Eficientizarea manaegmentului şcolar prin activităţi

extracurriculare - cercuri şcolare

Prof. Gheorghe Luminița Marioara

Școala Gimnazială Platon Mocanu, Drajna de Jos

Omul creator de mâine nu este nimeni altul decât copilul de azi modelat pentru a participa
creativ la clădirea acestui ,,tot dinamic” care este viața. Este demonstrat că mediile libere, calde,
prietenoase, sunt favorabile stimulării creativității.
Un tărâm prielnic pentru dezvoltarea creativității îl oferă mai ales activitățile nonformale,
care au caracter flexibil, se realizează în afara clasei, sunt opționale, facultative- astfel îi atrag pe
copii, le oferă acea descătușare și libertate în manifestare care contribuie cu precădere la
dezvoltarea gândirii creatoare a acestora.
În cazul cercurilor aplicative elevii învaţă făcând iar acest lucru este din plin dovedit de
sistemul de învăţământ finlandez recunoscut prin succesul său tocmai datorită accentului pus pe
legarea informaţiei de practică, prin provocarea elevilor de a găsi soluţii noi de rezolvare a
problemelor cotidiene. Am pornit demersul meu tocmai de la acest considerent iar întrebarea care
îmi ghidează cercetarea este: ,,Cum pot eu să apropii elevii de şcoală, de tradiţie să le stimulez
creativitatea să îi determin să îşi sporească stima de sine, să fie sociabili, flexibili comportamental,
să manifeste atât conformism social cât şi asertivitate, să manifeste receptivitate socială să fie
responsabili şi mai ales să aibă dorinţa de realizare ?”
După funcția îndeplinită, cercetarea realizată este practic- aplicativă funcţie prin care
urmăresc cunoașterea și descrierea potențialului creator al elevilor, prin implicarea lor directă în „
procesul de producţie” al unor obiecte artizanale, lucru deloc uşor, mai ales în contextul actual când
era digitală monopolizeză întrega noastră existenţă; cu atât mai mult sarcina noastră a celor care
lansăm spre viitor atâtea generaţii este să găsim alternative exceselor care ţin de supertehnologizare
şi să ne străduim să oferim elevilor noştrii soluţii pentru o viaţă echilibrată pe care apoi să continue
să le caute şi singuri.
Scopul general al cercetării constă în a evidenţia importanţa bunului management al
timpului liber al elevilor, prin implicarea acestora în diverse activităţi extracurriculare de tip cercuri
şcolare, având drept finalitate atragerea elevilor către şcoală, crearea în şcoală a unui mediu
prietenos- chiar şi pentru elevii care absentează frecvent, au probleme la învăţătură, disciplină- şi în
final creşterea calităţii întregii activităţi derulate în şcoală.

Metode de cercetare
Într-o cercetare psihopedagogică sunt utilizate mai multe metode pentru a strânge informaţii
complementare, limitele unei metode fiind completate de către altă metodă. Dintre metodele de
culegere a datelor, în cercetarea de faţă am folosit:
1. metoda experimentului (experimentul pedagogic)
2. metoda anchetei
3. metoda observației;
4. metoda sociometrică;
5. metoda analizei portofoliilor.
De asemenea, am folosit în investigația de față:
- metode de organizare, prezentare şi prelucrare matematico-statistică a datelor cercetării:
tabelele statistice, graficele statistice.
- metode de studiere a relaţiilor dintre fenomene: coeficientul de corelaţie simplă.
- metode de verificare a ipotezelor statistice: semnificaţia diferenţei dintre situaţia şcolară.
Analiza, prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor
Acesta este un pas foarte important într-o cercetare, constituind punctul de control/de
verificare a ipotezelor. Toate datele și rezultatele obținute pe parcurs, prin utilizarea metodelor, a
tehnicilor și instrumentelor variate, acum trebuie valorificate, pentru a-și dovedi eficiența.

