Fundatii – Partea II

LUCRARI DE SUSTINERE
Generalitati
Excavatiile sau umpluturile se pot realiza taluzat sau vertical, cu elemente de sustinere.
Excavatie taluzata Excavatie verticala sustinuta

1. Fundatie ; 2. Umplutura in jurul fundatiei; 3. Taluz 1. Fundatie existenta; 2. Fundatie noua;

3. Sustinere

110
 Fundatii – Partea II

Umplutura taluzata Umplutura sustinuta

Lucrările de susţinere sunt lucrări care au ca scop reţinerea terenului (pământ, roci, umpluturi) şi a apei in
cazul executarii lucrarilor de excavatie sau de umplutura (ramblee).

În această categorie sunt incluse toate tipurile de lucrări şi sisteme de sprijin în care elementele structurale
sunt supuse forţelor generate de materialul reţinut (teren, apă).
111
 Fundatii – Partea II

În functie de destinatie, lucrarile de sustinere se clasifica:

- cu caracter temporar
- din elemente recuperabile
- din elemente nerecuperabile
- cu caracter definitiv
Principalele lucrări de susţinere sunt:
• sprijiniri simple de lemn
• sprijiniri cu palplanse din elemente de inventar de lemn, metalice sau beton armat prefabricat
• pereţi îngropaţi
- din piloti
- din panouri
- de tip mixt
• susţineri de tip mixt
• ziduri de sprijin
- ziduri de sprijin de greutate din beton simplu
- ziduri de sprijin tip cornier din beton armat
112
 Fundatii – Partea II

Sprijiniri simple de lemn

Sprijinirile simple sunt lucrări de susţinere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea excavaţiilor,
atunci când:

- adâncimea săpăturii este mai mare decât înălţimea la care pământul s-ar menţine la verticală nesprijinit,
- realizarea unei săpături taluzate ar fi imposibilă (din raţiuni de spaţiu disponibil) sau neeconomică.

Sprijinirile simple formeaza pereţi de susţinere verticali neetanşi (nu pot fi folosite sub nivelul apelor
subterane).

Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi vin în contact direct cu pământul.
Dulapii sunt sprijiniti cu filate si spraituri.

Dulapii şi filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar şpraiţurile din lemn rotund (bile).

113
 Fundatii – Partea II

Sprijiniri cu dulapi orizontali

Se utilizeaza atunci când pământul se poate menţine la verticală nesprijinit pe adâncimea unui tronson de
excavare (pământuri cu coeziune suficientă).
Dulapii orizontali sunt montaţi după ce a fost realizată excavaţia.

1. Dulapi; 2. Filate verticale; 3. Spraituri

114
 Fundatii – Partea II

In cazul cand sapatura are o latime mare (peste 6m), spraiturile se pot dispune inclinat sau se sprijina cu popi
(pentru reducerea lungimii de flambaj).

115
 Fundatii – Partea II

Sprijiniri cu dulapi verticali

Dulapii verticali sunt introduşi în teren înaintea realizării săpăturii, fiind utilizaţi în cazul pământurilor
necoezive.

1. Dulapi; 2. Filata orizontala; 3. Pene; 4. Sprait

116
Fundatii – Partea II

117
 Fundatii – Partea II

Elemente de calcul
Impingerea activa a pamantului
Diagrame teoretice

Pamant necoeziv Pamant coeziv Influenta

suprasarcinii

118
 Fundatii – Partea II

Diagrame de calcul

Pamant necoeziv Pamant cu coeziune redusa Pamant coeziv

119
 Fundatii – Partea II

Dulapii si filatele se calculeaza ca grinzi simplu rezemate avand deschiderea egala cu distanta dintre 2 filate
consecutive, respectiv dintre 2 spraituri.
Incarcarea aplicata pe dulap sau pe filata (F/L) se calculeaza ca rezultanta presiunii corespunzatoare.
Spraiturile se calculeaza la compresiune cu flambaj.

