being necessary to follow he birth rate, but also
instruiască, fiind necesară urmărirea ratei the one of the population migration between
natalităţii, dar şi a migraţiei populaţiei între different areas and even, in case of the private
diferite zone şi chiar, în cazul unităţilor de educational units, the evolution of the incomes
învăţământ private, evoluţia veniturilor of different segments of the population”
diferitelor segmente ale populaţiei” (Zaharia, (Zaharia, Răzvan, 2001, p. 70). It is very
Răzvan, 2001, p. 70). De maximă importanţă în important, in choosing the target-groups, the
alegerea grupurilor-ţintă este şi nivelul de training level, the education type, the accepted
pregătire, tipul educaţiei, normele etice şi morale ethical and moral norms, the spoken language,
acceptate, limba vorbită, criterii în funcţie de criteria depending on which we should establish
care trebuie stabilite cele mai potrivite mijloace the most adequate means of attracting the
de atragere a grupului-ţintă vizat (Zaharia, referred target-group (Zaharia, Răzvan, 2001, p.
Răzvan, 2001, p. 70). Ne referim în aceste cazuri 70). In these cases, we refer to the main target-
la principalele grupuri-ţintă ale unei instituţii de groups of an educational institution; for
învăţământ; de exemplu, pentru o universitate example, for a university, these are represented
acestea sunt reprezentate de elevii de liceu care by the high-school pupils that could access its
ar putea accesa oferta educaţională a acesteia, educational offer, the current students or the
studenţii actuali sau absolvenţii care ar putea graduates who could choose again post-
opta din nou pentru cursuri postuniversitare, university, PhD or post-PhD classes in frame of
doctorale sau postdoctorale în cadrul aceleiaşi the same institutions or who could even support
instituţii sau care ar putea chiar să sprijine the financing of the university by means of the
finanţarea universităţii prin intermediul firmelor firms where they work (firms benefiting from the
unde sunt angajaţi (firme care beneficiază de educational human capital – graduate) (Zaharia,
capitalul uman educaţional – absolventul) Răzvan, 2001, p. 75).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

121
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

(Zaharia, Răzvan, 2001, p. 75). Other categories of target-groups referred


Alte categorii de grupuri-ţintă vizate de o by an educational institution are:
instituţie de învăţământ sunt:  Subscriptors (Zaharia, Răzvan, 2001, p.
 Subscriptorii (Zaharia, Răzvan, 2001, 75) – natural persons, institutions, organizations
p. 75) – persoane fizice, instituţii, organizaţii that financially contribute to the good
care contribuie financiar la buna desfăşurare a development of the activity in frame of the
activităţii în cadrul instituţiei. În stabilirea institution. In establishing their structure, we
structurii acestora, se iau în considerare o serie consider a series of criteria such as: “their
de criterii precum: „amplasarea geografică a geographical placement, the nature of their
acestora, natura contribuţiei lor (materială sau contribution (either material, or financial), the
financiară), mărimea contribuţiilor într-o size of the contributions in a certain lapse of
anumită perioadă de timp, tipul de subscriptor time, the subscriptor type (natural person,
(persoană fizică, juridică sau statul) şi ponderea juridical entity or the state) and the weight of the
contribuţiilor aduse de fiecare tip în parte.” contributions brought by every type.”
 Prescriptorii (Zaharia, Răzvan, 2001,  Prescriptors (Zaharia, Răzvan, 2001, p.
p. 76)– ca şi grup-ţintă de interes pentru 76) – as an interesting target-group for the
instituţia de învăţământ – sunt acele persoane educational institution – there are those natural
fizice sau juridice care sunt în măsura să persons or juridical entities that are able to
influenţeze comportamentul altor persoane sau influence the behaviour of other persons or that
le pot determina pe acestea să ofere sponsorizări may determine them to offer sponsorships or
sau donaţii în sprijinul activităţii educaţionale. donations in order to support the educational
În cazul nostru, acest grup poate fi reprezentat activity. In our case, this groups may be
de mass-media (prin mediatizarea ofertei represented by mass-media (by mediatising the
educaţionale, se poate influenţa beneficiarul în educational offer, we may influence the
alegerea unei instituţii de învăţământ), beneficiary in choosing an educational
sindicatele din educaţie existente sau chiar institution), the existent trade unions in
învăţătorul/profesorul care poate juca un rol education or even the institutor/professor may
decisiv în accesarea de către beneficiari a unei have a decisive role in accessing by the
anumite oferte educaţionale ale unei instituţii de beneficiaries a certain educational offer of an
învăţământ. educational institution.
 Militanţii (voluntarii) (Zaharia,  Militants (volunteers) (Zaharia,
Răzvan, 2001, p. 76): „o mare importanţă o Răzvan, 2001, p. 76): „a big importance is
prezintă militanţii care îndeplinesc sarcini în presented by the militants accomplishing targets
virtutea cărora intră în contact cu grupurile-ţintă, under which they have contact with the target-
având atribuţii asemănătoare forţelor de vânzare groups, having attributions similar to the selling
din marketingul clasic.” Aceştia prestează aceste forces in the classic marketing.” They perform
activităţi în mod gratuit şi pe bază de voluntariat, these activities freely and based on volunteering,
singura recompensă fiind din punct de vedere the only reward being moral. For example, the
moral. Spre exemplu, asociaţiile studenţeşti students associations (target-groups that benefit
(grupuri-ţintă care beneficiază sau au beneficiat or that had benefited from the educational
de serviciile educaţionale) pot deţine un rol services) may own an important role in the
important în activitatea de marketing a unei marketing activity of a university.
universităţi.  Competitors. An absolutely necessary

