Sie sind auf Seite 1von 18

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Remedierea mediului în zonele afectate de exploatări miniere


Închiderea și ecologizarea haldei de steril Valea Negomir aparținând
Carierei Pinoasa, județul Gorj

Profesor Coordonator: Medveș Ervin


Student: Dragomir Gabriela
Master: Geologie și Geotehnica Ambientală

1
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Contents
Capitolul 1 Introducere.......................................................................................................................................3
1.1 Localizarea obiectivului.............................................................................................................................3
1.2 Geologia amplasamentului.......................................................................................................................4
1.3 Hidrologia amplasamentului.....................................................................................................................6
1.4 Hidrogeologia amplasamentului...............................................................................................................6
1.5 Proprietăți fizico-mecanice ale cărbunilor și rocilor înconjurătoare..........................................................7
Capitolul 2 Descrierea procesului de exploatare, preparare/ preluare a resursei miniere și metode de
depozitare a sterilului.........................................................................................................................................8
2.1 Metode de exploatare utilizate.................................................................................................................8
2.2 Utilzaje utilizate........................................................................................................................................8
2.3 Haldele de steril rezultate în urma activității de exploatare Pinoasa........................................................9
2.3.1 Halda interioară Pinoasa..................................................................................................................10
2.3.2 Halda exterioară Valea Negomir......................................................................................................10
2.3.3 Suprahalda Tismana.........................................................................................................................10
2.4 Descrierea haldei exterioare Valea Negomir...........................................................................................11
Capitolul 3 Caracterizarea haldei , închiderea și ecologizarea..........................................................................12
3.1 Caracteristicile haldei Valea Negomir.....................................................................................................12
3.2Închiderea haldei Valea Negomir.............................................................................................................13
3.2.1 Lucrări pentru stabilitatea versanților naturali, ai taluzelor de carieră/haldă..................................15
3.2.2 Revegetarea amplasamentului........................................................................................................16
Capitolul 4 Concluzii.........................................................................................................................................17
Capitolul 5 Bibliografie.....................................................................................................................................18

2
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Capitolul 1 Introducere

O activitate conexă exploatării lignitului o reprezintă depozitarea sterilului provenit din


activitatea minieră de exploatare a zăcămintelor. Depozitele de substanțe minerale utile(lignit) sunt
asociate cu alte roci, ce nu au valoare economică, însă trebuie extrase împreună din considerații
tehnice.Aceste minerale fără valoare economică poartă denumirea de steril, devenind după separarea
de substanța minerală utilă, deșeuri miniere.

1.1 Localizarea obiectivului


Perimetrul carierei Pinoasa este situat în nordul Olteniei, la sud de orașul Târgul Jiu, pe
versantul drept al râului Jiu, într-o zona colinară. Din punct de vedere administrativ, aparține
județului Gorj.

Perimetrul minier este delimitat astfel:

 La sud de Valea Timiseni


 La est de incinta termocentralei Rogojelu, satul Rogojelu
 La nord de Cariera Tismana
 La vest de zona perimetrului de gaze naturale

Accesul în zonă se realizează căile rutiere principale: Filiași- Rovinari- Tg, Jiu (E79, DN66);
Filiași- Turceni- Rovinari (DJ 674), Motru-Cîlnic- Tg, Jiu (DN 67), respectiv calea ferată CFR
Craiova-Filiași/ Turceni-Rovinari- Tg. Jiu.

3
Fig 1 Localizarea obiectivului minier
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Fig2 Planul perimetrului Pinoasa si al haldei exterioare Valea


Negomir

Suprafețele ocupate la încetarea activității de haldele aferente perimetrului minier Pinoasa


sunt:

 457 ha corespunzător haldei interioare, aferente zonei sudice de deschidere Timișeni,


respectiv zonei nordice de deschidere Pinoasa
 595,14 ha corespunzătoare haldei exterioare Valea Negomir
 591 ha aparținând suprahaldei Tismana

1.2 Geologia amplasamentului

Perimetrul de exploatare Pinoasa a fost cercetat în perioada 1975-1985, prin foraje


geologice, dispuse într-o rețea de exploatare de 200x200, în unele regiuni de 100x100 sau chiar mai
apropiate.

Zacământul de lignit din perimetrul minier Pinoasa este cantonat în formațiuni geologice de
vîrstă Pliocen superior și Cuaternar, ce aparțin zonei nord vestice a Depresiunii Getice.În ceea ce

4
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
privește ordinea depunerii acestora, avem următoarea succesiune: Dacian, Romanian, Pleistocen și
Holocen.