120
 Fundatii – Partea II

Sprijiniri cu palplanse

Sprijinirile cu palplanse pot fi lucrări de susţinere cu caracter temporar sau definitiv.

Sprijinirile cu palplanse formeaza pereţi de susţinere verticali etanşi (pot fi folosite sub nivelul apelor
subterane).

Palplansele se pot realiza din lemn, metal sau bap.

Se introduc in pamant prin batere sau vibrare.

121
 Fundatii – Partea II

Palplanse de lemn

Se realizeaza din lemn

de brad sau stejar.
a) b) si c). Dispunere
Utilizarea palplanşelor joantiva sau prin
de lemn este limitată la suprapunere
lucrări temporare.
În funcţie de gradul
d) Imbinare in „jumatate de
necesar de etanşare
lemn”
necesar se pot adopta
diferite tipuri de
îmbinări între palplanşe. e) Imbinare tip „coada de
randunica”
f) Imbinare cu lamba si uluc
(nut si feder)

122
 Fundatii – Partea II

Palplanse metalice
Palplanşele metalice sunt în formă de Z, S, U.
a) Forma U
b). Forma S
c) Forma Z
Palplanşele de tip Z sunt adaptate solicitărilor
severe, datorita modulului de inertie mare
(imbinarile nu sunt pozitionate in axa mediana a
peretelui x-x)
1. Palplansa
2. Imbinarea dintre palplanse

123
 Fundatii – Partea II

Tipuri de imbinari (joante)

Utilizarea palplanşelor metalice neprotejate în medii foarte corozive nu este indicată.

În cazul utilizării palplanşelor metalice pentru lucrări definitive sunt necesare măsuri de protecţie
anticorozivă în funcţie de agresivitatea mediului.
Palplanse de beton armat
Palplanşele din beton armat prefabricat sau beton armat
precomprimat sunt utilizate pentru lucrări definitive.
Utilizarea la lucrări temporare nu este indicată din cauza
recuperării dificile din cauza greutăţii proprii mari.
Palplanşele din beton armat sau precomprimat au secţiuni
dreptunghiulare şi sunt prevăzute cu îmbinări pentru asigurarea
etanşeităţii.
Etanşeitatea asigurată de aceste îmbinări este în general
insuficienta, fiind necesare măsuri suplimentare.

124
 Fundatii – Partea II

Pereti ingropati

Pereţii îngropaţi sunt pereţi de susţinere a excavaţiilor realizaţi din beton armat.

Clasificarea peretilor ingropati se face in functie de urmatoarele criterii:

Alcătuirea constructiva
- pereţi din panouri
- pereţi din piloţi foraţi.
Funcţiile îndeplinite de peretele îngropat pe verticala
- pereţi omogeni: atât materialul din care sunt realizati cât şi funcţia pe care o îndeplinesc (de susţinere
si /sau de etanşare) sunt identice în lungul aceleiaşi verticale;
- pereţi compuşi: materialul din care sunt realizati cât şi funcţiile de rezistenţă, portanţă şi de etanşare se
separă pe verticală.

125
 Fundatii – Partea II

Pereţi îngropaţi din panouri

Pereţi îngropaţi din panouri pot fi realizati din beton monolit (turnat pe loc) sau din beton prefabricat.

Pereţi îngropaţi din panouri din beton monolit – pereti mulati

Pereţii mulaţi sunt realizaţi prin turnarea în teren a betonului după ce în prealabil a fost realizată prin forare,
sub protecţia noroiului bentonitic, o tranşee de dimensiuni stabilite prin proiectare.
Panourile sunt armate cu carcase de armătură iar legătura dintre panouri trebuie tratată astfel încât să asigure
continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistenţei şi etanşării.