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

122
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

 Concurenţii. Un element absolut element in accomplishing the educational


necesar în realizarea strategiei de marketing marketing strategy is represented by the careful
educaţional îl reprezintă cercetarea cu atenţie a research of the competition in the educational
concurenţei în sfera educaţională, şi astfel field, and thus, by the identification of its strong
identificarea punctelor forte şi punctelor slabe points and of the weak ones in order to improve
ale acesteia în vederea îmbunătăţirii propriei its own strategy, so that the competition is an
strategii, întrucât concurenţa se constituie într-o essential component in spotlighting the
componentă esenţială în evidenţierea avantajelor advantages offered by every institution and in
oferite de fiecare instituţie în parte şi în adopting certain measures of
adoptarea unor măsuri de îndreptare/ correction/improvement of the situation in this
perfecţionare a situaţiei din această sferă. field.
Pe de altă parte, astăzi, concurenţa la nivelul On the other hand, nowadays, the
tuturor segmentelor cererii educaţionale poate competition at the level of all the segments of the
presupune o competiţie inegală cu marile educational demand may suppose an unequal
instituţii de învăţământ. Spre exemplu, între competition with the great educational
universităţi, concurenţa este determinată, „pe de institution. For example, between the
o parte de disputa pentru supremaţie între universities, the competition is determined “on
centrele universitare tradiţionale şi, pe de altă one hand, by the dispute for supremacy between
parte, de reticenţa centrelor universitare mari the traditional university centres and, on the
faţă de centrele universitare înfiinţate după other hand, by the reticence of the great
1990” (Gorun, Adrian, 2010, p. 111). university centres to the university centres
O altă problemă o reprezintă „coexistenţa settled after 1990” (Gorun, Adrian, 2010, p.
învăţământului universitar public, (…) cu 111).
învăţământul privat, aflat încă în proliferare din Another problem is represented by the
diverse motive (exigenţă scăzută, facilităţi ce ţin “coexistence of the public university education,
în multe cazuri de concurenţa neloială, dorinţa (…) with the private education, still placed in
multor persoane de a obţine fetişul – diploma – proliferation because of different reasons
în timp scurt, legislaţie permisivă pentru (decreased exigency, facilities related, in many
învăţământul din sfera privată, incapacitatea cases, to the unfair competition, many persons’
instituţională a universităţii publice de a prelua desire to get the fetish – the diploma – in a short
toate segmentele de cerere, etc.) ” (Gorun, time, a permissive legislation for the private
Adrian, 2010, p. 109). education, the institutional incapacity of the
Politica de marketing educaţional prin care public university to take over all the demanding
instituţia de învăţământ poate să domine segments, etc.) ” (Gorun, Adrian, 2010, p. 109).
concurenţa în sfera ei de referinţă, trebuie să The educational marketing policy by means
urmărească: of which the educational institution can
- exercitarea influenţei asupra nivelului şi dominate the competition in its reference field,
structurii cererii; should follow:
- „fasonarea” ofertei astfel încât instituţia să - The exertion of the influence on the
se poată folosi de avantajele din zona ei de level and structure of the demand;
acţiune; - “to mould” the offer so that the
- măsurarea corectă a capacităţilor oferite, institution could use the advantages in its action
stabilirea nivelului resurselor materiale, umane area;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

