Mulsul mecanic – Avantajele mecanizarii si automatizarii mulsului mecanic

Calitatea igienica a laptelui este net superioara mulsului manual prin eliminarea contactului
laptelui cu atmosfera din adapost; aceasta este de fapt una din cerintele esentiale pentru
respectarea normelor sanitar-veterinare;
Imbunatateste conditiile de lucru si reduce efortul fizic efectuat de mulgator – exemplu in timpul
functionarii pentru o contractie a mansonului intr-o secunda (asa cum este reglat pulsatorul
instalatiei) rezulta in 2 ore de muls 7200 de flexiuni ale acestuia, efort care ar produce consum de
energie umana si boli profesionale;
Instalatia este astfel construita si dimensionata incat permite golirea completa a ugerului in 6 – 7
minute, adica timpul cat se mentine actiunea fiziologica a octocinei (hormonul care produce
eliberarea laptelui din uger)
Creste productivitatea muncii de la 12 vaci/h maxim posibil la mulsul manual, la 30 – 66 vaci/h
pe mulgator in cazul mulsului la platforma
De asemenea trebuie sa stim ce functii indeplineste o instalatie de muls mecanica,
indiferent de mariea si tipul acesteia:
- Produce un vacuum stabil necesar extragerii laptelui din uger cu ajutorul unei pompe de
vacuum;
- Produce un vacuum pulsatoriu in paharul de muls necesar extragerii laptelui;
- Recolteaza, transporta si stocheaza temporar laptele cu ajutorul aparatului de muls si a
celorlalte componente ale instalatiei.
Clasificarea echipamentelor tehnice pentru mulsul mecanic
Eficienta utilizarii unei instalatii de muls in cadrul unei ferme de vaci cu lapte este
conditionata de alegerea tipului si a marimii instalatiei, corespunzatoare efectivului si tehnologiei
alese precum si exploatarii rationale a acesteia. Caracteristicile concrete ale ocului de utilizare
evidentiate in modul de intretinere a efectivelor de animale (sistem legat sau in stabulatie libera,
la pasune etc), precum si de marimea efectivelor din ferma, impun anumite particularitati. S-au
creat diferite tipuri constructive de instalatii si anume:
- Dupa modul de instalare: instalatii montate in adapost, la platforma si la pasune;
- Dupa modul de utilizare: instalatii de muls stationare (fixe) si instalatii de muls mobile;
- Dupa modul cum se realizeaza colectarea si transportul laptelui in bidoane si instalatii cu
transportul laptelui pe conducta si colecarea acestuia in rezervoare de racire.
1. Instalatii mobile
- Pentru muls in ferma:
o Grup individual de muls cu colectarea laptelui la un bidon sau doua bidoane;

- Pentru muls la pasune:

o Platforma mobila cu colectarea laptelui la bidon
 o Platforma mobila cu colectarea laptelui la conducta ;
o Grup individual de muls cu colectarea laptelui la 1 – 2 bidoane;
2. Instalații staționare (fixe)
- pentru mulsul vacilor la stand (în stabulație legată)
o cu colectarea laptelui la bidon

o cu colectarea laptelui la conducte

- pentru mulsul vacilor crescute în stabulație liberă:

o pe platformă de muls fixă (în tandem, brăduleț, crupă la crupă);
o pe platformă de muls rotativă (rotolactor, rototandem, etc.)
3. Fermele de vaci întreținute legat se echipează de regulă cu instalații de muls prevăzute cu
colectarea laptelui la bidon sau prin conductă.
Actualmente instalațiile de colectare la bidon se recomandă pentru maternități și în adăposturi cu
vaci unde se face o evidență strictă a producției individuale sau pentru cercetare și selecție.
Instalația de colectare a laptelui prin conductă se recomandă în fermele (minifermele)
unde nu se pune problema cuantificării cantității de lapte mulse de un mulgător.
Fermele cu întreținere liberă a vacilor se echipează cu instalații de muls pe platformă.
Platformele tip tandem oferă posibilitatea tratării individuale a fiecărei vaci; se
recomandă în cazul efectivelor neomogene cu timpi diferiți de cedare a laptelui.
Platformele tip brăduleț impun lotizarea animalelor în funcție de timpul de cedare a laptelui
pentru a evita scăderea productivității prin prelungirea inutilă a timpului de staționare pe
platformă a unui grup de animale cu timpii de cedare diferiți.

Platformele de tip crupă la crupă, în special cele cu ieșire rapidă, prezintă o derulare rapidă a
mulsului, confort, calitate a mulsului, deplasare redusă a mulgătorului; ele pot avea de la 4 la 50
posturi de muls.

Platformele de muls mobile (roto-tandem, rotoradial, etc) datorită prețului ridicat sunt destinate
unităților mari cu efective de 400 – 600 de capete.