Centralizator - obiective, ipoteze, metode și instrumente ale cercetării

OBIECTIVUL IPOTEZA METODA INSTRUMENTUL
O1. Identificarea gradului de Se presupune că identificînd Metoda
satisfacţie cu privire la gradul de satisfacţie( părinţi, experimentului -chestionarul
situaţia şcolară şi a elevi) cu privire la situaţia şcolară o metoda - fişe de observaţie
organizării activităţilor şi a organizării activităţilor de anchetei
de timp liber ale elevilor timp liber ale elevilor se poate
determina un plan de acţiune în o metoda
vederea ameliorării situaţiei observației
existente;
O2. Identificarea aptitudinilor Se presupune că prin identificarea Metoda
cognitive, psihomotorii, aptitudinilor cognitive, experimentului
interpersonale, a tipului psihomotorii, interpersonale, a o metoda -grila de observație
de relaţionare al tipului de relaţionare al elevilor se observației
componenţilor lotului pot fructifica valorile personale şi o metoda - testul sociometric
se pot ameliora deficienţele sociometrică
O3. Formarea unei atitudini Se presupune că prin activităţile Metoda
responsabile prin implementate în cadrul cercului, experimentului - grila de observare
activităţi practic- elevii se vor forma în spiritul unei o metoda - fişe de obesrvaţie
aplicative atitudini responsabile în tot ceea observației -produsele activității
ce întreprind o metoda elevilor
analizei
portofoliilor
O4. Identificarea impactului Se presupune că prin demersul Metoda
pe care l-a avut demersul formativ întreprins în cadrul experimentului -chestionarul
formativ asupra nivelului activităţii cercului, nivelul de o metoda
de coeziune al grupului, a coeziune al grupului, situaţia anchetei -produsele activității
ameliorării situaţiei şcolară a elevilor participanţi la o metoda elevilor
şcolare a elevilor cerc s- au a ameliorat, elevii au analizei
participanţi la cerc devenit mai responsabili în toate portofoliilor
acţiunile lor.

Instrumentarul cercetării
Fiecare metodă de cercetare are cel puţin un instrument specific, cu ajutorul căruia poate fi
aplicată.În cadrul cercetării am utilizat următoarele instrumente de cercetare:
1. experimentul,
2. chestionarul;
3. grila de observație ;
4. testul sociometric;
5. portofoliul.

Metoda experimentului

- metoda de bază utilizată în investigație este cea experimentală. Experimentul este o

metodă de cercetare care presupune intervenţia controlată şi planificată a cercetătorului asupra
fenomenelor studiate în scopul evaluării consecinţelor acestei intervenţii
Privit în desfășurarea lui, experimentul pedagogic, ca metodă de cercetare, cuprinde trei
etape: faza prealabilă intervenţiei factorului experimental, etapa aplicării factorului experimental şi
cea a înregistrării rezultatelor după intervenţia factorului experimental.
În investigația întreprinsă, am utilizat metoda experimentului în special pentru a demonstra,
prin datele colectate, efectul benefic pe care îl produc activităţile non- formale asupra
comportamentului în ansamblu al copiilor din învăţământul secundar inferior. Pentru evitarea
erorilor experimentale, am avut grijă ca subiecții introduși în experiment să fie motivați
corespunzător prin contextul (atmosferă degajată ) diversitatea activităţilor desfăşurate.

Etapa iniţială:
Această etapă constă în chestionarea iniţială a elevilor şi a părinţilor cu privire la modul în
care îşi gestionează elevii activităţile aferente timpului liber şi al gradului de satisfacţie cu privire la
rezultatele şcolare; chestionarele sunt aplicate părinţilor şi elevilor care au ales să participe la
activităţile cercului aplicativ” Modern şi tradiţional prin cusături în punct românesc”.
 Metoda anchetei

În demersul meu am aplicat chestionarul( având totuşi un număr mic de subiecţi), deoarece grupul
de copii format este unul eterogen (situaţie şcolară, familială, disciplină, frecvenţă, şi sunt
reprezentate toate structurile Şcolii Gimnaziale Platon Mocanu, Comuna Drajna) iar natura
aplicativă a activităţilor este garanţia unei certe îndepliniri a obiectivelor propuse.

Rezultatele chestionarului de satisfacţie- părinţi în legătură cu situaţia generală a

propriilor copii.
Acest chestionar a avut 6 întrebări închise, cu patru variante de răspuns: deloc, puţin, mediu
şi mult.
Părinţii au fost solicitaţi să aleagă una dintre cele patru variantele de răspuns la următoarele
întrebări, prin marcarea unui X în căsuţa corespunzătoare.
Astfel, s-au obţinut următoarele răspunsuri:

Răspunsurile la chestionarul iniţial de satisfacţie- părinţi

Nr. Întrebarea
Deloc Puţin Mediu Mult
Crt.
Cât de mulţumit/ă sunteţi de rezultatele la învăţătură ale
1. 3 5 6 2
copilului dumneavoastră?
2. Cât de disciplinat este copilul dumneavoastră? 4 6 2 4
Cât de mulţumit/ă sunteţi de frecvenţa la şcoală a copilului
3. 3 4 4 5
dumneavoastră?
Cât de mulţumit/ă sunteţi de relaţia dintre dumneavoastră şi
4. 2 3 5 6
copilului dumneavoastră?
Consideraţi că relaţiile dintre copilul dumneavoastră şi ceilalţi
5. 3 3 8 2
copii este bună?
Consideraţi că activităţile din şcoală îl ajută pe copilul
6. 2 6 7 1
dumneavoastră să înveţe făcând?

Graficul rezultatelor chestionarului iniţial părinţi

Nr. Întrebarea
Deloc Puţin Mediu Mult
Crt.
Cât de mulţumit/ă sunteţi de rezultatele la învăţătură ale
Î.1 1 3 8 4
copilului dumneavoastră?
Î.2 Cât de disciplinat este copilul dumneavoastră? 0 5 5 6
Cât de mulţumit/ă sunteţi de frecvenţa la şcoală a copilului
Î.3 0 3 3 10
dumneavoastră?
Cât de mulţumit/ă sunteţi de relaţia dintre dumneavoastră şi
Î.4 0 2 6 8
copilului dumneavoastră?
Consideraţi că relaţiile dintre copilul dumneavoastră şi ceilalţi
Î.5 0 0 9 7
copii este bună?
Consideraţi că activităţile din şcoală îl ajută pe copilul
Î.6 0 0 5 11
dumneavoastră să înveţe făcând?

Toţi părinţii văd în şcoală locul care se preocupă cu adevărat de formarea copiilor lor datorită
frumoasei împletiri a activităţilor informale cu cele nonformale defăşurate în cadrul cercurilor alături
de alte activităţi extraşcolare şi extracurriculare.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate comparativ răspunsurile date de părinţi la începutul
anului şcolar şi la sfârşitul anului şcolar. Astfel, observăm obţinerea următoarelor rezultate:

Chestionarul de satisfacţie copii – iniţial

Nr. Întrebarea
Deloc Puţin Mediu Mult
Crt.
1. Eşti mulţumit/ă de rezultatele tale la învăţătură? 3 4 5 4
2. Eşti un elev disciplinat ? 4 4 4 4
3. Te consideri mulţumit de frecvenţa ta la şcoală? 3 4 4 5
4. Cât de mulţumit/ă eşti de relaţia dintre tine şi părinţii tăi? 3 4 4 5
 Consideri că relaţiile dintre tine şi ceilalţi copii sunt
5. 3 3 6 4
bune?
6. Consideri că îţi organizezi bine timpul liber? 3 5 6 2

Chestionarul de satisfacţie copii –final

Nr. Întrebarea
Deloc Puţin Mediu Mult
Crt.
1. Eşti mulţumit/ă de rezultatele tale la învăţătură? 0 3 7 6
2. Eşti un elev disciplinat ? 0 2 5 9
3. Te consideri mulţumit de frecvenţa ta la şcoală? 0 1 7 8
4. Cât de mulţumit/ă eşti de relaţia dintre tine şi părinţii tăi? 0 2 7 7
Consideri că relaţiile dintre tine şi ceilalţi copii sunt
5. 0 0 9 7
bune?
6. Consideri că îţi organizezi bine timpul liber? 0 1 3 12

Se observă că, prin compararea răspunsurilor date de elevi chestionarelor iniţiale şi finale,
gradul de satisfacţie al acestora faţă de activităţile şcolare în care sunt implicaţi a crescut; acest lucru
reiese cu uşurinţă din reprezentarea de mai sus:

Observarea sistematică
- s-a realizat prin intermediul grilei de observație, prin care mi-am propus să surprind
comportamentul subiecților în toate etapele desfășurării experimentului. Acest instrument de
cercetare operează pentru toate ipotezele și mi-a oferit un cadru de sistematizare și ierarhizare a
datelor brute.
Pe baza unei documentări prealabile, am identificat o serie de variabile de studiat tocmai
pentru a putea să intervin conştient şi activ pentru îndepărtarea blocajelor care ţin de coeziunea
grupului şi pentru a putea să preiau şi să dezvolt în mod organizat potenţialul creativ al fiecărui copil
astfel încât la încheierea perioadei de cercetare să pot atinge obiectivele .
În etapa iniţială a experimentului, am aplicat o grilă de evaluare a aptitudinilor cognitive,
senzoriale şi interpersonale ale elevilor, pentru ca împreună cu informaţiile furnizate de testul
sociometric să le recomand elevilor să formeze grupele în vederea execuţiei unor produse precum
modelele din „Caietul fanteziei” şi pliantul cercului.
Pentru fiecare elev supus observației într-un anumit interval de timp (1 – primul minut pentru
elevul A; 2 – următorul minut pentru elevul B, etc), în dreptul numelui în coloana corespunzătoare
comportamentului manifestat de elev.

rezultatele grilei de observare (cognitiv, senzorial, interpersonal)

ELEV Timp
COMPO
C C S R Ş T S Z A V A E C B M A
RTAME
ABILITATE T A A S E C D T R I V M C G G E
NT
A
Înţelegere verbală X X X X X X
Fluenţa ideilor X X X
Originalitate X X X X X
Memorie episodică X X X X X X
COGNITIV

Ordonarea
X X X X X X X X X X X X
informaţiilor
Rapidiatea
structurării X X X X
informaţiilor
Vizualizarea X X X X X
Atenţia selectivă X X X X X
SENZOR
IAL

Atenţie auditivă X X X X X
 Responsabilitate X X X X X X

SOCIAL
Conformism social X X X X X X X X
Dorinţa de realizare X X

Centralizarea datelor pentru comportament cognitiv:

ABILITATE Î. v. F. i. O. M.e. O.i. R.s. i. V. A.s.
NR. ELEVI 6 3 5 6 12 4 5 5

Prin prelucrarea datelor reiese că:

 fluenţa ideilor- aptitudinea care permite emiterea unui număr mre de alternative
viabile sau nu, este cea mai puţin răspândită printre elevi : 3; aceasta a fost observată în timpul
exerciţiilor de realizare a unui pliant;
 rapiditatea structurării informaţiilor- prin care elevii dovedesc că posedă capacitatea
de a combina şi folosi informaţiile noi cu rapiditate în vederea valorificării este şi ea
răspândită doar printre patru dintre elevi care- în timpul reproducerii unui model după fişa
prezentată de profesor-, s- au achitat primii de sarcină;
 originalitatea, vizualizarea şi atenţia selectivă sunt şi aceastea rar întîlnite în rândul
elevilor, doar câte cinci dintre ei dovedind aceste aptitudini; originalitatea a fost evidenţiată
în cazul elevilor care au reuşit să creeze modele ingenioase, unii dintre ei sunt aceeaşi care au
dovedit şi aptitudinile anterior discutate astfel încât, după ce au realizat modelul prezentat de
profesor, au reuşit să aducă îmbunătăţiri acestuia, aceeaşi aptitudine a fost dovedită de elevi şi
în timpul exerciţiilor de concepere a unui pliant pe o temă la alegere( atât pliantul realizat, cât
şi tema aleasă s- au dovedit inedite;atenţia selectivă şi vizualizarea se regăsesc ambele în
rândul a trei dintre elevi şi separat la câte alţi doi elevi, aceste din urmă aptitudini sunt mai
puţin întâlnite în rândurile elevilor în general, reuşind cu greu să se focuseze asupra unei
sarcini un anumit timp, nu au răbdare, se plictisesc uşor iar dacă la geometria în spaţiu au
probleme, când vor transpune un model pe pânză vor avea dificultăţi cu reproducerea
modelului prin coasere, vor greşi frecvent;
 capacitatea de memorare sau memoria episodică şi înţelegerea verbală au fost
observate la şase dintre elevi, care au reţinut mai uşor modelele prezentate spre reproducere-
ca exerciţiu- astfel au reuşit să lucreze cu mai multă uşurinţă; se poate adăuga faptul că doar
în cazul a patru din cei şase elevi se regăsesc ambele aptitudini, iar separat le dovedesc câte
alţi doi elevi;
 ordonarea informaţiilor, a fost dovedită de cei mai mulţi dintre elevi-12- , care, fiind
deprinşi să lucreze cu calculatorul au putut să realizeze sarcinile de lucru în ambele activităţi
care au fost observate.