123
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

şi financiare, astfel încât instituţia să controleze - The correct measuring of the offered
competiţia în spaţiul ei de referinţă; capacities, establishing the level of the material,
- realizarea riguroasă a previziunii de human and financial resources so that the
piaţă, estimări cât se poate de precise ale institution could control the competition in its
potenţialului cererii pe termen mediu şi lung, la reference space;
proiectarea produsului educaţional (Gorun, - The rigorous accomplishment of the
Adrian, 2010, p. 111). market prognostic, estimations as exact as
 Prestatorii de servicii (Zaharia, Răzvan, possible of the demand potential on an average
2001, p. 78) sunt acele grupuri-ţintă angajate de and long term, when projecting the educational
instituţia de învăţământ în scopul soluţionării product (Gorun, Adrian, 2010, p. 111).
unor probleme specifice: agenţii de publicitate,  Service performers (Zaharia, Răzvan,
firme de transport, firme de consultanţă, pază şi 2001, p. 78) are those target-groups contracted
protecţie, agenţii de servicii poştale şi de by the educational institution in order to solve
curierat. certain specific problems: advertising agents,
 Organismele publice: structuri de transport firms, consultancy, security and
supraveghere şi control al activităţii instituţiei de protection firms, postal services and courier
învăţământ. Există astfel de structuri, în services.
domeniul educaţiei, în funcţie de specificul  Public organisms: structures of
fiecărui tip de activitate realizat: ARACIS, surveying and controlling the activity of the
CNCSIS, Consiliul Naţional pentru Reformă a educational institution. There are such structures,
Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a in the educational field, depending on the
Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor specific of every accomplished activity type:
Universitare, Consiliul Naţional pentru ARACIS, CNCSIS, National Council for
Finanţarea Învăţământului Superior, Consiliul Educational Reform, National Council for Titles,
Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Diplomas and University Certificates
Preuniversitar de Stat, Consiliul Naţional al Certification, National Council for Financing the
Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior , State Pre-University Education, National
etc. Council of Scientific Research of the Higher
Referitor la constatarea problemelor cu care Education, etc.
se confruntă instituţia de învăţământ şi Referring to finding the problems faced
identificarea soluţiilor existente pentru by the educational institution and identifying the
rezolvarea acestor probleme, unele dintre existent solutions for solving these problems,
acestea se referă la existenţa unei hibridări a some of them refer to the existence of a
specializărilor, cât şi o fragmentare accentuată a crossbreeding of the specializations, and also
lor la nivelul agenţilor ceea ce conduce la o serie their emphasised fragmentation at the agencies
de dificultăţi pentru instituţia de învăţământ, mai level, fact that leads to a series of difficulties for
ales „în condiţiile birocraţiei stufoase ce the educational institution, especially “in the
caracterizează introducerea unor programe noi”. conditions of the bushy bureaucracy featuring
Astfel, o universitate – de exemplu – „va aplica the introduction of certain new programmes”.
programe de studii pe domenii mai largi, Thus, a university – for example – “will apply
insistând pe dezvoltarea capacităţilor privind studies programmes on larger fields, insisting on
transferul de deprinderi cognitive”. Pentru the development of the capacities regarding the
evitarea dezechilibrelor pieţei forţei de muncă transfer of cognitive skills”. In order to avoid the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