În fermele familiale cu efective de 10 – 20 capete se recomandă grupurile individuale de

muls mobile, cu 1sau 2 bidoane, care au o capacitate de lucru de 11 vaci/h pana la 20 – 22 vaci/h
pentru 2 bidoane.
Instalațiile de muls mecanic; părți componente; descriere generală
Indiferent de tipul instalației de muls mecanic (la bidon, la conductă, mobile, la
platformă) acestea prezintă următoarele organe principale:
- pompa de vacuum are rolul de a aspira aerul din instalație, în mod continuu, asigurând
diferența de presiune necesară extracției laptelui din uger, funcționării pulsatoarelor și
transportul laptelui în bazinul de stocare și răcire.
- Rezervorul uniformizator de vacuum se montează lângă pompa de vacuum având rolul de
a colecta praful, umiditatea prevenind accesul acestora în pompă.
- Regulatorul de vacuum are rolul de a menține nivelul vacuumului la valoarea reglată;
- Vacuumetrul indică nivelul vacuumului în locul unde este montat;
- Conducta de vacuum conduce aerul de la postul de muls către pompa de vacuum;
- Pulsatorul este componenta instalației de muls care asigură alternarea vacuumului
(depresiunea) cu presiunea atmosferică în camera de pulsații formată între manșonul de
cauciuc și paharul de muls. Pulsatorul considerat ”inima mașinii de muls” poate fi
(constructiv): pneumatic (cu membrană și supape), hidropneumatic, electromagnetic,
mecano – pneumatic cu amplificatoare individuale și electronic.
Pulsatoarele se caracterizează prin:
o Raportul pulsatorului = durata aspirației/durata pulsației, care trebuie să fie >30%;
o Raportul fazei de masaj = durata masajului/durata pulsației, care trebuie sa fie
>15%
o Frecvența = numărul de pulsații/minut, este variabilă după tipul constructiv și se
situează între 45 și 60 de cicluri/minut la vaci, iar la oi este de 80 de cicluri/minut.
- Amplificatorul individual de pulsații asigură ponderea pulsațiilor la vacuum;
- Colectorul este destinat atât colectării laptelui de la cele 4 pahare de muls, cât și pentru
dirijarea, printr-un racord și furtunul lung, a laptelui în bidon sau la conducta de lapte.
Colectorul trebuie să aibă un volum de minim 80 ml și un orificiu calibrat pentru admisia
aerului.
- Manșonul și paharul de muls – aparatul de muls propriu-zis are în componență 4 pahare
și 4 manșoane din cauciuc. Manșonul asigură masajul sfârcului sub influența pulsațiilor și
conduce laptele spre colector. Forma, dimensiunile, calitatea cauciucului precum și
condițiile de exploatare au o importanță deosebită pentru asigurarea unui muls de calitate
la parametrii optimi de lucru ai instalției.

-
 Fără a intra în detaliile procesului fiziologic al mulsului, trebuie să amintim pe scurt că
obținerea prin muls a laptelui este posibilă numai prin dirijarea procesului de lactație de căte
sistemul nervos al animalului astfel prin excitarea sistemului nervos central ce determină
formarea unor hormoni, rolul cel mai important îl are ocitocina care provoacă contracția
fibrei musculare de la nivelul alveolelor mamare și apariția secreției laptelui. Efectul
ocitocinei durează cca. 7 minute, timp în care trebuie efectuat mulsul. Un rol important în
procesul de muls îl au: timpul de spălare și masajul (cca 40 – 60 secunde), exercițiile acustice
(zgomotul produs de funcționarea instalației), excitațiile senzitive (apa caldă ce spală ugerul)
și excitațiile optice (vederea aparatului de muls).
La baza principiului de funcționare al aparatului de muls stă imitarea fenomenului normal
de sugere a laptelui de către vițel. Astfel, legătura cu mamelonul ugerului este obținută cu
ajutorul manșonului de muls introdus într-un element rigid numit pahar de muls.

Transportul laptelui prin toate elementele colectoare se realizează prin diferența de

presiunea dintre vacuumul permanent din colector și aerul care pătrunde prin orificiul
dopului de colectare. Amplificatoarele individuale au frecvența de 60 cicluri/minut, faza de
muls 30 – 70% și faza de masaj 15 – 30%.
Cea mai importantă condiție tehnologică pentru utilizarea cu efect pozitiv a mulsului
mecanic este mulsul de două ori pe zi a vacilor. Vacile cedează mai repede laptele dacă
durata de spălare a ugerului cu apă caldă (40C) și ștergerea ugerului nu depășesc 30
secunde, iar mulgerea normală a primelor jeturi de lapte din sfârcuri trebuie să se efectueze
rapid în cca. 5 – 6 secunde. Mulsul mecanic depinde de om, care are sarcina de a rentailiza
echipamentul instalației (adică timpul în care se efectuează mulsul numărului de vaci pentru
care a fost proiectată instalația), precum și de caracteristicile animalului (conformația
ugerului, viteza de cedare a laptelui, etc.). de remarcat faptul că aparatul de muls, care este ăn
contact direct cu animalul, mulge laptele din ugerul vacii cu o viteză de 2.2 – 3.1 l/minut, față
de 0.4 – 1 l/minut, în cazul mulsului manual.
Tehnologia mulsului mecanic cuprinde în principal:
- Pregătirea instalației pentru muls;
- Pregătirea animalelor pentru muls;
- Mulsul mecanic propriu – zis;
- Răcirea laptelui colectat în tancul de răcire.