DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Atelierul de lectură: formarea

cititorului reflexiv

va ocupa doar o parte din atelier, completîndu-se prin

discuţie şi scriere. Privit prin prisma competenţelor (de a
citi coerent şi de a înţelege cele citite), el poate fi proiectat

Olga COSOVAN
Cu ce activităţi asociaţi atelierul? Lanţurile asociative
elementare ar include diferite nume de meserii, ateliere
propriu-zise, produse confecţionate în acele ateliere.
Atelierul ca atare va actualiza cunoştinţele de istorie
medievală: ne vom aminti despre bresle, maiştri, calfe,
capodopere, muzee…
Ideea de a organiza, în procesul de instruire, diverse
ateliere nu este nouă. ATELIERUL, în concurenţă cu
englezismul workshop, intră în viaţa noastră nu doar
pentru a desemna realităţi medievale, unde meseriaşii
confecţionează obiecte de uz cotidian, iar activitatea lor
se soldează cu un produs palpabil. Atelierul de muncă
intelectuală – inclusiv cel de lectură sau de scriere – se
zideşte pe temelia unor competenţe existente care trebuie
dezvoltate în continuare, pînă la atingerea performanţelor.
Atelierul de lectură, în contextul programului LSDGC,
apare ca o activitate unitară, rezultată din combinarea
firească a diverselor tehnici de lectură. Procesul de lectură
pentru diferite discipline şcolare sau pentru activităţi
educative, în clasele de gimnaziu. Nu numai la limba şi
literatura română, dar şi la discipline precum istoria,
educaţia moral-spirituală, educaţia civică, geografia,
limbile moderne demersul didactic va avea de cîştigat din
activităţi netradiţionale, concepute ca atelier de lectură.
La fel, atelierul de lectură poate fi structurat pe probleme
transdisciplinare sau pe arii curriculare.
Vom prezenta în continuare cîteva sugestii pentru
organizarea atelierului de lectură la limba română în
cl. V-VII, pornind de la obiectivele curriculare. După cum
se ştie, implementarea curriculumului gimnazial, în anul
de studii 2002-2003, vizează anume aceste clase.
!Proiectarea atelierului de lectură
Examinînd obiectivele curriculare de la clase diferite,
profesorul va observa continuitatea lor şi le va sis-
tematiza, în funcţie de competenţa pe care o dezvoltă
acestea. Este evident că doar unele dintre obiectivele
curriculare, subordonate compartimentului Lectură, sînt
valabile pentru organizarea atelierului de lectură. De
exemplu, din seria obiectivelor de la cl.V-VII, vom selecta
cîte două pentru organizarea atelierului de lectură. Astfel
putem urmări continuitatea, dar şi progresul de la o clasă
la alta.

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a

Elevul va fi capabil:
– să perceapă şi să înţeleagă
global conţinutul textului citit.
– să stabilească legături între
textul citit şi lecturile anterioare.
Elevul va fi capabil:
– să înţeleagă în detalii conţinutul
textului citit.
– să depisteze valorile etice ale
personajelor/eroului liric al
operelor literare.
Elevul va fi capabil:
– să citească o varietate de texte
literare sau nonliterare, demons-
trînd înţelegerea sensului acestora.
– să facă observaţii, aprecieri în
legătură cu textele citite.

Alternativ, atelierul de lectură ar putea urmări şi alte obiective curriculare, care sînt greu de atins în cadrul studierii
textelor de manual.

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a

Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil:
– să sesizeze relaţiile dintre text şi – să integreze achiziţiile noi în – să povestească oral sau în scris
imaginile aferente acestuia. sistemul propriu de informaţii. textele narative.

Pentru a consacra o oră sau două succesiv discuţiilor asupra lecturii extracurriculare, profesorul îşi va proiecta,
din cînd în cînd, lecţii pe care le va numi ateliere de lectură. Proiectarea atelierului de lectură trebuie făcută la etapa
elaborării planului calendaristic pentru întreg anul, distribuind cîte 1-2 ore de acest gen o dată la două luni (adică 4