Dacianul este întâlnit în toate forajele de exploatare și mai puțin la zi (în aflorimente). În
cadrul acestuia au fost evidențiate doua orizonturi:

 Un orizont inferior nisipos în care avem stratele I, II, III si IV cu grosimi mici și
dezvoltare continua și ce nu prezintă interes din punct de vedere economic
 Un orizont superior argilos-nisipos cu cărbuni ce este constituit din argile, argile nisipoase
cu unele intercalații de marne si niveluri nisipoase. Aici au fost identificare stratele V, VI
si VII de cărbuni, acestea prezentânt interes economic.

Romanianul este constituit dintr-o alternanță de argile, nisipuri fine până la grosiere,
asociate cu nivele de argile cărbunoase și cărbuni argiloși. În această suită au fost identificate stratele
VIII, IX, X, XI și XII de cărbuni.

Pleistocenul inferior cuprinde toate depozitele din acoperișul stratului XII. În cadrul
acestuia s-a dezvoltat un orizont psamo-spefitic ce se dezvoltă între acoperișul stratului XII și nivelul
stratului XIV și un orizont superior argilos nisipos, care la nivel regional cuprinde stratele de cărbuni
XV, XVI și XVII.

Holocen are dezvoltare redusă în cadrul perimetrului, fiind reprezentat prin depozite
aluviale, deluviale, proluviale și coluviale de pe interfluvii.

Din punct de vedere strafigrafic depozitul de cărbuni din cadrul perimetrului analizat este
situat în Dacian, Romanian și cuprinde un umăr de 12 strate.

Din punct de vedere tectonic, zăcământul de lignit din perimetrul Pinoasa se găsește în zona
de boltă și pe flancul sudic al anticlinalului Runcurel- Rovinari. Înclinarea stratelor de lignit este
mică, mai accentuată fiind pentru stratele superioare, acestea variind între 4 0-100. În partea sud-estică
a perimetrului minier se observă tendinț de conturare a sinclinalului Bolteni.

Morfologic, perimetrul minier Pinoasa se caracterizează printr-o zonă deluroasă cu cote


cuprinse între 280 m- 380 m și pantă medie a versanților de 10 0-120 către bază și 350-400 pe alocuri,
în partea superioară.

Pe văile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare, alcătuite din prundișuri, nisipuri
și cuverturi groase de luturi aluvio-deluvuale. Așadar substratul litologic al unității studiate este
constituit din straturi alternante de marne, luturi, argile, pietrișuri și nisipuri.

Zona este afectată de fenomene de instabilitate, unele active în timp ce altele sunt temporar
stabilizate, ce pot fi activate în contextul necorelării lucrărilor de exploatare cu lucrările de defrișare
a zonelor silvice afectate.

5
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

1.3 Hidrologia amplasamentului

Hidrologia perimetrului Carierei Pinoasa este determinată de râul Jiu, ce prezintă următoarele
caracteristic:

 Bazin de recepție- 10070 km2


 Lungimea cursului de apă- 331 km
 Debit maxim -2000 mc/s

Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și este tributară Jiului. Principalele văi din arealul
studiat sunt Valea Pinoasa- ce este afluentul râului Tismana și văile Rogojelu și Bonci, ce se varsă
direct în Râul Jiu. Văile au un caracter nepermanent.

În partea vestică, în cadrul perimetrului de exploatare Jilt mai apare și Valea Jiltului și Valea
Strâmbei.

Regimul hidrografic este unul relativ echilibrat. Un rol important în prezența acestuia o
constituie pădurea. La obârșia văilor se întâlnesc zone umede generatoare de izvoare de pantă.

1.4 Hidrogeologia amplasamentului

Zona minieră constituie în ansamblu un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni, unde sunt
întâlnite o serie de orizonturi și complexe acvifere, ale căror caractere hidrogeologice sunt în
dependență de poziția lor față de baza de eroziune locală, de caracteristicile litologice ale rocilor
permeabile, varietățile granulometrice, de grosimea bancurilor nisipoase intercalate între rocile
argilo-marnoase, dar și de schimbările de facies – atât pe verticală cât și pe orizontală.

Delimitarea corpurilor de apă s-a realizat numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanță, acestea fiind utilizate pentru alimentarea cu apă a localităților și care
dau un debit de exploatare mai mare de 10m3/zi.