124
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

(neacoperirea cu specialişti a anumitor sectoare imbalances of the manpower market (non-


sociale în plină evoluţie, „producerea” de covering with specialists certain evolving social
absolvenţi - potenţiali şomeri în cazul în care o sectors, “producing” graduates – potential
serie de specializări nu mai sunt căutate, întrucât unemployed people if a series of specializations
„sectorul privat rămâne pe mai departe o are not wanted anymore, whereas “the private
necunoscută, generând incertitudini”), este sector continues to be unknown, generating
indispensabilă o bună cunoaştere a cererii care incertitude”), it is indispensable a good
capătă forme din ce în ce mai multiple şi mai knowledge of the demand getting more and more
variate (Zaharia, Răzvan, 2001, p. 108). multiple and different forms (Zaharia, Răzvan,
2. Stabilirea formei de acţiune asupra 2001, p. 108).
grupurilor-ţintă. În acest scop, Meffert propune: 2. Establishing the action form on the
strategia nediferenţiată, strategia diferenţiată target-groups. In this purpose, Meffert suggests:
sau strategia concentrată. (Zaharia, Răzvan, undifferentiated strategy, differentiated strategy
2001, p. 208). or focused strategy. (Zaharia, Răzvan, 2001, p.
Strategia nediferenţiată, în marketingul 208).
educaţional, are la bază încercarea de atragere a The undifferentiated strategy, in the
majorităţii potenţialilor beneficiari prin tratarea educational marketing, is based on the attempt to
unor teme cu caracter general şi recomandarea attract most of the potential beneficiaries by
unor soluţii larg consimţite. Cele mai treating certain general themes and
prestigioase instituţii de învăţământ sunt cele recommending certain largely consented
care ar putea utiliza acest tip de strategie solutions. The most prestigious educational
deoarece acestea se pot folosi de imaginea deja institution are the ones that could use this type of
creată în rândul grupurilor-ţintă, instituţii care strategy because they could use the image
nu-şi pot permite nesatisfacerea nevoilor already created among the target-groups,
beneficiarilor, întrucât aceasta ar putea conduce institutions that could not allow the non-
la afectarea credibilităţii instituţiei în sine sau satisfaction of the beneficiaries’ needs, whereas
chiar îndepărtarea potenţialilor beneficiari. this could lead to affecting the credibility of the
Instituţia de învăţământ cu reputaţie în sfera institution itself or even the dismissal of the
educaţională încearcă, prin oferta educaţională, potential beneficiaries. The educational
să răspundă concret la aşteptările grupului-ţintă institution having a reputation in the educational
de interes îndeosebi pentru faptul că „are tot field attempts, by means of the educational offer,
interesul de a menţine statu-quo-ul”. „Orice to concretely answer to the expectations of the
încercare de segmentare a ţintei (...) este (...) interesting target-group especially because “it is
doar costisitoare şi ineficientă, dar chiar riscantă very interested to keep the statu-quo”. “Any
şi contraproductivă”(Zaharia, R., 2001, p. 204). attempt of segmenting the target (...) is not (...)
Strategia diferenţiată este de fapt o strategie only expensive and inefficient, but even risky
de atac în care resursele educaţionale (timp, and counter-productive” (Zaharia, R., 2001, p.
eforturi şi costuri ridicate) nu conduc 204).
întotdeauna la rezultatele scontate întrucât pot da The differentiated strategy is actually an
naştere la probleme de coerenţă şi credibilitate attack strategy where the educational resources
(Zaharia, Răzvan, 2001, p. 205). (time, efforts and high costs) do not always lead
Instituţiile de învăţământ tinere, dar nu to the expected results whereas they may give
numai, a căror poziţie pe piaţă nu este încă birth to problems of coherence and credibility

