Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
1
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Contents
Capitolul 1 Introducere.......................................................................................................................................3
1.1 Localizarea obiectivului.............................................................................................................................3
1.2 Geologia amplasamentului.......................................................................................................................4
1.3 Hidrologia amplasamentului.....................................................................................................................6
1.4 Hidrogeologia amplasamentului...............................................................................................................6
1.5 Proprietăți fizico-mecanice ale cărbunilor și rocilor înconjurătoare..........................................................7
Capitolul 2 Descrierea procesului de exploatare, preparare/ preluare a resursei miniere și metode de
depozitare a sterilului.........................................................................................................................................8
2.1 Metode de exploatare utilizate.................................................................................................................8
2.2 Utilzaje utilizate........................................................................................................................................8
2.3 Haldele de steril rezultate în urma activității de exploatare Pinoasa........................................................9
2.3.1 Halda interioară Pinoasa..................................................................................................................10
2.3.2 Halda exterioară Valea Negomir......................................................................................................10
2.3.3 Suprahalda Tismana.........................................................................................................................10
2.4 Descrierea haldei exterioare Valea Negomir...........................................................................................11
Capitolul 3 Caracterizarea haldei , închiderea și ecologizarea..........................................................................12
3.1 Caracteristicile haldei Valea Negomir.....................................................................................................12
3.2Închiderea haldei Valea Negomir.............................................................................................................13
3.2.1 Lucrări pentru stabilitatea versanților naturali, ai taluzelor de carieră/haldă..................................15
3.2.2 Revegetarea amplasamentului........................................................................................................16
Capitolul 4 Concluzii.........................................................................................................................................17
Capitolul 5 Bibliografie.....................................................................................................................................18
2
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Capitolul 1 Introducere
Accesul în zonă se realizează căile rutiere principale: Filiași- Rovinari- Tg, Jiu (E79, DN66);
Filiași- Turceni- Rovinari (DJ 674), Motru-Cîlnic- Tg, Jiu (DN 67), respectiv calea ferată CFR
Craiova-Filiași/ Turceni-Rovinari- Tg. Jiu.
3
Fig 1 Localizarea obiectivului minier
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Zacământul de lignit din perimetrul minier Pinoasa este cantonat în formațiuni geologice de
vîrstă Pliocen superior și Cuaternar, ce aparțin zonei nord vestice a Depresiunii Getice.În ceea ce
4
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
privește ordinea depunerii acestora, avem următoarea succesiune: Dacian, Romanian, Pleistocen și
Holocen.
Dacianul este întâlnit în toate forajele de exploatare și mai puțin la zi (în aflorimente). În
cadrul acestuia au fost evidențiate doua orizonturi:
Un orizont inferior nisipos în care avem stratele I, II, III si IV cu grosimi mici și
dezvoltare continua și ce nu prezintă interes din punct de vedere economic
Un orizont superior argilos-nisipos cu cărbuni ce este constituit din argile, argile nisipoase
cu unele intercalații de marne si niveluri nisipoase. Aici au fost identificare stratele V, VI
si VII de cărbuni, acestea prezentânt interes economic.
Romanianul este constituit dintr-o alternanță de argile, nisipuri fine până la grosiere,
asociate cu nivele de argile cărbunoase și cărbuni argiloși. În această suită au fost identificate stratele
VIII, IX, X, XI și XII de cărbuni.
Pleistocenul inferior cuprinde toate depozitele din acoperișul stratului XII. În cadrul
acestuia s-a dezvoltat un orizont psamo-spefitic ce se dezvoltă între acoperișul stratului XII și nivelul
stratului XIV și un orizont superior argilos nisipos, care la nivel regional cuprinde stratele de cărbuni
XV, XVI și XVII.
Holocen are dezvoltare redusă în cadrul perimetrului, fiind reprezentat prin depozite
aluviale, deluviale, proluviale și coluviale de pe interfluvii.
Din punct de vedere strafigrafic depozitul de cărbuni din cadrul perimetrului analizat este
situat în Dacian, Romanian și cuprinde un umăr de 12 strate.
Din punct de vedere tectonic, zăcământul de lignit din perimetrul Pinoasa se găsește în zona
de boltă și pe flancul sudic al anticlinalului Runcurel- Rovinari. Înclinarea stratelor de lignit este
mică, mai accentuată fiind pentru stratele superioare, acestea variind între 4 0-100. În partea sud-estică
a perimetrului minier se observă tendinț de conturare a sinclinalului Bolteni.