Corpurile de apă au extinderi numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde
liniei de cumpănă a acestora , în timp ce corpurile de adâncime mare se pot extinde în afara
bazinului.

Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea inferioară, din nisipuri mărunte cu
frecvente concrețiuni grezoase, care spre partea superioară trec la nisipuri fine cu intercalații
argiloase. Creșterea în grosime a Dacianului, de la sud la nord, îî corespunde o înmulțire accentuată a
nivelurilor pelitice reprezentate printr-o succesiune de marne și argile, cu intercalații de nisipuri și
nivele cărbunoase.Culcușul complexului acvifer este constituit din marne și argile Pontice.

6
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Direcția de curgere este orientată nord sud, conform cu zonele de afundare a depozitelor
Daciene. Tot în această direcție crește și presiunea de strat, în zonele situate la în jumătatea nordică a
câmpiei apele devin arteziene.

Nivelul piezometric al apelor subterane situate în complexul acvifer Dacian este puternic
ascensional și artezian.

Stratele acvifere din depozitele daciene se alimentează din precipitații din orizontul freatic,
acolo unde există legătură hidraulică directe între acestea, precum și din pele de suprafață ale
cursurilor de apă.

1.5 Proprietăți fizico-mecanice ale cărbunilor și rocilor înconjurătoare

Din determinările de laborator, au rezultat următoarele caracteristici fizico-mecanice ale


cărbunilor și rocilor înconjurătoare (sterilul). Din cadrul perimetrului minier Pinoasa:

Cărbuni:

 Greutatea specifică s= 15,7-16,5 KN/m3


 Greutatea volumetrică (aparentă) a= 11,9-12,5 KN/ m3
 Umiditatea totală W= 30,6-42,0%, cu o medie de 41,46%
 Porozitatea n= 47-49 %
 Unghiul de frecare internă = 190-21 0
 Modulul de compresabilitate M23= 201-50 daN/cm2
 Sulf combustibil S= 1,28-1,9 % în medie 1,59%
 Putere calorică inferioară q= 1736-2080 kcal/kg
 Putere calorică superioară q= 2386-2495 kcal/kg

Calitatea și caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor înconjurătoare:

Formațiunile înconjurătoare sunt argile și argile marnoase, argile prăfoase și argile nisipoase,
nisipuri prăfoase argiloase și nisipuri.

 Indicele de plasticitate Ip= 32,3-53,1 %


 Indicele de consistență Ic= 0,81-0,84 %
 Limita de curgere 48-105%
 Limita de frământare 15-30%
 Umiditatea W= 26,5-33,2 %
 Porozitate n=40,0-48,0%

 Modulul de compresabilitate M2,3=100-200 daN/cm2

7
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
 Greutatea volumetrică (aparentă) = a= 19,5-20,5 N/m3
 Unghiul de frecare interioară =190-240

Caracteristicile litologice ale depozitelor de deșeuri extractive vor fi asemănătoare rocilor


gazdă ale lignitului.

Capitolul 2 Descrierea procesului de exploatare, preparare/ preluare a


resursei miniere și metode de depozitare a sterilului
2.1 Metode de exploatare utilizate

Perimetrul minier de exploatare a fost deschis în perioada 1983-1987, prin punerea în funcție
a utilajelor de mare capacitate, în vederea realizării capacității de producție de 8000 t/an.

Metoda de deschiderea aleasă a fost ”Metoda de deschidere cu tranșee interioară grupată


comun”, pentru cele două zone de deschidere sudică- Timișeni, respectiv nordică- Pinoasa.

Metoda de pregătire aleasă este ”Metoda de pregătire în sistem paralel”, cu avansare spre
vest.

Pentru exploatare perimetrului minier Pinoasa, a fost adoptată ”Metoda de exploatare cu


transportul rocilor sterile la haldă (interioară/exteriaoră)respectiv transportarea prțială directă la halda
interioară” (Metoda de exploatare combinată)

Tehnologia de exploatare aplicată este ”Tehnologia de excavare, transport și haldare în flux


continuu”, prin utilizarea complexelor de excavare, transport și haldare/ depozitare de mare
capacitate.

2.2 Utilzaje utilizate

Excavarea se va realiza cu 5 excavatoare cu rotor tip Erc 1400x30/7. Lucrările de exploatare


constau în extragerea cărbunelui din stratele V-X de lignit. Exploatarea se face în blocuri paralele, cu
lățime de 40-45 m.