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

125
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

consolidată sunt cele care adoptă o astfel de (Zaharia, Răzvan, 2001, p. 205).
strategie. Aceasta presupune străduinţa de The young educational institutions, but not
identificare şi unificare a tuturor intereselor only them, whose position on the market is not
grupurilor-ţintă prin abordarea fiecărei categorii reinforced yet are the ones adopting such a
în parte, prin folosirea unui limbaj specific strategy. This supposes the attempt to identify
fiecărei ţinte, în scopul identificării unor soluţii and unify all the interests of the target-groups by
caracteristice fiecărui segment. approaching every category, by using a language
Spre exemplu, strategia de marketing specific to every target, in order to identify
adoptată în cazul subscriptorilor – ca grup-ţintă certain solutions specific to every segment.
al instituţiei de învăţământ – trebuie să fie For example, the marketing strategy
individualizată pentru fiecare categorie în parte, adopted in case of the subscriptors – as a target-
dacă se doreşte obţinerea fondurilor din partea group of the educational institution – should be
acestora, întrucât „nu se poate ajunge la întreg individualized for every category, if we want to
publicul cu acelaşi mesaj, fiind necesară o obtain funds from them, whereas “we cannot get
segmentare a pieţei, a potenţialilor subscriptori, to the entire audience with the same message,
promovarea imaginii organizaţiei, misiunii sau being needed a segmentation of the market, of
produsului oferit.” the potential subscriptors, the promotion of the
Strategia concentrată constă în punerea organization image, of the mission or of the
accentului asupra unei singure categorii sau a offered product.”
unui număr redus de categorii ale grupurilor- The focused strategy consists in
ţintă în încercarea de a atrage acei potenţiali emphasising only one category or a reduced
beneficiari încă nehotărâţi sau din pricina number of categories of the target-groups in the
dorinţei de atragere a unei categorii anume de attempt to attract those potential beneficiaries
beneficiari. Strategia poate avea totuşi un efect who are still undecided or because of the will to
negativ asupra categoriilor neglijate şi astfel nu attract a certain category of beneficiaries.
conduce la rezultatele sperate prin aplicarea sa, However, the strategy can have a negative effect
întrucât numărul beneficiarilor atraşi de oferta on the neglected categories and thus it does not
educaţională nu este suficient de mare pentru a lead to the results expected by its application
asigura succesul instituţiei de învăţământ. whereas the number of beneficiaries attracted by
Referitor la utilizarea strategiilor descrise the educational offer is not big enough to
mai sus, Michel Noir vine cu o propunere provide the success of the educational institution.
interesantă şi anume utilizarea succesivă a Referring to the use of the strategies
acestora (Noir, Michel, 1977 apud Zaharia, described above, Michel Noir brings an
Răzvan , 2001, p. 205). În domeniul educaţional, interesting suggestion, namely their successive
această propunere ar presupune adoptarea de use (Noir, Michel, 1977 apud Zaharia, Răzvan ,
către instituţia de învăţământ în primă fază a 2001, p. 205). In educational field, this
unei strategii nediferenţiate, „în scopul sporirii suggestion could suppose the adoption by the
gradului de notorietate, fără a-şi afecta educational institution, in the first phase, an
imaginea”; în următoarea perioadă, se va aplica undifferentiated strategy, “in order to increase
o strategie diferenţiată „al cărei scop este the notoriety degree, without affecting its
creşterea credibilităţii în rândurile fiecărei image”; in the following lapse of time, we will
categorii (...)” de beneficiari; iar în ultima fază, apply a differentiated strategy “whose purpose is
se va trece la strategia concentrată, mobilizându- the increase of credibility in each category (...)”