Pe văile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare, alcătuite din prundișuri, nisipuri
și cuverturi groase de luturi aluvio-deluvuale. Așadar substratul litologic al unității studiate este
constituit din straturi alternante de marne, luturi, argile, pietrișuri și nisipuri.
Zona este afectată de fenomene de instabilitate, unele active în timp ce altele sunt temporar
stabilizate, ce pot fi activate în contextul necorelării lucrărilor de exploatare cu lucrările de defrișare
a zonelor silvice afectate.
5
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Hidrologia perimetrului Carierei Pinoasa este determinată de râul Jiu, ce prezintă următoarele
caracteristic:
Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și este tributară Jiului. Principalele văi din arealul
studiat sunt Valea Pinoasa- ce este afluentul râului Tismana și văile Rogojelu și Bonci, ce se varsă
direct în Râul Jiu. Văile au un caracter nepermanent.
În partea vestică, în cadrul perimetrului de exploatare Jilt mai apare și Valea Jiltului și Valea
Strâmbei.
Regimul hidrografic este unul relativ echilibrat. Un rol important în prezența acestuia o
constituie pădurea. La obârșia văilor se întâlnesc zone umede generatoare de izvoare de pantă.
Zona minieră constituie în ansamblu un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni, unde sunt
întâlnite o serie de orizonturi și complexe acvifere, ale căror caractere hidrogeologice sunt în
dependență de poziția lor față de baza de eroziune locală, de caracteristicile litologice ale rocilor
permeabile, varietățile granulometrice, de grosimea bancurilor nisipoase intercalate între rocile
argilo-marnoase, dar și de schimbările de facies – atât pe verticală cât și pe orizontală.
Delimitarea corpurilor de apă s-a realizat numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanță, acestea fiind utilizate pentru alimentarea cu apă a localităților și care
dau un debit de exploatare mai mare de 10m3/zi.
Corpurile de apă au extinderi numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde
liniei de cumpănă a acestora , în timp ce corpurile de adâncime mare se pot extinde în afara
bazinului.
Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea inferioară, din nisipuri mărunte cu
frecvente concrețiuni grezoase, care spre partea superioară trec la nisipuri fine cu intercalații
argiloase. Creșterea în grosime a Dacianului, de la sud la nord, îî corespunde o înmulțire accentuată a
nivelurilor pelitice reprezentate printr-o succesiune de marne și argile, cu intercalații de nisipuri și
nivele cărbunoase.Culcușul complexului acvifer este constituit din marne și argile Pontice.
6
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Direcția de curgere este orientată nord sud, conform cu zonele de afundare a depozitelor
Daciene. Tot în această direcție crește și presiunea de strat, în zonele situate la în jumătatea nordică a
câmpiei apele devin arteziene.
Nivelul piezometric al apelor subterane situate în complexul acvifer Dacian este puternic
ascensional și artezian.
Stratele acvifere din depozitele daciene se alimentează din precipitații din orizontul freatic,
acolo unde există legătură hidraulică directe între acestea, precum și din pele de suprafață ale
cursurilor de apă.
Cărbuni:
Formațiunile înconjurătoare sunt argile și argile marnoase, argile prăfoase și argile nisipoase,
nisipuri prăfoase argiloase și nisipuri.
7
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Greutatea volumetrică (aparentă) = a= 19,5-20,5 N/m3
Unghiul de frecare interioară =190-240
Perimetrul minier de exploatare a fost deschis în perioada 1983-1987, prin punerea în funcție
a utilajelor de mare capacitate, în vederea realizării capacității de producție de 8000 t/an.
Metoda de pregătire aleasă este ”Metoda de pregătire în sistem paralel”, cu avansare spre
vest.
8
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Haldarea sterilului provenit din treptele de excavare se realizaează în halda interioară/
exterioară cu 4 mașini de haldat tip A2RsB 6500,90.
Exterioară:
- A6500,95,1 în treapta 220/230-245 m și 245-260
- A6500,90,02 în trepata 260-275 m și 275-290 m
- A6500,90,03 în treapta 290-305 și 305-320 m
Interioară
- A6500,90,0 în treapta 160-175 și 175-190 m
Până la deschiderea la vatră a carierei și crearea spațiului necesar pentru trecerea la haldarea
interioară, materialul rezultat a fost depus în trei halde: halda Valea Negomir, suprahalda Gârla și
suprahalda Tismana.
9
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Suprahalda Tismana pentru zonă nordică de deschidere Pinoasa, cu o capacitate de
înmagazinare inițială de 250,0 milioane m3.