Transportul sterilului și cărbunelui rezultat în urma excavațiilor, se realizează pe benzi


transportoare tip B1400-1800, prin intermediul utilajelor de legătură tip BRs sau CBS aflate în
dotarea liniilor tehnologice.

Sterilul va fi transportat la halda superioară și exterioară Valea Negomir, iar cărbunele la


depozitul de cărbune Pinoasa, până la terminarea depozitului Arderea.

8
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Haldarea sterilului provenit din treptele de excavare se realizaează în halda interioară/
exterioară cu 4 mașini de haldat tip A2RsB 6500,90.

Depozitarea cărbunelui se realizează în depozitul de cărbune Pinoasa prin intermediul AsG


12500x30 și KsS 5800.

Dotările tehnice principale cuprind:

 5 excavatoare cu rotor tip E1500


 3 cărucioare de distribuție tip CDS1600
 4 mașini de haldat tip A6500,90
 1 utilila de depunere în depozitul de cărbune tip AsG6000
 1 utilaj combinat în depozitul de cărbuni tip KsS 5800
 39/22,3 buc/ km nezi transportoare tip 1400/1600/1800

Lucrările de haldare se realizează cu mașini de haldare tip A6500,90 și benzi transportoare


TMS 1800mm, în cadrul liniilor tehnologice aferente treptelor de haldă:

 Exterioară:
- A6500,95,1 în treapta 220/230-245 m și 245-260
- A6500,90,02 în trepata 260-275 m și 275-290 m
- A6500,90,03 în treapta 290-305 și 305-320 m
 Interioară
- A6500,90,0 în treapta 160-175 și 175-190 m

2.3 Haldele de steril rezultate în urma activității de exploatare Pinoasa

Rocile sterile rezultate din lucrările miniere de deschidere, decopertare a zăcământului de


lignit sint depozitate în haldele interioare/exterioare.

Haldele de steril exterioare și depozitele de cărbuni acoperă suprafețe însemnate de teren pe


care le scot din circuitul productiv. În cazul unor amplasări necorespunzătoare pot aduce unele
prejudicii, determinând în general alunecări.

Până la deschiderea la vatră a carierei și crearea spațiului necesar pentru trecerea la haldarea
interioară, materialul rezultat a fost depus în trei halde: halda Valea Negomir, suprahalda Gârla și
suprahalda Tismana.

 Halda exterioară Valea Negomir pentru zona sudică de deschidere Tismana, cu o


capacitate de înmagazinare inițială de 297,0 milioane m3.

 Suprahalda Gârla pentru zona nordică de deschidere Pinoasa, cu o capacitate de


înmagazinare inițială de 95,0 milioane m3.

9
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
 Suprahalda Tismana pentru zonă nordică de deschidere Pinoasa, cu o capacitate de
înmagazinare inițială de 250,0 milioane m3.

2.3.1 Halda interioară Pinoasa

Halda interioară aferentă zonei sudice de deschidere Timișeni, respectiv zonei nordice de
deschidere Pinoasa, este situată în partea estică a perimetrului de exploatare, fiind amplasată în
cadrul spațiului rezultat prin exploatarea sectoarelor de activitate Pinoasa IV, III, I (zona sudică),
respectiv II și V (zona nordică).

Perimetrul haldei interioare Pinoasa este delimitat astfel:

 În zona de sud se găsesc satele Timișeni-Barhoti


 În zona nordică, avem perimetrul de exploatare a carierelor Timișeni, respectiv satul
Pinoasa
 În zona vestică, se găsește continuarea perimetrului de exploatare Timișeni-Pinoasa
 În zona de est,avem perimetrul minei Rigijelu, satul Rogojelu și termocentrala Rovinari

Depunerea sterilului s-a realizat în spațiul rezultat în urma exploatării prin carieră începând
cu anul 2007. Depunerea sterilului în haldă se realizează cu mașini de haldat tip A2Rs 6500*90,
respectiv A2Rs 4400*170/HS6500,90 pentru haldare directă

2.3.2 Halda exterioară Valea Negomir

Halda exterioară Valea Negomir este situată la un 1 km de zona Barhoți, în partea sudică a
perimetrului minier al carierei Pinoasa pe teritoriul comunei Negomir, fiind delimitat astfel:

 În zona de nord avem perimetrul carierei Roșia


 În zona de vest, avem halda exterioară Valea Bohorelu-cariera Jilt Sud
 În zona estică, avem perimetrul minier Fărcășești
 În zona sudică, avem Satul Negomir, Valea Cernișoara

Depunerea sterilului s-a realizat în halda exterioară Valea Negomir începând cu anul 1987 și a
continuat până în anul 2015, când s-a epuizat spațiul de stocare.

