Sie sind auf Seite 1von 73

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/6231620

Clinical inquiries. Does a low-fat diet help prevent breast cancer?

Article  in  The Journal of family practice · August 2007


Source: PubMed

CITATION READS

1 148

5 authors, including:

Elizabeth Steiner Meg Hayes


Oregon Health and Science University Oregon Health and Science University
14 PUBLICATIONS   202 CITATIONS    17 PUBLICATIONS   211 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Kathryn M Kolasa
East Carolina University
202 PUBLICATIONS   4,989 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Oregon SBIRT View project

Obesity and Bariatric Surgery View project

All content following this page was uploaded by Meg Hayes on 12 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Redactor-ªef
Prof. Dr. Adrian RESTIAN
Vol. 2, Nr. 4(8), 2007
Redactor-ªef adjunct
PRACTICA
Conf. Dr. Dumitru MATEI

MEDICALÅ Redactori coordonatori


Prof. Dr. Elena ARDELEANU – Timi¿oara
Conf. Dr. Lumini¡a BELDEAN – Sibiu
ªef Lucr. Dr. Constantin CÂRSTEA – Bra¿ov
Prof. Dr. Viorela ENÅCHESCU – Craiova
Prof. Dr. Eugeniu ILICEA – Constan¡a
Prof. Dr. Afilon JOMPAN – Arad
Prof. Dr. Pal Istvan KIKELI – Târgu-Mure¿
Prof. Dr. Aurel LAZÅR – Oradea
Prof. Dr. Silvia MÅTÅSARU – Ia¿i
Prof. Dr. Sabin OPREA – Cluj-Napoca
Prof. Dr. Rodica PETROVANU – Ia¿i
Prof. Dr. Georgeta SINIºCHI – Ia¿i

Consiliul Editorial:
Dr. Viorel ALEXANDRESCU – Bucure¿ti (epidemiologie)
Prof. Dr. Eduard APETREI – Bucure¿ti (cardiologie)
Conf. Dr. Corin BADIU – Bucure¿ti (endocrinologie)
Dr. Dorin BEGHER – Arad (medicinå de familie)
Dr. Valer BISTRICEANU – Buzåu (medicinå de familie)
Prof. Dr. Eugen CIOFU – Bucure¿ti (pediatrie)
Editat de Conf. Dr. Adrian COSTACHE – Bucure¿ti (ultrasonografie)
Societatea Academicå de Conf. Dr. Floarea DAMASCHIN – Constan¡a (igienå ¿i ecologie)
Medicinå a Familiei (SAMF) Prof. Dr. Mircea DICULESCU – Bucure¿ti (hepatogastroenterologie)
Prof. Dr. Constantin DUMITRU – Bucure¿ti (neurologie)
website: www.samf.ro Conf. Dr. Doina FELEA – Ia¿i (medicinå de familie)
Prof. Dr. Adrian GEORGESCU – Bucure¿ti (pediatrie)
Pentru informa¡ii ¿i abonamente vå
rugåm så ne scrie¡i la adresa de Prof. Dr. Ioan GHERGHINA – Bucure¿ti (pediatrie)
email: info@samf.ro ªef Lucr. Dr. Ioana GRÅJDEANU – Bucure¿ti (medicinå de familie)
Dr. George HABER – Alba-Iulia (medicinå de familie)
Copyright © SAMF, 2007 Prof. Dr. Constantin IONESCU-TÂRGOVIªTE – Bucure¿ti
(diabet, nutri¡ie, metabolism)
Notå legalå:
Toate datele, informa¡iile ¿i protocoalele Prof. Dr. Nicolae IORDACHE – Bucure¿ti (chirurgie)
din revista PRACTICA MEDICALÅ pot fi Conf. Dr. Constantin MARICA – Bucure¿ti (pneumoftiziologie)
citate, reproduse sau adaptate, absolut
gratuit ¿i nediscre¡ionar, cu obliga¡ia fermå
Prof. Dr. Dimitrie NANU – Bucure¿ti (obstetricå-ginecologie)
de a specifica sursa, astfel: „preluat/adaptat Prof. Dr. Adriana Sarah NICA – Bucure¿ti (balneofiziokinetoterapie)
din/dupå PRACTICA MEDICALÅ“ Prof. Dr. Alexandru OPROIU – Bucure¿ti (hepatogastroenterologie)
Publisher: Empire Publishing Conf. Dr. Viorel N. PÂRVULESCU – Craiova (medicinå de familie)
Prof. Dr. Florin TUDOSE – Bucure¿ti (psihiatrie)
Prof. Dr. Radu VLÅDÅREANU – Bucure¿ti (obstetricå-ginecologie)
Prof. Dr. Radu VOIOSU – Bucure¿ti (hepatogastroenterologie)

Editor asociat
Dr. Mihai-Cristian POPESCU
Revista Practica Medicalå – Romanian Journal of Medical Practice (Rom J Med Pract) –
este revistå academicå, mizând pe criterii, autori, colaboratori ¿i subiecte de elitå ¿i care se apleacå
asupra celor mai noi studii, articole originale, descoperiri ¿i controverse din toate specialitå¡ile
medicale.
Revista ¿i-a recâ¿tigat locul pe care îl meritå în doar doi ani de la relansare, fapt confirmat de
o cre¿tere explozivå a tirajului, impunându-se drept norma cercetårii ¿tiin¡ifice actuale. O revistå
care se bucurå de popularitate în rândul medicilor ¿i al celor interesa¡i de subiectele puse în
discu¡ie încå de la primul numår ¿i care se va ridica, în mod constant, la nivelul a¿teptårilor
acestora.
Practica Medicalå este revista oficialå a Societå¡ii Academice de Medicinå a Familiei
(S.A.M.F.) din România. Este vorba de o revistå cu personalitate, dând dovadå de viziune de
ansamblu ¿i perspectivå realistå, prin care a dobândit credibilitate, consecven¡å ¿i integritate.
Parteneriate interne ¿i interna¡ionale:
– Journal of Family Practice, SUA
– Canadian Family Physician, Canada
– Reuters-Health
– principalele reviste oficiale ale celorlalte societå¡i medicale din România.
Indexare interna¡ionalå: Revista Practica Medicalå este indexatå în celebrele baze de date
Scirius, Scopus, getCITED, WAME ¿i EBSCO, ¿i în curs de indexare în MedSci Communications,
Medical-Journals EMBASE, ProQuest ¿i Medline.
Revista Practica Medicalå este acreditatå CNCSIS.
Colaborarea cu departamentele medicale ale companiilor farmaceutice a înlesnit posibilitatea
de a publica în premierå noutå¡ile de pe pia¡a medicalå – legate de indica¡ii noi ¿i medicamente
nou înregistrate, lansåri sau relansåri de produs – ¿i a permis ca revista så devinå o reflectare
fidelå a vie¡ii medicale, ce poate reda cu acurate¡e cursul evenimentelor.
Pornind de la realitatea cå medicina de aståzi este dependentå sau, cel pu¡in, legatå de com-
ponenta economicå, Sec¡iunea Juridicå/Financiarå a revistei î¿i propune så ofere cititorilor såi
informa¡ii ¿i instrumente utile fie în accesarea diferitelor tipuri de fonduri, fie în abordarea diferitelor
situa¡ii ivite în via¡a de zi cu zi a medicului (modele de contracte comentate).
Practica Medicalå se dovede¿te, cu fiecare numår, un instrument indispensabil speciali¿tilor
care vor så fie la curent, în timp real, cu evolu¡ia realitå¡ii medicale.
Pentru autori: Pute¡i trimite articole spre publicare la adresa redactia@samf.ro. Dupå validarea
acestora de cåtre Consiliul Editorial, articolele vor fi publicate în revistå cu maximå prompti-
tudine.
Pentru cititori: Pentru abonamente vå rugåm så scrie¡i pe adresa info@samf.ro, sau så consul-
ta¡i site-ul S.A.M.F. (www.samf.ro).
Web-Site: Practica Medicalå este prezentå ¿i on-line pe site-ul S.A.M.F. (www.samf.ro),
precum ¿i pe site-ul A.M.R. (www.medica.ro), iar pânå la sfâr¿itul anului va fi disponibilå ¿i
varianta electronicå a revistei, în format pdf, atât la nivelul abstractelor, cât ¿i al articolelor
integrale!
PRACTICA MEDICALÅ

CUPRINS

EDITORIAL
Banii care conduc medicina ....................................................................................... 239
A. Restian

REFERATE GENERALE

1. Actualizåri oportune. Conferin¡a Na¡ionalå de Medicina Familiei


Bucure¿ti, 25-27 Octombrie 2007 ............................................................................. 243
T. Nicolescu

2. Alcoholic hepatitis – current concepts and management ......................................... 246


M. Manuc, M. Diculescu

3. Dislipidemiile ¿i rela¡ia lor cu patologia generalå ..................................................... 254


V.N. Pârvulescu, Rodica Tråistaru, Viorela Enåchescu, L. Mihai, Ligia Florea,
S. Beznå, Vica Ciuvå¡, Cristina Bårbulescu, Cristina Braica-Lupu

4. Canalul atrio-ventricular comun ................................................................................ 262


Silvia Måtåsaru

CAZURI CLINICE

5. Tablou hematologic de împrumut într-un neoplasm mamar cu metastaze


medulare. Importan¡a biopsiei medulare – caz clinic ................................................ 268
Ana-Maria Vladareanu, Irina Voican, Veronica Vasilache, Cristina Ciufu,
H. Bumbea, Madalina Begu, Anca Nicolescu, Minodora Onisai, Sanziana Radesi,
Camelia Dobrea, Carmen Ardeleanu, Viola Popov, D. Jinga

ACTIVITATEA PREVENTIVÅ

6. Which lifestyle interventions effectively lower LDL cholesterol? .............................. 274


Elizabeth Powers, J. Saultz, A. Hamilton

7. Does a low-fat diet help prevent breast cancer? ........................................................ 280


Elizabeth Steiner, D. Klubert, Meg Hayes, A. Hamilton

8. What we really need to do to reduce cardiovascular events


in hypertensive patients ............................................................................................. 283
HT ONG, FRCP (Glas, Edin), FACC, FESC

PREVENºIA ÎN MF
9. BNP ca factor predictiv al morbiditå¡ii ¿i mortalitå¡ii cordului pulmonar acut ......... 291
A. Lazår, L. Lazår, M. Rus

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 235


CUPRINS

10. Riscul cardiovascular la pacien¡ii cu diabet zaharat ¿i hipertensiune


arterialå ...................................................................................................................... 297
A. Jompan, C. Cârstea

11. Postul ¿i beneficiile lui pentru sånåtate ..................................................................... 302


Floarea Damaschin

REVISTA PRESEI MEDICALE

Americans spend most on Lipitor, drug survey finds ................................................ 245


Maggie Fox

Liber la E-uri. Ministerul Sånåtå¡ii introduce aditivi periculo¿i în alimente ............. 260
Claudia Marcu, Andreea Petrescu

Medicii nu mai pot så-¿i cumpere cabinetele medicale ........................................... 261


Alina Enache

Medicii vor cabinetele, cum s-au privatizat fabricile: pe promisiuni


de investi¡ii ................................................................................................................ 267
Gardianul

Food additives may cause hyperactivity: study ........................................................ 272


Maggie Fox

Statin withdrawal after stroke worsens outcome ...................................................... 273


Reuters/Health

Human stem cells heal the hearts of rats .................................................................. 282


Maggie Fox

Elve¡ia: cancerul învins cu ajutorul luminii ¿i metalelor .......................................... 290


Alic Mirza

Too much TV ups kids’ risk of attention problems .................................................... 296


Anne Harding

Santaj?!? ..................................................................................................................... 304


Denisa Mårun¡oiu

236 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


PRACTICA MEDICALÅ

CONTENTS

EDITORIAL
The money that controls the medical system ............................................................ 239
A. Restian

GENERAL REPORTS

1. Useful updates. The National Conference of Family Medicine


Bucharest, October 25-27, 2007 ............................................................................... 243
T. Nicolescu

2. Alcoholic hepatitis – current concepts and management ......................................... 246


M. Manuc, M. Diculescu

3. Dyslipidemias and their relationship with general pathology ................................... 254


V.N. Parvulescu, Rodica Traistaru, Viorela Enachescu, L. Mihai, Ligia Florea,
S. Bezna, Vica Ciuvat, Cristina Barbulescu, Cristina Braica-Lupu

4. The common atrioventricular channel ....................................................................... 262


Silvia Matasaru

CLINICAL CASES

5. Bone marrow metastatic breast carcinoma presenting as a full blood


leukemia picture. The importance of bone marrow biopsy – case report ................. 268
Ana-Maria Vladareanu, Irina Voican, Veronica Vasilache, Cristina Ciufu,
H. Bumbea, Madalina Begu, Anca Nicolescu, Minodora Onisai, Sanziana Radesi,
Camelia Dobrea, Carmen Ardeleanu, Viola Popov, D. Jinga

PREVENTIVE ACTIVITY

6. Which lifestyle interventions effectively lower LDL cholesterol? .............................. 274


Elizabeth Powers, J. Saultz, A. Hamilton

7. Does a low-fat diet help prevent breast cancer? ........................................................ 280


Elizabeth Steiner, D. Klubert, Meg Hayes, A. Hamilton

8. What we really need to do to reduce cardiovascular events


in hypertensive patients ............................................................................................. 283
HT ONG, FRCP (Glas, Edin), FACC, FESC

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 237


CONTENTS

PREVENTION IN MF
9. BNP as predictive factor of morbidity and mortality in acute pulmonary
heart disease .............................................................................................................. 291
A. Lazar, L. Lazar, M. Rus

10. Cardiovascular risk of patients with diabetes mellitus and hypertension ................. 297
A. Jompan, C. Carstea

11. The health benefits of fasting ..................................................................................... 302


Floarea Damaschin

MEDICAL PUBLICATIONS REVIEWS

Americans spend most on Lipitor, drug survey finds ................................................ 245


Maggie Fox

No restriction to additives. The Ministry of Health approves


the introduction of potentially dangerous food additives ........................................ 260
Claudia Marcu, Andreea Petrescu

Doctors can no longer purchase their practices ....................................................... 261


Alina Enache

Medics want their practices. The manners in wich factories were


privatized on investment promises ........................................................................... 267
Gardianul

Food additives may cause hyperactivity: study ........................................................ 272


Maggie Fox

Statin withdrawal after stroke worsens outcome ...................................................... 273


Reuters/Health

Human stem cells heal the hearts of rats .................................................................. 282


Maggie Fox

Switzerland: cancer was depleated with the help of light and metals ...................... 290
Alic Mirza

Too much TV ups kids’ risk of attention problems .................................................... 296


Anne Harding

A blackmail?!? ............................................................................................................ 304


Denisa Maruntoiu

238 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


EDITORIAL

Banii care
conduc medicina
The money that controls
Prof. As. Dr. Adrian RESTIAN the medical system

Medicina modernå este o ¿tiin¡å, iar medicii cautå så aplice în practica medicalå cele
mai noi cuceriri ale ¿tiin¡ei. Dar dacå unii dintre dumneavoastrå mai cred cå
cercetarea ¿tiin¡ificå pleacå de la observa¡ie, de la curiozitatea ¿i de la pasiunea
proverbialå a cercetåtorului ¿tiin¡ific, se în¿alå. A trecut de mult vremea în care
Isaac Newton ståtea la umbra unui pom ¿i privind cum cad merele din pom a descris
legea gravitå¡ii universale, sau vremea în care Claude Bernard, experimentând pe
animale de laborator, a descoperit mediul intern în care se desfå¿oarå fascinantele
procese ale vie¡ii.

A
ståzi cercetåtorii nu mai pleacå de la mente investesc 30% din profit în cercetarea
observa¡ie, de la ipotezå ¿i de la ¿tiin¡ificå. ªi este absolut incontestabil cå multe
experiment, ci de la nevoile pie¡ii, sau firme de medicamente au contribuit la progresul
mai precis de la nevoile companiilor medicinii moderne.
de medicamente. De aceea aståzi, Dar dacå statul investe¿te ace¿ti bani fårå
Isaac Newton, care a pus bazele mecanicii, nu ar preten¡ia de a-i recupera imediat, firmele de me-
mai putea så stea lini¿tit la umbra unui pom ¿i så dicamente sunt societå¡i comerciale care trebuie
mediteze asupra merelor care cad ¿i nici Claude så-¿i recupereze cât mai rapid banii investi¡i. ªi
Bernard, care a apus bazele medicinii moderne, cum pot ele så î¿i recupereze banii investi¡i decât
nu ar mai putea så facå experien¡e de dragul de la stat, care are obliga¡ia de a asigura într-un
cunoa¿terii ¿tiin¡ifice. fel sånåtatea cetå¡enilor lui ¿i de la pacien¡i care
Aståzi, din påcate, aceastå posibilitate a cu- trebuie så-¿i plåteascå cel pu¡in o parte dintre
noa¿terii ¿tiin¡ifice dezinteresate a dispårut. Aståzi, medicamentele de care au nevoie. Dar pentru a
pentru a cerceta ceva trebuie så ai bani. Nici o cumpåra medicamentele necesare, bolnavii au
descoperire nu este valabilå dacå nu poate deveni nevoie de o re¡etå sau cel pu¡in de o recoman-
un business. Acest lucru este valabil ¿i în cerce- dare. ªi a¿a începe povestea firmelor de medica-
tarea medicalå. Dar atunci cine mai face cercetare mente de a låmuri bolnavii så cumpere medica-
medicalå ¿i cine plåte¿te cercetarea medicalå? mentele care se elibereazå fårå re¡etå ¿i de a-i låmuri
Cercetarea medicalå este plåtitå în mare parte pe medici så prescrie medicamentele respective.
de stat. Toate ¡årile dezvoltate au institute de cercetåri ªi pentru aceasta, firmele care nu au nici ele
foarte bine utilate în care lucreazå mii de cercetåtori, o via¡å u¿oarå, deoarece concuren¡a este din ce
care au fåcut descoperiri epocale. Acestea desfå- în ce mai mare, recurg la cele mai ingenioase
¿oarå mai ales o cercetare ¿tiin¡ificå fundamentalå, metode. Sponsorizeazå conferin¡e ¿i congrese,
care ajunge mai târziu în practica medicalå. apeleazå la somitå¡i sau la liderii de opinie pentru
Dar cercetare medicalå mai fac ¿i firmele de a ¡ine conferin¡e, oferå pliante, reviste ¿i cår¡i,
medicamente. Se spune cå firmele de medica- cokteiluri ¿i mese festive, excursii în interes ¿tiin¡ific,