126
Fundatii – Partea II

Geometria unui panou

1. Grosimea peretelui;
2. Lungimea carcasei de armatura;
3. Latimea carcasei;
4. Lungimea panoului;
5. Nivelul platformei de lucru;
6. Nivelul de betonare;
7. Grinda de ghidaj;
8. Nivelul betonului dupa spargerea
betonului contaminat;
9. Inaltimea carcasei;
10. Carcasa de armatura
11. Adancimea excavatiei
12. Zona de rost

127
 Fundatii – Partea II

Vederea in plan a unui perete din panouri

Executie „pe sarite”

P – panou primar;
S – panou secundar

Executie „la rand”

1. Panou de capat;
2. Panouri intermediare;
3. Panou de inchidere

128
 Fundatii – Partea II

Etapele de executie
- Executarea grinzilor de ghidaj
- Excavarea panourilor
- Coborarea carcasei (carcaselor) de armatura
- Betonarea panourilor
- Tratarea rosturilor dintre panouri

129
 Fundatii – Partea II

Grinzile de ghidaj
Au rol de ghidare a uneltelor de sapat, protejare a peretilor transeii la partea de sus si sustinerea temporara a
carcasei de armatura.
Se dispun de o parte si de cealalta a transeii ce urmeaza a se excava.

B – grosimea peretelui

130
 Fundatii – Partea II

Excavarea panourilor
Instalatia KELLY
Caracteristic tuturor instalatiilor de tip KELLY este utilizarea unei prajini grele la capatul careia se afla o
bena (cupa-graifar) actionata hidraulic.
Bena este alcatuita din doua jumatati identice („falci”) a caror inchidere si deschidere este comandata
hidraulic prin intermediul a doua verine (prese hidraulice), iar ridicarea si coborarea se fac prin doua cabluri
legate de bena si de prajina.
Graifarul, cu falcile deschide, este lasat sa cada de la inaltime de 1...3m si se infige in pamantul de la baza
transeii.
Falcile se inchid, iar bena plina cu pamant se scoate din transee si se descarca.
Procedura se reia pana la atingerea adancimii finale de forare.

Grosimea panoului (peretelui): 0,60 ÷ 1,00m, in functie de latimea benei.

Lungimea unui panou:

- Panou realizat dintr-un pas de sapare: 2,20 ÷ 2,80m, in functie de deschiderea celor doua falci ale benei
- Panou realizat din 3 pasi de sapare: 5,40 ÷ 7,80m; la lungimi mai mari nu se mai poate asigura
stabilitatea malului de pamant.

131
 Fundatii – Partea II

1. Utilaj purtator
2. Graifar cu bena
(in pozitie ridicata si
coborata)
3. Ghidaj
4. Prajina (montant) Kelly
5. Brat oscilant B

132
 Fundatii – Partea II

Excavarea unui panou din

3 pasi de sapare

MERLON

Pasul 1 Pasul 2

133
 Fundatii – Partea II

Instalatia CIS Soletanche

Forarea se face in mod continuu cu o foreza rotativa.

Pamantul forat amestecat cu noroiul bentonitic (detritusul)
este scos la suprafata prin circulatia noroiului bentonitic care este
absorbit prin tija centrala a forezei.

Grosimea panoului (peretelui): 0,40 ÷ 1,00m.

Lungimea unui panou: max. 7,50 ÷ 8,00m.

Se foreaza 2 puturi de capat.
Merlonul dintre cele 2 puturi se foreaza prin rabotare,
in straturi orizontale de cca. 30cm.

134
Fundatii – Partea II

1. Motor
2. Troliu
3. Pompa de noroi
4. Tija de foraj
si absorbtie a
detritusului
5. Foreza
6. Noroi bentonitic

135
 Fundatii – Partea II

Armarea panoului (coborarea carcasei (carcaselor) de armatura)

Carcasa de armatura este alcatuita din bare longitudinale, transversale,
etrieri si bare inclinate de rigidizare.
In functie de dimensiunile panoului, armarea se face cu una sau doua
carcase.
Carcasa se introduce in transee, sub noroiul bentonitic si este mentinuta
suspendata pe grinzile de ghidaj.