2.3.3 Suprahalda Tismana

Halda exterioară Tismana este situată la aproximativ 1 km de zona Arderea, în partea nord
vestică a bazinului minier Rovinari, pe malul drept al râului Jiu în zona Pinoasa-Calnic, fiind
amplasată în zona nordică a carierei Tismana I și TismanaII.

10
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Această haldă este mărginită astfel:

 La nord este zona colinară


 La vest se găsește lunca Tismana, respectiv părăul Tismana
 La sud avem perimetrul carierelor Tismana-Pinoasa, respectiv satul Pinoasa
 La est se găsește râul Jiu

Distanța medie de transport de la nodul de distribuție Pinoasa-Tismana la suprahalda


exterioară Tismana este de 2 km.Depunerea sterilului s-a realizat în perioada 1969-2010.

2.4 Descrierea haldei exterioare Valea Negomir

Halda exterioară de steril Valea Negomir se găsește la 5 km față de nodul de distribuție


Barhoți.Depunerea sterilului rezultat prin lucrările de descopertare s-a realizat în perioada 1986-
2010.

La alegerea amplasamentului haldei s-a ținut seama ca acestea să fie amplasată cât mai
aprope de carieră, să fie accesibilă pentru transport și să afecteze căt mai puțin construcțiile
industriale sau civile.

Pentru asigurarea unei bune înfrățiri cu terenul de bază al haldei exterioare de steril, s-a
prevăzut a se curața solul vegetal și depunerea acestuia în imediata apropiere a hadei de steril pentru
a putea fi folosit la refertilizarea haldei în scopul redării în circuitul economic productiv.

Pentru gospodărirea apelor s-a prevăzut executarea lucrărilor de gospodărire și drenare


reprezentate printr-un sistem de drenuri realizate sub haldă, respectiv canale de gardă, realizate pe
conturul haldei.

Pentru analiza stabilității taluzelor treptelor de lucru și definitive în interiorul haldei interioare
s-au avut în vedere următoarele caracteristici ale sterilului haldat:

 Materialul cu umiditatea naturală =120 și C=0,1 daN/cm2


 Materialul saturat =60 și C=0,15 daN/cm2

11
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Capitolul 3 Caracterizarea haldei , închiderea și ecologizarea

3.1 Caracteristicile haldei Valea Negomir

Zona de extindere a perimetrului minier este situată în interfluviul dintre Motru și Jiu. Zona
este afectată de fenomene de instabilitate, unele active, altele temporar stabilizate,care pot fi activate
în condițiile necorelării lucrărilor de exploatare cu lucrările de defrișare a zonelor silvice afectate.

Amplasarea haldelor trebuie realizată pe cât posibil pe terenuri neproductive în vederea


conservării nefertilității solului și ameliorarea terenului degradat.

Stabilizarea taluzelor haldei se urmărește a fi asigurate prin:

 Verificarea în permanență a stării taluzelor de lucru


 Asigurarea condițiilor necesare pentru evacuarea dirijată a apelor de suprafață, prin rigole
executate de-a lungul taluzurilor, în condițiile în care nu ecistă posibilitatea dirijării apelor
care se acumulează la piciorul haldei în afara perimetrului, evacuarea acestora se va
realiza prin stațiilor de pompe
 Se impune proiectarea procesului tehnologic de haldare prin care se realizează haldarea
continuă, iar pe timpul iernii se va evita încorporarea zăpezii și a gheții în treptele de
depunere

Halda Valea Negomir trebuie gestionată cu o mai mare atenție, deoarece de-a lungul timpului
au existat alunecări de teren în cadrul acesteia. Pierderea stabilității este determinată de configurația
și caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, particularitățile hidrodinamice ale apelor
din zonă și interacțiunii acestora cu materialul din haldă, caracteristicile geotehnice ale materialului
haldat.