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 239


EDITORIAL

dar ¿i în interes turistic, nu numai pentru medici, tabile ¿i pe medicamente foarte scumpe, care nu
ci ¿i pentru familiile acestora, în care pot merge cu sunt deloc mai bune decât medicamentele mai
so¡ia, cu copiii sau cu soacra. Fac tot ce pot pentru ieftine, dar care î¿i fac o reclamå foarte agresivå,
a låmuri, pentru a manevra, pentru a manipula ¿i atât printre medici, cât ¿i printre bolnavi. Iar dupå
pentru a corupe pe medici sau pe administratorii cum aratå Don Borwich, aproape 50% din banii
de spitale. Ele ¿tiu cå nici un om nu este inco- investi¡i pentru sånåtate sunt irosi¡i în alte scopuri.
ruptibil, numai cå fiecare om are pre¡ul såu. La noi în ¡arå, dupå cum a aråtat Cristian Vlådescu,
Dar pe lângå activitatea de promovare a între 2003 ¿i 2005 s-au cheltuit de patru ori mai
produselor care trebuie vândute, firmele desfå- mul¡i bani fårå a se ob¡ine rezultate deosebite
¿oarå ¿i o intenså cercetare ¿tiin¡ificå pentru gåsirea (More money for less satisfaction in Romanian’s
unor noi produse. ªi aceastå activitatea nu este Health Insurance System, London, 2005).
deloc u¿oarå, din câteva mii de substan¡e cerce- Dupå cum aratå Marcia Angell, editorialist la
tate numai una reu¿ind så intre pe pia¡å. Pe lângå New England Journal of Medicine, amestecul
cåutarea unor noi substan¡e, ele mai desfå¿oarå dintre bani ¿i medicinå este o combina¡ie foarte
cercetåri postmarketing, efectueazå direct sau periculoaså. Banii pot compromite medicina. O
indirect trialuri pentru a demonstra cu dovezi cât pot deturna de la nobila ei misiune, exploatând
mai valide cå produsele lor sunt cele mai bune. nevoile reale ale pacien¡ilor, inducând în rândul
Pe de altå parte, ele cautå så gåseascå noi calitå¡i påacien¡ilor false nevoi ¿i chiar false speran¡e.
ale produselor aflate deja pe pia¡å ¿i så lårgeascå În acest sens s-ar putea da exemplul obsesiei
sfera lor de ac¡iune. Evident cå toatå aceastå colesterolului ¿i a mitului statinelor. Toatå lumea
activitate a contribuit la progresul extrem de rapid este de acord cå cre¿terea colesterolului se aflå la
al medicinii moderne baza multor boli fatale, cum ar fi infarctul de
Dar în felul acesta medicina a devenit un business, miocard ¿i accidentele vasculare cerebrale. Pentru
iar bolnavul un pretext. În centrul sistemului se prevenirea ¿i combaterea lor pe lângå regimul
aflå banul ¿i nu bolnavul care a devenit un pretext hipolipidic ¿i practicarea exerci¡iilor fizice se admi-
în numele cåruia se organizeazå sisteme de nistreazå o serie de statine. Primul trial efectuat
sånåtate tot mai sofisticate ¿i se consumå tot mai în 1994 denumit 4S (Scandinavian Simvastatin
mul¡i bani. Iar atunci când bolnavul apeleazå la Survival Studz Group: Randomised trial of choles-
sistemul sanitar se simte hår¡uit ¿i umilit, dupå terol lowering in 4444 patients with coronarz
cum aratå Silviu Stanciu conform unui interviu heart disease, Lancet 344, 1994, 1383-1389) a
(Editorial, Stetoscop, 61, 2007). aråtat cå simvastatina poate reduce cu 5% morta-
Dar ce dovadå mai bunå dori¡i pentru faptul litatea cardiovascularå.
cå bolnavul este un pretext, decât adevårul cå Al¡i cercetåtori au aråtat cå tratând 1000 de
farmaci¿tii câ¿tigå infinit mai bine decât un medic, pacien¡i cu statine putem preveni 2 decese, 6
iar medicii care lucreazå la firmele de medica- infacte miocardice non-fatale ¿i 2 accidente
mente câ¿tigå de 10 ori mai bine decât un medic vasculare cerebrale non-fatale.
care se ocupå de bolnavi, ca ¿i când societatea ar Ulterior s-a constatat cå statinele au efecte
fi interesatå mai mult de vânzarea de medica- favorabile nu numai la bolnavii cu hipercoleste-
mente decât de îngrijirea bolnavului. rolemie, ci ¿i la bolnavii cu o colesterolemie
Aceastå situa¡ie nu este specificå României, ci normalå ¿i s-a emis ipoteza cå acest efect se
întregii lumi. Dupå cum aratå Charles Stein, banii datoreazå activitå¡ii antiinflamatoare a statinelor.
sunt catalizatorul pentru o medicinå mai bunå Astfel s-a atras aten¡ia asupra rolului pe care îl
(Money is the catalzst for good medicine, The are inflama¡ia în procesul de aterosclerozå, pre-
Boston Globe, 3 oct. 2004). Fårå bani nu se poate cum ¿i în alte boli, cum ar fi boala Alzheimer.
face nimic. Dar medicina are alte scopuri nu acela Astfel statinele au ajuns så fie cele mai prescrise
de a face bani. În toate ¡årile statul cheltuie bani medicamente din lume. 11 milioane de americani
pentru sånåtatea cetå¡enilor såi. Dupå cum aratå folosesc zilnic o statinå. Iar Atorvastatina, sau
Maggie Mahar, autoarea cår¡ii Money-Driven Lipitor, este cel mai prescris medicament din lume.
Medicine, în 1970 SUA au alocat 7,1% din uria¿ul Tratatamentul cu statine este foarte bun, dar
lor produs intern brut pentru sånåtate. În 2000 foarte scump. El costå aproximativ 1,4 dolari pe
au alocat 16%, iar în 2020 se estimeazå så aloce zi. Firmele câ¿tigå foarte bine. Dar de¿i realizau
21%. Dar câ¡i bani aloca¡i pentru sånåtate ajung o cifrå de afaceri foarte bunå, firmele producå-
direct sau indirect la bolnav, aceasta este o altå toare au încercat så lårgeascå aria de utilizare a
problemå, pentru cå se gåsesc peste tot båie¡i statinelor. În acest sens s-a încercat utilizarea
de¿tep¡i care s-au specializat în volatilizarea lor. statinelor la indivizii sånåto¿i pentru preven¡ia pri-
Maggie Mahar aratå cå peste 30% din bani sunt marå a bolilor cardiovasculare. Înså trialul WOSCOP
cheltui¡i pe investiga¡ii inutile, pe proceduri discu- (West Scotland Coronarz Prevention Study)

240 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


EDITORIAL

efectuat pe 10.000 de indivizi sånåto¿i nu a dat scåderea coenzimei Q10 poate contribui la
rezultatele a¿teptate. apari¡ia cardiomiopatiei ¿i a insuficien¡ei cardiace.
Inten¡ia de a extinde administrarea medica- Dar se vorbe¿te foarte pu¡in despre asta. În acest
mentelor ¿i la oamenii sånåto¿i au avut-o ¿i alte sens, David Blumental de la Institute for Health
firme de medicamente, cum ar fi cele care produc Policy, Massachusetts, aratå cå firmele cautå de
antihipertensive. Dupå cum aratå Stephanie Saul obicei så minimalizeze efectele negative ale me-
(The New York Times, 20 mai 2006), unele com- dicamentelor pe care le produc.
panii producåtoare de antihipertensive au donat Cazul statinelor, care sunt cele mai comercia-
Societå¡ii Americane de Hipertensiune suma de lizate medicamente, este înså un caz fericit, în
700.000 de dolari pentru ca aceasta så modifice care de¿i s-a constatat tendin¡a de a interveni în
în a¿a fel defini¡ia prehipertensiunii arteriale încât cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i de a lårgi cât mai mult
cel pu¡in o parte dintre pacien¡ii cu prehiper- posibil indica¡ia terapeuticå, cercetarea ¿tiin¡ificå
tensiune (120/80-139/89) så fie încadra¡i în HTA sus¡inutå de firmele producåtoare a contribuit
stadiul I ¿i deci så li se recomande un tratament totu¿i la progresul medicinii moderne.
medicamentos. Dupå schimbarea defini¡iei 65 de Nu acela¿i lucru se poate spune înså despre
milioane de americani au devenit hipertensivi, iar alte medicamente, cum ar fi inhibitoarele de
al¡i 59 de milioane de americani se aflå la grani¡a COX2, în care existau încå de la început anumite
HTA. Încasårile firmelor au crescut de la 15 bi- indicii privind efectele adverse cardiovasculare.
lioane dolari la 17 bilioane dolari. Purtåtoarea Dupå ce li s-au fåcut o reclamå foarte agresivå,
de cuvânt a Societå¡ii Americane de Hiperten- s-a constatat cå afectarea cardiacå a fost mai mare
siune, Susan Rood a recunoscut cå exper¡ii soci- decât protec¡ia digestivå. Dupå cum aratå Margaret
etå¡ii au primit granturi de peste 700.000 de Munro, Vioxx, a¿a numita superaspirinå, ar fi
dolari de la firmele respective. contribui la moartea a 60.000 de americani ¿i a
Constatând cå administrarea atorvastatinului 6.000 de canadieni. De aceea Richard Horton,
la oamenii sånåto¿i nu då rezultatele a¿teptate, editorul revistei Lancet, a considerat Vioxx ca o
firmele producåtoare de statine au cåutat så catastrofå medicalå.
creascå dozele. Au fåcut studiile respective ¿i în Iatå deci cå trialurile, ghidurile ¿i dovezile pe
2005 au comunicat medicilor, dar ¿i pacien¡ilor care noi ne chinuim så ni le însu¿im cât mai re-
cå în doze mai mari atorvastatinul då rezultate pede, sunt de fapt ni¿te lucruri foarte relative.
mai bune (Cholesterol drug best in the large doses, Nu pentru cå trialurile ¿i dovezile (la care eu ¡in
The Vancuver Sun, 9 martie 2005). Dar compa- atât de mult ¿i militez pentru o medicinå bazatå
niile nu au specificat cå de¿i dozele mari de ator- pe dovezi) ar fi de vinå, ci pentru cå banii au
vastatin previn mai bine evenimentele cardiace, infectat cercetarea ¿tiin¡ificå medicalå, a¿a dupå
ele nu reduc mortalitatea generalå. Diferen¡a de cum aratå Amy Barett ¿i Kerry Capell (When
mortalitate fiind determinatå probabil tocmai de medicine and money don’t mix, Business Week,
efectele adverse ale dozelor mai mari. De aceea, 28 iunie, 2004).
pe bunå dreptate, John Abramson ¿i-a intitulat Banii de la firmele de medicamente au påtruns
cartea sa Overdosed America. Pe de altå parte, în mediul academic. În acest sens, Marcia Angell
dupå cum aratå Margaret Munro (Media, medicine se întreabå dacå banii au compromis medicina ¿i
and big time money, The Thunderbird, 28 aprilie, dacå mediul academic este de vânzare. Dupå
2005), 11 dintre autorii studiilor respective au avut cum aratå cercetåtorii de la Yale University, dacå
legåturi financiare cu firmele producåtoare. în 1980 aproximativ 32% dintre studiile universi-
De¿i statinele au efecte secundare destul de tare erau finan¡ate de firmele de medicamente,
rare, cum ar fi dispepsia, crampele musculare, în 2000 peste 62% dintre studiile universitare sunt
pruritul, vertijul, mialgiile ¿i rabdomioliza, se finan¡ate de firmele de medicamente. ªi cum
vorbe¿te ¿i mai pu¡in despre ele. Totu¿i, apro- toate se plåtesc, s-a ajuns în situa¡ia în care ne
ximativ 2% dintre pacien¡i sunt obliga¡i så între- aflåm aståzi, în care nu mai ¿tim care este gradul
rupå tratamentul din cauza reac¡iilor adverse. de încredere pe care trebuie så îl avem într-o
Una dintre reac¡iile adverse ale statinelor cel cercetare ¿tiin¡ificå ¿i uneori ne este foarte greu
mai pu¡in discutatå este reprezentatå de redu- så vorbim despre o medicinå bazatå pe dovezi. Ce
cerea sintezei coenzimei Q10. Julian Whitaker dovezi? Dovezile plåtite de firmele de medicamente.
aratå cå inhibând HMO-CoA reductaza, statinele Aceasta l-a determinat pe George Soros så
inhibå ¿i sinteza de coenzimå Q10, care intervine aloce 15 milioane de dolari pentru a combate
în lan¡ul respirator, de producere a energiei corup¡ia ¿i influen¡a banilor în medicinå (www.
celulare ¿i care este unul dintre cei mai puternici Soros.org/initiative/map/news). Dar suma s-ar
antioxidan¡i ai celulei, contracarând astfel efectele putea så fie mult prea micå în compara¡ie cu
devastatoare ale stresului oxidativ. De aceea sumele vehiculate de firmele de medicamente.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 241


EDITORIAL

ªi atunci ce este de fåcut? Ei bine, mare lucru De aceea dupå ce în 1992 D.H. Sackett a
nu se poate face. Tendin¡a omului de a recurge definit medicina bazatå pe dovezi ca activitatea
la toate mijloacele pentru a câ¿tiga cât mai mul¡i de aplicare con¿tientå ¿i judicioaså a celor mai bune
bani nu poate fi combåtutå. Probabil înså cå dovezi în practica medicalå, våzând probabil cå nici
situa¡ia nici nu este chiar atât de gravå cum s-ar dovezile nu sunt chiar atât de clare ¿i de simplu de
pårea la prima vedere. În fond nu existå un adevår aplicat în practica medicalå, în 2002 el a redefinit
absolut ¿i nici un medicament perfect. Încå nu medicina bazatå pe dovezi considerând-o ca o
s-a descoperit piatra filosofalå a tinere¡ii fårå activitate de integrare a celor mai bune dovezi cu
båtrâne¡e ¿i a vie¡ii fårå boli. Toate medicamentele experien¡a medicului ¿i cu valorile bolnavului. În
au pe lângå efectele pozitive ¿i efecte negative. felul acesta se amestecå de fapt dovezile cele mai
Evident cå unele sunt mai bune, iar altele sunt bune oferite de trialurile randomizate ¿i de
mai rele. Deosebirea dintre medicamentele stu- metaanalize, cu dovezile cele mai slabe reprezentate
diate este înså de multe ori foarte micå. Aceastå de opiniile medicilor ¿i a exper¡ilor. Dar nu avem
diferen¡å nu depå¿e¿te uneori diferen¡a dintre ce face, oricum nu putem renun¡a la experien¡a
medicament ¿i placebo. Evident cå firmele exa- medicului care trebuie så personalizeze tratamentul
gereazå pu¡in, iar uneori exagereazå chiar mai recomandat de ghiduri ¿i de trialuri.
mult. Evident cå reclama lor agresivå ne poate Astfel, judecate prin prisma experien¡ei
duce în eroare ¿i tendin¡a de a ne corupe ar putea medicului, medicamentele cele mai bune vor
så dea roade. Evident cå agresivitatea firmelor ar supravie¡ui, iar cele mai proaste vor dispårea,
mai putea fi potolitå pu¡in. Dar fårå medicamente indiferent de dovezile pe care le aduc firmele de
nu se poate tråi. Iar obiectivitatea absolutå nu medicamente, deoarece pânå la urmå via¡a le
existå. De aceea toatå greutatea cade pe capul a¿azå pe toate la locul lor, chiar dacå vor exista,
medicului practician care trebuie så aibå o ati- din påcate, ¿i unele pierderi colaterale. Oricum,
tudine criticå. El trebuie så priveascå cu oarecare un medicament nu-¿i gåse¿te locul lui în porto-
rezervå toate afirma¡iile care se fac. El trebuie så foliul de medicamente ale medicului practician
discearnå ce este bine ¿i ce este råu. Afirma¡iile decât dupå câ¡iva ani de utilizare. Pentru a putea
cercetåtorilor ar putea fi corecte, dar ar putea fi face fa¡å acestei situa¡ii trebuie så dåm dovadå de
¿i exagerate. Din påcate aceea¿i rezervå va trebui multå, de foarte multå experien¡å. De aceea cred
så o manifeståm ¿i asupra trialurilor, a meta- cå se în¿alå aceia care cred cå pot så transforme
analizelor, a recenziilor sistematizate ¿i a dovezilor medicul într-un prestator de servicii sau cå folosind
pe care ni le aduc firmele. ªi aceasta este o acela¿i ghid un student poate pune acela¿i
problemå foarte dificilå deoarece ele erau un diagnostic ca un medic cu multå experien¡å. ‰
foarte bun instrument de lucru.

242 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


PRACTICA MEDICALÅ
REFERATE GENERALE 1
Actualizåri oportune.
Conferin¡a Na¡ionalå
de Medicina Familiei
Bucure¿ti, 25-27 Octombrie 2007
Dr. Tiberiu NICOLESCU Useful updates.
The National Conference of Family Medicine,
Bucharest, October 25-27, 2007
Dr. TIBERIU NICOLESCU
Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global, Ministerul Sånåtå¡ii

C
elor are au asistat ¿i la precedenta zaharat ¿i boli endocrine, pediatrie, patologie on-
edi¡ie (vezi Practica Medicalå nr. 3- cologicå, cardiologie preventivå ¿i boli cardio-
4/2006), participarea la Conferin¡a vasculare, hepato-gastro-enterologie, neuropsi-
Na¡ionalå de Medicina Familiei – hiatrie, reumatologie, medicinå alternativå. Dintre
2007 le-a oferit, nemijlocit, cel pu¡in lucrårile unor nume sonore ale medicinei româ-
douå constatåri. Prima, cå evenimentul vine în ne¿ti ¿i ale practicienilor, am re¡inut pe cele mai
întâmpinarea unor nevoi recunoscute; a doua, apreciate de asisten¡å. ‰
cå instituirea anualå a unui început de tradi¡ie atrage
consecin¡e dincolo de up-date-ul profesional. ZIUA 1
Så må explic. Mai întâi, orice profesionist onest Prof. Dr. F. Tudose a deschis seria prezentårilor
implicat în medicinå resimte nevoia de a-¿i actu- cu „Depresia din patologia cardiacå în practica
aliza cuno¿tin¡ele prin revizitarea bazelor teoretice medicinei de familie“. Bolile cardiovasculare î¿i
sau a rezultatelor cercetårii aplicate. Individual, e o
vor påstra primul loc între cauzele de mortalitate,
nevoie perceputå. Participarea înså, în numår atât
dar pânå în 2020 depresia va ajunge, ubicuu pe
de mare, la o conferin¡å, a fost o recunoa¿tere
mapamond, a doua în topul morbiditå¡ii. Comor-
public asumatå a nevoii profesionale de bazå ¿i a
biditatea e prezentå la cca 45% dintre pacien¡i,
unui mod în care aceasta poate fi satisfåcutå. A fost
iar sindromul depresiv al coronarienilor este cauzå
cazul recentei conferin¡e. A doua observa¡ie:
de necomplian¡å la tratament ¿i factor agravant
reîntâlnirea universitarilor ¿i a colegilor practicieni a
avut efect de rapel: al sentimentului apartenen¡ei al evolu¡iei BCI. Noile antidepresive din categoria
la breaslå ¿i, contingent, a celui de relativå siguran¡å. ISRS nu mai au efecte secundare cardiotoxice,
În economia afectivå, ambele sunt esen¡iale. Odatå asocierea antiischemic – antidepresiv devenind
stimulate, confra¡ii au devenit mai deschi¿i comu- lipsitå de risc cardiovascular.
nicårii profesionale, adevårata mizå a reuniunii. Abordând subiectul la modå al inteligen¡ei
Conferin¡a a beneficiat de organizarea eficace a emo¡ionale, Prof. Dr. D. Constantin a fost în asen-
Societå¡ii Academice de Medicinå a Familiei, cu timentul asisten¡ei afirmând cå „ceea ce ne distruge
sprijinul a numeroase companii farmaceutice, care e via¡a afectivå“, dar a încheiat printr-un discutabil
s-au constituit în expozan¡i genero¿i cu participan¡ii, raccourci sus¡inând cå “de boala cauzatå de emo¡ii
furnizând ¿i teme pentru simpozioane. Mai pu¡in distructive ne vindecåm acceptând iertarea”.
omogene tematic decât în 2006, dar interactiv Inciden¡a Attention Deficit Hyper Activity
moderate, sesiunile (câte 2 în fiecare jumåtate de Disorder (ADHD) ¿i Tulburårii de Spectru Autist
zi) au reunit prezentåri acoperind o plajå largå a a crescut în ultimii 10 ani, a comunicat Prof. Dr.
cazuisticii din medicina primarå, prin sec¡iunile: Iuliana Dobrescu. Doar 15% dintre adul¡ii care
patologie respiratorie, imunoprofilaxie, diabet au suferit în copilårie de ADHD mai fac controale