A reieşit în urma observării că două dintre eleve ( CT.A. şi Z.T.) deţin un valoros bagaj de
aptitudini cognitive, bifând în dreptul tuturor aptitudinilor urmărite, mai mult au dovedit că deţin şi
competenţe de ordin senzorial şi interpersonal, dând dovadă că se pot concentra foarte bine atunci
când lucrează într- un mediu mai zgomotos (atenţia auditivă), dar şi comportamentul social s- a
dovedit ireproşabil; toate produsele pe care le- au realizat au răspuns la superlativ standardelor de
calitate(responsabilitate), au respectat toate regulile de lucru în grupe, de realizare a unui produs, de
S.S.M. impuse în timpul activităţilor.
Se observă că doar cele două eleve manifestă dorinţa de realizare şi în afară de ele doar câte
patru elevi au dovedit că posedă aptitudinile sociale vizate de mine în acestă observare;
T.C. le secondează pe cele două dar nu îşi doreşte cu ardoare să răspundă unei provocări;
Elevele M.G.şi ŞE sunt disciplinate, respectă regulile, sunt responsabile, ascultă cu atenţie
explicaţiile şi aplică cu succes cunoştinţele dobândite;
Elevii E.M. şi B.G., nu se conformează regulilor, dimpotrivă- sunt elevii problemă, care dau
dovadă de aptitudini cognitive pe care mulţi dintre colegii lor fără probleme de disciplină nu le
posedă, de exemplu:
B.G. a reuşit să relizeze cu rapiditate un şablon de pliant pe care apoi să îl valorifice în timpul
activităţii de realizare a pliantului;
 E.M. a fost prolific în realizarea modelului a găsit mai multe variante de model - unele
dintre ele chiar reuşite, a încercat mai multe variante de pliant, însă nu are răbdare, nu se poate
concentra pe realizarea unui produs.
SD, AC, AR, AV şi VI sunt eleve respectuoase, urmează cu stricteţe regulile, însăsunt
încete, înţeleg cu greutate explicaţiile şi trebuie să depună un efort considerabil pentru a putea să
îndeplinească o sarcină;
SA, RS, reţin explicaţiile dar, nu au răbdare, greşesc şi nu au satisfacţia lucrului bine
făcut;
AE, deşi are un comportament care îi provoacă greutăţi are câteva aptitudini cognitive pe
care dacă le- ar fructifica i- ar putea aduce beneficii.

Metoda sociometrică

Metoda sociometrică s-a realizat prin intermediul testului sociometric, prin care mi-am
propus să surprind comportamentul subiecților la începutul şi la sfârşitul experimentului. Acest
instrument de cercetare operează pentru ipotezele 1 şi 3 și mi-a oferit un cadru de sistematizare și
ierarhizare a datelor brute.
Chestionarul sociometric cu două întrebări, l- am aplicat la începutul şi la sfârşitul
programului. Chestionarul este anexat (Chestionar 1 ).
Pe verticală se trec în ordine, corespunzător fiecărui elev, +3, +2, +1 puncte în dreptul
colegilor aleşi, preferaţi, iar cu - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul colegilor respinşi, nominalizaţi la
întrebarea a doua.
Primul coleg ales la prima întrebare primeşte +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1
punct. Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeşte - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al
treilea - 1 punct.
Prin aplicarea chestionarului, la începutul studiului, s-a constatat ca în acest grup coeziunea
grupală este foarte scăzută, iar numărul respingerilor este mult mai mare decât cel al atracţiilor.
Rezultatele la aplicării iniţiale a testului sociometric sunt redate in tabelul din figura de mai jos.