Halda interioară aferentă zonei sudice de deschidere Timișeni, respectiv zonei nordice de
deschidere Pinoasa, este situată în partea estică a perimetrului de exploatare, fiind amplasată în
cadrul spațiului rezultat prin exploatarea sectoarelor de activitate Pinoasa IV, III, I (zona sudică),
respectiv II și V (zona nordică).
Depunerea sterilului s-a realizat în spațiul rezultat în urma exploatării prin carieră începând
cu anul 2007. Depunerea sterilului în haldă se realizează cu mașini de haldat tip A2Rs 6500*90,
respectiv A2Rs 4400*170/HS6500,90 pentru haldare directă
Halda exterioară Valea Negomir este situată la un 1 km de zona Barhoți, în partea sudică a
perimetrului minier al carierei Pinoasa pe teritoriul comunei Negomir, fiind delimitat astfel:
Depunerea sterilului s-a realizat în halda exterioară Valea Negomir începând cu anul 1987 și a
continuat până în anul 2015, când s-a epuizat spațiul de stocare.
Halda exterioară Tismana este situată la aproximativ 1 km de zona Arderea, în partea nord
vestică a bazinului minier Rovinari, pe malul drept al râului Jiu în zona Pinoasa-Calnic, fiind
amplasată în zona nordică a carierei Tismana I și TismanaII.
10
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Această haldă este mărginită astfel:
La alegerea amplasamentului haldei s-a ținut seama ca acestea să fie amplasată cât mai
aprope de carieră, să fie accesibilă pentru transport și să afecteze căt mai puțin construcțiile
industriale sau civile.
Pentru asigurarea unei bune înfrățiri cu terenul de bază al haldei exterioare de steril, s-a
prevăzut a se curața solul vegetal și depunerea acestuia în imediata apropiere a hadei de steril pentru
a putea fi folosit la refertilizarea haldei în scopul redării în circuitul economic productiv.
Pentru analiza stabilității taluzelor treptelor de lucru și definitive în interiorul haldei interioare
s-au avut în vedere următoarele caracteristici ale sterilului haldat:
11
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Zona de extindere a perimetrului minier este situată în interfluviul dintre Motru și Jiu. Zona
este afectată de fenomene de instabilitate, unele active, altele temporar stabilizate,care pot fi activate
în condițiile necorelării lucrărilor de exploatare cu lucrările de defrișare a zonelor silvice afectate.
Halda Valea Negomir trebuie gestionată cu o mai mare atenție, deoarece de-a lungul timpului
au existat alunecări de teren în cadrul acesteia. Pierderea stabilității este determinată de configurația
și caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, particularitățile hidrodinamice ale apelor
din zonă și interacțiunii acestora cu materialul din haldă, caracteristicile geotehnice ale materialului
haldat.
12
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Materialul steril se așează în mod natural la o cădere de pe brațul de predare al mașinii de haldat
la pante de 300-400, în condiții de autostabilitate temporară la umiditatea propie a materialului în
stare naturală și cu granulație aparent grosieră.
Lățimea bermei dintre două trepte succesive de depunere în lucru, al căror unghi de taluze este
=30-400, dintr-un grup de trepte de haldare este de 100-110m, când înălțimea fiecarei trepte este de
15m. Distanța minimă dintre treapta înaintașă de haldare – h=1525m și =18-260 și subtreapta de
cărbune- h=5 m și =50-550, la vatra carierei va fi de 50 m.
13
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Ameliorarea mediului nou creat prin lucrări pedoameliorative și fertilizare anuală conform
planului de fertilizare
Testarea culturilor practicate în zonă
- Fertilizare anuală conform planului de fertilizare
- Cultivare cu plante pionier 2-3 ani și plante de culturi la varianta fără sol fertil
- Plante de cultură folosite ca îngrășăminte masă verde și testarea culturilor specifice zonei
pe o perioadă de cel puțin 3 ani
Recultivarea cu specii ce se pretează mediului nou creat pe o perioadă de 3-4 ani
Lucrările de închidere a haldei de steril prin amenanjare pentru redarea în circuitul productiv
sunt corelate cu fluxul tehnologic al carierei. Lucrările de refacere a mediului sunt necesare a se
executa atât pe perioada de exploatare cât și după încetarea activității în carieră.
14
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Lucrări de modelare sunt necesare pentru ameliorarea pantelor, mai ales pe taluze pentru
evacuarea apelor din depresiuni. Prin tehnologia de haldare taluzul haldelor au un unghi cuprins între
18-260. Pentru împădurire dar și pentru asigurarea unei stabilități locale, taluzele se modelează cu o
pantă de 30%, adică 170.
Dacă dorim ca terenul să devină unul agricol, atunci panta trebuie să fie de 12 %, iar pentru o
fâneață cultivată panta trebuie să fie cuprinsă între 12%-18%.