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 243


ACTUALIZÅRI OPORTUNE. CONFERINºA NAºIONALÅ DE MEDICINA FAMILIEI

de specialitate, consecin¡ele tulburårii impietând, Cu privire la aceea¿i temå, îmbinând datele


chiar la distan¡å în timp, asupra comportamentului actuale din literaturå cu experien¡a personalå,
lor social. colectivul de la Ia¿i coordonat de d-na Conf. Dr.
Simpozionul Lilly a supus aten¡iei disfunc¡ia Doina Felea a subliniat rolul medicinei primare
erectilå, din recomandårile Dr. V. Iconaru re¡i- ¿i al ambulatorului de specialitate în diagnostica-
nând cå reglatorul acesteia nu trebuie administrat rea corectå ¿i în timp util a etiologiei tusei cronice
concomitent cu nitra¡i sau alfa-blocan¡i, în doze sau recidivante.
mai mari de 1 Cp/zi, iar efectul lui trebuie precedat Un colectiv de speciali¿ti de la INDNBM, condus
de stimulul sexual natural. de Prof. Dr. C. Ionescu-Târgovi¿te, a propus un scor
Continuându-¿i cercetarea aplicatå ¿i spiritul de risc al DZ bazat pe factori de predictibilitate
ludic, Prof. Dr. R. Vlådåreanu a prezentat noutå¡i precum ereditatea, vârsta, sexul, talia, BMI (IMC),
de profilaxie a cancerului de col uterin. 50-80% TA, dislipidemia. Medicii de familie au fost invita¡i
dintre femeile active sunt la risc de contaminare så se implice în validarea protocolului, ¿tiind cå
cu Human Papiloma Virus, riscul maxim este sub determinarea glicemiei à jeun identificå DZ în doar
vârsta de 25 ani, iar contactul sexual complet nu 60% dintre cazuri ¿i cå proba hiperglicemiei
e necesar, fiind suficient cel genital cutanat. În provocate nu poate fi efectuatå sistematic.
99,7% dintre biopsiile de col uterin cu displazii În continuare, colectivul d-nei Prof. Dr. Rodica
premergåtoare cancerului a fost gåsit HPV, aso- Petrovanu, UMF Ia¿i, a prezentat riscul cardiome-
cierea HPV-CCU fiind de 50 de ori mai puternicå tabolic ¿i terapia adaptatå riscului cardiometabolic
decât cea fumat-cancer pulmonar. Vaccinurile în contextul depistårii clinice ¿i monitorizårii în
recent apårute con¡in primele 2 cele mai frecvente medicina primarå ¿i ambulatorul de specialitate
tipuri HPV (16, 18); pot fi administrate la femei ale hipertensiunii arteriale. Preven¡ia ¿i abordarea
între 15 ¿i 55 de ani, au efect protector pentru un holisticå a sindromului metabolic este o prioritate
interval de 4 ani, AC råmânând în circula¡ie timp în medicina primarå; el reune¿te diabetul zaharat
de 5 ani ¿i jumåtate; optim este ca prima dozå så ¿i hipertensiunea arterialå esen¡ialå pe „solul
fie fåcutå în adolescen¡å, înaintea debutului vie¡ii comun“ al insulinorezisten¡ei. Abordårile terape-
sexuale. Mai ales acolo unde programele de utice urmåresc ghidurile din 2007.
screening pentru depistarea CCU nu au eficien¡a În pauza mare a celei de-a doua zi a avut loc
scontatå, vaccinarea HPV este cea mai bunå o dublå lansare: „Esen¡ialul în Medicina Familiei“,
strategie preventivå. a Conf. Dr. D. Matei (carte riguros sistematizatå,
Profesionist având experien¡å mai mare decât incluså în mapa conferin¡ei, oferitå de editura
vârsta tinerilor medici, d-na Dr. Carmen Ciofu a Amaltea tuturor participan¡ilor) ¿i „Medicamentele
oferit un regal de semiologie pediatricå în imagini, medicului de familie“, a Prof. Dr. B. Cuparencu
animat de convingerea pedagogicå „un doctor tânår ¿i Conf. Dr. D. Mure¿an.
care n-a våzut niciodatå, nu recunoa¿te citind cår¡i“. Pe parcursul discu¡iilor care au urmat, Prof.
În stilul såu binecunoscut, Prof. Dr. D.D. Ionescu Dr. A. Restian a abordat problema îmbåtrânirii
a fåcut o legåturå ¿tiin¡ificå ¿i pragmaticå între în practica medicalå, comentând douå concepte
cercetarea aplicatå ¿i terapiile cardio-vasculare la modå în ultimii ani: (1) Radicalii liberi (cu rol
accesibile în ambulator (simpozionul Teva). Citåm mai mic decât cel prezumat) ¿i Antioxidan¡ii (de
3 idei: (i) România e pe primul loc în UE la procentul asigurat printr-o dietå consistent vegetarianå,
de AVC care duc la invaliditå¡i, (ii) în monoterapie, reducåtoare a ra¡iei calorice) ¿i (2) Medicina Bazatå
orice antihipertensiv este asemånåtor de eficient, pe Dovezi (EBM) – care, de la aplicarea judicioaså
(iii) costul unui medicament nu mai are importan¡å a celor mai bune dovezi, ¿i-a flexibilizat semni-
dacå este eficace ¿i bine tolerat de pacient. ‰ ficativ defini¡ia în fa¡a realitå¡ii, recomandând
acum aplicarea dovezilor integrând experien¡a
ZIUA 2 medicului ¿i specificul cazului tratat.
În simpozionul Servier au fost apreciate, cu
Adesea, copilul poate tu¿i o lungå perioadå. deosebire, douå prezentåri. „Controlul HTA –
Cum, la adult, primele 3 cauze de tuse sunt ghiduri de practicå noi cu obiective cunoscute“,
astmul, refluxul gastro-esofagian ¿i „scurgerile post- a ¿ef de lucr. Dr. Roxana Darabon¡, a relevat cå
nazale“, un copil care tu¿e¿te 3-4 såptåmâni este, doar 25% dintre hipertensivii trata¡i ating ¡inta
frecvent, etichetat cu astm. Conf. Dr. I. Cernåtescu terapeuticå, 61% au TA deasupra acesteia, iar
a subliniat cå astmul – varianta tuse, trebuie prevalen¡a HTA e constantå în popula¡ie în timp
suspectat doar când tusea recurentå se asociazå ce utilizarea medicamentelor în cre¿tere. A doua,
cu hiper-reactivitate bron¿icå, atopie ¿i råspuns bun „Angina pectoralå – abordåri multiple înseamnå
la medica¡ia bronho-dilatatoare. ªi diferen¡iat de tratament optim“ a apar¡inut Dr. V. Vintilå.
rino-sinuzita cronicå, refluxul gastro-esofagian, Dna Prof. Dr. Silvia Måtåsaru a prezentat mal-
fumatul pasiv, în copilårie (pårin¡i fumåtori – copii forma¡iile cordului la copil (PCA), cauze ¿i terapii
tu¿itori) sau activ, în adolescen¡å. adecvate.

244 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


ACTUALIZÅRI OPORTUNE. CONFERINºA NAºIONALÅ DE MEDICINA FAMILIEI

Alte douå subiecte au avut, la sfâr¿itul celei de-a întâlnire de anvergurå na¡ionalå. Dintre pro-
doua zi, vådit impact. Minicursul ilustrat de eco- bleme, au fost aduse în discu¡ie obezitatea ¿i HTA
grafie, al Conf. Dr. A. Costache – care a exem- primitivå la copii.
plificat utilitatea ¿i beneficiile ultrasonografiei la De cel mai mare succes la public s-au bucurat
nivelul consulturilor de medicinå primarå; MF au titlurile Conf. Dr. Lumini¡a Beldean, „Aspecte de
fost încuraja¡i så urmeze cursul de formare atestatå. diagnostic ¿i tratament al disfunc¡iilor endocrine
ªi simpozionul GSK, „Managementul actual al la copil“ ¿i „Pubertatea“ – savuros comentatå prin
RGE“, al Prof. Dr. M. Diculescu ¿i Dr. M. Ciocârlan. butada „un båiat se maturizeazå cu 2 ani mai
Inhibitorii pompei de protoni se pot administra ¿i devreme decât cred pårin¡ii lui ¿i cu 3 ani mai
în tratamentul bolilor cronice – nefiindu-le, la 10- târziu decât crede el“.
20 ani, dovedit riscul de mortalitate; dar dozele ¿i „Pacientul oncologic în practica medicului de
schemele de administrare trebuie adaptate tipu- familie“ – lucrare unui colectivului condus de Prof.
rilor de leziuni ¿i prezen¡ei/absen¡ei Hp. ‰ Dr. Viorela Enåchescu a sumarizat recomandåri
pentru depistarea precoce a cancerului la indivizi
ZIUA 3 asimptomatici cu risc mediu.
Unele prezentåri vor fi publicate, in extenso,
Dupå impactul asupra auditoriului, ultima zi în revistele de specialitate „Practica Medicalå“ ¿i
a avut 3 puncte de interes major. „Bolile cronice „Maedica“. Pentru profesioni¿tii deja sensibiliza¡i,
la copil“, prezentarea Prof. Dr. E. Ciofu – pre¿e- conferin¡a a devenit un reper anual de ne-ratat.
dinte al conferin¡ei, a amintit cå în România nu Pentru cei care încå nu au descoperit-o, ecourile
existå statistici clare asupra prevalen¡ei bolilor ei, speråm, le vor stârni curiozitatea. ‰
cronice la copii, aspect ce ar merita discutat la o

Revista presei medicale


Americans spend most on Lipitor,
drug survey finds
Reporting by MAGGIE FOX,
editing by JULIE STEENHUYSEN and BILL TROTT

WASHINGTON, Sept 12 (Reuters): Quote, Profile, Research) and Takeda For Americans aged 65 and older,
U.S. consumers spent more money on Pharmaceutical Co Ltd (4502.T: Lipitor and Zocor ranked first and
the cholesterol-lowering drug Lipitor – Quote, Profile, Research), brought in second in total 2004 spending,
more than $9 billion – than any other more than $2.4 billion. followed by Plavix, an antiplatelet
prescription drug in 2004, according Antidepressant Zoloft, also made drug made by Sanofi-Aventis (SASY.
to federal estimates released on by Pfizer, took in $1.9 billion in PA: Quote, Profile, Research) (SNY.
Wednesday. spending by adults aged 18 to 64. N: Quote, Profile, Research) at $1.7
Cholesterol drugs in general raked For children aged 17 and under, billion.
in the most money for their makers, the most money was spent on Merck’s Seniors spent $1.5 billion on Pfizer’s
according to the survey by the Agency asthma drug Singulair – $680 million. Norvasc, a calcium channel blocker
for Healthcare Research and Quality. Johnson & Johnson’s attention deficit drug that treats high blood pressure
While adults of all ages spent more drug Concerta ranked second, with and chest pain.
on Pfizer’s (PFE.N: Quote, Profile, spending of $490 million. The survey did not include spen-
Research) Lipitor than any other Rival ADHD drugs Strattera, ding on generic and over-the-counter
single drug, the survey found Merck made by Eli Lilly and Co (LLY.N: drugs, which are far cheaper than
and Co’s (MRK.N: Quote, Profile) Quote, Profile, Research) and Adderall, prescription drugs that have few or no
Zocor was second with $4.7 billion in made by Shire Plc (SHP.L: Quote, generic rivals. Many of the drugs in
sales. Profile, Research), both also brought the study are now sold generically.
Stomach acid drugs also accounted in more than $400 million in annual The survey also excluded drugs that
for a large chunk of prescription spen- spending each. are administered in a doctor’s office or
ding. AstraZeneca’s (AZN.L: Quote, The allergy drug Zyrtec, made by hospital, such as cancer drugs. The full
Profile, Research) Nexium accounted Belgian pharmaceutical group UCB survey is available at http://www.
for $4.2 billion in 2004 spending while (UCBBt.BR: Quote, Profile, Research), meps.ahrq.gov/mepsweb/data_files/
Prevacid, sold by a joint venture of made $420 million in sales to the publications/st180/stat180.pdf.
Abbott Laboratories Inc (ABT.N: under-18 group.
(The Reuters Messaging: Maggie.Fox.Reuters.com@reuters.net; tel: Washington Newsroom 202-898-8300)
Key words: DRUGS SPENDING/USA

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 245


2 PRACTICA MEDICALÅ
REFERATE GENERALE

Alcoholic hepatitis – current


concepts and management
MIRCEA MANUC, MD, PhD; MIRCEA DICULESCU, Prof., MD, PhD
“Fundeni” Clinical Institute, National Center of Gastroenterology and
MD, Mircea MANUC Hepatology, Bucharest, Romania

ABSTRACT
Alcoholic hepatitis is a form of acute injury to liver tissue that is also a precursor of cirrhosis, and carries
significant morbidity and mortality. Severe alcoholic hepatitis in particular causes a high short-term mortality,
and also places an enormous burden on healthcare resources.
The treatment of alcoholic hepatitis remains one of the most debated topics in medicine and a field of continued
research. In this review, we discuss the clinical point of view (evolution of scoring systems), the current
solutions on management, and the perspectives of new drugs.
Nutritional support, medical therapy with glucocorticoids, pentoxifylline, infliximab, s-adenosyl-methionine,
colchicine and other drugs are reviewed, as well as the role othotopic liver transplantation (OLT). Glucocorticoids
currently remain the mainstay of treatment for severe alcoholic hepatitis.

INTRODUCTION term for “alcohol use” with “alcohol abuse”, and

A
lcoholic liver disease is one of the top other people believe that they do not actually
ten leading causes of death in drink if they use low alcohol concentration
developed countries, responsible for beverages. It has to be said from the beginning
3% of all deaths (1). Age adjusted that, regarding the hepatic toxicity, it is not the
death rate from alcohol induced liver type of drink that matters, but only the amount
disease accounts for 40% of deaths from cirrhosis of pure alcohol that is used.
or 28% of all deaths from liver disease (2). According to epidemiological data, a man who
The syndrome of alcoholic hepatitis develops drinks more than 4 units/day or 14 units/week,
in only a minority of chronic alcohol abusers (3), respectively a woman who drinks 3 units/day or
with a clinical spectrum ranging from an asymp- 7 units/week are exposed to the risk of developing
tomatic histological diagnosis to a life-threatening chronic liver disease (1 unit equivalent to 14 grams
clinical illness that may include jaundice, ascites, of absolute alcohol) (4).
gastrointestinal bleeding or encephalopathy. Although, we must not forget that, in the
While alcoholic hepatitis is common, its patho- presence of additional factors (age over 65 (5),
genesis, predictors for survival, and treatment co-morbidities – HCV (6), hemochromatosis,
remain debated. The prevalence of the disease, diabetes mellitus (7), drug use (8) even intake
its high fatality rate, and the elusiveness of cure below this doses may cause liver injury (9). Also,
keeps this disease in the forefront of topic reviews during pregnancy, abstinence must be recom-
and scientific investigations. ‰ mended in order not to affect the mother and
the child (10).
EPIDEMIOLOGY AND CLINICAL DATA Population-based studies show that in USA,
as in Western Europe, 68% of the population
Alcohol intake – how much is “too much”? drinks alcohol at least once a month. About 10%
This topic is of major importance in current of the population drinks at least 2 units/day. From
medical practice, as many people confuse the these alcohol abusers, in time 80-100% will

246 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

develop liver steatosis, 13-35% alcoholic hepatitis 3. The MELD score (Mayo Endstage Liver
and 10-20% liver cirrhosis (11). Disease) was developed for patients with terminal
liver cirrhosis and include parameters that also
Alcoholic hepatitis – clinical and laboratory appear in the Madrrey score. In addition, it also
data includes parameters that have a prognostic role,
such as creatinin levels, which predicts an eventual
This entity covers a large clinical spectrum,
development of the hepato-renal syndrome.
from subclinical, asymptomatic forms (consisting
There is evidence that the MELD score may also
of biochemical and histological changes) to the
be used in patients with alcoholic cirrhosis, having
acute fulminant hepatic failure.
a predictive value similar to the Maddrey score
This large clinical variability is the main cause
(20). Although, there are also some restraints in
for the underdiagnose of this entity. On the other
using this score in the current clinical practice,
hand, the occurrence of steatohepatitis is an
mainly concerning the lack of a well defined cut-
important prognostic factor in the evolution of
off value and the fact that the MELD on day 7
chronic liver disease (12).
after admission would be more useful than the
Severe forms present fever, anorexia, painful
score at admission (21).
liver enlargement (90%), splenomegaly (50%),
4. The GAHS score (Glasgow Alcoholic
jaundice, ascites (40-50%), encephalopathy. In
Hepatitis Score) was especially created for
a severe evolution, renal failure occurs and the
alcoholic hepatitis, taking into account the
general condition is worsening. The patients who
variables that are independently associated to
need hospitalization for this reason have a short-
mortality by this disease (22). Patients with a
term mortality (one month) of 40-50% (13).
GAHS greater than or equal to 9 have an
Lab results show leukocytosis with neutrophilia
extremely poor prognosis if they are not treated
(correlated to the severity of liver injury) and high
with corticosteroids, or if such treatment is
levels of aminotrasferases (usually below 400 IU/
contraindicated (23). The superiority of this score
l) (14). The increased seric levels of bilirubin and
compared to those formerly presented is still
prothrombin time are correlated to the degree
uncertain, further studies being needed to reach
of liver involvement, being included in the scores
this conclusion.
for the stratification of the severity of the disease 5. The Lille model is the last proposed scoring
(15). system for evaluating the prognosis of alcoholic
hepatitis (24), and of course is not yet validated
Scoring systems A specific prognostic model was generated by
Patients stratification for therapy allocation and logistic regression in order to identify candidates
prognostic evaluation is important in current early on for alternative therapies. The model
medical practice. There are several scoring combining six reproducible variables (age, renal
systems that may be used in alcohol-induced liver insufficiency, albumin, prothrombin time, bil-
disease (Child-Pugh, Maddrey, MELD, or recently irubin, and evolution of bilirubin at day 7) was
published Lille model). highly predictive of death at 6 months. Patients
1. The Child-Pugh score is the most fre- above an ideal cutoff of 0.45 showed a marked
quently used score in cirrhotic patients, irrespec- decrease in 6-month survival as compared with
tive of etiology, with an uncontestable prognostic others (25% versus 85%). This cutoff was able to
value (16). There is although evidence that in identify approximately 75% of the observed
alcoholic hepatitis other scoring systems have a deaths, showing a better prognostic value than
better prognostic value. MELD and GASH.
2. The Maddrey score takes into account the
prothrombin time and bilirubin, two parameters Liver biopsy
that proved to be independent mortality factors Liver biopsy is the only one able to distinguish
in patients with ethanolic hepatitis (17). A an alcoholic hepatitis from liver cirrhosis. More-
Maddrey score > 35 shows a severe alcoholic over, alcoholic hepatitis lesions may overlap in a
hepatitis with bad prognosis and the addition of patient with preexistent ethanolic cirrhosis. Since
encephalopathy predicts a mortality rate > 50% it was reported first (25), the morphology of
(18). The value of this score is diminished by some alcoholic liver disease has been well described
interfering elements such as the large variability (26).
of prothrombin time among different centers(19). Moreover, several histological characteristics as
For this reason, some authors recommend other the presence of perivenular fibrosis, steatosis and
scoring systems. giant mitochondria in a known alcoholic may

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 247


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

herald the transition from alcoholic hepatitis to therapy (35). Acamprosate proved itself useful
cirrhosis (27). in reducing the number of intake days and
While histologic changes from steatosis and increasing the abstinence ratio (36), with also a
steatohepatitis to cirrhosis are known, correlating good tolerability (except for cirrhotic Child C
degree of steatosis with liver function and survival patients). Naltrexone had similar effects, but a
is currently under investigation. Few studies finds lower tolerability. Disulphiram (inhibitor of the
a correlation between low grade steatosis and acetaldehyde dehydrogenase) is being used for
advanced liver failure as well as lowered sensitivity many years in alcohol addicted patients, although
to steroid treatment (28). However, patients with the results are uncertain and the adverse events
low grade steatosis had higher Maddrey dis- are significant (37).
criminant function scores, which can also predict Not to forget the “other side of the coin” in
poor survivals. That’s why liver biopsy for staging abstinent patients – the alcohol withdrawal
and predicting survival has been replaced by the syndrome. Symptoms usually start within a few
discussed scoring systems. hours (tremors, sweating, elevated pulse and
It is generally accepted to perform a liver blood pressure, nausea, insomnia, anxiety. The
biopsy if the diagnosis of alcoholic hepatitis is delirium may follow after 1-3 days (altered
either in question or a concomitant pathology, sensorium, disorientation, hallucinations, poor
such as hepatitis C, is suspected (29). shot-term memory, altered sleep-wake cycle).
Another important indication for the liver Mild withdrawal can be managed in an outcare
biopsy is the distinction between alcoholic hepatitis setting, while severe cases require hospitalization
alone and the concomitance of liver cirrhosis in and intensive treatment (thiamines, benzodi-
patients with severe disease (30). In clinical azepines, anticonvulsivants, beta-adrenergic
practice, transjugular liver biopsy is recommended blockers, or antipsychotics) (38).
in these cases (given the presence of coagulopathy
and/or ascites) if leukocytosis, fever and hepatic 2. Nutrition
bruit are absent (31).
Malnutrition is found in a significant number
In conclusion, the role of liver biopsy in defining of patients, having various etiology and important
prognosis and treatment of alcoholic hepatitis in consequences in amplifying the toxicity of the
the clinical setting remains unclear, in the absence ethanol (39). Prognostic studies showed benefits
of the above recommendations. ‰ for nutritional therapy similar to corticotherapy
and their association might result in a synergic
THERAPY OF ALCOHOLIC HEPATITIS therapeutic effect (40). One-year mortality was
1. Abstinence lower in patients with nutritional therapy (41).
Thus, supportive nutritional therapy still re-
It is the key point in the management of every presents a therapeutic alternative in the manage-
clinical form of alcohol-induced liver disease, ment of these patients although some authors
being even able to reverse the lesions of hepatic consider it’s efficacy “unproven” (42). It is nec-
steatosis or alcoholic hepatitis. The persistence essary to supplement proteins (1g/kg/day), cal-
of alcohol intake is an independent risk factor ories (2000-3000 kcal/day) and vitamins (mainly
with a bad prognosis in patients with alcoholic thiamine). Vitamin K is routinely administered in
hepatitis, liver cirrhosis and after liver trans- patients with prolonged prothrombin time,
plantation (32.). Liver steatosis may be completely although this is not completely benefic because
reversible in case of abstinence in a few weeks. liver failure causes complex abnormalities of the
Alcoholic hepatitis may be partially reversible after coagulation.
stopping the alcohol intake (33). Conventional amino acids may be used in
Reaching this goal is not easy in alcohol- enteral or parenteral administration, branched-
addicted patients and therefore a therapeutic plan chain amino acids being reserved for patients with
is needed, which has to involve a psychological encephalopathy. Medium-chain triglycerides may
component and a pharmaceutical one. The also be used.
psychological intervention involves strategies for If oral nutrition is not possible (severe disease,
educating and informing the patients about the encephalopathy, dynamic ileus), total parenteral
problems related to chronic consumption and nutrition must be started. In the other situations
alcohol addiction and also for recommending one may choose oral or parenteral catheter
behavioral changes (34). nutrition.
In addition to psychotherapy, alcohol addic- Hyperhydration must be avoided in paren-
ted patients could benefit from a pharmacologic teral nutrition, because it could increase the