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

126
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

şi eforturile exclusiv asupra categoriei de of beneficiaries; and in the last phase we will
beneficiari nehotărâţi, atragerea acestora putând pass from the concentrated strategy, by
să însemne succesul instituţiei de învăţământ. mobilizing its efforts exclusively on the category
3. Stabilirea atitudinii faţă de concurenţi. of undecided beneficiaries, and their attraction
Cu privire la atitudinea instituţiei de învăţământ could mean the success of the educational
faţă de concurenţi se poate stabili ca aceasta să institution.
adopte o atitudine de indiferenţă (nu în 3. Establishing the attitude to competitors.
considerare existenţa altor instituţii cu acelaşi Regarding the attitude of the educational
scop educativ), de concurenţă (instituţia institution to competitors can be established for
încearcă să controleze competiţia în spaţiul ei de it to adopt an indifferent attitude (not considering
referinţă) sau de colaborare (spre exemplu, the existence of other institutions with the same
încheierea unor parteneriate de colaborare între educative purpose), a competitive one (the
acestea sau înfiinţarea unor consorţii universitare institution tries to control the competition in its
în scopul sprijinirii şi încurajării schimburilor reference space) or a collaboration attitude (for
mutuale de studenţi sau cadre didactice, example, contracting certain collaboration
dezvoltării cooperării în privinţa activităţilor de partnerships between them or settling certain
cercetare, promovării anumitor activităţi university consortia in order to support and
academice). encourage the mutual exchanges of students or
4. Stabilirea atitudinii faţă de distribuitori. teachers, to develop the cooperation regarding
Pentru popularizarea ideilor, prestarea unor the research activities, to promote certain
servicii specifice sau distribuirea serviciilor academic activities).
educaţionale, instituţia de învăţământ poate 4. Establishing the attitude to the
alege să se ocupe personal de distribuirea acestor distributors.
servicii sau poate intra în colaborare cu anumite For popularizing the ideas, performing
organizaţii, agenţii. În acest caz, producătorul certain specific services or distributing the
serviciilor educaţionale nu este neapărat şi educational services, the educational institution
ofertantul sau vânzătorul acestora. Spre may choose to take care personally of the
exemplu, o universitate poate apela la serviciile distribution of these services or may enter in
unei agenţii de publicitate specializate în collaboration with certain organizations,
promovarea ofertei educaţionale. agencies. In this case, the producer of the
5. Stabilirea centrului de greutate în educational services is not necessarily their
utilizarea instrumentelor de marketing. supplier or seller. For example, a university may
Meffert se referă aici la constituirea mixului use the services of an advertising agency
de marketing (Zaharia, Răzvan, 2001, p. 209). specialized in promoting the educational offer.
Acesta combină toate elementele de care poate 5. Establishing the centroid in using the
uzita instituţia de învăţământ, în cazul nostru, marketing tools.
pentru a influenţa cererea pentru produsul său. Meffert refers here to the constitution of the
Marketing- Mix marketing mix (Zaharia, Răzvan, 2001, p. 209).
În scopul realizării strategiei de piaţă a This combines all the elements that may be used
politicii de marketing educaţional, se impune, by the educational institution, in our case, in
aşadar, un complex de activităţi care se order to influence the demand for its product.
focalizează în jurul elementelor de bază: In order to accomplish the market strategy
produsul/serviciul educaţional (ansamblul of the educational marketing policy, it is thus

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

127
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

bunurilor/serviciilor educaţionale puse la imposed a complex of activities focused around


dispoziţia beneficiarului), preţul (nu reprezintă the basic elements: educational product/service
neapărat o sumă de bani – atunci când îmbracă (the ensemble of the educational goods/services
forma taxei de studiu, spre exemplu, ci poate fi placed at the beneficiary’s disposition), price (it
vorba de performanţă, efort intelectual etc.), does not necessarily represent a money amount –
plasarea/plasamentul/distribuţia (activităţile when it represents a study tax, for example, but it
prin care instituţia de învăţământ pune la could be about performance, intellectual effort
dispoziţia consumatorului de educaţie produsul etc.), placing/emplacement/ distribution
educaţional) şi promovarea (modalităţi de (activities by means of which the educational
comunicare ale instituţiei de învăţământ în institution puts the educational product at the
vederea convingerii potenţialilor beneficiari de a education consumer’s disposition) and
le accesa oferta educaţională) – cunoscute sub promotion (ways of communication of the
numele de „cei 4 P” . Acest complex al educational institution in order to convince the
elementelor de bază poartă denumirea de potential beneficiaries to access their educational
marketing-mix sau mixul de marketing offer) – known as “the 4 P” .
(mix=mixture (engl.) = amestec, îmbinare, This complex of the basic elements is
combinare) şi presupune îmbinarea elementelor named marketing-mix or the mix of marketing
care compun politica de marketing educaţional. (mix=mixture = jumble, junction, combination)
and it supposes the junction of the elements
composing the educational marketing policy.
The marketing-mix is defined as “an
ensemble of tactical, controllable marketing
tools combined by the organization in order to
produce the desired reaction on the market”
(Kotler, Philip, 1998 apud Zaharia, Răzvan ,
Figura nr. 1
2001, p. 210).
Marketing-mix-ul este definit ca „un
In the educational field, not all the four
ansamblu de inst rumente tactice de marketing,
essential elements of the marketing-mix present
controlabile, pe care organizaţie le combină cu
the same important, judging according to the
scopul de a produce pe piaţă reacţia dorită”
occasions of using them by the educational
(Kotler, Philip, 1998 apud Zaharia, Răzvan ,
institutions, a situation presented in the table
2001, p. 210).
below.92
În sfera educaţională, nu toate cele patru
elemente esenţiale ale marketing-mix-ului
prezintă aceeaşi importanţă, judecând după
ocaziile de utilizare a acestora de către
instituţiile de învăţământ, situaţie prezentată în
tabelul alăturat.90