Matricea sociometrică - iniţial

INIŢIAL

Nr.crt. CT.A CA ŞE SD ZT E.M VI AR MG TC BG RS AE AV CC SA

1 CT.A 3 1 -2 2 -3 -1
2 CA 2 3 1 3 -3 -2 -1

3 ŞE 3 1 2 -2 -3 -1

4 SD 3 2 1 -3 -2 -1

5 ZT 3 -2 -3 2 -1 1

6 EM 1 3 2 -1 -2 -3
7 VI 1 2 3 -3 -2 -1

8 AR 1 -1 3 2 -3 -2
9 MG -1 2 -3 3 1

10 TC -1 1 -2 2 -3 3

11 BG 2 1 -1 3 -2 -3

12 RS 1 3 -1 2 -2
13 AE 1 3 -3 -1 2

14 AV 1 -1 2 -2 3

15 CC 1 3 2 -3
16 SA 1 2 -2 3 -1

15 13 8 6 5 -6 0 5 6 7 -22 9 -28 0 -9 10
TOTAL ALEGERI 15 14 9 6 5 6 0 6 6 8 5 9 0 0 0 10
RESPINGERI 0 1 1 0 0 12 0 1 0 1 27 0 28 0 9 0
 Prin aplicarea chestionarului, la începutul studiului, s-a constatat ca în acest grup coeziunea
grupală este foarte scăzută, numărul respingerilor este mai mult mai mare decât cel al atracţiilor;
Indicele coerenţei grupului exprimă calitatea relaţiilor sociometrice la nivelul grupului; cu
cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât grupul este mai coeziv.
Proctor şi Loomib calculează sociometric indicele de coerenţă grupală, echivalent

coezivităţii, luând în consideraţie atât alegerile reciproce (C), cât şi cele unilaterale
(O) şi propunând relaţia1 :
𝑅 𝑥 𝑞
Ic =
𝑈 𝑥 𝑝
k
unde 𝑝 = , iar iar q = 1-p
n−1
k = numărul alegerilor permise
n = numărul membrilor grupului
R= alegeri reciproce
U= alegeri unilaterale
Ri = 7 U = 39
7 𝑥 12/15
n = 16 Ic = 39 𝑥 3/15 ; Ici = 0, 239
3
k=3 p= 15

se observă următoarele:
Liderul grupului CTA, nu are nicio respingere , şi cele mai multe atrageri- 15, împreună
cu colegele CA, SA, RS, sunt încadrate în categoria POPULARI, având cei mai mari indici de
statut preferenţial;
Categoria ACCEPTAŢI, ŞE,TC, SD,M ZT, AR este a copiilor care au între 5 şi 8
atrageri şi maxim o respingere ;
INDIFERENŢI, VI, AV sunt copiii, care nu au fost nici atraşi dar nici respinşi;
RESPINŞI, EM, BG, CC, AE
EM, cu o atracţie AE(3p),7 respingeri dintre care 2 reciproce (TC, BG)
BG, cu 2 atracţii CC, SA, 10 respingeri dintre care 2 reciproce (EM, AE)
CC, cu 0 atracţii şi 7 respingeri dintre care 1 reciprocă AE
AE, cu 0 atracţii şi 13 respingeri dintre care 2 reciproce(BG, CC), cea mai nepopulară elevă;
aceştia sunt elevii care prezintă problemele disciplinare cele mai mari şi chiar dacă din punct de
vedere cognitiv trei dintre ei (EM, BG, AE), au dovedit anumite aptitudini, acestea sunt perturbate de
conduită , de modul în care reuşesc să interrelaţioneze.

comparaţie între indicii sociometrici iniţial- final

INIŢIAL FINAL
POPULARI CTA 0,9375 CTA 0,7500 POPULARI

1
http://ro.scribd.com/doc/128436856/Anca-Dragu-Sorin-Cristea-Psihologie-Educationala
 CA 0,8125 CA 0,6250
A SA 0,625 TC 0,5625
m RS 0,5625 SD 0,5000
ŞE 0,5 SA 0,4375
c ACCEPTAŢI TC 0,4375 RS 0,4375
o SD 0,375 AR 0,3125
n AV 0,2500
ACCEPTAŢI
s ZT 0,3125 EM 0,2500
t AR 0,3125 ŞE 0,1875
a INDIFERENŢI VI 0 VI 0,1875
t AV 0 MG 0,1875
a EM -0,5265 ZT 0,1250
t RESPINŞI CC -0,5625 AE 0,1250
BG -1,375 CC 0,0625
c AE -1,75 BG 0,0625
reşterea puternică a indicelui de coeziune al grupului
𝑅 𝑥 𝑞
Ic =
𝑈 𝑥 𝑝
k
unde 𝑝 = n−1, iar iar q = 1-p
k = numărul alegerilor permise
n = numărul membrilor grupului
R= alegeri reciproce
U= alegeri unilaterale
Rf = 11 Uf = 21
11 𝑥 12/15
n = 16 Ic = ; Icf = 1, 57
21 𝑥 3/15
3
k=3 p=
15

tabelele de date şi diagramele ţintă reprezentând rezultatele chestionarelor iniţial şi final