Halda se va caracteriza prin :

 înălțimea pentru treapta curentă de haldare de 15 m


 apropierea mașinii de haldat față de marginea superioară a taluzului treptei de lucru pe
care se găsește să nu fie la o distanță mai mică de 40-45 m pentru treptele cu înălțime de
15 m
 în apropierea marginii superioare a taluzului treptei de lucru se va menține un spațiu
curent de gardă de 15 m
 la piciorul taluzului spațiul curent de gardă va avea 15 m

12
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

Considerând că fundamentul haldei este nederanjat, elementele geometrice luate în considerare la


proiectarea haldei exterioare de steril, sunt următoarele:

 Inălțimea totală a haldei este 115 m


 Înălțimea treptelor de haldă este de 15 m
 Berma de lucru este de 150 m
 Numărul total al treptelor de haldă- 8 trepte, cuprinde între cotele 220-335m din care:
- 1 treaptă înaintasă cu o înălțime de 10 m
- 10 trepte (numărul maxim posibil al treptelor de haldă), cuprinse între cotele 220-365m,
din care două trepte de suprahaldă, cuprinse între cotele 335-365m
 Unghiul general al taluzului de haldă este de 5-60
 Unghiul de taluz în lucru la haldă de 50

Materialul steril se așează în mod natural la o cădere de pe brațul de predare al mașinii de haldat
la pante de 300-400, în condiții de autostabilitate temporară la umiditatea propie a materialului în
stare naturală și cu granulație aparent grosieră.

Lățimea bermei dintre două trepte succesive de depunere în lucru, al căror unghi de taluze este
=30-400, dintr-un grup de trepte de haldare este de 100-110m, când înălțimea fiecarei trepte este de
15m. Distanța minimă dintre treapta înaintașă de haldare – h=1525m și =18-260 și subtreapta de
cărbune- h=5 m și =50-550, la vatra carierei va fi de 50 m.

3.2Închiderea haldei Valea Negomir

Pentru închiderea și ecologizarea perimetrului minier Pinoasa, s-au prevăzut următoarele


operațiuni:

1. Etapa I- Lucrări pentru amenanjarea cadrului morfologic, în cadrul cărora se realiza:


 Amenanjarea unui cadrul geomorfologic funcțional prin:
- Amenanjarea formelor de relief proiectate în cadrul reliefului antropic
- Racordul cu relieful natural și cu obiectivele ce urmează a se amenanja
- Lucrări cu aspect hidrogeologic
 Asigurarea condițiilor pedologice pentru dezvoltarea biodiversității prin:
- Așternere sol fertil
- Fără sol fertil
- Fertilizare ameliorativă de bază (fertilizare organică sau chimică)
2. Etapa II- Recultivarea biologică, în care se realizează:

13
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
 Ameliorarea mediului nou creat prin lucrări pedoameliorative și fertilizare anuală conform
planului de fertilizare
 Testarea culturilor practicate în zonă
- Fertilizare anuală conform planului de fertilizare
- Cultivare cu plante pionier 2-3 ani și plante de culturi la varianta fără sol fertil
- Plante de cultură folosite ca îngrășăminte masă verde și testarea culturilor specifice zonei
pe o perioadă de cel puțin 3 ani
 Recultivarea cu specii ce se pretează mediului nou creat pe o perioadă de 3-4 ani

Obiectivele lucrărilor miniere de închidere sunt următoarele:

 Posibilitatea închiderii și ecologizării progresive a activităților, înainte de încheierea fazei de


producție
 Reducerea sau eliminarea impactului potențial asupra mediului
 Refacerea terenurilor afectate pănă la starea inițială, imediat ce va fi posibil

Lucrările de închidere a haldei de steril prin amenanjare pentru redarea în circuitul productiv
sunt corelate cu fluxul tehnologic al carierei. Lucrările de refacere a mediului sunt necesare a se
executa atât pe perioada de exploatare cât și după încetarea activității în carieră.