248 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

ascites, cause a dilutional hyponatremia or favor hepatitis, resulting in a significant decrease in


a variceal bleeding by increasing the pressure in mortality.
the portal vein.
Pentoxifylline
3. Medical therapy
This is a phosphodiesterase inhibitor, whose
Corticoids mechanism of action is related to the inhibition
They have been used for treating alcoholic of TNF-alpha (47). The recommended dose is 3
hepatitis starting from the ‘60s and represent the x 400 mg/day for 4 weeks. Relatively recently
main discussed drugs in this disease. Although, added to the therapeutic arsenal, pentoxifylline
their use is still controversial to date, even if every proved useful in severe alcoholic hepatitis (48),
author agrees that they are the most efficient increasing overall survival by 20% (49). It must
available therapy at this moment (43). be stated that the improvement in survival was
The mechanism of action is centered on related to the decrease in number of deaths due
blocking the pathogenic inflammatory and to hepatorenal syndrome, the benefit of the
cytotoxic routes, by decreasing the level of pro- pentoxifylline being strictly related to the decrease
inflammatory cytokines such as TNF-alpha and of this complication (50).
reducing the expression of ICAM-1 (44).
The therapeutic indication is the severe Anti TNF-alpha therapy
alcoholic hepatitis (Maddrey score > 35) (43). This therapy is based on the premise that
Although in variable proportions, therapeutic cytotoxic effect of TNF alpha is a key element in
trials showed a benefic result of steroid therapy, the etiopathogeny of alcohol-induced liver injury.
demonstrating decrease of mortality, clinical and The administration of these drugs was proposed
biological improvement and even histological for the therapy of severe alcoholic hepatitis
improvement. (Madrey score > 35), in association with corti-
Thus, response ratio ranged between 67% and costeroids, but to date, this category of drugs
87%, with an NNT (number of treated patients to cannot be recommended in current medical
obtain a therapeutic response) between 2 and 6. practice, further efficacy and safety trials being
In the absence of infection or upper digestive needed for the usage of etanercept and infliximab.
bleeding, the presence of encephalopathy is an a) Infliximab
additional reason to administer corticoids (31). It was used in a 5mg/kg or 10 mg/kg i.v. dose;
Overall mortality after one month of corticoid a single or multiple administration (weeks 0, 2,
therapy decreased from 35% to 15%. 4) has been proposed. If the 5 mg/kg dose in
The duration of administration is one month. single administration proved itself useful (51), the
A number of studies showed that the best marker therapy with 10mg/kg in 3 doses was inferior to
to evaluate the benefits of corticoid therapy is corticotherapy, resulting in a higher mortality by
the early decreasing of total bilirubin level (after infectious complications (52). Moreover, except
7 days of therapy) (45). If total bilirubin level after the increased risk of infection, infliximab was
7 days of therapy is lower than its level at associated with cases of acute liver failure in
admittance, then there is a therapeutic response; patients with Crohn’s disease and rheumatoid
if not, corticoids can be stopped. 6 month arthritis. And this risk may preclude its use in
survival was 84% if there had been an early patients with underlying severe liver injury who
decreasing of bilirubin level and only 23% if are less capable of withstanding an additional
bilirubin levels had not changed in 7 days. insult to the liver.
Though, regarding 2 years survival, no significant b) Etanercept
difference was found in patients with This drug is a soluble TNF p75 receptor, which
corticotherapy compared to the other patients. neutralizes the soluble TNF. The usage of this drug
On the other hand, we must not omit the in patients with severe and moderate alcoholic
adverse events of corticotherapy, especially the hepatitis (score >15) showed a possible improve-
infectious ones, which may cause mortality by ment in 30-days survival (92%), but also a high
themselves (46). Therefore, corticoids should not ratio of adverse events (infections, renal failure,
be administered with mild and moderate disease, digestive hemorrhage) which led therapy discon-
while overall survival in this category exceeds 90% tinuation in 23% of patients (53).
anyway. c) Thalidomide
In conclusion, in selected cases, corticotherapy The proposed mechanism of action is the
is benefic in patients with severe alcoholic reduction in the synthesis of TNF-alpha and the

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 249


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

inhibition of the Kupffer cells response to bacterial including regulation of membrane permeability,
endotoxins. Experimental studies showed a inhibition of 5-lipooxygenase, decrease of oxygen-
decrease of necro-inflammatory processes, centered free radicals, suppression of the nuclear
respectively of hepatic steatosis after the factor NF-kappaB (60).
administration of alcohol in association with The recommended dosage is 150 mg x 3/day
thalidomide during 8 weeks (54). Moreover, this orally. While experimental studies showed that
drug has been shown to reduce the hepatic silymarin delays the development of alcohol-
venous pressure gradient in stable alcoholic induced liver fibrosis, therapeutic trials showed
cirrhotics (55). On the other hand, major side discordant results, some of those showing a
effects result in not using this drug in medical decrease by 20% of 4-years mortality, while the
practice for alcoholic hepatitis. To date, researches others showed no significant difference to placebo
are ongoing for synthesizing thalidomide (61).
analogues with no teratogenic effect. Counting currently available data, we could
d) Pioglitazone state that silymarin might have a favorable
It is a PPAR-g (peroxisome proliferator- therapeutic effect in some groups of patients with
activated receptor-gamma) agonist, which inhibits alcoholic cirrhosis, but this effect might not be
the production of TNF-alpha by Kupffer cells in superior to that resulting from abstinence.
response to endotoxinemia. Animal studies Though, considering that these drugs have a good
showed that pioglitazone prevents alcohol- tolerability and a low cost, silymarin may be
induced hepatic lesions (56). There are no studies recommended in current practice.
on humans to date, but in the future this drug
could be useful for patients with severe alcoholic Propylthiouracil
hepatitis.
The mechanism of action is related to the
Antioxidant therapy inhibition of the hypermetabolic status and
reduction of oxygen consumption (62). The
This therapeutic alternative is based on the therapeutic indication is moderate and severe
concept that oxidative stress is in a high degree alcoholic hepatitis. While initial studies revealed
responsible for the development of alcohol- a benefit in terms of decreasing the complications
induced liver injury. Moreover, chronic alcohol and mortality rates, a meta-analysis of data in
abusers have a low intake of antioxidants the literature did not show any benefit regarding
(selenium, vitamin A, vitamin C, coenzyme Q). histological improvement, complications, liver
a) Antioxidant coktails injury related mortality or overall mortality (63).
Relatively recent studies compared corticos- Under these circumstances, this drug cannot be
teroids to a cocktail containing beta-caroten, to date recommended in current medical
vitamin A and C, selenium, methionine, allo- practice.
purinol, desferoxamine and N-acetylcysteine (57).
Corticotherapy was superior to this therapy after Anabolic steroids (oxandrolone)
one month, but after one year, the mortality rates
were similar. Other studies that associated There is a measurable and clinically apparent
antioxidant therapy to corticotherapy showed no decline in gonadal function in patients with
additive benefit, suggesting the lack of efficacy of alcoholic liver disease, but available data could
this kind of therapy (58). not demonstrate a significant effect of anabolic-
b) Vitamin E androgenic steroids on the symptoms improve-
Studies performed in patients with mild and ment and mortality of patients with alcoholic liver
moderate ethanolic hepatitis, who received vit. E disease (64). Currently, anabolic steroids are no
1000 IU/day for 3 months, showed a decrease longer recommended for the treatment of
in the seric level of hialuronic acid (serologic alcoholic hepatitis.
marker of liver fibrogenesis), but had no effect
concerning the improvement of hepatic function S-adenosyl-methionine
or mortality after the firs year of therapy (59). In the setting of alcoholic hepatitis, there is a
Thus, this therapy remains a subject of contro- measurable decrease in hepatic methionine, and
versy. glutathione levels The proposed mechanism of
c) Silymarin action for this drug concerns the reduction of liver
This is an antioxidant compound widely used alcoholic injury by diminishing the oxidative stress
in patients with liver cirrhosis, irrespective of the and raising the level of mitochondrial glutathione
etiology. The mechanisms of action are numerous, (65).

250 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

Administered in dose of 1200 mg/day for 1- successfully implemented (71). There are no
2 years in cirrhotic patients, led to a decrease of studies in alcoholic hepatitis to date, but the-
mortality rate and number of liver transplants oretically this kind of approach could be useful
compared to placebo, but the differences were in reducing the mortality rate in patients with
not statistically significant in different studies (66). hepatorenal syndrome, in association with
Furthermore, currently there are no available pentoxifylline.
trials studying the effect of the drug in acute
alcoholic hepatitis. Therefore, this drug cannot Transplant for alcoholic hepatitis
be recommended in current clinical practice.
Liver transplant is the only permanent the-
rapeutic option in patients with terminal liver
Colchicine
disease, including patients with alcohol-induced
The mechanism of action is anti-inflammatory liver cirrhosis. But also severe forms of alcoholic
and antifibrotic. Its use in alcoholic hepatitis (1 hepatitis may evolve with fulminant liver failure,
mg/day, orally) did not prove efficacy (67), and which could represent another indication for liver
long-term use in cirrhotic patients resulted in dis- transplant, in the absence of a therapeutic
cordant data regarding the benefits (com- response to medical treatment (72).
plications, liver transplant, death) and negative At this moment, there is no absolute recom-
results concerning the adverse events (68). mendation for transplant in these patients, be-
Therefore, this drug cannot be recommended cause there is no pre-transplant abstinence
to date in current medical practice. period, comorbidities are frequently found and
there is no appropriate psychiatric evaluation (73).
Dilinoleoylphosphatidylcholine There are only isolated case reports concerning
patients who survived the transplant. There is
The mechanism of action is antifibrotic by
probably at least one subgroup of patients with
reducing the activity of stellate cells (Ito cells) and
severe alcoholic hepatitis who could benefit from
stimulating the activity of the colagenases, but also
transplant, but further studies are needed to asses
anti-inflammatory by reducing the activity of
this indication (if it does exist). ‰
cytochrome P450-2EI and inhibiting TNF-alpha
(69). There are few clinical trials, which makes it
difficult to evaluate the efficacy of this drug.
Current data show that a 2 year administration
led to a decrease of the bilirubin and amino- CONCLUSION
transferases levels, but did not influence the Alcoholic hepatitis is still a “difficult to diagnose” entity
progression of liver fibrosis (70). because of its large variability in clinical presentation. Severe
onsets represents a “difficult to treat” group, in which the
Therapy of the hepatorenal syndrome actually recommended therapies are still modest, and short/
The occurrence of this complication rep- long-term mortality is significant.
resents a bad prognosis factor, while it is associated Despite the recent advances in understanding the path-
with a mortality rate of 90%. In liver cirrhosis, ways of ethanol liver injuries, attempts to link therapeutic
combination therapy with i.v. albumin and a options to the pathogenesis prove no major benefit for the
splanchnic vasoconstrictor (terlipressin) has been moment. ‰

REFERENCES
1. Rehm J, Room R, Monteiro M, workshop. Hepatology 2002; 36:227- exceeding recommended drinking
et al. – Alcohol as a risk factor for 242 limits. Alcohol Clin Exp Res 2005;
global burden of disease. Eur Addict 3. Pirmohamed M, Gilmore IT – 29(5):902-908
Alcohol abuse and the burden on the 5. Seitz HK, Stikel F – Alcoholic liver
Res 2003; 9:157-164
NHS – time for action. J R Coll disease in the elderly. Clin Geriatr
2. Kim WR, Brown RS Jr, Terrault NA, Physicians London 2000; 34:161-162 Med 2007; 23(4):905-921
et al. – Burden of liver disease in the 4. Dawson DA, Grant BF, Li TK – 6. Szabo G – Pathogenic interanctions
United States: summary of a Quantifying the risks associated with between alcohol and hepatitis C, Curr

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 251


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

Gastroenterol Rep 2003; 5(1):86-92 and validation of the Glasgow 38. Mayo-Smith MP, et al. –
7. Picardi A, D’avola D, Gentilluci alcoholic hepatitis score. Gut 2005; Management of alcohol witdrawal
UV, et al. – Diabetes in chronic liver 54(8):1174-1179 delirium An evidence-based practice
disease: from old concepts to new 23. Forrest TH, et al. – The Glasgow guideline. Arch Intern Med 2004;
evidence. Diabetes Metab Res Rev 2006, alcoholic hepatitis score identifies 164(13):1405-1412
22(4):274-283 patients who may benefit from 39. Halsted CH – Nutrition and
8. Gonzalez MJ – Role of cytochromes corticosteroids, Gut 2007; alcoholic liver disease. Semin Liver
P450 in chemical toxicity and 56(12):1743-1746 Dis 2004; 24:289-304
oxidative stress. Studies with 24. Louvet A et al. – The Lille model: a 40. Cabre´ E, Rodriguez Iglesias P,
CYP2E1, Mutat Res 2005, 569(1- new tool for therapeutic strategy in Caballeria J, et al. – Short and long-
2):101-110 patients with severe alcoholic term outcome of severe alcohol-
9. Tsukamoto H – Conceptual hepatitis treated with steroids. induced hepatitis treated with
importance of identifying alcoholic Hepatology 2007; 45(6):1348-1354 steroids or enteral nutrition: a
liver disease as a lifestyle disease. 25. Mallory F, et al. – Cirrhosis of the multicenter randomized trial.
2007; 42(8):603-609 liver. Five different types of lesions Hepatology 2000; 32:36-42
10. US Surgeon General release advisory from which it may arise. Bull Johns 41. Mendenhall CL, Tosch T, Weesner
on alcohol use in pregnancy. Hopkins Hospital 1911; 22:69-74 RE, et al. – VA cooperative study on
Washington DC US Departament of 26. Lefkowitch JH – Morphology of alcoholic hepatitis. II. Prognostic
Health and Human Services. In alcoholic liver disease. Clin Liver Dis significance of protein-calorie
press, press release 21 feb. 2005 2005; 9:37-53 malnutrition. Am J Clin Nutr 1986;
11. Mann RE, Smart RG, Govoni R – 27. Teli MR, Day CP, Burt AD, et al. – 43:213-218
The epidemiology of alcoholic liver Determinants of progression to 42. Stickel F, Hoehn B, Schuppan D, et
disease. Alcohol Res Health 2003; cirrhosis or fibrosis in pure alcoholic al. – Nutritional therapy in alcoholic
27:209-220 fatty liver. Lancet 1995; 346:987-990 liver disease. Aliment Pharmacol Ther
12. Reuben EA – Alcohol and the liver. 28. Duvoux C, Radier C, Roudot- 2003; 18:357-373
Curr OpinGastoenterol 2007, 23(3), Thoraval F, et al. – Low-grade 43. Mathurin P, Mendenhall CL,
283-291 steatosis and major changes in portal Carithers RL Jr, et al. –
13. Tome S, Lucey MR – Review article: flow as new prognostic factors in Corticosteroids improve short-term
current management of alcoholic liver steroid-treated alcoholic hepatitis. survival in patients with severe
disease. Aliment Pharmacol Ther Hepatology 2004; 40:1370-1378 alcoholic hepatitis (AH): individual
2004;19:707-714 29. Sougioultzis S, Dalakas E, Hayes data analysis of the last three
14. Orrego H, Blake JE, Blendis LM, et PC, et al. – Alcoholic hepatitis: from randomized placebo controlled
al. – Prognosis of alcoholic cirrhosis pathogenesis to treatment. Curr Med double blind trials of corticosteroids
in the presence and absence of Res Opin 2005; 21:1337-1346 in severe alcoholic hepatitis. J Hepatol
alcoholic hepatitis. Gastroenterology 30. Levitsky J, Mailliard ME, et al. – 2002; 36:480-487
1987; 92:208-214 Diagnosis and therapy of alcoholic 44. Spahr L, Rubbia-Brandt L, Pugin J,
15. Chedid A, Mendenhall CL, liver disease. Semin Liver Dis 2004; et al. – Rapid changes in alcoholic
Gartside P, et al. – Prognostic 24:233-247 hepatitis histology under steroids:
factors in alcoholic liver disease. VA 31. Rongey C, Kaplowitz N – current correlation with soluble intercellular
Cooperative Study Group. Am J concepts and controversies in the
adhesion molecule-1 in hepatic
Gastroenterol 1991; 86:210-216 treatment of alcoholic hepatitis.
venous blood. J Hepatol 2001; 35:582-
16. Sarin SK, Chari S, Sundaram KR, World J Gastroenterol 2006;
589
et al. – Young v adult cirrhotics: a 12(43):6909-6921
45. Mathurin P, Abdelnour M,
prospective, comparative analysis of 32. Alexander JF, Lichner MW,
Ramond MJ, et al. – Early change in
the clinical profile, natural course Galambos JT – Natural history of
bilirubin levels is an important
and survival. Gut 1988; 29:101-107 alcoholic hepatitis. The long-term
prognostic factor in severe alcoholic
17. Maddrey WC, Boitnott JK, Bedine prognosis. Am J Gastroenterol 1971;
hepatitis treated with prednisolone.
MS, et al. – Corticosteroid therapy 56:515-525
Hepatology 2003; 38:1363-1369
of alcoholic hepatitis. 33. Galambos JT – Natural history of
46. Cabr. E, et al. – Short- and long-term
Gastroenterology 1978; 75:193-199 alcoholic hepatitis. III. Histological
outcome of severe alcohol-induced
18. Ramond MJ, Poynard T, Rueff Bet changes. Gastroenterology 1972;
hepatitis treated with steroids or
al. – A randomized trial of 63:1026-1035
enteral nutrition: a multicenter
prednisolone in patients with severe 34. Project MATCH Research Group –
randomized trial. Hepatology 2000;
alcoholic hepatitis. N Engl J Med Matching alcoholism treatments to
32:36-42
1992; 326:507-512 client heterogeneity. Alcohol Clin Exp
47. Shirin H, Bruck R, Aeed H, et al. –
19. Kulkarni K, Tran T, Medrano M, et Res 1998; 22(6):1300-1311
Pentoxifylline prevents concanavalin
al. – The role of the discriminant 35. Anton RF, et al. – Combined
A-induced hepatitis by reducing
factor in the assessment and pharmacotherapies and behavioural
tumor necrosis factor alpha levels
treatment of alcoholic hepatitis. J interventions for alcohol dependence.
and inhibiting adhesion of T
Clin Gastroenterol 2004; 38:453-459 A randomized control trial. JAMA
20. Dunn W, Jamil LH, Brown LS, 2006; 295(17):2003-2017 lymphocytes to extracellular matrix.
et al. – MELD accurately predicts 36. Lieber CS – Liver diseases by J Hepatol 1998; 29:60-66.
mortality in patients with alcoholic alcohol and hepatitis C: early 48. McAvoy NC, Forrest EH,
hepatitis. Hepatology 2005; 41:353- detection and new insights in Hayes PC – The Glasgow Alcoholic
358 pathogenesis lead to improved Hepatitis Score and the effect of
21. Forrest EH – Prognostic evaluation treatment. Am J Addict 2001;10 pentoxifylline in alcoholic hepatitis.
of alcoholic hepatitis. J Hepatol 2005; Suppl:29-50 Gut 2005; 54 (Suppl.2):44A
43:738-739 37. Dilts SL, Dilts SL Jr – Assessing 49. Akriviadis E, Botla R, Briggs W, et
22. Forrest TH, et al. – Analysis of liver function before initiating al. – Pentoxifylline improves short-
factors predictive of mortality in disulfiram therapy. Am J Psychiatry term survival in severe acute
alcoholic hepatitis and derivation 1996; 153(11):1504-1505 alcoholic hepatitis: a double-blind,

252 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


ALCOHOLIC HEPATITIS – CURRENT CONCEPTS AND MANAGEMENT

placebo-controlled trial. 58. Stewart S, Prince M, Bassedine M, 66. Mato JM, Camara J, Fernandez de
Gastroenterology 2000; 119:1637-1640 et al. – A randomized trial of Paz J, et al. – S-adenosylmethionine
50. Baccaro ME, Guevara M – antioxidant therapy alone or with in alcoholic liver cirrhosis: a
Hepatorenal syndrome. Gastroenterol corticosteroids in acute alcoholic randomized, placebo-controlled,
Hepatol 2007; 30(9):548-555 hepatitis. J Hepatol 2007; 47(2):277- double-blind, multicenter clinical
51. Mookerjee RP, Tilg H, Williams R, 283 trial. J Hepatol 1999; 30:1081-1089
et al. – Infliximab and alcoholic 59. Mezzey E, Potter JJ, Rennie- 67. Rambaldi A, Gluud C – Colchicine
hepatitis. Hepatology 2004; 40:499- Tankersley L, et al. – A randomized for alcoholic and non-alcoholic liver
500 placebo controlled trial of vitamin E fibrosis and cirrhosis. Cochrane
52. Naveau S, Chollet-Martin S, for alcoholic hepatitis. J Hepatol Database Syst Rev 2001; 3:CD002148
Dharancy S, et al. – A double-blind 2004, 40:40-46 68. Morgan TR, Weiss DG,
randomized controlled trial of 60. Song J, et al. – Silymarin protects
infliximab associated with Nemchausky B, et al. – Colchicine
against acute ethanol-induced treatment of alcoholic cirrhosis: a
prednisolone in acute alcoholic hepatotoxicity in mice. Alcohol Clin
hepatitis. Hepatology 2004; 39:1390- randomized, placebo-controlled
Exp Res 2006; 30(3):407-413
1397 clinical trial of patient survival.
61. Rambaldi A, Jacobs BP, Iaquinto
53. Menon KV, Stadheim L, Kamath Gastroenterology 2005; 128:882-890
G, et al. – Milk thistle for alcoholic
PS, et al. – A pilot study of the 69. Cao Q, Mak KM, Lieber CS –
and/or hepatitis B or C liver
safety and tolerability of etanercept Dilinoleoylphosphatidylcholine
diseases—a systematic cochrane
in patients with alcoholic hepatitis. decreases acetaldehyde-induced
hepato-biliary group review with
Am J Gastroenterol 2004; 99:255-260 TNF-alpha generation in Kupffer
meta-analyses of randomized clinical
54. Austin AS, Mahida YR, Clarke D, cells of ethanol-fed rats. Biochem
trials. Am J Gastroenterol 2005;
et al. – Freeman, J.G. Thalidomide Biophys Res Commun 2002; 299:459-
100(11):2583-2591
prevents alcoholic liver injury in rats 464
62. Iturriaga H, Ugarte G, Israel Y –
through suppression of Kupffer cell 70. Lieber CS, Weiss DG, Groszmann
Hepatic vein oxygenation, liver blood
sensitization and TNF-alpha R, et al. – Veterans Affairs
flow, and the rate of ethanol
production. Gastroenterology 2002; cooperative study of
metabolism in recently abstinent
123(1):291-300 polyenylphosphatidylcholine in
55. Austin AS, Mahida YR, Clarke D, alcoholic patients. Eur J Clin Invest
1980; 10:211-218 alcoholic liver disease. Alcoholism:
et al. – Freeman, J.G A pilot study to
63. Rambaldi A, Gluud C – Meta- Clin Exp Res 2003; 27:1765-1772
investigate the use of oxpentifylline
analysis of propylthiouracil for 71. Arroyo V, Terra C, Gines P – New
(pentoxifylline) and thalidomide in
portal hypertension secondary to alcoholic liver disease – a Cochrane treatments of hepatorenal syndrome.
alcoholic cirrhosis. Aliment Pharmacol Hepato-Biliary Group Review. Liver Semin Liver Dis 2006; 26(3):254-264
Ther 2004; 1(19):79-88 2001; 21:398-404 72. Mathurin P – Is alcoholic hepatitis
56. Tomita K, et al. – Pioglitazone 64. Rambaldi A, Iaquinto G, Gluud C – an indication for transplantation?
prevents alcohol-induced fatty liver Anabolic-androgenic steroids for Current management and outcomes.
in rats through up-regulation of c- alcoholic liver disease. Cochrane Liver Transpl 2005 Nov; 11(11 Suppl
Met. Gastroenterology 2004 Mar; Database Syst Rev 2003; CD003045 2):S21-24
126(3):873-885 65. Lieber CS – Role of S-adenosyl-L- 73. Zetterman RK – Liver
57. *** – Steroids or cocktails for methionine in the treatment of liver transplantation for alcoholic liver
alcoholic hepatitis. J Hepatol 2006; diseases. J Hepatol 1999; 30:1155- disease, 2005; 9(1):171-181
44(4):633-636 1159