Se poate observa la sfârşitul studiului că la sfârşitul studiului, acelaşi test sociometric a

relevat următoarea situaţie:
Dispar categoriile INDIFERENŢI, RESPINŞI, care migrează către ACCEPTAŢI dispar
masiv respingerile , total respingerile reciproce, în schimb apar foarte multe atracţii, creşte numărul
atracţiilor reciproce (11),respinşii au reuşit să se integreze şi să realizeze conexiuni bune cu colegii
din tot grupul iar cu unii ditre ei chiar relaţii de prietenie.
Coeziunea grupului reiese cu uşurinţă observând diferenţa dintre cele două diagrame ţintă
(iniţial- final): dacă în diagrama iniţială elevele VI,şi AV se aflau în cercul cel mai îndepărtat-
tocmai pentru că nu au avut nici atracţii nici respingeri, în daiagrama finală toţi elevii sunt dispuşi în
primele două cercuri, deci toţi s- au apropiat de nucleu, au stabilit multe legături de atracţie reciprocă
şi au dispărut în mod covârşitor respingerile şi total respingerile reciproce.
Acest lucru a fost consecinţa faptului că după primul test sociometric şi după observaţia
realizată, am reuşit să depistez aspecte legate aptitudinile şi relaţionarea dintre copii- aspecte care m-
au sprijinit în construirea planului de acţiune .
Prin intermediul acestor două instrumente am reuşit să realizez strategia de lucru în
continuare:

 am grupat elevii după preferinţele exprimate - studiul sociometric- ( 4 elevi în grup);

 am pus în aplicare planul de acţiune pentru perioada 10 XI 2016- 7 XII 2016;
 14 XII 2016, evaluarea portofoliilor- modele pentru cusut; pliantul cercului.
 am continuat planul 12 I 2017- 26 I 2017
16 II2017- 6 IV 2017;
11 V 2017- 8 VI 2017
În fiecare şedinţă am continuat observarea elevilor şi am putut să remarc cu satisfacţie
dinamica grupului de elevi: am urmărit modul lor de relaţionare, în toate contextele ( individual, în
grupurile de lucru, înainte de începerea şi după terminarea activităţilor); am constatat cu
satisfacţie cum grupul începea să se consolideze, cum prin antrenare în activităţi nici nu se
mai punea problema de existenţă a tensiunilor; copiii nu numai că au venit cu punctualitate,
dar şi- au exprimat dorinţa să continuăm activităţile şi în vacanţă.

Metoda portofoliilor

Produsele activității elevilor( fișe de lucru, cu modele realizate manual dar şi imprimate,
modele de broşuri în format electronic; broşuri imprimate, produse cusute), care alcătuiesc
portofoliul copiilor, ca instrumente de cercetare, operează pentru ipotezele numărul 3 şi 4 și oferă
date în legătură cu anumite trăsături, aspecte şi atribute distinctive ale personalităţii elevilor
(preocupări, înclinaţii, interese, nevoi educaţionale etc.);de asemenea, creează posibilitatea de a
anticipa modalităţi concrete de formare şi modelare a personalităţii subiecţilor învăţării, precum şi
modalităţi de intervenţie în vederea producerii unor manifestări comportamentale dorite şi a evitării
unor manifestări comportamentale nedorite.
Utilizarea portofoliului presupune evidențierea relaţiilor dintre diferitele elemente ale
produsului activităţii şi diferitele structuri ale personalităţii. Pentru aceasta este necesară
introducerea unor criterii atât de ordin cantitativ (număr, frecvenţă), cât şi calitativ (originalitate,
corectitudine, utilitate, progresul înregistrat de la o etapă la alta).
Verificarea portofoliului mi-a permis depistarea copiilor cu un comportament ireproşabil, cu
potenţial creativ remarcabil , cu un grad de responsabilitate ridicat(CT.A., Z.T)., , a elevilor cu
portofoliu exemplar : (CA. Ş.E., T.C., M.G)., precum și a elevilor ce au întocmit un portofolii bune(
RS, A.R.,VI, AV, SA, B.G., E.M., A.E, S.D, C.C.). În final portofoliile copiilor au ilustrat că
activitatea a fost fructuoasă, şi- au etalat produsele într- o expoziţie.
Urmărirea şi monitorizarea atentă a modului în care subiecții investigați parcurg etapele
elaborării unui anumit produs din portofoliu, furnizează informaţii preţioase referitoare la
competenţele lor disciplinare şi transversale, la gradul lor de responsabilitate, la măsura în care şi-au
format modul de gândire specific acţiunii, când s- au ivit probleme cărora le- au căutat soluţii şi pe
cele bune le- au acceptat lucrând singur sau în grupuri (gândirea divergentă).
 Concluziile cercetării