136
Fundatii – Partea II

1. Bare longitudinale
2. Bare transversale si etrieri
3. Bare inclinate de rigidizare
4. Bare de suspendare
5. Role distantiere
(asigura pozitionarea centrata
a carcasei in transee si
acoperirea cu beton)

137
Fundatii – Partea II

1. Carcasa
2. Noroi bentonitic
3. Tub de rost intre doua
panouri
4. Panou betonat anterior

138
 Fundatii – Partea II

Betonarea panourilor

Betonarea panourilor se face cu metoda palniei fixe sau „CONTRACTOR”, care se foloseste la betonarea
sub noroi bentonitic (piloti forati sub noroi, pereti mulati) sau sub apa (piloti Benoto, lucrari executate sub
apa).
Se utilizeaza un tub metalic din tronsoane care se imbina la lungimea necesara.
La partea inferioara tubul este inchis cu un capac mobil care impiedica patrunderea noroiului in tub.
La partea superioara a tubului se afla o palnie (recipient metalic) in care se asigura nivelul constant al
betonului in timpul betonarii.
Tubul de betonare este coborat pana la baza transeii, se umple complet cu beton si se deschide capacul de
la baza.
Betonul iese din tub si o anumita cantitate de beton se amescteca cu noroiul – betonul „contaminat” are o
densitate mai mica si se ridica la suprafata pe masura ce betonul umple transeea.
Dupa terminarea betonarii, betonul contaminat este spart.
In cazul panourilor cu lungimea mai mare de 5m, betonarea se face cu 2 palnii de betonare.

139
Fundatii – Partea II

140
Fundatii – Partea II

141
 Fundatii – Partea II

Realizarea peretelui mulat din panouri executate pe sarite

1. Excavarea
panoului primar (de
capat)
2. Instalarea
tuburilor de rost
3. Introducerea
carcasei de armatura
4. Betonarea
panoului primar
5. Excavarea
panoului secundar
6. Betonarea
panoului intermediar

142
 Fundatii – Partea II

Realizarea peretelui mulat din panouri executate la rand

1. Excavarea panoului primar

(de capat)
2. Instalarea tuburilor de rost
3. Introducerea carcasei de
armatura
4. Betonarea panoului primar
5. Excavarea panoului
intermediar
6. Betonarea panoului
intermediar

143
 Fundatii – Partea II

Pereţi îngropaţi din piloti forati

În funcţie de condiţiile de rezistenţă şi etanşare pe care trebuie să le îndeplinească peretele, piloţii pot fi
dispuşi cu distanţe între ei, joantivi sau secanţi.

Pilotii forati se executa, in general, cu tubaj recuperabil sau cu burghiu continuu.

144
Fundatii – Partea II

145
 Fundatii – Partea II

Sisteme de sprijin pentru pereţii de susţinere a excavaţiilor

După criteriul modului de preluare a solicitărilor la care sunt supuşi,

pereţii de susţinere pentru excavaţii se clasifică în:

Pereţi de susţinere în consolă (autoportanti)

Pereţi de susţinere rezemaţi.

146
 Fundatii – Partea II

Pereţi de susţinere în consolă

Stabilitatea unui perete de susţinere în consolă pe parcursul lucrărilor de
excavare este asigurată prin încastrarea acestuia în teren.

Etapele de execuţie a unui perete de susţinere în consolă

147
 Fundatii – Partea II

Pereţi de susţinere rezemaţi

Rezemarea peretelui de susţinere pe măsura realizării excavaţiei reprezintă o alternativă care permite
reducerea adâncimii de încastrare a peretelui, precum şi limitarea deplasărilor orizontale ale peretelui,
comparativ cu soluţia peretelui înconsolă.