122

ateliere de lectură pe an, prevăzute poate chiar pentru
ultimele lecţii din preajma vacanţelor sau pentru primele
de după vacanţe). Este important ca elevii să fie familiari-
zaţi cu proiectul şi pregătirea atelierului de lectură să
devină responsabilitatea tuturor, nu doar a profesorului.
!Forme de organizare a atelierului
Primele ateliere de lectură, cu elevii din clasa a V-a, se
vor organiza ca mini-lecţii de lectură (pentru 15-20 de
minute din ora academică). Buna desfăşurare a lor va fi
asigurată de faptul ca toţi elevii să aibă (adusă de acasă,
împrumutată de la bibliotecă) o carte pe care o citesc în
momentul de faţă sau intenţionează să înceapă a o citi.
Operele pot şi trebuie să fie diferite, fiindcă – sperăm –
din schimbul de impresii se va trezi şi cristaliza interesul
pentru carte. Toţi vor citi independent (10 min.) la
începutul orei, (profesorul va citi şi dînsul, apoi va
participa la discuţie ca cititor, nu în calitate de profesor),
iar în continuare vor discuta în perechi sau în echipe a
cîte 4. Pentru orientarea discuţiei, la primele încercări de
acest fel, profesorul poate să scrie pe tablă cîteva mo-
mente de reper, care trebuie urmărite în procesul lecturii:
" motivul alegerii cărţii,
" primele impresii despre carte,
" sentimentele trăite în procesul lecturii,
" impactul lecturii asupra elevului-cititor,
" împărtăşirea reacţiei cititorului etc.
Atunci cînd profesorul va avea certitudinea că elevii
şi-au format deprinderea de a citi în timpul orei, fiecare
din cartea sa, şi abilitatea de a conversa asupra celor citite,
este momentul oportun pentru organizarea unei confe-
rinţe de lectură (în conformitate cu preceptele LSDGC).
Pentru desfăşurarea conferinţei, profesorul poate
sugera elevilor titluri de cărţi interesante, dar lista nu va
purta un caracter obligatoriu. Înainte de a începe confe-
rinţa, profesorul se va documenta în privinţa opţiunilor
pe care le-au avut elevii.
Sînt diverse căile pe care le poate parcurge cadrul
didactic cînd proiectează conferinţele: se va aborda aceeaşi
specie literară (schiţa, povestea, romanul), aceeaşi arie
tematică (educaţia copiilor, omul şi natura) sau acelaşi
autor (I. L. Caragiale, I. Creangă, I. Druţă, M.Eliade) ca şi
textul/textele studiate la clasă, care ar putea să-i intereseze
pe elevi.
Către momentul conferinţei, elevii trebuie să încheie
lectura sau să ajungă aproape de sfîrşitul cărţii. Cu
siguranţă, lectura de plăcere îi va face să revină la anumite
momente din carte, va stimula discuţia, îi va motiva să
vrea să discute cu colegii şi cu profesorul. Conferinţa –
care nu este o formă de evaluare, ci o activitate de
învăţare – oferă fiecărui elev şansa de a discuta unu la
unu cu profesorul, primind un feedback verbal, nu o notă.
Obiectivele conferinţei sînt:
• Informarea profesorului asupra lecturilor elevului
• Manifestarea interesului pentru ceea ce îi preo-
cupă pe elevi
ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE
• Încurajarea pasiunii pentru lectură
• Stimularea elevilor care citesc
• Sondarea capacităţii de înţelegere a textului citit
• Urmărirea fluenţei în citire.
Pentru buna desfăşurare a conferinţei, se recomandă
ca în timpul atelierului de lectură în sală să fie linişte, iar
atmosfera – relaxantă şi nonformală; dialogurile să se
susţină pe un ton scăzut.
Pentru eficienţa atelierului în ansamblu, profesorul va
ţine evidenţa lecturilor fiecărui elev pe formularul acestuia
sau într-un registru.
Algoritmul desfăşurării conferinţei poate fi următorul:
" O dată cu începerea lecţiei, toţi elevii purced la
lectura cărţii pe care şi-au adus-o.
" Profesorul scrie pe tablă numele elevilor cu care
intenţionează să discute în această zi (în funcţie
de interesul său profesional pentru lectură sau
pentru elev, intervalul dintre conferinţe, nece-
sitatea de a observa succesul şcolar etc.).
" Orice elev poate să solicite o conferinţă cu profe-
sorul său, trecîndu-şi numele în altă parte a tablei.
" Profesorul circulă printre elevi, luînd loc alături de
cel cu care vrea să discute (ceilalţi continuă să
citească).
Alternativ, profesorul invită elevul la masa sa ori la
catedră. Elevul nu trebuie să se simtă inferior sau exa-
minat.
" Discuţia-conferinţă durează 3-5 minute, după care
elevul continuă să citească.
" Dacă profesorul nu a reuşit să discute cu toţi
doritorii, care şi-au scris numele pe tablă, va începe
conferinţa următoare cu aceşti elevi.
Este inepuizabilă lista de probleme pe care profesorul
le poate discuta cu elevii, mai ales într-o asemenea
conferinţă degajată, dar, pentru a porni din loc activitatea,
se poate recurge la astfel de întrebări:
# De ce ai ales această carte?
# Ai mai citit cărţi de acest autor?
# Care este conflictul în carte? Cum se rezolvă el?
# Care parte ţi-a plăcut mai mult? De ce? Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002
# Care fragment din carte ţi se pare cel mai inte-
resant?
# Care personaje îţi sînt simpatice?
# Ce părţi ţi-au fost neclare?
# Ce întrebări ai vrea să-mi pui? Cum pot să te ajut?
# Ce probleme ai avut citind?
# Cum te-ai simţit cînd s-a întîmplat …?
# Cum ai putea afla mai multe despre…?
# Ce ai învăţat din această carte?
# Cum îţi imaginezi un film turnat după această
carte?
# Cum ai vrea să ilustrezi acest text? Cunoşti ilus-
traţii profesioniste la această lucrare?
După cum se poate observa, profesorul, în procesul
conferinţei, va orienta discuţia spre percepţiile personale
123
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE
ale elevului, spre emoţii şi stări afective în raport cu