Vizita¡i site-ul

SOCIETźII ACADEMICE DE MEDICINŠA FAMILIEI


www.samf.ro

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 253


3 PRACTICA MEDICALÅ
REFERATE GENERALE

Dislipidemiile ¿i rela¡ia lor cu


patologia generalå
Dyslipidemias and their relationship
with general pathology
Conf. Dr. VIOREL-NICU PÂRVULESCU1,
ªef Lucr. Dr. RODICA TRÅISTARU1, Prof. Dr. VIORELA ENÅCHESCU1,
Dr. MIHAI LAURENºIU2, ªef Lucr. Dr. LIGIA FLOREA1,
Conf. Dr. Viorel-Nicu
ªef Lucr. Dr. SORIN BEZNÅ1, Dr. VICA CIUVź2,
PÂRVULESCU
Asist. Univ. Dr. CRISTINA BÅRBULESCU1, Dr. CRISTINA BRAICA-LUPU2
1
UMF, Craiova
2
Spitalul „Filantropia“, Craiova

REZUMAT
Dislipidemiile reprezintå perturbarea metabolismului lipoproteinelor, al frac¡iunilor lipidice sanguine, în
sensul unei produc¡ii crescute sau al unui deficit. Dislipidemiile nu determinå manifeståri clinice directe dar
reprezintå factor de risc pentru afec¡iuni cardiovasculare aterosclerotice. În studiul retrospectiv derulat am
stabilit rela¡iile între prezen¡a dislipidemiilor ¿i alte aspecte de patologie generalå. Rezultatele ob¡inute se
încadreazå în datele de literaturå medicalå, care subliniazå cå dislipidemiile reprezintå factorul de risc major
la pacien¡ii obezi ¿i/sau cardiovasculari.

Cuvinte cheie: dislipidemii, boala cardiovascularå, patologie generalå, factor de risc

ABSTRACT
Dyslipidemia is a disorder of lipoprotein metabolism, including lipoprotein overproduction or deficiency.
Dyslipidemia itself causes no symptoms but can lead to symptomatic vascular disease, including coronary
artery disease and peripheral arterial disease. In our retrospective study we established the relations between
dyslipidemia and other general pathology entities. Our results confirm the medical literature data about
incidence of dyslipidemia like a risk factor in cardiovascular and obese patients.

Key words: dyslipidemia, cardiovascular disease, general pathology, risk factor

NOºIUNI INTRODUCTIVE consecin¡ele complexe patogenice ¿i clinice,

T
costurile implicate.
ermenul de dislipidemii define¿te
În România, dislipidemiile sunt prezente la
diver¿i factori genetici sau de mediu 46% din popula¡ie, sub diverse forme: hipercoles-
care altereazå produc¡ia, catabolismul terolemia totalå a 24%, LDL peste 130 mg/dl sau
sau clearance-ul lipoproteinelor peste 100 mg/dl la diabetici la 24%, TGL peste
plasmatice din circula¡ie. 150 mg/dl la 23% din populatie, procentele fiind
Pe plan mondial, dislipidemiile se constituie mai ridicate în Moldova ¿i Oltenia.
într-o realå problemå de sånåtate publicå, aspect Clasificårii tradi¡ionale a dislipidemiilor stabilitå
justificat de prevalen¡a ¿i inciden¡a crescutå, de Fredrickson i s-a adåugat una mai practicå,

254 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

recomandatå de Asocia¡ia Europeanå de Atero- de 1050 de pacien¡i (555 de femei, 495 de


sclerozå; în prezent se folose¿te ¿i clasificarea bårba¡i).
etiopatogenicå (conform cåreia dislipidemiile, mai Fiecårui subiect din lot i s-a realizat un bilan¡
exact hiperlipidemiile sunt primare – genetice ¿i lipidic din datele clinice (anamnezå, antecedente,
secundare – dobândite). istoric personal de boli cardiovasculare, date ale
Elementele semiologice existente la un pacient examenului clinic – înål¡ime, greutate, indice de
dislipidemic reprezintå expresia patogenicå a maså corporalå, circumferin¡a abdominalå, gro-
diferitelor afec¡iuni care au ca factor de risc simea pliurilor cutanate, alte modificåri clinice
perturbarea metabolismului lipidic. caracteristice) ¿i paraclinice (lipide totale, colesterol
În conformitate cu aprecierile Societå¡ii Euro- total, HDL colesterol, trigliceride, LDL colesterol
pene de Cardiologie, Societå¡ii Europene de calculat). Determinarea lipidelor sanguine s-a
Aterosclerozå ¿i Societå¡ii Europene de Hiperten- fåcut folosind un analizor semiautomat Hospitex
siune, cre¿terea colesterolului plasmatic (LDL Screen master plus, utilizând teste enzimatice
colesterol) ¿i a nivelului plasmatic scåzut al HDL colorimetrice. Interpretarea statisticå a rezultatelor
colesterol reprezintå factori de risc pentru bolile a fost fåcutå folosind programul SPSS Windows
cardiovasculare aterosclerotice. 98, apreciindu-se riscul relativ estimat (OR) ¿i
În anul 2001, NCEP-ATPIII (National intervalul de încredere 95% (CI 95%). Am ¡inut
seama de urmåtoarea interpretare statisticå:
Cholesterol Education Program - Adult Treatment
• OR > 1, variabila de expunere reprezintå
Panel III) reactualizeazå un ghid ce aduce noi
un factor de risc,
modificåri în detec¡ia, evaluarea ¿i tratamentul
• OR = 1, variabila de expunere este factor
dislipidemiilor la adult, precum ¿i în interpretarea
indiferent,
celorlal¡i factori de risc. Acest ghid continuå så
• OR< 1, variabila de expunere reprezintå
considere nivelul LDL colesterolului ¡inta primarå
un factor de protec¡ie,
a tratamentului, dar în acela¿i timp a fost mo- • dacå intervalul de încredere include cifra
dificatå abordarea terapeuticå, în sensul includerii 1, nu se pot face considera¡ii de protec¡ie
în ¡inta scåderii LDL sub 100 mg/dl ¿i a acelor sau risc,
pacien¡i care sunt la risc înalt pentru cardiopatia • dacå limita superioarå a intervalului de
ischemicå, dar care nu au încå eviden¡å clinicå încredere este mai micå decât 1, atunci se
de cardiopatie ischemicå. vorbe¿te despre factor de protec¡ie,
Din hiperlipoproteinemi, hipercolesterolemia • dacå limita inferioarå a intervalului este
reprezintå factorul de risc principal care a fost mai mare decât 1, atunci se vorbe¿te des-
asociat statistic cu riscul cel mai mare pentru pre factor de risc.
boala coronarianå ¿i mortalitatea prin aceasta. În derularea studiului au fost respectate
LDL colesterolul, ca frac¡iunea lipidicå care normele de eticå medicalå ale spitalului.
transportå aproximativ 70% din colesterolul
plasmatic, prezintå o rela¡ie direct propor¡ionalå
cu riscul cardiovascular indiferent de na¡ionalitate
REZULTATE ªI DISCUºII
sau rasa etnicå. Nivelul scåzut al HDL-coles- Raportând prezen¡a sau absen¡a dislipidemiei
terolului reprezintå un alt factor de risc cardio- la datele biografice ale pacien¡ilor studia¡i, am
vascular. Implicarea trigliceridelor în aterogenezå ob¡inut urmåtoarele rezultate:
• frecven¡å scåzutå a dislipidemiilor la
continuå så fie un subiect discutat, studiile clinice
pacien¡ii cu vârsta pânå la 40 de ani atât
¿i epidemiologice nereu¿ind så adopte o decizie
din mediul rural, cât ¿i din mediul urban;
finalå asupra importan¡ei acestora în patologia
o frecven¡å ridicatå a dislipidemiilor a
cardiovascularå.
existat la pacien¡ii cu vârsta cuprinså între
Pornind de la aceste no¡iuni fundamentale,
50 ¿i 60 de ani, atât la cei din mediu rural,
am studiat inciden¡a dislipidemiilor în contextul
dar mai ales la pacien¡ii din mediul urban
unor afec¡iuni din patologia generalå, legate sau
(70% au dislipidemie) (Figura 1);
nu prin verigi patogenice cunoscute cu tulburårile
• predominan¡å minimå a numårului fe-
metabolismului lipidic. meilor în rândul bolnavilor cu dislipidemii
(Figura 2);
PACIENºI ªI METODÅ • grupul pacien¡ilor dislipidemici din mediul
Studiul a fost unul de tip retrospectiv ¿i a urban, în special la bårba¡i a fost relativ
cuprins pacien¡ii consecutiv interna¡i pe parcursul mai mare (Figura 3).
a doi ani (între 1 ianuarie 2005 ¿i 31 decembrie Ulterior, am apreciat frecven¡a dislipidemiei
2006) în Spitalul Clinic Municipal Craiova la pentru aspectele de patologie generalå descrise
Clinica Medicalå III. Lotul a cuprins un numår la lotul studiat.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 255


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

Am constatat o asociere frecventå a obezitå¡ii


cu dislipidemia (Figura 4). Persoanele cu dislipi-
demie au prezentat un risc al obezitå¡i mai mare
de 2,87 ori decât cei fårå dislipidemie. Rezultatele
prelucrårii statistice au fost: OR = 2,87, CI 95% =
2,08 – 3,97. Cum limita inferioarå a intervalului
de încredere este mai mare decât 1, dislipidemia
reprezintå un factor de risc pentru apari¡ia obe-
zitå¡ii.

Figura 1. Frecven¡a dislipidemiilor în func¡ie


de vârstå ¿i mediu social

Figura 4. Situa¡ia stårii de nutri¡ie în cadrul


lotului studiat

A existat o asociere importantå între afec¡iunile


cardiovasculare ¿i dislipidemii. Mai multe de 4/5
dintre subiec¡ii cu dislipidemie au avut ¿i afec¡iuni
cardiovasculare (88% la femei ¿i 86% la bårba¡i)
Figura 2. Distribu¡ia dislipidemiilor în func¡ie de sex
(Figura 5).
La bolnavii cardiovasculari, numårul pa-
cien¡ilor cu dislipidemie a fost mai crescut în
ambele medii, dar mai ales în mediul urban
(Figura 6).
Rezultatele statistice au fost: OR = 5,15, CI
95% = 3,79 – 6,98. Interpretarea este urmå-
toarea: pentru persoanele cu dislipidemie, riscul
så aibå o boalå cardiovascularå este cu 5,15 mai
mare decât la persoanele fårå dislipidemie. Cum
limita inferioarå a intervalului de încredere este
mai mare decât 1, dislipidemia reprezintå un
factor de risc important pentru apari¡ia bolii car-
diovasculare.
În lotul de pacien¡i studiat nu s-a gåsit o co-
rela¡ie între dislipidemii ¿i bolile hepatice. Numårul
bolnavilor cu afec¡iuni hepatice este u¿or crescut
în cazul celor care prezintå ¿i dislipidemii (61%)
fa¡å de cei non-dislipidemici (56%) (Figura 7). Su-
Figura 3. Frecven¡a dislipidemiilor în fun¡ie de mediu ¿i biec¡ii cu dislipidemie nu prezintå risc semnificativ
sex så aibå boalå hepaticå fa¡å de persoanele fårå

256 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

Figura 7. Asocierea cu afec¡iuni hepatice

Figura 5. Corela¡ia dislipidemiei cu bolile 1, nu se pot face considera¡ii de protec¡ie sau


cardiovasculare ¿i sexul pacien¡ilor risc referitoare la variabila dislipidemiei pentru
boala colecistului.

Figura 8. Corela¡ia dislipidemiilor cu


colecistopatiile

În lotul studiat se observå o rela¡ie de tip


invers, prevalen¡a afec¡iunilor endocrine este mai
scåzutå la pacien¡ii care au ¿i dislipidemie fa¡å de
cei fårå dislipidemie (OR = 0,70) (Figura 9). Cum
Figura 6. Corela¡ia dislipidemiilor cu bolile
cardiovasculare ¿i mediul social limita superioarå a intervalului de încredere este
mai micå decât 1 (CI 95% = 0,54 – 0,91) se
poate concluziona cå variabila dislipidemiei nu
este factor de risc pentru boala endocrinå.
dislipidemie (OR = 1,24). Cum intervalul de
încredere include cifra 1 (CI 95% = 0,97 – 1,95),
nu se pot face considera¡ii de protec¡ie sau risc
referitoare la variabila dislipidemie pentru boala
hepaticå.
Nu existå o corela¡ie între dislipidemii ¿i
colecistopatii, poate doar o u¿oarå scådere a
numårului de afec¡iuni ale colecistului la pacien¡ii
cu dislipidemii (Figura 8).
Rezultatele ob¡inute au fost: OR = 0,76, CI
95% = 0,53 – 1,10. Interpretarea este urmå-
toarea: pentru persoanele cu dislipidemie, nu
existå risc semnificativ så aibå o suferin¡å a cole-
cistului mai mare decât la persoanele fårå disli-
pidemie. Cum intervalul de încredere include cifra Figura 9. Asocierea dislipidemiilor cu bolile endocrine

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 257


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

Pentru persoanele cu dislipidemie, nu existå La lotul studiat se observå o rela¡ie inverså


risc semnificativ så aibå o suferin¡å reumatismalå între prezen¡a dislipidemiei ¿i afec¡iunile renale;
(articularå) mai mare decât la persoanele fårå frecven¡a afec¡iunilor renale scåzând de la 34%
dislipidemie (OR = 1,16); singura asociere a celor la pacien¡ii fårå dislipidemii, pânå la 25% la
douå boli ar putea fi explicatå doar prin cre¿terea pacien¡ii care prezintå dislipidemie (Figura 12).
în greutate ¿i suprasolicitarea articula¡iilor (Figura Pentru persoanele cu dislipidemie existå risc mai
10). Cum intervalul de încredere (CI 95% = 0,90 – redus så aibå o boalå urogenitalå, decât la per-
1,49) include cifra 1, nu se pot face considera¡ii soanele fårå dislipidemie (OR = 0,64, CI 95% =
de protec¡ie sau risc referitoare la variabila disli- 0,49 – 0,83). Cum limita superioarå a intervalului
pidemiei pentru boala articularå. de încredere este mai micå decât 1, se poate
concluziona ca variabila dislipidemiei nu este
factor de risc pentru boala urogenitalå.

Figura 10. Asocierea dislipidemiilor cu afec¡iunile articulare Figura 12. Asocierea cu afec¡iuni urogenitale

Dislipidemiile prezintå o rela¡ie inverså cu


Rela¡ia dislipidemiilor cu bolile digestive este afec¡iunile pulmonare, frecven¡a acestora din
una inverså, frecven¡a afec¡iunilor digestive scade urmå scåzând de la 28 % la pacien¡ii fårå
de la 29% la pacien¡ii fårå dislipidemie la 13% la dislipidemii pânå la 20 % la cei ce nu prezintå
pacien¡ii care prezintå dislipidemie (Figura 11). dislipidemie (Figura 13). Subiec¡ii cu dislipidemie
Pentru persoanele cu dislipidemie existå risc mai au un risc mai redus så aibå o boalå pulmonarå
redus så aibå o boalå digestivå, decât la persoanele decât cei fårå dislipidemie (OR = 0,65, CI 95% =
fårå dislipidemie (OR = 0,38, CI 95% = 0,27 – 0,48 – 0,86). Cum limita superioarå a interva-
0,52). Cum limita superioarå a intervalului de lului de încredere este mai micå decât 1 se poate
încredere este mai micå decât 1, se poate con- concluziona cå variabila dislipidemiei nu este
cluziona cå variabila dislipidemiei nu este factor factor de risc pentru boala pulmonarå.
de risc pentru boala digestivå.

Figura 11. Asocierea cu boli digestive Figura 13. Legåtura cu afec¡iuni pulmonare

258 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

Cea mai frecventå formå de dislipidemie a fost lot de pacien¡i.


reprezentatå de hipercolesterolemia izolatå cu 2. Prevalen¡a dislipidemiilor se gåse¿te la
cre¿teri moderate sau severe ale colesterolului. valori ridicate, inclusiv la pacien¡ii diag-
Valorile trigliceridelor au fost crescute într-o nostica¡i cu suferin¡å cardiovascularå
propor¡ie mai reduså, iar HDL-colesterol a fost ateroscleroticå, ace¿tia necon¿tientizând
în general normal. Severitatea hipercoleste- riscul pe care îl reprezintå hipercoles-
rolemiei ar fi putut fi datå de predispozi¡ia gene- terolemiile.
ticå, dar ¿i de coexistenta altor factori de risc pre- 3. Dislipidemiile reprezintå factorul de risc
cum vârsta, sedentarismul sau fumatul. Frecven¡a major pentru patologia cardiovascularå
hipercolesterolemiilor severe, în special a formelor (riscul relativ = 5,15).
primare (genetice) a fost reduså, dar în acela¿i 4. Interrela¡ia dintre dislipidemie ¿i obezitate
timp ace¿ti pacien¡i au prezentat riscul cardiovas- (risc relativ = 2,87), aratå cå dislipidemia
cular cel mai înalt. reprezintå un factor de risc pentru obezitate
În ciuda scåderii drastice a riscului de boli (¿i invers!), iar sumarea lor reprezintå un
cardiovasculare în ultimii 15 ani, ca urmare a factor de risc important pentru bolile car-
måsurilor de sånåtate publicå luate de diverse diovasculare.
state ale lumii, boala cardiovascularå råmâne pe 5. Conform datelor ob¡inute în studiul de-
primul loc, cauzând aproape 37% din totalul rulat, nu existå o rela¡ie semnificativå între
cauzelor de mortalitate din lume. O cauzå in- alte aspecte de patologie (boli hepatice,
trinsecå a bolii cardiovasculare sunt dislipidemiile, digestive, pulmonare, renale, reumatis-
uneori exprimate discret clinic. Ac¡ionând din male) ¿i dislipidemii, adicå dislipidemiile nu
timp asupra acestor factori de risc, prevalen¡a pot fi considerate un factor de risc pentru
bolilor cardiovasculare poate scådea, de¿i aceasta aceste boli.
este în cre¿tere ca urmare a cre¿terii speran¡ei de 6. Dislipidemiile, ca o alterare calitativå ¿i/sau
via¡å ¿i paradoxal a îmbunåtå¡irii calitå¡ii asisten¡ei cantitativå a metabolismului lipoprote-
medicale. inelor, se manifestå prin cre¿terea sau des-
În studiul nostru, pacien¡ii cu dislipidemie au cre¿terea concentra¡iei sangvine a coles-
avut un risc de 5,15 ori mai mare pentru bolile terolului total, LDL colesterolului ¿i a triglice-
cardiovasculare decât cei fårå dislipidemie. ridelor ¿i/sau descre¿terea concentra¡iei
LDL colesterolului. Sunt cele mai întâlnite
CONCLUZII patologii în practica medicalå, iar prin riscul
1. Dislipidemiile prezintå o inciden¡å ridicatå cardiovascular ce îl implicå, prin costurile
la pacien¡ii spitaliza¡i, cu vârsta peste 50 ridicate de tratament, se impune o aten¡ie
ani, mai ales la cei din mediul urban, pre- sporitå ¿i permanentå în vederea depistårii,
dominând la bårba¡i. Diversele tipuri de diagnosticårii precise ¿i aplicårii precoce a
dislipidemii ajung în total la 68,72%, pro- måsurilor terapeutice.
cent semnificativ ¿i îngrijoråtor din întregul

