Sie sind auf Seite 1von 4

1.2. Studiul proprietatilor fizico-mecanice ale materialului prelucrat.

Masă de cereale se caracterizează printr-un număr de indicatori fizici, a căror


cumoaştere, este utilizată la depozitarea cerealelor, la curpţirea lor de impurităţi, la uscare, etc.

4.1.Unghiul de taluz natural

Unghiul de taluz natural sau de frecare internă, este unghiul pe care îl face masă de
cereale în cădere liberă sau curgere, pe o suprafaţă orizontală.

Unghiul de taluz natural este influenţat de următorii factori:

● formă şi mărimea boabelor;

● conţinutul de impurităţi;

● starea suprafeţie boabelor;

● umiditatea cerealelor;

Cerealele cu formă sferică, sau care se apropie de formă sferică, au un unghi de taluz
mai mic în comparaţie cu cerealele cu boabe lungi.

Impurităţile influenţează unghiul de taluz natural în funcţie de natură, formă şi


dimensiunile lor.

Cu cât duprafaţa cerealelor este mai rugoasă, cu atât unghiul de taluz natulal este mai
mare. Umiditatea influenţează valoarea unghiului de taluz natural, prin modificarea
coeficientului de frecare al boabelor. Creşterea unidităţii cerealelor, determină creşterea
coeficientului de frecare al boabelor şi în consecinţă, creşterea unghiului de taluz natural.

4.2.Coeficientul de frecare internă

Coeficientul de frecare internă, sau a bobului pe bob, este tangență unghiului de taluz
natural. Pe măsură ce umiditatea grâului creşte, creşte şi coeficientul de frecare internă.

4.3.Unghiul de frecare externă

Unghiul de frecare externă reprezintă unghiul limită de inclinaţie, a unei suprafeţe


plane, constituită dintr-un anumit material, la care începe alunecarea sau rostogolirea
cerealelor.

Valorile acestui unghi depind de:

● natură materialului;
● rugozitatea acestuia;

● starea suprafrţei boabelor de cereale;

● formă boabelor şi umiditatea acestora;

Unghiul poate fi determinat prin măsurare directă, la instalaţia formată dintr-un plan
înclinat, articulat la partea inferoiară.

Pe acest plan se fixează plăci din diverse materiale similare celor de curgere a cerealelor
în silozuri și unitățile de prelucrare, cum ar fi: beton, lemn, tablă de oțel, rășini sintetice, etc.
cumoasterea unghiurilor de frecare externă, pentru cereale și produsele rezultate din mărunțirea
lor, produsele intermediare și finite, rezultate din prelucrarea cerealelor, are o importantă
deosebită la alegerea înclinației maxime, la care mai are loc curgerea lor prin conductele de
transpot gravitațional. Cunoașterea unghiurilor pemite proiectarea funcționarea a tremilor de
evacuare din cele sau buncăre de depozitare a acestor produse.

Pentru umidități mai mari de 15 %, unghiurile de frecare se calculează cu relația:

unde: k – corecția dată de umiditatea cerealelor

unde: u – umiditatea efectivă a cerealelor sau produselor rezultate din prelucrarea lor.

În tabelul nr. 4, sunt prezentate valorile unghiului de frecare externă pentru grâu, pentru
conducte cu secțiune dreptunghiulare ( D ) sau circulară ( C ).

4.4.Coeficientul de frecare externă

Coeficientul de frecare externă reprezintătangență unghiului de frecare externă.


Valoarea lui este influenţată de aceeaţi factori care influenţează valorile unghiului de
frecare externă.

In tabelul nr. 5, sunt prezentate valorile coeficientului de frecarepentru cereale, la


umiditati diferite, pe tabla din otel galvanizata.

4.5.Porozitatea

Porozitatea este proprietatea cerealelor de a se lăsa aşezate, cu un anumit spaţiu


intergranular. Ea se exprimă prin raportul dintre volumul spaţiului intergranular şi volumul
total ocupat de cereale.

Porozitatea cerealelor prezintă importanţă în lucrările de tratare şi conservare a


cerealelor, cum ar fi aerarea activă şi uscarea lor.

Porozitatea lor este influenţată de următorii factori:

● formă şi mărimea boabelor de cereale;

● starea suprafeţei exterioare a cerealelor;

● conţinutul şi natură inpurităţilor;

● umiditatea cerealelor;

● gradul de tasare;

Formă şi mărimea boabelor de cereale influenţează în cea mai mare măsură porozitatea
acestora. atunci când există o uniformitate dimensională a cerealelor porozitatea lor este mai
maredecât atunci când seminţele nu au o dimensiune uniformă. Boabele mici ocupă spaţiile
rămase între cele mari, porozitatea fiind mai mică.

Cu cât suprafaţa seminţelor este mai luciosă, cu atât porozitatea este mai mică. Cu cât
rugozitatea suprafeţei exterioare este mai mare, cu atât spaţiul intergranular creşte, deci creşte
porozitatea.
Umiditatea cerealelor influenţează porozitatea acestora prin modificarea coeficientului
de frecare internă. Creşterea umidităţii cerealelor, are că rezultat creşterea porozităţii acestora.

Un procent ridicat de impurităţi de dimensiuni mici, cum ar fi seminţele de buruieni sau


spărturile de cereale, ocupă foarte bine spaţiile libere rămase între boabele de cereale,
micşorând porozitatea acestora. Un procent ridicat de impurităţi de dimensiuni mari şi masă
mică, cum ar fi fragmentele de spice sau paie, determină creșterea porozităţii cerealelor care le
conţîn.

Tasarea cerealelor conduce la scăderea porozităţii acestora. Astfel, cerealele depozitate


în magazii plane, într-un strat subţire, au o porozitate mai mare decât aceleaşi cereale depozitate
în celule înalte de siloz.

4.6.Parametrii dimensionali ai cerealelor

Cerealele sunt caracterizate, în funcţie de tip, specie şi varietate de anumite dimensiuni.


Unele cereale că grâul, secară, orzul, ovăsul, porumbul, sunt caracterizate prin trei dimensiuni:
lungime a, lăţime b, grosime c.

Cunoaşterea parametrilor dimensionali ai cerealelor prezintă o inportanţă deosebită la


curăţirea acestora de impurităţi, pe baza diferenţei de mărime dintre acestea şi cereale. În
funcţie de parametrii dimensionali ai cerealei supusă curăţirii se aleg dimensiunile optime ale
orificilor suprafeţelor de separare.

Variaţia unui parametru dimensional al unei cereale este relevată prin curbă
granulometrică.

Curbă granulometrică reprezintă variaţia frecvenţei procentuale a parametrului ales,


între limita dimensională inferioară şi limita dimensională superioară. Pentru trasarea curbei
granulometrice a unui parametru dimensional, al unei cereale, se măsoară acest parametru la
300 – 500 de boabe.

Pentru măsurare în funcţie de precizia de măsurare, se pot folosi:

● șublere, cu o precizie de 0,1 mm;

● micrometre, cu o precizie de 0,01 mm;

● ceasuri comparatoare, cu o precizie de 0,001 mm;