90
Preluare din tabelul realizat de Thomas E. Barry în „Marketing – The Expansion of Marketing’s Boundaries”, Prentice Hall
Inc., Englewood Cliffs, 1991, p. 771 apud Răzvan Zaharia, op. cit., p. 211;
92 Taking over from the table accomplished by Thomas E. Barry in „Marketing – The Expansion of Marketing’s
Boundaries”, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, 1991, p. 771 apud Răzvan Zaharia, op. cit., p. 211;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

128
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Tabelul nr. 1 Table no. 1 Occasions of using the elements


Ocaziile de utilizare a elementelor of the marketing-mix in the educational field
marketing-mix-ului în domeniul educaţional Type of
Product Price Distribution
Promotional
social communication
policy policy policy
Tipul de Politic Politic Politica Politica de organization policy
organizaţie a de a de de comunicaţie
socială produs preţ distribuţie promoţională Organisations
in the low-
Organizaţi high average High
educational average
i din scăzut- field
înalt mediu înalt
domeniul mediu
educaţiei Therefore, we find the important role played
Constatăm astfel rolul important pe care îl by the product policy and the promotional
joacă politica de produs şi cea de comunicaţie communication one, while we notice a reduction
promoţională, în timp ce se observă o reducere a of the emphasis on the price policy, especially on
accentului pus pe politica de preţ, îndeosebi pe the distribution one. An interesting approach of
cea de distribuţie. the correspondence established between the
O abordare interesantă a corespondenţei marketing-mix of the institution and the
care se stabileşte între marketing-mix-ul exigencies of the target-groups belongs to Robert
instituţiei şi exigenţele grupurilor-ţintă aparţine Lauterborn (Lauterborn, Robert E., 1990, in
lui Robert Lauterborn (Lauterborn, Robert E., Kotler, Philip, 1998 apud Zaharia, Răzvan, 2001,
1990, in Kotler, Philip, 1998 apud Zaharia, p. 212): “it is necessary for the organization to
Răzvan, 2001, p. 212): „este necesar ca conceive its four P depending on the four C of
organizaţia să îşi conceapă cei patru P în funcţie the buyer.”
de cei patru C ai cumpărătorului.” Figure no. 2 Correlation between the
Figura nr. 2 Corelaţia dintre mixul de marketing-mix of the organization and the
marketing al organizaţiei şi cerinţele grupului- demands of the target-group (Zaharia, Răzvan ,
ţintă (Zaharia, Răzvan , 2001, p. 212). 2001, p. 212).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