BIBLIOGRAFIE
1. Blake GH, Triplett LC – 3. Cheta D – HIperlipoproteinemiile, în 5. Geurian KL – The cholesterol
Management of Medicina Internå, vol 2.: Bolile controversy. Ann Pharmacother 1996;
hypercholesterolemia. Am Fam cardiovasculare ¿i metabolice, L. 30:495-500
Physician 1995; 51:1157-1166 Gherasim, Editura Medicalå, 6. Grundy SM, Pasternak R,
Bucure¿ti, 1996; 1323-1338 Greenland P, et al. – Assessment of
2. Charrois TL, Johnson JA, Blitz S, et
4. Genest J, Frohlich J, Fodor G, cardiovascular risk by use of
al. – Relationship between number, et al. – Recommendations for the multiple-risk-factor assessment
timing, and type of pharmacist management of dyslipidemia and the equations. A statement for healthcare
interventions and patient outcomes, prevention of cardiovascular disease: professionals from the American
Am J Health Syst Pharm summary of the 2003 update, Can Heart Association and the American
September 1, 2005; 62(17):1798- Med Assoc J, October 28, 2003; College of Cardiology. Circulation
1801 169(9):921-924 1999; 100:1481-1492

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 259


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

7. Grundy S – Hypertriglyceridemia, practician. Bucure¿ti, Infomedica, patients with average cholesterol


atherogenic dyslipidemia and 1998 levels. N Engl J Med 1996; 335:1001-
metabolic syndrome. Am J Cardiol 10. Harrison – Principii de Medicinå 1009
1998; 81:18B-25B Internå, Edi¡ia 14, Editura Teora, 13. Wilson P, D’Agostino R, Levy D, et
8. Haskell W, Alderman E, Farin J, et 2001; 2353-2360 al. – Prediction of coronary heart
al. – Effects of intensive multiple risk 11. Kronenberg F, Kronenberg M, disease using risk factor categories.
factor reduction on coronary Kiechl S, et al. – Role of Circulation 1998; 97:1837-1847
atherosclerosis and clinical cardiac lipoprotein(a) and apolipoprotein(a) 14. Third Report of the National
events in men and women with phenotype in atherogenesis. Cholesterol Education Program
coronary artery disease. The Stanford Prospective results from the Bruneck (NCEP) Expert Panel on Detection,
Coronary Risk Intervention Program Study. Circulation 1999; 100:1154- Evaluation, and Treatment of High
(SCRIP). Circulation 1994; 89:975-990 1160 Blood Cholesterol in Adults (Adult
9. Hâncu N – Obezitatea ¿i 12. Sacks F, Pfeffer M, Moye L, et al. – Treatment Panel III). Final report.
dislipidemiile în practica medicalå. The effect of pravastatin on coronary Circulation 2002; 106:3143-3421
Ghid de buzunar pentru medicul events after myocardial infarction in

Revista presei medicale


Liber la E-uri. Ministerul Sånåtå¡ii
introduce aditivi periculo¿i în alimente
No restriction to additives. The Ministry of Health approves the introduction of potentially dangerous
food additives
CLAUDIA MARCU, ANDREEA PETRESCU

Ordinul nr. 438/295/2002, pri- 217. De precizat cå E 217 era deja tivitate ¿i alte reac¡ii adverse, fiind
vind aditivii alimentari va fi modificat interzis în mai multe ¡åri. Conser- poten¡ial cancerigen, fiind restric-
printr-un proiect de act normativ van¡ii ¿i antioxidan¡ii autoriza¡i ¡ionat în multe ¡åri. În prezent, este
elaborat de ministrul sånåtå¡ii Eugen condi¡ionat se eliminå definitiv din admiså o cantitate de 150 mg/kg la
Nicolaescu. La prima vedere pare cå, compozi¡ia creve¡ilor prepara¡i, a alte produse din carne afumatå ¿i
în sfâr¿it, autoritå¡ile din România cozilor de raci preparate ¿i preambalate produse din carne în conservå. Po-
s-au trezit ¿i vor så ne scape de E-urile ¿i a molu¿telor preparate ¿i marinate, trivit proiectului de ordin, în produse
periculoase. În realitate, proiectul precum ¿i din suplimentele alimentare din carne tradi¡ionale conservate, cum
scoate câteva E-uri, de ochii lumii, ¿i dietetice lichide. În schimb, acestea vor ar fi Paprikas ¿i Selsky salam, canti-
adaugå altele, mai nocive. În plus, fi permise la prepararea crustaceelor ¿i tatea maximå permiså de nitrit de
actul normativ majoreazå considerabil molu¿telor tratate termic ¿i în supli- sodiu va fi de 180 mg/kg.
cantitå¡ile maxime admise ale aditivi- mentele alimentare comercializate sub În proiectul de act normativ se aflå
lor din produsele alimentare. Potrivit formå lichidå. ¿i o confuzie dubioaså. E 251 este
acestuia, prezen¡a unui aditiv alimen- trecut ca nitrat de potasiu, iar E 252
tar nu va mai fi autorizatå pentru Liber la nitrit de potasiu este nitrat de sodiu. În realitate, E 251
preparatele pe bazå de cereale prelu- E 249, nitrit de potasiu, este un este nitrat de sodiu ¿i E 252 este nitrat
crate ¿i alimentele pentru sugari ¿i fixator de culoare ¿i agent de con- de potasiu. Confuzia este destul de
copii de vârstå micå. Totodatå, E 400- servare pentru carne. Acesta poate gravå, având în vedere cå E 252 poate
404, E 406, E 407, E 410-415, E 417, produce ame¡eli, dureri de cap ¿i este provoca hiperactivitate ¿i alte reac¡ii
E 418 ¿i E 440 vor fi interzise la poten¡ial cancerigen, nefiind permiså adverse, este poten¡ial cancerigen, iar
fabricarea minijeleurilor, definite ca utilizarea în alimentele pentru sugari folosirea sa este restric¡ionatå în multe
jeleuri de consisten¡å durå, ingerate ¿i copii. În ordinul actual era admis, ¡åri. Din proiect reiese cå E 252 poate
dintr-o singurå înghi¡iturå dupå in- în cantitate de 150 mg/kg, în pro- fi utilizat în cantitå¡i de 300 mg/kg
troducerea în gurå. Din lista cu con- dusele din carne netratate termic, în produse din carne tradi¡ionale,
servan¡i ¿i antioxidan¡i autoriza¡i afumate ¿i uscate. În modificårile conservate prin inserare în solu¡ie de
condi¡ionat, adicå în doze cu maxime legislative, cantitatea este permiså în saramurå, în cele conservate prin
stabilite de lege, din cauza faptului toate produsele din carne. E 250, nitrit uscare. Totodatå, E 252, în cantitate
cå sunt dåunåtori, dispar E 216 ¿i E de sodiu – poate provoca hiperreac- de 150 mg/kg, se va introduce, ca

260 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


DISLIPIDEMIILE ªI RELAºIA LOR CU PATOLOGIA GENERALÅ

noutate, ¿i în brânzå cu pastå tare, periculos, E 319 (Tert-butilhidro- E 385 cre¿te la crustacee congelate sau
semitare ¿i semimoale, înlocuitori de chinona) va putea fi introdus în înghe¡ate de la 75 mg/kg la 250 mg/
brânzå pe bazå de produse lactate. unturå, ulei de pe¿te, gråsime de vitå, kg. E 385 produce perturbåri sale
Heringul marinat ¿i sprotul vor putea pasåre ¿i oaie. E 319 este un produs echilibrului electrolitic, afec¡iuni gas-
con¡ine E 252 în cantitate de 500 mg/ pe bazå de ¡i¡ei ¿i se recomandå evi- trointestinale ¿i crampe intestinale,
kg, pânå acum nefiind permiså decât tarea sa. Aceasta poate cauza gre¡uri, fiind interzis în unele ¡åri.
o cantitate rezidualå de nitrat de vårsåturi, delir – o dozå de 5 grame
potasiu de 50 mg/kg. Un antioxidant fiind consideratå letalå. Cantitatea de
Sursa: GARDIANUL, 15.11.2007

Revista presei medicale


Medicii nu mai pot så-¿i cumpere
cabinetele medicale
Doctors can no longer purchase their practices
ALINA ENACHE
Legea care permite primåriilor så vândå spa¡iile a fost declaratå neconstitu¡ionalå

Medicii nu vor mai putea så-¿i este catalogat drept „neserios“, în- lei în cabinetul unde îmi desfå¿or
cumpere cabinetele în care î¿i desfå- trucât nu ¡ine cont de valoarea pe activitatea. Noi am fost deconecta¡i
¿oarå activitatea. Curtea Constitu¡io- pia¡å a bunului. Astfel, conform de la centrala cartierului ¿i ne-au låsat
nalå a declarat legea în baza cåreia Ordonan¡ei 110/2005, pre¡ul maxi- în frig o iarnå. Am folosit re¿ouri
cabinetele medicale pot fi cumpårate mal de vânzare al cabinetelor medicale electrice, s-a format mucegai, a¿a cå
ca fiind neconstitu¡ionalå. este stabilit pe categorii de localitå¡i, am decis så cumpår centralå. Am
Oamenii în halate albe sunt ne- iar în privin¡a terenului aferent este investit foarte mul¡i bani. Cabinetul
mul¡umi¡i pentru cå spun cå au stabilit un pre¡ fix de 1 euro pentru în care lucrez a fost, demult, magazie,
investit în cabinetele respective cu un metru påtrat. Întrucât Constan¡a a¿a cå a trebuit så creez condi¡iile
gândul cå, în viitor, le vor apar¡ine. este localitate de rangul I, pre¡ul necesare, fiindcå nu aveam nici måcar
Curtea Constitu¡ionalå a declarat maximal de vânzare ar fi fost de 50 de o chiuvetå. De ¿apte ani am investit
Legea 236/2006, care modificå ¿i euro pe metrul påtrat, asta în con- în acest cabinet. Acum ce fac, îmi då
completeazå Ordonan¡a de Urgen¡å a di¡iile în care pre¡ul maximal de primåria banii înapoi?“, ne-a declarat
vânzare pe pia¡a imobiliarå este de
Guvernului nr. 110/2005, în baza medicul.
1.500-1.600 de euro.
cåreia primåriile puteau så vândå De cealaltå parte, autoritå¡ile sa-
Curtea Constitu¡ionalå mai moti-
medicilor spa¡iile aflate în proprietatea nitare spun cå decizia Cur¡ii Consti-
veazå decizia de declarare a neconsti-
consiliilor locale, ca fiind neconsti- tu¡ionale este îndreptå¡itå. Dr. Tan¡a
tu¡ionalitå¡ii prin faptul cå, vânzând
tu¡ionalå. Asta înseamnå cå legea nu aceste spa¡ii, statul nu mai poate lua Cule¡u, directorul adjunct al Auto-
mai poate fi aplicatå. „måsuri de asigurare a igienei ¿i ritå¡ii de Sånåtate Publicå a jude¡ului
Pre¡ul de vânzare este „neserios“ sånåtå¡ii publice“ ¿i nu mai poate crea Constan¡a, spune cå nu ar fi fost
Decizia Cur¡ii Constitu¡ionale nr. „condi¡iile care så asigure prestarea de normal ca medicii så cumpere cabi-
871, din 9 octombrie 2007, a fost luatå servicii medicale“, obliga¡ii prevåzute netele la un pre¡ atât de mic, în com-
în urma depunerii excep¡iei de ne- în Constitu¡ia României, întrucât para¡ie cu pre¡ul de pe pia¡å. „Or fi
constitu¡ionalitate ridicatå de Consi- existå riscul ca dupå ce vor fi vândute, investit în cabinete! Unii ¿i-au luat
liul Local al comunei Bon¡ida, jude¡ul cabinetele så-¿i schimbe destina¡ia. termopane, au pus linoleum, dar au
Cluj. În motivarea excep¡iei se sus¡ine Medicii de familie sunt foarte beneficiat de deduceri de impozit.
cå actele sunt neconstitu¡ionale, în- nemul¡umi¡i de aceastå decizie ¿i spun Altceva nu au fåcut! ªi eu a¿ fi decla-
trucât „bunurile la care acestea se cå au investit în spa¡iile în care î¿i rat legea necostitu¡ionalå!“, a declarat
referå fac parte din domeniul public desfå¿oarå activitatea cu gândul cå le dr. Cule¡u.
al unitå¡ii administrativ – teritoriale, vor cumpåra în timp. Dr. Elena Cât timp legea a fost aplicabilå, la
iar nu din domeniul privat”. Conform Dråghici, medic de familie în Con- Constan¡a nu a fost vândut nici un
deciziei Cur¡ii Constitu¡ionale, pre¡ul stan¡a, ne-a declarat: „Vara trecutå cabinet medical, dupå cum a precizat
la care urmau så fie vândute cabinetele cred cå am investit 16.000-18.000 de directorul adjunct al ASPJ.

Sursa: CUGET LIBER, 07.11.2007

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 261


4 PRACTICA MEDICALÅ
REFERATE GENERALE

Canalul atrio-ventricular
comun
The common atrioventricular channel
Prof. Dr. SILVIA MÅTÅSARU
Prof. Dr. Silvia MÅTÅSARU Disciplina Medicina de Familie – copii, UMF „Gr.T. Popa“, Ia¿i

DEFINIºIE Clasificare
Malforma¡ie complexå datoratå unei tulburåri Existå 3 tipuri de canal atrio-ventricular comun
în dezvoltarea burele¡ilor endocardici, care in- (CAV):
tervin în formarea por¡iunii inferioare a SIA, • par¡ial:
por¡iunii superioare a SIV ¿i a valvei mitrale ¿i – DSA OP + cleft VMA
tricuspide. – atriu unic
Malforma¡ia asociazå: – comunicare VS-AD
• DSA OP • intermediar (DSA OP ± DSV ± cleft VMA/
• DSV înalt VT)
• Cleft de valvå mitralå ± tricuspidå • complet: din cauza absen¡ei totale a fu-
Severitatea anomaliilor variazå considerabil, ziunii burele¡ilor endocardici între ei ¿i cu
de la un DSA OP + cleft de valvå mitralå pânå la structurile septale existå un singur inel atrio-
forma completå în care existå un singur canal ventricular cu 4-6 cuspe sau 2 hemivalve
atrio-ventricular. mitro-tricuspidiene.
Ca frecven¡å, reprezintå cam 2-5% din totalul În func¡ie de anatomia hemivalvei anterioare
malforma¡iilor congenitale cardiace. (Rastelli) se disting 3 tipuri:
Se poate asocia cu: A. Cordajele plecând din cleft (fantå) se inserå
– boala Down pe creasta SIV sau pe marginea sa dreaptå;
– sdr. Ellis van Creveld (displazie ectodermicå jumåtatea stângå se inserå pe pilierul anterior al
+ polidactilie) ‰ mitralei, jumåtatea dreaptå pe pilierul anterior al
tricuspidei.
EMBRIOLOGIE B. Cordajele plecând din cleft se inserå pe un
pilier accesoriu în ventriculul drept.
Închiderea regiunii atrio-ventriculare începe în C. Hemivalva anterioarå nedivizatå se inserå
såptåmâna a 4-a embrionarå prin apari¡ia a 4 în VS ¿i VD pe pilierii anteriori ai mitralei ¿i
burele¡i (burjoni) endocardici, situa¡i în lumenul tricuspidei.
canalului atrio-ventricular, care separå atriul Defecte asociate (în afara carefurului atrio-
primitiv de ventriculul primitiv. Anomaliile de ventricular):
dezvoltare ale burele¡ilor endocardici vor produce • Scurtarea camerei de umplere a VS, com-
defecte structurale de grade variate ale SIA, SIV parativ cu camera de golire, rezultând
¿i valvelor atrio-ventriculare. ‰ verticalizarea inelului mitral;

262 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN

Figura 1. Schematizarea celor 3 forme


de CAV: par¡ialå, intermediarå ¿i
completå.
(dupå Coppin M ¿i Corone P. Canal
atrio-ventriculaire. Encycl. Med.Chir.
Paris, coeur-vaisseaux, 11041 G10, 3-
1981)

Figura 2. Forma completå de CAV Figura 3. Dispozi¡ia în spa¡iu a CAV


(dupå Blondeau PH, Henry E) (dupå M. Toussaint)

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 263


CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN

• Anomalii de pozi¡ionare ¿i orientare a ori-


ficiului aortic;
ASPECTE CLINICE
• Defect septal atrial tip ostium secundum, Descoperirea se face:
stenozå pulmonarå, transpozi¡ie de vase • la un examen de rutinå, sau
• din cauza dispneii de efort, pneumopatiilor
mari, ventricul unic, tetralogie Fallot.
repetate, hipotrofiei staturo-ponderale.
• Anomalii ale cåilor de conducere:
În formele grave, descoperirea poate fi mai
– deplasare postero-inferioarå a nodului
precoce, uneori chiar dupå na¿tere.
Tawara,
Examenul fizic deceleazå:
– lungirea sau scurtarea trunchiului sau ra-
• suflul sistolic ejec¡ional în spatiul II intercostal
murilor fascicolului Hiss.
stâng, legat de hiperdebitul pulmonar;
• Asplenie, polisplenie
• dedublarea sg. II în focarul pulmonarei
CAV neechilibrat: un ventricul este hipoplazic,
• suflul diastolic xifoidian, datorat hiperde-
iar celalalt de¡ine cea mai mare parte din valva
bitului tricuspidian;
atrio-ventricularå. ‰
• în IM – suflu holosistolic dulce apexo-
axilar;
FIZIOPATOLOGIE • hiperactivitate precordialå ventricularå
Douå elemente dominå fiziopatologia CAV: dreaptå.
1. Importan¡a ¿untului stg.-dr.: Când ¿untul este important ¿i IM severå apar:
• atrial (AS-AD) 1. dispneea de efort
• ventricular: VS -VD; VS-AD 2. insuficien¡a cardiacå congestivå, hepato-
În func¡ie de: megalie
– mårimea comunicårilor (CIA, CIV) 3. cardiomegalia
– importan¡a regurgitårii mitrale 4. bombarea regiunii precordiale
– raportul dintre circula¡ia pulmonarå ¿i 5. pneumopatiile recurente
sistemicå, (nivelul rezisten¡elor pulmonare), 6. falimentul cre¿terii
exceptând ¿untul VS-AD, unde gradientul În formele complete de CAV:
dintre cele 2 cavitå¡i este totdeauna sufi- – sg. I accentuat
cient pentru men¡inerea lui. – sg. II dedublat
Contribuie la cre¿terea debitului pulmonar ¿i – suflul sistolic 3-4/6 pe marginea stângå a
la apari¡ia mai rapidå a modificårilor vasculare sternului (CIV)
pulmonare. – suflul sistolic apexian dulce (IM)
2. Importan¡a regurgitårii mitrale (care se face – suflul diastolic xifoidian (hiperdebit tricus-
în mare parte cåtre atriul drept), din cauza: pidian)
• pierderilor de substan¡å Odatå cu apari¡ia bolii vasculare obstructive
• polisegmentårilor pulmonare:
• inser¡iei VMA pe cordaje anormale – se diminueazå pânå la dispari¡ie suflul sis-
IM agraveazå alterårile patului vascular pul- tolic parasternal stâng,
monar prin majorarea presiunilor în AS ¿i a – sg. II este întårit în focarul pulmonarei ¿i
¿untului stg.-dr. atrial. poate apårea
Simplul cleft nu produce totdeauna insufi- – suflul diastolic de insuficien¡å pulmonarå.
cien¡å. Eventuala regurgitare tricuspidianå nu are
råsunet hemodinamic notabil. Formele par¡iale Examene complementare
de CAV, în ciuda debitului pulmonar crescut au • EKG:
mult timp o toleran¡å hemodinamicå bunå, în – CAV par¡ial:
timp ce formele complete, reunind mai multe – bloc minor de ram drept
cauze de HTP evolutivå ¿i o tendin¡å precoce de – bloc A-V gr. I
cre¿tere a rezisten¡elor vasculare pulmonare ¿i – axå electricå deviatå la stânga (- 60°)
insuficien¡å cardiacå sunt grevate de o mortalitate – P de suprasolicitare atrialå dreaptå
precoce, în cazul în care corec¡ia chirurgicalå nu – SDVD
se face în timp util. Poate apårea un ¿unt drept- – CAV formå completå:
stâng la nivel atrial ¿i ventricular, conducând la o – axå electricå deviatå la stânga (- 60-120°)
desaturare arterialå. În timp, boala vascularå – bloc A-V gr.
pulmonarå accentueazå ¿untul drept-stâng, încât – HAD, HVD/HBV
apare cianoza (sdr. Eisenmenger). ‰ – HAS (în IM severå)