14
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ

3.2.1 Lucrări pentru stabilitatea versanților naturali, ai taluzelor de carieră/haldă


 Stabilitatea versanților naturali
- Respectarea elementelor geometrice ale treptelor de lucru cât și a elementelor geometrice
ale taluzelor definitive de haldă și cariera, reduce riscul de instabilitate a versanților
naturali. Se impune o monitorizare post închidere a taluzelor definitive de carieră unde cu
siguranță vor avea loc prăbușiri locale de mică amploare.
 Stabilitatea treptelor de carieră
- Principalele lucrări de stabilizare a taluzurilor de carieră sunt lucrări de împădurire
executate post închidere, cu luarea în calcul a reducerii în mod natural a unghiului de
taluz în timp prin prăbușiri locale.
- Taluzele de carieră în forma lor definitivă pot fi împădurite pentru amenanjarea acestora,
plantarea puieților de salcâm realizându-se pe bermele și taluzele carierei.
 Stabilizarea taluzelor de haldă
- Taluzele de haldă pot fi amenanjate cu o pantă de maxim 30 % respectiv un unghi de taluz
de 160, după care vor fi împădurite cu salcâm.
- Realizarea stării de masiv a suprafețelor împădurite are rol determinant în reducerea
riscului de alunecare, datorită faptului că în general pădureapoate reține și ceda procente
însemnate din precipitațiile căzute, poate combate sau prevenii orice formă de eroziune.
- În peiroada post închidere vor continua lucrările de monitorizare a deplasărilor de teren,
vizual în tot perimetrul amenanjat și prin măsurători topografice în zonele cu risc crescut
de instabilitate.
- Gospodărirea apelor pluviale are drept scop prevenirea și combaterea instabilităii haldei și
carierei.

Lucrări de modelare sunt necesare pentru ameliorarea pantelor, mai ales pe taluze pentru
evacuarea apelor din depresiuni. Prin tehnologia de haldare taluzul haldelor au un unghi cuprins între
18-260. Pentru împădurire dar și pentru asigurarea unei stabilități locale, taluzele se modelează cu o
pantă de 30%, adică 170.

Dacă dorim ca terenul să devină unul agricol, atunci panta trebuie să fie de 12 %, iar pentru o
fâneață cultivată panta trebuie să fie cuprinsă între 12%-18%.

Lucrările de gospodărire a apelor (șanțuri și canale de gardă) sunt necesare pentru zonele de
înfrățire ale haldei cu taluzurile definitive ale carierei care are un unghi de maxim 500.

Ca măsură suplimentară de față de zona de protecție de 150 m s-a retras haldarea cu 400 m în
amonte (la încetarea activității între limita locuit și taluzul de haldă se mențin 550 m ca zonă de
protecție)

În fundamentul haldei exterioare vor fi realizate drenuri principale și drenuri secundare aferente
văilor adiacente, respectiv lucrări hidrotehnice aferente zonei de siguranță la haldă.

15
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Solul vegetal decopertat în urma extinderii lucrărilor de exploatare va fi folosit pentru
ecologizarea suprafețelor scoase din circuitul productiv.

3.2.2 Revegetarea amplasamentului

- Recultivare biologică
Lucrările de plantare (împădurire) sunt desfășurate pe perioada de activitate cât și după încetarea
activității în carieră.
Durata de înființare a unei plantații silvice este determinată în primul rând de specia silvică cât și
de sol și climă. La condițiile oferite de terenurile de pe haldă, se dezvoltă:

 Salcâmul
 Plopul
 Frasinul pentru zonele umede

Tehnica de impădurire:
Anu 1. Se pornește lucrarea cu pichetarea suprafeței pe schema de plantare, 2 m între rânduri și 1
m pe rând cu orientarea rândurilor pe curba de nivel , pe suprafața cu pante >10-120 (taluze). Pe
terenurile cu pante mai mici de 10 % nu sunt restricții de orientare.
Anu 2. Se completează golurile cu aceeași tehnologie din primul an și o fertilizare cu azotat
pentru o pornire vegetativă mai puternică. Se recomandă revizuirea plantației după intemperii
Anu3. Se vor completa golurile și se va realiza în continuare fertilizarea cu azot
Anu 4 – Se execută o singură lucrare, respectiv curațarea puieților plantați de speciile ierboase.

 Asigurarea pazei se realizează pe 4 ani.


 Împădurirea ajută la refacerea structurii, cu rol de prevenire a eroziunii, acumularea și
reținerea substanțelor nutritive și a apei din sol.
 Împădurirea terenurilor haldate ajută la refacerea florei spontane ce se dezvoltă în păduri și
implicit la revenirea faunei.
Lucrări de înierbare

In literatura de specialitate, lucrările de inierbare sunt echivalente lucrărilor de inființare faneață sau
păsune cultivată pentru C.E.S., pentru ameliorarea structurării solurilor degradate, sau obținerea de
recolte de fan pentru animale.Tehnologia de inființare – exploatare a faneței se dezvoltă pe o
perioadă de minim 3 ani. Pentru că faneața este reprezentată de o singură plantă perenă:
lucerna (Medicago sativa), cultura se numeste si „lucernieră”.
Lucrări de cultivare pentru folosință arabilă
Lucrările se desfăsoară intr-un asolament de 3 ani calendaristici agricoli, pentru trei culturi cu
rol ameliorativ si de testare in vederea ameliorării terenurilor si obținerii de producții economice.