129
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Concluzii Conclusions
Piaţa educaţională este o nişă viabilă şi The educational market is a viable and
profitabilă pe care puţine instituţii îşi pot profitable niche that few institutions could
permite să o ignore, dar aceasta poate fi evazivă ignore, but it could be evasive and difficult to
şi dificil de ţintit, care necesită soluţii inovatoare reach, needing innovating solutions and unique
şi instrumente unice. tools.
„O strategie de marketing a unei organizaţii “A marketing strategy of a social
sociale trebuie să aibă în vedere definirea şi organisation should consider the defining and the
analizarea unei pieţe-ţintă, precum şi crearea şi analysis of a target-market, and also the creation
menţinerea unui mix de marketing adresat and maintenance of a marketing-mix addressed
acesteia”(Pride, William M.,; Ferrel, to it” (Pride, William M.,; Ferrel, O.C.,1991
O.C.,1991apud Răzvan Zaharia, 2001, p. 209). apud Răzvan Zaharia, 2001, p. 209). In this
În acest sens, strategia de marketing educaţional sense, the educational marketing strategy (the
(marketingul educaţional - parte componentă a educational marketing – a component of the
marketingului social), presupune înainte de toate social marketing), supposes, above all, the
identificarea aşteptărilor, cerinţelor, nevoilor identification of the expectations, demands,
beneficiarilor prin cercetări riguroase de needs of the beneficiaries by rigorous researches
marketing educaţional, urmată de proiectarea şi of educational marketing, followed by the
aplicarea unui marketing-mix eficace, dirijând projection and the application of an efficient
astfel acţiunile de marketing ale instituţiei de marketing-mix, leading thus the marketing
învăţământ spre atingerea intereselor şi actions of the educational institution towards
obiectivelor acesteia. reaching its interests and purposes.
Strategia de marketing educaţional trebuie The educational marketing strategy should
să aibă ca obiectiv principal construirea have as a main purpose the construction of the
notorietăţii brandului instituţiei şi vinderea notoriety of the institution brand and the sale of
produsului printr-o abordare unică. the product by a unique approach.
BIBLIOGRAFIE REFERENCES
1. Gherguţ, Alois, Management general şi strategic 1. Ghergut, Alois, General and Strategic
în educaţie: ghid practic, Iaşi, Polirom, 2007; Management in Education: A Practical Guide, Iasi,
2. Gorun, Adrian, Educaţia încotro? Modele de Polirom, 2007;
administrare a sistemului educaţional, Editura Academica 2. Gorun, Adrian, Education - where? Models of
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2010; educational system management, Brancusi Academic
3. Kotler, Philip; Armstrong, Gary; Saunders, John; Publishing House, Targu-Jiu, 2010;
Wong, Veronica, Principiile marketingului, Editura Teora, 3. Kotler, Philip, Armstrong, Gary, Saunders John,
Bucureşti, 1998; Wong, Veronica, Principles of Marketing, Teora
4. Lauterborn, Robert E., New marketing litany: Publishing House, Bucharest, 1998;
four P’s passé; C-words take over, în revista „Adversiting 4. Lauterborn, Robert E., New marketing litany: four
Age” / 1 octombrie 1990; P’s passé; C-words take over, in „Adversiting Age” / 1st
5. Lendrevie, Jacques; Lindon, Denis, „Mercator – of october 1990;
théorie et pratique du marketing”, 4e édition, Dalloz, 5. Lendrevie, Jacques; Lindon, Denis, „Mercator –
Paris, 1990; théorie et pratique du marketing”, 4e édition, Dalloz,
6. Noir, Michel, Réussir une campagne électorale: Paris, 1990;
suivre l’exemple américain?, Les Editions d’Organistions, 6. Noir, Michel, Réussir une campagne électorale:
Paris, 1977; suivre l’exemple américain?, Les Editions d’Organistions,
7. Pride, William M.,; Ferrel, O.C., „Marketing”, Paris, 1977;
Seventh Edition, Houghton Mifflin Company, Boston, 7. Pride, William M.,; Ferrel, O.C., „Marketing”,
Dallas, 1991; Seventh Edition, Houghton Mifflin Company, Boston,
8. Thomas E. Barry în „Marketing – The Expansion Dallas, 1991;
of Marketing’s Boundaries”, Prentice Hall Inc., 8. Thomas E. Barry in „Marketing – The Expansion

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

130
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012

Englewood Cliffs, 1991; of Marketing’s Boundaries”, Prentice Hall Inc.,


9. Voiculescu, Florea, Educaţia în economia de Englewood Cliffs, 1991;
piaţă, Institutul European, Iaşi, 2008; 9. Voiculescu, Florea, Education in a market
10. Zaharia, Răzvan, Marketing social-politic, ed. economy, European Institute, Iasi, 2008;
Uranus, Bucureşti, 2001; 10.Zaharia, Razvan, Social and Political Marketing,
ed. Uranus, Bucharest, 2001;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012

131