Pe măsura avansării lucrărilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele şi intervalele
rezultate în urma calculelor de proiectare.

Sistemele de rezemare sunt:

- Interioare :

- filate si spraituri
- planseele infrastructurii

- Exterioare: ancoraje

148
 Fundatii – Partea II

Etapele de execuţie a unui perete de susţinere rezemat interior cu spraituri

149
 Fundatii – Partea II

Etapele de execuţie a unui perete de susţinere rezemat interior cu planseele infrastructurii

Rezemarea interioara a pereţilor de susţinere se face prin însăşi structura îngropată (infrastructura).

Procedeul se numeste top –down sau metoda milaneză.

Structura subterană este realizată de sus în jos, pe măsura avansării lucrărilor de excavare, iar planşeele
acesteia devin pe rând rezemări ale peretelui de susţinere.

Încărcările verticale sunt preluate de stâlpi şi transmise unor barete sau piloţi executaţi în prealabil.

Procedeul permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui număr de niveluri din suprastructura
construcţiei.

Execuţia lucrărilor este complexă şi anevoioasă.

Spaţiile de lucru sunt reduse - săparea terenului are loc sub fiecare planşeu pe o înălţime egală cu cea a
viitorului nivel.
In plansee trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pământului săpat.
Sunt necesare utilaje cu gabarit redus.

Proceedeul este indicat atunci cand fundatia constructieie este de adancime, pe piloti si/sau barete.

150
Fundatii – Partea II

151
Fundatii – Partea II

1. Perete ingropat
2. Pilot sau bareta
3. Stalp metalic prefundat
4. Pamant ce urmeaza a fi
excavat
5, 6, 8, 9. Plansee
7. Stalp
10. Radier

152
 Fundatii – Partea II

Perete de susţinere rezemat exterior cu ancoraje

153
 Fundatii – Partea II

Susţineri de tip mixt – Sistemul berlinez

Sprijinirile de tip mixt formează pereţi temporari neetansi de susţinere a excavaţiilor.
Sistemul berlinez este alcatuit din
- elemente de rezistenţă verticale din profile metalice laminate (I) amplasate la diferite distanţe
(circa 1...3 m) pe conturul viitorului perete de susţinere ;
- elemente de rezistenţă orizontale din dulapi orizontali care formeaza peretele propriu-zis de sprijinire.
Profilele metalice se introduc in gauri forate si sunt prefundate pe piloti. Pe măsura avansării lucrărilor de
excavare se introduc dulapii orizontali.
Sistemul berlinez nu poate fi utilizat decât în terenuri care au o suficientă coeziune pentru a se menţine
nesprijinite pe o anumită înălţime până la montarea dulapilor şi deasupra apei subterane.
In funcţie de adâncimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit prin şpraiţuri,
respectiv, ancoraje.

154
 Fundatii – Partea II

Ziduri de sprijin
Zidurile de sprijin sunt lucrări de susţinere definitive, utilizate pentru a asigura trecerea între două cote,
atunci când spaţiul nu este suficient pentru o săpătură taluzată.

Presiunea pământului se transmite integral pe toată suprafaţa de contact dintre zid şi teren.

Ziduri de sprijin de greutate din beton simplu

Sunt lucrări de susţinere masive care rezistă presiunii pământului prin propria lor greutate.

Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru înălţimi de până la 6 m.

Pentru a se face economie de material se adoptă secţiuni în trepte sau înclinate.

155
 Fundatii – Partea II

Ziduri de sprijin tip cornier din beton armat

156
 Fundatii – Partea II

Elemente de calcul
Predimensionarea zidurilor de sprijin

157
 Fundatii – Partea II

Calculul la SLU

Stările limită ultime sunt prin cedarea:

- prin lunecarea pe talpă

- prin răsturnare

- prin depăşirea capacităţii

portante a terenului de
fundare

158
 Fundatii – Partea II

- pierderea stabilităţii
generale a terenului

159