264 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN

• Fonocardiograma confirmå suflurile pre- Prin oximetrie este demonstrat ¿untul la nivel
zentate la ex. clinic. atrial/ventricular. Saturarea arterialå în oxigen este
• Examenul radiologic: normalå sau u¿or reduså, exceptând boala
– cardiomegalia mai mult sau mai pu¡in vascularå pulmonarå severå. Copiii cu DSA-OP
importantå, pe seama: au presiune arterialå pulmonarå normalå sau
– AD (arcul inferior drept) u¿or crescutå. Din contrå, CAV forma completå
– HVD ± VS ± AS se asociazå cu HTP ¿i ventricularå dreaptå, iar
– AP largi ± expansive
pacien¡ii mai în vârstå cu cre¿terea rezisten¡elor
– vasculariza¡ia pulmonarå crescutå
vasculare pulmonare.
În boala vascularå obstructivå pulmonarå
Ventriculografia selectivå stângå este edifica-
(BVOP) cre¿te transparen¡a la periferia câmpurilor
pulmonare. toare în diagnosticul defectelor septale A-V.
• Ecocardiografia: Deformarea valvei mitrale sau valvei comune A-
Cele mai bune incidente: V ¿i distorsiunea tractului de ie¿ire al VS då
– apicalå 4 camere acestuia aspectul de gât de gâscå.
– subcostalå Se poate observa inser¡ia anormalå a VMA ¿i
– sec¡iunea transversalå a VS (pentru cleftul regurgitarea atât în AS, cât ¿i în AD. Se poate
mitral) demonstra ¿i ¿untul direct VS®AD.
În CAV total se eviden¡iazå: În comunicarea VS®AD se constatå o
– DSA-OP îmbogå¡ire în O2 exclusivå sau esen¡ialå în AD,
– DSV care sugereazå un ¿unt stâng-drept, dar sonda
– o hemivalvå care trece pe deasupra SIV, nu poate fi dirijatå din AD în AS. ‰
baleind ambele cavitå¡i ventriculare sau
– 2 hemivalve ce se deschid în oglindå
– determinarea punctelor de inser¡ie ale
EVOLUºIE, PROGNOSTIC,
COMPLICAºII
cordajelor valvelor A-V comune ± even-
tuale cordaje la nivelul septului interven- CAV par¡ial este bine tolerat într-un numår
tricular apreciabil de cazuri, fiind mult timp compatibil
– VD mårit cu o via¡å normalå (pânå în decada a 3-a, a 4-a
– pozi¡ie joaså anormalå a valvei atrio- de via¡å). Pot totu¿i surveni unele complica¡ii:
ventriculare ® deformare în gât de ga¿cå • sub vârsta de 10 ani:
a tractului de ie¿ire al VS (¿i angiografic) – insuficien¡a cardiacå
– ambele valve (mitralå ¿i tricuspidå) se inse- – infec¡iile pulmonare repetate (mai frecvent
reazå la acela¿i nivel din cauza absen¡ei în IM importantå)
septului interventricular (SIV) • dupå vârsta de 20 de ani:
– în CAV complet SIV poate lipsi – tulburårile de ritm ¿i de conducere:
Dopplerul pulsatil ¿i color demonstreazå: – extrasistolele
• ¿untul stâng – drept la nivel: – TSV
– atrial – flutterul, fibrila¡ia atrialå
– ventricular – bloc A-V complet cu accese Adams-Stokes
– ventriculo-atrial – grefa oslerianå, abcesul cerebral
• cuantificå gradul insuficien¡ei valvei atrio-
ventriculare
CAV-formå completå: prognosticul depinde
• evaluarea leziunilor asociate: persisten¡a de
de:
canal arterial, coarcta¡ia de aortå, stenozå
– importan¡a ¿untului stâng-drept
pulmonarå etc.
– gradul cre¿terii rezisten¡elor vasculare
Cateterismul ¿i angiocardiografia pot fi pulmonare
necesare pentru confirmarea diagnosticului, de¿i – severitatea insuficien¡ei valvulei atrio-
majoritatea pacien¡ilor pot fi opera¡i fårå cate- ventriculare
terism. Acestea demonstreazå: Înaintea chirurgiei corective, ace¿ti copii
– mårimea ¿untului stg.-dr. mureau în perioada de sugar, iar cei ce supra-
– severitatea HTP ¿i a cre¿terii rezisten¡elor vie¡uiau dezvoltau boala vascularå obstructivå
vasculare pulmonare pulmonarå, în aceastå situa¡ie nemaiexistând nici
– severitatea insuficien¡ei valvei comune o posibilitate terapeuticå.
A-V

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 265


CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN

TRATAMENT Totu¿i, ¿i în formele complete, la orice grupå


de vârstå e preferatå corec¡ia per primam. DSA
• Medical: ¿i DSV se închid printr-un singur petec sau prin
– digitalo-diuretic în insuficien¡å cardiacå douå petece separate, iar valvele, mitralå ¿i
– prevenirea endocarditei infec¡ioase tricuspidå, se reconstruiesc.
– vasodilatatoare (captopril) Complica¡iile postoperatorii:
• Chirurgical: este tratamentul de elec¡ie în – blocul A-V gr. III necesitå pacemaker
toate formele. permanent
DSA-OP – prin defectul atrial se reparå cleftul – îngustarea tractului de ie¿ire al VS sau ste-
mitral ¿i apoi se închide DSA prin petec sintetic. nozå mitralå necesitând revizuire chirur-
Mortalitatea este scåzutå. gicalå
În CAV – forma completå, tratamentul chi- – agravarea regurgitårii mitrale necesitå plas-
rurgical este mai dificil din cauza insuficien¡ei tie sau protezare mitralå.
cardiace ¿i hipertensiunii pulmonare, dar trebuie Mortalitatea operatorie poate ajunge la 15-
realizat la vârsta de sugar, datoritå riscului bolii 50% în formele complete de CAV. Formele cu
vasculare pulmonare. În cazul în care copilul e arteriolitå pulmonarå contraindicå tratamentul
prea mic sau riscul e prea mare din cauza unor chirurgical. ‰
leziuni asociate, se poate efectua, ini¡ial, banding
de arterå pulmonarå.

BIBLIOGRAFIE
1. Tweddell JS, Litwin SB, Berger S, 5. Alexi-Meskishvili V, Ishino K, 9. Monro JL, Alexiou C, Salmon AP,
et al. – Twenty-year experience with Dahnert I, et al. – Correction of Keeton BR – Reoperations and
repair of complete atrioventricular complete atrioventricular septal survival after primary repair of
septal defects. Ann Thorac defects with the double-patch congenital heart defectsin children. J
Surg. Aug 1996; 62(2): 419-424. technique and cleft closure. Ann Thorac Cardiovasc Surg, Aug 2003;
2. Bando K, Turrentine MW, Sun K, Thorac Surg, Aug 1996; 62(2): 519- 126(2): 511-520
et al. – Surgical management of 524; discussion 524-5 10. Tedziagolska M – Two-patch repair
complete atrioventricular septal 6. Backer CL, Mavroudis C, Alboliras of atrioventricular canal. Ann Thorac
defects. A twenty-year experience. J Surg, May 1996; 61(5): 1589-1590
ET, Zales VR – Repair of complete
Thorac Cardiovasc Surg. Nov 1995; 11. Yamaki S, Yasui H, Kado H, et al. –
atrioventricular canal defects: results
110(5): 1543-1552; discussion 1552- Pulmonary vascular disease and
with the two- patch technique. Ann
1554 operative indications in complete
Thorac Surg, Sep 1995; 60(3): 530-537
3. Najm HK, Coles JG, Endo M, atrioventricular canal defect in early
et al. – Complete atrioventricular 7. Cabrera A, Pastor E, Galdeano JM,
infancy. J Thorac Cardiovasc Surg, Sep
septal defects: results of repair, risk et al. – Cross-sectional 1993; 106(3): 398-405
factors, and freedom from echocardiography in the diagnosis of Zellers TM, Zehr R, Weinstein E,
reoperation. Circulation. Nov 4 1997; atrioventricular septal defect. Int et al. – Two-dimensional and
96(9 Suppl): II-311-315 Cardiol, Jul 1990; 28(1): 19-23 Doppler echocardiography alone can
4. De Oliveira NC, Sittiwangkul R, 8. LeBlanc JG, Williams WG, Freedom adequately define preoperative
McCrindle BW, et al. – Biventricular RM, Trusler GA – Results of total anatomy and hemodynamic status
repair in children with correction in complete before repair of complete
atrioventricular septal defects and a atrioventricular septal defects with atrioventricular septal defect in
small right ventricle: anatomic and congenital or surgically induced right infants < 1 year old. J Am
surgical considerations. J Thorac ventricular outflow tract obstruction.
Cardiovasc Surg, Aug 2005; 130(2): Ann Thorac Surg, Apr 1986; 41(4):
250-257 387-391

266 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN

Revista presei medicale


Medicii vor cabinetele, cum s-au privatizat
fabricile: pe promisiuni de investi¡ii
Medics want their practices. The manners in wich factories were privatized on investment promises

Ministrul sånåta¡ii, Eugen privind reziden¡iatul pe post, aflat în cå o vânzare la pre¡ul pie¡ei nu ar fi
Nicolaescu, a declarat, vineri, la Cluj- dezbatere cu Asocia¡ia Medicilor Rezi- justificatå deoarece medicii care
Napoca cå vrea adoptarea, în procedurå den¡i, ce are unele propuneri pe aceastå cumpårau cabinetele medicale în care
de urgen¡å, a proiectul de lege privind temå. î¿i desfå¿oarå activitatea aveau
vânzarea cabinetelor medicale. Mi- Medicii spun cå nu vor mai investi anumite condi¡ionåri.
nistrul sus¡ine cå a stat de vorbå cu în spa¡iile cu destina¡ia de cabinete „Primåriile nu au investit nici un
unii parlamentari despre adoptarea medicale decât dupå ce autoritå¡ile vor ban în aceste spa¡ii ca så î¿i justifice
unui proiect de lege în acest sens pânå gåsi o nouå solu¡ie de vânzare a în vreun fel preten¡ia de a stabili
la începerea vacan¡ei parlamentare. acestora, deoarece din data de 17 pre¡ul, iar medicii s-au såturat så facå
„Såptåmâna viitoare voi avea acea octombrie, procesul de vânzare a fost repara¡ii ¿i så renoveze spa¡ii care nu
formå finalå, dupå care voi merge la sistat prin declararea neconstitu¡io- le apar¡in“, a spus pre¿edinta AMFB.
fiecare grup parlamentar så cer sprijin nalitå¡ii legii care permitea achizi¡ia „Pentru 15 metri påtra¡i, cât revine
pentru adoptarea acestui act normativ lor. în medie unui medic pe cabinet me-
în procedurå de urgen¡å“, a afirmat dical ¿i pe care primåria trebuie så-i
ministrul. El a adåugat cå procesul Curtea Constitu¡ionalå a decis vândå, agita¡ia aceasta cu declararea
de vânzare a cabinetelor a fost blocat cå guvernul nu poate obliga pri- legii drept neconstitutionalå este re-
prin decizia Cur¡ii Constitu¡ionale, måriile så-¿i vândå spa¡iile voltåtoare, mai ales ca ¿tim cu to¡ii
care a declarat neconstitu¡ionalå Or- Potrivit deciziei cu numårul 870 cå fabrici întregi au fost vândute ieftin
donan¡a Guvernului nr. 110 privind a Cur¡ii Constitu¡ionale, argumentele din diferite motive, iar în cazul nostru
vânzarea spa¡iilor proprietate privatå invocate pentru declararea neconstitu- existå atâtea opozi¡ii“, a mai spus
a statului sau a unitå¡ilor adminis- ¡ionalitå¡ii articolelor ce permit vân- Rodica Tånåsescu. „Am fi bucuro¿i
trativ-teritoriale, cu destina¡ia de zarea cabinetelor cåtre medicii care î¿i dacå påstrându-le (n.r. - spa¡iile),
cabinete medicale. Nicolaescu sus¡ine desfå¿oarå activitatea în spa¡iul lor au acele primårii î¿i iau råspunderea så
cå pânå la mijlocul såptåmânii vi- fost cu privire la încålcarea drepturilor le renoveze, modernizeze, doteze în cel
itoare ministerul va avea un proiect la proprietate prin obligativitatea mai scurt timp, cåci normele europene
concret, pe care îl va depune la Senat, primåriilor de a vinde spa¡iile, dar ¿i de func¡ionare a cabinetelor bat la u¿å,
pentru a fi adoptat în procedura de pre¡ul metrului påtrat de cabinet, a iar noi nu vom mai investi în pere¡ii
urgen¡å pânå la Cråciun. Tot pânå la explicat pentru NewsIn profesorul altor proprietari“, a adåugat medicul.
aceastå datå, ministrul apreciazå cå George Borcean de la Colegiul Medi-
va fi finalizat ¿i proiectul de lege cilor. Dr. Rodica Tånåsescu a precizat

Sursa: GARDIANUL, 04.11.2007

Vizita¡i site-ul

SOCIETźII ACADEMICE DE MEDICINŠA FAMILIEI


www.samf.ro

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 267


5 PRACTICA MEDICALÅ
CAZURI CLINICE

Tablou hematologic de
împrumut într-un neoplasm
poza
mamar cu metastaze
medulare.
Importan¡a biopsiei medulare –
Conf. Dr. Ana-Maria
VLÅDÅREANU
caz clinic
Bone marrow metastatic breast carcinoma
presenting as a full blood leukemia picture.
The importance of bone marrow biopsy –
case report
Conf. Dr. ANA-MARIA VLÅDÅREANU*, Dr. IRINA VOICAN*,
Dr. VERONICA VASILACHE*, Dr. CRISTINA CIUFU*, Dr. HORIA BUMBEA*,
Dr. MÅDÅLINA BEGU*, Dr. ANCA NICOLESCU*, Dr. MINODORA ONISAI*,
Dr. SÂNZIANA RADESI*, Dr. CAMELIA DOBREA**,
Prof. Dr. CARMEN ARDELEANU**, Dr. VIOLA POPOV***, Dr. DAN JINGA****
*Clinica de Hematologie, Spitalul Universitar de Urgen¡å Bucure¿ti
**Institutul Na¡ional „Victor Babe¿“
***Sec¡ia Medicalå, Spitalul Jude¡ean Arge¿
****Compartimentul de Oncologie, Spitalul Universitar de Urgen¡å Bucure¿ti

REZUMAT
Multe afec¡iuni maligne pot determina modificåri hematologice ce mimeazå perfect patologia hematologicå.
Prezentåm cazul unei paciente în vârstå de 45 ani, la care, de¿i analizele primare sugerau diagnosticul de
eritroleucemie, investiga¡iile aprofundate au eviden¡iat cå determinårile hematologice erau în cadrul unei alte
neoplazii.

Cuvinte cheie: eritroleucemie, neoplazie, hemoleucograma, biopsie

ABSTRACT
Many malignant disorders can induce hematological features that perfectly mimic a hematologic disease. We
present the case of a 45 years old female patient in which although the preliminary investigation suggested the
diagnosis of erythroleukemia, the more detailed subsequent assays revealed that the hematological picture was
the consequence of another neoplastic disease.

Key words: erythroleukemia, neoplasia, blood cell count, biopsy

268 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


TABLOU HEMATOLOGIC DE ÎMPRUMUT ÎNTR-UN NEOPLASM MAMAR CU METASTAZE MEDULARE

B
olile neoplazice hematologice ¿i non- ¿i eliberarea în circula¡ie a citokinelor care in-
hematologice pot induce o paletå fluen¡eazå negativ producerea de factori de cre¿-
variatå de modificåri ale tabloului tere hematopoietici.
sangvin periferic. Modificårile tabloului La aceste mecanisme ale citopeniei, în cazul
sanguin pot include citopenii izolate pacien¡ilor cu boli neoplazice diagnosticate ¿i
(frecvent anemie, mai rar leucopenie sau trom- tratate se poate asocia iunosupresia medularå
bocitopenie izolatå), pancitopenii, bicitiopenii, prin tratamentul chimioterapic ori radioterapic
precum ¿i cre¿teri ale numårului de leucocite ¿i efectuat. De asemenea, la ace¿ti pacien¡i pot apårea
modificåri ale formulei leucocitare constituindu-se infec¡ii care så determine supresie medularå (ex.
în a¿a numitul tablou leucoeritroblastic. Mecanis- infec¡ia cu parvovirusul B19 poate produce sin-
mele patogenice implicate în aceste modificåri dromul de aplazie eritroidå purå cu anemie se-
sunt complexe ¿i nu în totalitate elucidate. Este verå. Medulograma aratå pronormobla¿ti gigan¡i
¿tiut în prezent cå modificårile hematologice având incluzii virale intranucleare ¿i frecvent
descoperite la pacien¡ii cu cancer pot fi consecin¡å intracitoplasmatice, ca ¿i hipoplazie eritroidå se-
directå a bolii sau secundare unor complica¡ii ale verå. Celelalte serii sunt normale). Alteori, din
cancerului. cauza statusului imun alterat infec¡iile bacteriene
Tumorile maligne ¿i în special cele hemato- degenereazå în ståri septice severe cu neutropenie
poietice pot fi cauza primarå a uneia sau mai importantå prin consum periferic de leucocite
multor citopenii. La pacien¡ii cu sindroame în focarele de infec¡ie, cât ¿i prin inhibarea pre-
mielodisplazice sau mieloproliferative, o clonå
cursorilor medulari. Medica¡ia antibacterianå,
anormalå de celule stem hematopoietice înlocu-
antifungicå sau antiviralå poate accentua supresia
ie¿te hematopoieza normalå în måduva osoaså.
medularå.
Aceastå clonå prezintå frecvent anomalii genetice
Un tablou hematologic complex ce ridicå
care determinå atât modificåri privind citologia
medularå, cât ¿i func¡ia acestor celule, scåzând deseori probleme de diagnostic diferen¡ial se
capacitatea de matura¡ie a precursorilor medulari, întâlne¿te cu precådere în cazul unor carcinoame
cât ¿i durata de supravie¡uire a celulelor mature. de regulå metastazate (de sân, prostatå, gastrice,
Dintre neoplaziile solide, carcinoamele de sân pulmonare) care induc distruc¡ie eritrocitarå prin
¿i prostatå afecteazå mai frecvent måduva osoaså. anemie hemoliticå microangiopaticå (7,8,10).
Aceste tumori produc în måduvå o reac¡ie Tabloul hematologic poate fi ¿i mai mult complicat
desmoidå sau fibroaså cu fibrozå medularå care de asocierea trombocitopeniei, adeseori severå,
determinå distrugerea spa¡iului medular ¿i sinu- datoratå fie produc¡iei medulare scåzute (prin
soidal, ceea ce poate afecta eliberarea celulelor metastazele medulare), fie consumului periferic
mature (diabaza) ¿i poate produce tablou al plachetelor, în cadrul unei coagulåri intra-
hematologic leucoeritroblastic. Metastazele din vasculare diseminate (situa¡ia cea mai frecvent
måduva osoaså pot afecta hematopoieza întâlnitå în practicå) sau rareori în contextul unei
normalå prin dislocarea sau distrugerea celulelor purpure trombotice trombocitopenice/sindrom
progenitoare, afectarea micromediului medular, hemolitic uremic. ªi în aceste cazuri examinarea
produc¡ie inadecvatå a factorilor hematopoetici frotiului de sânge periferic relevå tablou leuco-
de cre¿tere sau producerea de citokine care eritroblastic. ‰
inhiba hematopoieza. Mieloftizia este deci o
formå de insuficientå medularå datoratå înlocuirii
¡esutului hematopoietic cu ¡esut anormal
PREZENTAREA CAZULUI
Pacienta, în vârstå de 45 de ani, a fost internatå
(metastatic sau fibros), situa¡ie frecvent întâlnitå
în cazul metastazelor carcinomatoase (1). Acest în Clinica de Hematologie SUUB în ianuarie
proces se soldeazå uneori cu hematopoieza 2006, fiind trimiså cu suspiciunea de eritroleu-
extramedularå, frecvent splenica (9), ducând la cemie.
eliberarea prematurå a celulelor hematopoietice Principalele acuze la internare ale pacientei
în circula¡ie (tablou leucoeritroblastic). Exami- au fost: metroragii abundente, astenie fizicå,
narea frotiului de sânge periferic eviden¡iazå scådere ponderalå importantå – 10 kg în 6 luni –
în aceste cazuri poikilocitoza (ovalocite, da- simptomatologie pentru care se adreseazå unei
criocite, schizocite), prezen¡a de eritrobla¿ti sec¡ii de Medicinå Internå.
¿i leucocite imature (deviere „la stânga“ a Din antecedentele patologice re¡inem: Boala
formulei eritrocitare uneori pânå la mieloblast) Behcet de 10 ani, tratatå cu Prednison, Imuran
¿i uneori anizocitoza trombocitarå cu trombo- ¿i intermitent cu Ciclofosfamida, osteoporozå de
cite gigante. 6 ani, tratatå cu Miacalcic ¿i Fosamax, hiper-
ªi cancerele care nu invadeazå måduva pot tensiune arterialå de 6 ani. De asemenea, în timpul
afecta hematopoieza normalå prin producerea internårii în clinica medicalå, pacientei i s-a