literatura, spre conştientizarea şi verbalizarea stării post-
lectorale a elevului-cititor. Nu interogarea şi analiza literară
a textului artistic va fi miezul conferinţei, ci discuţia calmă,
neformală dintre doi cititori. Cel care ghidează discuţia va
da sugestii, recomandări, dar nu teme obligatorii.
Realizarea conferinţelor sau a unor părţi ale acestora
în demersul didactic este oportună pentru studiul lite-
raturii la orice etapă a instruirii. Pe lîngă lectura propriu-
zisă a textelor literare şi discuţiile pe care le poartă
profesorul cu elevul, are un impact pozitiv însăşi comu-
nicarea de la egal la egal. Anume acest fel de comunicare
neformală îl apropie pe cititorul-elev de cititorul-profesor.
Pentru atelierele de lectură din clasa a VI-a, propunem
să se asimileze tehnica scrisorilor literare, chemată să
stimuleze dialogul scris dintre:
– elevii care citesc aceeaşi carte;
– elevii care citesc cărţi de acelaşi autor;
– elevii care citesc cărţi pe aceeaşi temă.
Desfăşurarea reuşită a atelierului de lectură în tehnica
scrisorilor literare presupune cîteva activităţi din partea
profesorului:
– să recomande, la început de an şcolar, o listă de
cărţi pe care le vor citi elevii;
– să stabilească datele atelierelor de lectură;
– să monitorizeze lectura cărţilor recomandate,
astfel ca să fie sigur că oricine dintre elevi îşi va
găsi corespondentul;
– să-i mobilizeze şi să-i motiveze pe elevi să citească.
Profesorul va anunţa din timp atelierul de lectură, iar
la data fixată elevii vor aduce cu ei cărţile despre care vor
să discute în scris. Se pot stabili anumite subiecte pentru
fiecare atelier, de exemplu:
I – Poveşti literare româneşti.
II – Poveşti ale popoarelor lumii.
III – Povestiri de I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sado-
veanu, I.Druţă.
IV – Cărţi de R.Kipling, J.London, S. Lagerlof, A.Sawel.
Urmărind dezvoltarea competenţei de comunicare
scrisă în baza lecturii, profesorul va sugera momentele
pe care le valorifică scrisoarea literară. Scrisorile vor
conţine informaţii – formulări ale opiniilor proprii despre
textele citite şi întrebări în raport cu ele. (Modelele de
formulare a întrebărilor pot fi cele prezentate la confe-
rinţele din clasa a V-a).
La începutul activităţii, profesorul organizează schim-
bul de scrisori elaborate acasă. Elevii citesc scrisorile
primite şi răspund la ele. În caz de necesitate, se pot face
discuţii orale între “corespondenţi”, cu referiri la frag-
mentele de texte.
Este important ca şi profesorul să se implice în această
corespondenţă şi fiecare elev să primească neapărat un
răspuns. Profesorul este acela care va ţine sub control
corespondenţa şi va stimula dialogul.
Alternativ, profesorul poate concepe atelierul de
124
lectură ca prezentare de carte. Aici va participa întreaga
clasă, elevii aducînd cu ei cărţile pe care vor să le prezinte
colegilor. Obiectivele prezentării de carte sînt:
" schimbul de opinii între cititorii de aceeaşi vîrstă;
" stimularea interesului pentru lectură, prin exem-
plul colegilor;
" dezvoltarea abilităţilor de prezentare.
Profesorul va dirija, cel puţin la primele şedinţe,
prezentarea cărţilor citite prin repere şi sugestii, cum ar fi:
" ce carte vrei să prezinţi, cine este autorul ei;
" ce cărţi ale aceluiaşi autor ai mai citit sau poţi numi;
" ce evenimente sînt descrise în carte;
" cine sînt personajele;
" ce pasaje te-au impresionat mai mult;
" ce ai vrea să citezi din carte;
" de ce ţi-a plăcut cartea;
" de ce ai vrea s-o recomanzi colegilor.
Prezentarea de carte trebuie limitată în timp (5-7
minute), dar se vor mai rezerva cîteva minute pentru ca
fiecare prezentator să poată răspunde la eventualele
întrebări ale colegilor. Elevii ar putea să exerseze două
modalităţi de a adresa întrebări: oral şi în scris. Dacă
răspunsul la unele întrebări stîrneşte discuţii, profesorul
va aprecia pe loc situaţia şi va stimula discuţia sau o va
amîna pentru altă activitate.
În ultimele 5 minute din lecţie, elevii ar putea fi lăsaţi
să scrie un text argumentativ despre activitatea dată: Ce
ar vrea să citească acum, după cele 5-7 prezentări
ascultate? Care dintre prezentări l-a motivat să caute
cartea?
Alternarea prezentărilor de carte cu scrisorile literare
şi conferinţele de lectură, alături de alte modalităţi de a
stimula şi menţine interesul pentru cartea artistică, ar
trebui să-i ajute pe elevi în depăşirea limitelor manualului
şcolar de literatură.
Pentru clasa a VII-a, recomandăm, pe lîngă pre-
cedentele strategii de organizare a atelierului de lectură,
tehnica numită În căutarea autorului.
Lectura în atelier (bunăoară, Lectura ghidată, Lec-
tura împotrivă sau Presupunerea prin termeni1), dirijată
de profesor, pune în prim-plan întrebări legate de iden-
titatea autorului. Este normal, ba chiar oportun ca elevii
să se întrebe cine este autorul textului pe care îl citesc,
dacă acesta nu a fost selectat de ei, ci propus de profesor.
Fără a anunţa numele autorului, profesorul îi ajută pe
elevi să descifreze şi să interpreteze semnificaţia detaliilor
din care s-a “văzut” scriitorul, iar în ultimă analiză – să
citească foarte atent textul. Pe măsură ce se aplică tehnica
dată, se aprofundează analiza textelor necunoscute.
Algoritmul aplicării tehnicii În căutarea autorului:
" Profesorul alege un text de dimensiuni rezonabile,
pe care îl consideră necunoscut pentru elevi.
Textul trebuie selectat cu grijă, astfel ca el să nu
anunţe prea explicit autorul, dar nici să fie rodul
unei ficţiuni, cînd autorul este confundat cu
ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