Lucrările de gospodărire a apelor (șanțuri și canale de gardă) sunt necesare pentru zonele de
înfrățire ale haldei cu taluzurile definitive ale carierei care are un unghi de maxim 500.
Ca măsură suplimentară de față de zona de protecție de 150 m s-a retras haldarea cu 400 m în
amonte (la încetarea activității între limita locuit și taluzul de haldă se mențin 550 m ca zonă de
protecție)
În fundamentul haldei exterioare vor fi realizate drenuri principale și drenuri secundare aferente
văilor adiacente, respectiv lucrări hidrotehnice aferente zonei de siguranță la haldă.
15
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Solul vegetal decopertat în urma extinderii lucrărilor de exploatare va fi folosit pentru
ecologizarea suprafețelor scoase din circuitul productiv.
- Recultivare biologică
Lucrările de plantare (împădurire) sunt desfășurate pe perioada de activitate cât și după încetarea
activității în carieră.
Durata de înființare a unei plantații silvice este determinată în primul rând de specia silvică cât și
de sol și climă. La condițiile oferite de terenurile de pe haldă, se dezvoltă:
Salcâmul
Plopul
Frasinul pentru zonele umede
Tehnica de impădurire:
Anu 1. Se pornește lucrarea cu pichetarea suprafeței pe schema de plantare, 2 m între rânduri și 1
m pe rând cu orientarea rândurilor pe curba de nivel , pe suprafața cu pante >10-120 (taluze). Pe
terenurile cu pante mai mici de 10 % nu sunt restricții de orientare.
Anu 2. Se completează golurile cu aceeași tehnologie din primul an și o fertilizare cu azotat
pentru o pornire vegetativă mai puternică. Se recomandă revizuirea plantației după intemperii
Anu3. Se vor completa golurile și se va realiza în continuare fertilizarea cu azot
Anu 4 – Se execută o singură lucrare, respectiv curațarea puieților plantați de speciile ierboase.
In literatura de specialitate, lucrările de inierbare sunt echivalente lucrărilor de inființare faneață sau
păsune cultivată pentru C.E.S., pentru ameliorarea structurării solurilor degradate, sau obținerea de
recolte de fan pentru animale.Tehnologia de inființare – exploatare a faneței se dezvoltă pe o
perioadă de minim 3 ani. Pentru că faneața este reprezentată de o singură plantă perenă:
lucerna (Medicago sativa), cultura se numeste si „lucernieră”.
Lucrări de cultivare pentru folosință arabilă
Lucrările se desfăsoară intr-un asolament de 3 ani calendaristici agricoli, pentru trei culturi cu
rol ameliorativ si de testare in vederea ameliorării terenurilor si obținerii de producții economice.
16
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Anul I să se practice culturi ce pot fi folosite ca ingrăsămant masa verde (borceag, secară, etc) pentru
imbogățirea solurilor. Anii II si III să se inființeze culturi de camp, practicate de producătorii agricoli
din zonă (grau, porumb). Funcție de scopul fiecărei culturi si fitotehnia plantelor se propune
tehnologia de infiinŃare a fiecărei culturi si constau in:
Capitolul 4 Concluzii
Lucrările de refacere a mediului sunt necesare a se excuta atât pe perioada de exploatare cât și
după încetarea activității din carieră. Ținând cont de strarea haldelor aferente perimetrului de
exploatare Pinoasa, managementul adecvat al acestora, are ca obiectiv, protejarea factorilor de mediu
și a așezărilor umane. Se dorește realizarea stabilității fizice, alături de reablitarea ecologică, aceste
două elemente asigură managementul complet al depozitelor de deșeuri miniere.
Principalele probleme care se pun la proiectarea și realizarea unei halde pentru depozitarea
sterilului sunt:
Terenurile de pe haldă trebuie lăsate cel puțin un an pentru o tasare naturală a depunerilor de
steril. În această situație lucrările de amenanjare se vor începe după o perioadă de un an de la data
eliberării de sarcini tehnologice.
17
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Se vor realiza lucrări de monitorizare a haldelor atât anterior realizării lucrărilor de
ecolofgizare cât și după închierea acestora.
urmărirea vizuală a aspectelor haldelor (crăpături, denivelări, prăbușiri care pot să apară pe
taluze sau berma haldei)
măsuri topografice la reperii (bornele topometrice) montați pe halda și în teren natural
măsurători ale nivelurilor hidrostatic din tuburile piezometricde
măsurători înclinometrice
Capitolul 5 Bibliografie
18