Metodele folosite în întreprinderea acestui demers de

cercetare, care au fost prezentate la început m- au ajutat să
confirm ipotezele emise, drept urmare, obiectivele au foat
atinse.
Cercetarea s- a desfăşurat în timpul activităţilor unui cerc
aplicativ- care s- a deschis în şcoală tocmai ca răspuns lansat de
conducera şcolii pentru a găsi modalităţi de a- i determina pe copii
să vină cu mai mult interes la şcoală iar în unele cazuri- să vină.
Metodele şi instrumentele folosite în cercetare m- au ajutat
să aflu părerea părinţilor şi copiilor despre situaţia şcolară în
ansamblu a acestora din urmă şi despre modul în care îşi folosesc
timpul liber (chestionarul); în sprijinul acestra, după
interpretarea chestionarelor am venit cu propunerea pentru cerc/cercuri pentru că de fapt cercul s- a înfiinţat
ca parte integrantă a unui proiect al şcolii, care vine tocmai în scopul atragerii copiilor către şcoală, a
formării lor ca oameni responsabili. Astfel am realizat un experiment pe care l- am iniţiat cu un test
sociometric şi o grilă de observare a unor comportamente , apoi am
implementat planul de acţiune în scopul îndeplinirii obiectivelor iar în
acest sens am desfăşurat activităţi care s- au finalizat cu obţinere de
produse. Am urmărit prin obsrevare sistematică, fie cu ajutorul
grilelor de observare, fie cu notiţe referitoare la unele situaţii (ex.
ameliorarea comportamentului unui elev sau demonstrarea unor
aptitudini de către unii elevi sau cazurile în care elevii nu au
anumite aptitudini) evoluţia copiilor , dinamica grupului, modul în
care ei au reuşit să crească valoric, prin dorinţa de a face , a face
bine şi de a fi apreciaţi.
În urma realizării acestui program s-au îndeplinit toate cele
patru obiective propuse, rezultatele finale arătând astfel că pe lângă
achiziţiile pur tehnice ale copiilor aceştia au înregistrat progrese în
ceea ce priveşte învăţătura şi disciplina dar mai ales relaţiile
interpersonale; astfel:numărul total al asenţelor înregistrate de copii
în timpul anlui şcolar 2016- 2017 a scăzut la 138 faţă de cele 422
absenţele înregistrate în anul şcolar 2015- 2016, indicele de coeziune grupală a crescut la 1,57 faţă de 0,239
la începutul studiului, media generală a crescut la 8,12 faţă de 7, 57 în anul şcolar anterior.
Grupul unit de copii care s- a format pe parcursul activităţilor, faptul că elevi nepopulari, respinşi
de ceilalţi colegi la început au devenit acceptaţi, respectaţi şi au dat dovadă că pot să creeze lucruri
extraordinare(au legat relaţii de prietenie, au realizat produse frumoase alături de colegi sau individual) sunt
argumentele pentru succesul activităţii de cercetare.
 O experiență altfel...

Prof. Mihaela Udrea

Educația nu înseamnă doar acumulare de noțiuni teoretice, ci și activități de fixare

a acestor noțiuni prin contactul direct al educabililor cu realitatea. Activitățile extrașcolare
nu au doar rolul de a cultiva interesul elevilor pentru cultură, pentru frumos, de a susține
aptitudinile sociale ale lor, ci și de a-i ajuta să se integreze în anumite grupuri, să
socializeze și să lege prietenii. Am realizat o astfel de activitate în luna aprilie 2018, în
săptămâna ,,Școala altfel'' cu elevii clasei a VII-a C de la Școala Gimnazială ,,Carol I "
Plopeni. Obiectivul principal a fost Muzeul Simțurilor situat în incinta Afi Cotroceni, o
lume a senzațiilor și iluziilor optice, o călătorie în necunoscut la sfârșitul căreia descoperi,
surprins că nimic din jurul tău nu este așa cum pare. Elevii au fost trăit experiențe
nebănuite, la care, sincer nici eu nu mă gândisem, dar de care ne-am bucurat împreună și
despre care sunt sigură că vom vorbi mult timp de acum înainte.