personajul pe care îl creează, nici să fie total lipsit
de indicii asupra paternităţii.
" Elevii primesc textul şi au sarcina să-l citească.
" După ce textul a fost citit, în decurs de 3-5 minute,
elevii trebuie să scrie ce cred despre autor, apoi
să discute în tehnica gîndeşte-perechi-prezintă.
" Profesorul formulează şi notează o serie de între-
bări cu privire la autor:
$ Ce vîrstă are autorul la momentul scrierii textului?
$ Cînd este scris textul?
$ De ce cultură ţine?
$ Ce profesie are autorul?
$ În ce limbă a fost scris textul? etc.
" Elevii sînt îndemnaţi să-şi citească afirmaţiile şi
argumentele. Se insistă asupra indiciilor textuale
ale vîrstei, etniei, epocii etc.
" Profesorul dirijează discuţia. La momentul potrivit,
se pun în relief acele detalii din text, pe care nu le-au
observat sau nu le-au scos în evidenţă la început
elevii.
" Cînd argumentele se epuizează sau discuţia revine
în acelaşi loc, profesorul divulgă personalitatea
autorului şi oferă date din biografia lui.
" Elevii recitesc textul, găsesc argumentele care le-au
scăpat iniţial, apoi generalizează investigaţia.
Odată asimilată tehnica, elevii ar putea pregăti texte
ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE
pentru a le examina în această cheie. Elevul care va selecta
textul se va documenta în privinţa biografiei şi creaţiei
autorului, va oferi date despre opera lui.
Aplicarea tehnicii În căutarea autorului are meritul de a
fi una exersată pe viu, pe textul nestudiat, şi reclamă o gamă
largă de procese de gîndire, de la cunoaştere şi înţelegere la
sinteză şi evaluare. Elevul trebuie să cunoască nişte texte
literare, să deţină o informaţie despre autori şi texte, să
poată compara fragmentul citit cu altele, să analizeze
detaliile şi să-şi rezolve problema autorului. Operaţia de
sinteză se realizează după ce s-a răspuns la întrebările
propuse şi nu a fost divulgat numele autorului. Se
potrivesc răspunsurile existente cu datele biografice ale
scriitorilor cunoscuţi, se fac presupuneri.
În cazul utilizării unui fragment captivant din creaţia
unui scriitor cunoscut, detectarea autorului poate fi un
îndemn de a căuta şi citi cartea.
Producţia atelierului de lectură nu este textul, este
cititorul şi interesul lui pentru literatură.
1
Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Meredith,
Iniţiere în Metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea
gîndirii critice, Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr.1,
2001; Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Mere-
dith, Strategii de dezvoltare a gîndirii critice, Ghidul II,
Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr. 2, 2002.
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002
125