16
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Anul I să se practice culturi ce pot fi folosite ca ingrăsămant masa verde (borceag, secară, etc) pentru
imbogățirea solurilor. Anii II si III să se inființeze culturi de camp, practicate de producătorii agricoli
din zonă (grau, porumb). Funcție de scopul fiecărei culturi si fitotehnia plantelor se propune
tehnologia de infiinŃare a fiecărei culturi si constau in:

Capitolul 4 Concluzii

Lucrările de refacere a mediului sunt necesare a se excuta atât pe perioada de exploatare cât și
după încetarea activității din carieră. Ținând cont de strarea haldelor aferente perimetrului de
exploatare Pinoasa, managementul adecvat al acestora, are ca obiectiv, protejarea factorilor de mediu
și a așezărilor umane. Se dorește realizarea stabilității fizice, alături de reablitarea ecologică, aceste
două elemente asigură managementul complet al depozitelor de deșeuri miniere.

Din punct de vedere al caracteristicilor geomecanice și mineralogice ale materialelor


depozitate, construcția haldei este neomogenă- fapt datorat depunerii sterilului în condiții de amestec,
roci rezultate direct din excavare. Sterilul este majoritar format din argilă marnoasă, argilă
cărbunoasă. Acestea nu suferă o transformare fizică sau chimică, nu se dizolvă, nu ard și nici nu nu
reacționează fizic au chimic. Nu afectează mterialele cu care vin în contact și nu poluează mediul.
Conținutul de sulf este mai mic de 0,02%.

Pentru gospodărirea apelor s-a prevăzut executarea lucrărilor de gospodărire și drenare


reprezentate printr-un sistem de drenuri realizate sub haldă: drenuri principale și drenuri secundare
umplute cu balast ce permit circulația apei, dar au fost realizate și canale de gardă pe conturul
haldei.

Principalele probleme care se pun la proiectarea și realizarea unei halde pentru depozitarea
sterilului sunt:

 amplasarea, formarea și dimensionarea haldei, în vederea asigurării unei capacități maxime


de depozitare cu costuri de investiție, exploatare și închidere minime
 asigurarea stabilității haldei în condiții de deplină siguranță a folosințelor din zonă, atât în
perioada de exploatare cât și în perioada de după redarea terenului folosit în circuitul agricol,
silvic sau industrial
 asigurarea măsurilor de protecție a mediului contra influențelor negative ale haldelor

Terenurile de pe haldă trebuie lăsate cel puțin un an pentru o tasare naturală a depunerilor de
steril. În această situație lucrările de amenanjare se vor începe după o perioadă de un an de la data
eliberării de sarcini tehnologice.

Lucrările de recultivare bilogice trebuie executate ca o continuare a lucrărilor de amenanjare.


Aceste lucrări se desdășoară pe o perioadă de 34 ani, funcție de fito-tehnia fiecărei specii.

17
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘȘ I GEOFIZICAĂ -MAȘTER: GEOLOGIE ȘȘ I GEOTEHNICAĂ AMBIENTALAĂ
Se vor realiza lucrări de monitorizare a haldelor atât anterior realizării lucrărilor de
ecolofgizare cât și după închierea acestora.

Principalele lucrări de monitorizare a stabilității haldelor cuprind:

 urmărirea vizuală a aspectelor haldelor (crăpături, denivelări, prăbușiri care pot să apară pe
taluze sau berma haldei)
 măsuri topografice la reperii (bornele topometrice) montați pe halda și în teren natural
 măsurători ale nivelurilor hidrostatic din tuburile piezometricde
 măsurători înclinometrice

Concomitent se vor realiza și lucrări privind:

 urmărirea evoluței vegetației pe suprafețele însămânțate și împădurite în scopul completării


lipsurilor vegetale și/sau refaceri
 întreținerea/curățarea canalelor de gardă

Capitolul 5 Bibliografie

1. Plan de gestionare a deșeurilor Cariera Pinoasa


2. Manual management de mediu
3. Derulare închidere mine

18

Das könnte Ihnen auch gefallen