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 269


TABLOU HEMATOLOGIC DE ÎMPRUMUT ÎNTR-UN NEOPLASM MAMAR CU METASTAZE MEDULARE

descoperit o forma¡iune nodularå tumoralå la trocitarå, sferocite, schizocite, hematii cu corpi


nivelul sânului drept. Jolly, eritroblasti normoblasti. Aspectul hematolo-
Examenul clinic a eviden¡iat tegumente palide, gic periferic era dominat de modificårile pe seria
cu echimoze diseminate, microadenopatii latero- eritrocitarå cu dismorfism eritrocitar impresionant
cervicale ¿i axilare, ficatul cu marginea inferioarå ¿i cu descårcare masivå de eritrobla¿ti în periferie
la 2 cm sub rebordul costal ¿i splinå la 1 cm sub asociat elementelor tinere leucocitare, fiind prin-
rebordul costal. Tabloul clinic orienta cåtre o cipalul argument pentru diagnosticul de suspi-
afec¡iune de sistem cu råsunet general, o posibilå ciune de trimitere de eritroleucemie (Figura 1a ¿i
neoplazie. b).
Date paraclinice: Biologic, s-a remarcat un sindrom inflamator
Hematologic, pacienta prezenta anemie cu VSH 95 mm/h ¿i un acid uric crescut 14mg/dl.
severå, trombopenie importantå ¿i tablou leuco- Sideremia era de 90 µ/dl. Tabloul coagulårii
eritroblastic. Hemograma eviden¡ia: hemoglobina prezenta un AP 67%, în condi¡iile tuturor celorla¡i
7,1 mg/dl, cu reticulocite 18% ¿i eritrobla¿ti 86%, timpi alungi¡i, cu nivel al fibrinogenului normal ¿i
leucocite numeric normale, dar cu o formulå D-dimerii prezen¡i sugerând un CID cronic.
leucocitarå deviatå la stânga – cu 2% mielobla¿ti, Electroforeza proteinelor serice relevå hipalbumi-
4% Promielocite, 4% Metamielocite, Nesegmentate nemie, fårå hipergamaglobulinemie de tip mono
+ Segmentate 53% ¿i trombocite 28000/mm3. sau policlonal.
Frotiul de sânge capilar ilustra anizocitozå eri- La examenul genital uterul apårea mårit de
volum, neomogen, cu o anexå stângå volumi-
noaså. Echografia genito-abdominalå repetatå a
eviden¡iat mårirea de volum a anexei stângi, ovar
stâng cu aspect polichistic.
Din bilan¡ul clinic, biologic ¿i hematologic s-au
ridicat urmåtoarele supozi¡ii de diagnostic:
1. Eritroleucemie – LAM6, diagnostic de
suspiciune ridicat de tabloul hematologic periferic
(descårcarea importantå de eritrobla¿ti, apari¡ia
câtorva forme tinere pe seria granulocitarå,
prezen¡a anemiei ¿i a trombocitopeniei severe
periferice), în concordan¡å ¿i cu sindromul de
impregnare tumoralå (scådere ponderalå), cu
hepatosplenomegalia, cu hiperuricemia ¿i cu
FIGURA 1a. Frotiuri de sânge periferic MGG, 20x – sindromul hemoragipar cutaneo-mucos.
poikilocitozå cu dimorfism eritrocitar, eritrobla¿ti maturi, 2. Sindrom mieloproliferativ cronic (posibil
unii binuclea¡i, deviere la stânga a formuei leucocitare, MMM- metaplazie mieloidå cu mielofibrozå)
anizocitozå trombocitarå cu trombocite gigante. incriminat în diagnosticul diferen¡ial din cauza
tabloului leucoeritroblastic cu anizopoikilocitoza
importantå, cu hepatosplenomegalie ¿i sindrom
hipercatabolic de impregnare tumoralå.
3. Neoplasm cu punct de plecare genital
(uter sau anexå) sau neoplasm mamar cu
determinåri secundare medulare, tablou leuco-
eritroblastic ¿i coagulopatie de consum.
S-a efectuat punc¡ie medularå care a fost albå,
la o dublå execu¡ie, neputând astfel orienta diag-
nosticul. Imunofenotiparea realizatå prin citome-
trie în flux din sângele periferic a eviden¡iat o
popula¡ie de celule nucleate corespunzåtoare
imunologic eritrobla¿tilor (Glicoforin A+ CD33+
- popula¡ia de culoare verde), dar fårå a putea
FIGURA 1b. Frotiuri de sânge periferic MGG, 100x –
stabili natura lor leucemicå (Figura 2).
eritrobla¿ti cu puncta¡ii bazofile, în diferite stadii de Testele de hemolizå efectuate au eviden¡iat
matura¡ie (stânga); anizocitozå eritrocitarå, poikilocitozå prezen¡a unui grad de hemolizå imunå (test Coobs
(ovalocite, dacriocite), policromatofilie, eritroblast cu corp direct pozitiv ++) ¿i o tara talasemicå (electro-
Jolly (dreapta) foreza hemoglobinei sugestivå). Totodatå au

270 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


TABLOU HEMATOLOGIC DE ÎMPRUMUT ÎNTR-UN NEOPLASM MAMAR CU METASTAZE MEDULARE

Figura 2

infirmat un alt tip de hemolizå (test Ham negativ), metastazelor masive de carcinom mamar (Figura
dar nu au putut exclude participarea hemolizei 3a, 3b) reprezentate de celule cu citoplasmå bo-
microangiopatice în tabloul hematologic. gatå ce determinå o reac¡ie stromalå importantå
Biopsia medularå a fost cea care a transat cu dislocarea marcatå a hematopoiezei normale.
diagnosticul prin identificarea metastazelor me- Testele imunohistochimice au eviden¡iat natura
dulare compacte excluzând totodatå o afec¡iune epitelialå a celulelor metastatice (CK7 pozitiv ¿i
hematologicå cu tablou periferic ¿i medular. MNF 116 pozitiv – Figura 3f) care exprimå în cca
Astfel, examenul histopatologic a aråtat prezen¡a 50% receptori pentru estrogeni (Figura 3c), în 60%

Figura 3c. IHC: ER Figura 3d. IHC: PGR


Figura 3a. Metastazå Figura 3b. Metastazå (receptori estrogenici) (receptori progesteronici)
medularå de carcinom medularå de carcinom pozitiv 50% în celulele pozitiv 60% în celulele
mamar – HE, 10x mamar – HE, 10x tumorale (10x) tumorale (10x)

Figura 3e. GCDFP15 (gross cystic Figura 3f. IHC: MNF116 pozitiv în Figura 3g. IHC (20x) CerbB2
disease fluid protein) pozitiv în celulele tumorale (10x) (proteina oncogenei CerbB2): slab
tumorå (10x) pozitivå (20x)

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 271


TABLOU HEMATOLOGIC DE ÎMPRUMUT ÎNTR-UN NEOPLASM MAMAR CU METASTAZE MEDULARE

receptori pentru progesteron (Figura 3d); poziti-


vitatea pentru GCDFP15 (Figura 3e) atestå CONCLUZII
originea mamarå a metastazelor medulare. De¿i tabloul clinic, aspectul hemoleucogramei ¿i al
Totodatå, slaba expresie a CerbB2 este un factor frotiului de sânge periferic ar ridica suspiciunea unei afec¡iuni
de prognostic pozitiv ¿i un element important de hematologice, examenul hematologic complex (5,6), cu
orientare a tratamentului. respectarea tuturor treptelor de diagnostic specifice, poate
Investiga¡iile s-au orientat apoi preferen¡ial confirma sau exclude un diagnostic hematologic definitiv.
cåtre forma¡iunea tumoralå mamarå. Astfel, Aceste trepte de investiga¡ie includ punc¡ia medularå
markerii tumorali de neoplasm mamar au fost aspirativå ¿i examenul histopatologic medular cu testele
gåsi¡i cu valori mult crescute: CA 15-3 cu valoarea imunohistochimice aferente (1,2).
de 647 uI/ml (valoarea normalå fiind sub 30 uI/ Multe afec¡iuni, în special neoplazii, pot determina
ml). Ecografia mamarå a identificat la nivelul modificåri hematologice ce mimeazå perfect patologia
cadranului intern al sânului drept o forma¡iune hematologicå (1,4), motiv pentru care investigarea unui
hipoecogenå cu diametrul cd 1,3 cm, imprecis pacient trebuie så fie completå ¿i multidisciplinarå,
delimitatå. Documenta¡ia mamograficå ulterioarå modificårile hematologice trebuind interpretate în contextul
a trasat diagnosticul eviden¡iind nodulul mamar, general al pacientului. ‰
cu metastaze medulare, osoase. ‰

BIBLIOGRAFIE
1. Makoni SN, Laber DA – Clinical neoplastic proliferations. A biological and leukoerythroblastosis as the
spectrum of myelophthisis in cancer study based on 62 patients. presenting form of a gastric
patients. Am J Hematol 2004 May; Haematologica 2002 Feb; 87(2):148- adenocarcinoma. Rev Esp Enferm
76(1):92-93 153 Apar Dig. 1989 Oct; 76(4):397-400
2. Srinivas U, Kumar R, Pati H, 5. Davey FR, Abraham N Jr, Brunetto 8. Oliveira A, Frazão A, Duarte PC, et
et al. – Sub classification and clinico- VL, et al. – Morphologic al. – Microangiopathic hemolytic
hematological correlation of 40 cases characteristics of erythroleukemia anemia. A form of presentation of
of acute erythroleukemia - can (acute myeloid leukemia; FAB-M6): stomach neoplasm. Acta Med Port.
proerythroblast/myeloblast and a CALGB study. Am J Hematol 1995 1998 Jun; 11(6):569-572
proerythroblast/total erythroid cell May; 49(1):29-38 9. O’Keane JC, Wolf BC, Neiman RS –
ratios help subclassify? Hematology 6. Jun KR, Park CJ, Cho YW, et al. – The pathogenesis of splenic
2007 Jun 27; 1 Recommendation of the use of extramedullary hematopoiesis in
3. Kowal-Vern A, Mazzella FM, myeloblast percentage among non- metastatic carcinoma. Cancer. 1989
Cotelingam JD, et al. – Diagnosis and erythroid cells instead of percentage Apr 15; 63(8):1539-1543
characterization of acute erythro- among total nucleated cells for 10. Bondar GV, Dumanskii IuV,
leukemia subsets by determining the therapeutic response assessment in Iakovets IuI, et al. – Immediate
percentages of myeloblasts and acute erythroid leukemia. Leuk results of surgical treatment of
proerythroblasts in 69 cases. Am J Lymphoma 2006 Apr; 47(4):683-687 gastric cancer complicated by
Hematol 2000 Sep; 65(1):5-13 7. Pasquau Liaño F, Pasquau Liaño J, anemia. Klin Khir 1992; (5):1-4
4. Domingo-Claros A, Larriba I, Amador Prous C, et al. –
Rozman M, et al. – Acute erythroid Microangiopathic hemolytic anemia

Revista presei medicale


Food additives may cause hyperactivity: study

MAGGIE FOX, Health and Science Editor

WASHINGTON (Reuters) – Cer- Tests on more than 300 children colleagues at the University of
tain artificial food colorings and other showed significant differences in their Southampton said.
additives can worsen hyperactive behavior when they drank fruit drinks “These findings show that adverse
behaviors in children aged 3 to 9, British spiked with a mixture of food colorings effects are not just seen in children
researchers reported on Wednesday. and preservatives, Jim Stevenson and with extreme hyperactivity (such as

272 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


TABLOU HEMATOLOGIC DE ÎMPRUMUT ÎNTR-UN NEOPLASM MAMAR CU METASTAZE MEDULARE

ADHD) but can also be seen in the most affected by the mixture that closely cocktails, Stevenson’s team reported.
general population and across the range resembled the average intake for children “We have found an adverse effect
of severities of hyperactivity,” the that age, Stevenson’s team reported. of food additives on the hyperactive
researchers wrote in their study, pub- “The implications of these results behavior of 3-year-old and 8/9-year-
lished in the Lancet medical journal. for the regulation of food additive use old children,” they wrote.
Stevenson’s team, which has been could be substantial,” the researchers Dr. Sue Baic, a registered dietitian
studying the effects of food additives concluded. at the University of Bristol, said in a
in children for years, made up two ONGOING DEBATE statement: “This is a well designed
mixtures to test in one group of 3- The issue of whether food additives and potentially very important study.”
year-olds and a second group of chil- can affect children’s behavior has been “It supports what dietitians have
dren aged 8 and 9. controversial for decades. Benjamin known for a long time, that feeding
They included sunset yellow col- Feingold, an allergist, has written books children on diets largely consisting of
oring, also known as E110; carmoisine, arguing that not only did artificial colors, heavily processed foods which may also
or E122; tartrazine, or E102; ponceau flavors and preservatives affect children be high in fat, salt or sugar is not
4R, or E124; the preservative sodium but so did natural salicylate compounds optimal for health.”
benzoate, or E211; and other colors. found in some fruits and vegetables. Others disagreed.
One of the two mixtures contained Several studies have contradicted this “The paper shows some statistical
ingredients commonly drunk by young notion. Stevenson’s team made up sev- associations. It is not a demonstration
British children in popular drinks, they eral batches of fruit drinks and carefully of cause and effect,” said Dr. Paul
said. They did not specify what foods watched the children after they drank Illing, a registered toxicologist and
might include the additives. them. Some did not contain the additives. safety consultant in Wirral, Britain.
Both mixtures significantly affected The children varied in their responses
the older children. The 3-year-olds were but in general reacted poorly to the

Source: REUTERS/HEALTH, Wensday, September 5, 2007

Statin withdrawal after stroke worsens outcome

NEW YORK (Reuters Health) – and associates investigated 89 stroke as well as an increase in the area of
Discontinuing statin treatment after patients who had been on statin volume of brain injury.
a stroke is associated with an increased therapy. The patients were assigned The risk of adverse outcomes was
risk of death or dependency after 90 to have their statin stopped for the first similar between patients in the statin
days, according to a study in the 3 days after admission or to receive withdrawal group and in another group
medical journal Neurology. Lipitor immediately (orally or by of patients who were not on a statin at
Recent reports suggest that statins, nasogastric tube), regardless of prior time of their stroke, the investigators
a popular class of cholesterol-lowing statin drug and dosage. On day 4, all found. Early neurologic deterioration
drugs, such as Zocor or Mevacor, may of the patients were put on Lipitor. and stroke volume, however, were
protect the brain during the early After 3 months, 27 of the 46 significantly worse in the statin
phases of an ischemic stroke, the authors withdrawal group than in patients not
patients (60 percent) who had an
explain. An ischemic stroke, the most previously treated with statins.
interruption in statin therapy were
common type of stroke, occurs when The findings suggest that after an
dead or dependent, the authors report,
the blood flow to an area of the brain is ischemic stroke the protective effects
compared with only 16 of 43 patients
cut off, usually by a clot, and the brain of previous statin therapy on the brain
tissue no longer receives oxygen and (39 percent) of the patients who did disappear if the drug is withdrawn,
begins to die. The results of clinical not withdraw from statin treatment. which also cause deleterious effects
studies suggest that withdrawal of Even after age and severity of the when compared with stroke patients
statins impair the blood vessel function stroke were considered, statin with- who were not protected by statin
and worsens brain injury. However, oral drawal was still associated with a treatment, the authors conclude.
medications are often stopped during the 4.66-fold increased risk of death or “Our findings strongly support
first days of a stroke because the patient dependency. that previous statin therapy should
may not be able to swallow them. In other findings, statin withdrawal not be interrupted during the acute
Dr. Jose Castillo from Universidad was associated with a 7-fold increased phase of ischemic stroke.”
de Santiago de Compostela, Spain, risk of early neurologic deterioration,
Source: REUTERS/HEALTH, Tuesday, August 28, 2007

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 273


6 PRACTICA MEDICALÅ
ACTIVITATEA PREVENTIVÅ

Which lifestyle interventions


effectively lower LDL cholesterol?
ELIZABETH POWERS, MD; JOHN SAULTZ, MD; ANDREW HAMILTON, MLS
Oregon Health and Sciences University, Portland

lowers LDL-C, insufficient to prove that it reduces


CLINICAL COMENTARY mortality/morbidity).
Consider patient preference when discussing lifestyle Weight loss has been associated with re-
modification ductions in LDL-C. However, other factors –
Vincent Lo, MD including degree of caloric restriction, drug
San Joaquin Family Medicine Residency, French Camp, intervention, and diet composition – may play a
Calif more significant role than weight loss alone (SOR:
A, based on a meta-analysis and consistent results
Therapeutic lifestyle changes are the initial treatment of of RCTs).
choice for reduction of cardiac risk factors, but both patients Exercise significantly lowers LDL-C (SOR: A,
and physicians often see these modifications as confusing and based on meta-analyses and consistent results of
difficult to achieve. A recent year-long study on different diets RCTs). Smoking cessation may have a beneficial
concluded that dietary adherence is more important than a effect (SOR: B, based on inconsistent results from
specific type of diet for weight loss and reduction of cardiac RCTs that it lowers LDL-C). Exercise-based
risk factors (1). Another recent study reports no difference in alternative practices (yoga and tai chi) lower LDL,
weight loss among diets, based on different exercise duration and meditation may have a beneficial effect (SOR:
and intensities over 1 year in a group of sedentary and C, moderate evidence that intervention lowers
overweight women (2). Therefore, family physicians should LDL, insufficient evidence to prove that it reduces
consider culture, patient preference, and practical issues such mortality/morbidity).
as cost and availability, when discussing therapeutic lifestyle
modification with patients. EVIDENCE SUMMARY
Elevated LDL-C is an independent risk factor
for coronary heart disease (CHD), (3) the leading
cause of death in the US (4). Lowering LDL-C by
EVIDENCE-BASED ANSWER 60 mg/dL reduces CHD events by 50% after 2
Counseling, weight loss, exercise, and drinking years (5). Although medications successfully lower
alcohol all effectively lower low-density lipo- LDL-C and decrease CHD risk, therapeutic
protein cholesterol (LDL-C). Specifically, one to lifestyle changes remain the initial therapy for most
2 daily drinks of alcohol lowers LDL-C, if con- adult patients (3,6).
sumed regularly for more than 4 weeks (strength
of recommendation [SOR]: A, based on con- FAST TRACK
sistent results of multiple randomized controlled Weight loss lowers LDL-C, although some
trials [RCTs]). studies suggest it may be short-term.
Counseling by physicians, dieticians, or
pharmacists is effective at increasing patient Our search located evidence about alcohol
compliance with medications, thereby lowering consumption, counseling, exercise, weight loss,
LDL-C (SOR: C, good evidence that intervention alternative lifestyle measures, and smoking

274 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHICH LIFESTYLE INTERVENTIONS EFFECTIVELY LOWER LDL CHOLESTEROL?

Table. A- and B-level evidence points to effectiveness of lifestyle interventions

cessation. The TABLE summarizes the evidence and mitigated by weight gain (10). An analysis of
for each. 4 RCTs showed that LDL-C also decreased with
resistance training.
1 TO 2 DRINKS DAILY REDUCED LDL-C A higher body-mass index is associated with
One 5-year-long cohort study (N=933) higher LDL-C. However, the effect of weight loss
showed that alcohol was associated with LDL-C perse on LDL-C remains unclear. Multiple short-
reduction in a dose-dependent manner (7). Two term studies have found that a modest amount
crossover trials (4-6 weeks in duration) conducted of weight loss (5%-10%) is associated with a
among heavy drinkers showed that LDL-C significant reduction in LDL-C (11). A meta-
increased when alcohol intake decreased. Two analysis found a 0.8 mg/dL LDL-C decrease for
randomized crossover trials (8-12 weeks in every kg of weight lost. Long-term follow-up,
duration) found a statistically significant decrease however, showed that LDL-C returned to baseline
in LDL-C with consumption of 1 to 2 drinks daily. even when weight loss was maintained. Eight
clinical trials failed to demonstrate a reduction in
COUNSELING IMPROVES LDL-C postintervention with up to 10 kg of weight
loss. Studies using weight-loss drugs (Sibutramine,
MEDICATION ADHERENCE
Orlistat) found more significant weight loss during
An RCT (N=167) with 8 years of follow-up treatment, along with greater decrease in LDL-C,
found that patient education and counseling when compared with studies using only lifestyle
effectively improved medication adherence (8). modifications.
Another RCT (N=1162) lasting 1 year, however,
found that nutrition counseling by primary care
physicians resulted in no significant change in
OTHER MEASURES HAVE MIXED
LDL-C compared with usual care (9). RESULTS
High-quality RCTs (N=267) with yoga or tai
FAST TRACK chi as the exercise intervention showed a
2 clinical trials found that LDL decreased statistically significant decrease in LDL-C over 12
significantly with 1 to 2 alcohol drinks per day. to 14 weeks (12). Two RCTs investigated the effect
of meditation on LDL-C with mixed results. One
(N=16) showed a significant decrease in LDL-C
Studies focused on enhancing dietary com-
over 8 weeks, while a second (N=60) showed
pliance did not find consistent post-intervention
no difference in LDL-C. A high-quality RCT
improvement. Greater medication adherence or
(N=91) with a combined intervention (coun-
improved dietary compliance did result in
seling, exercise, and meditation over 1 year)
consistent significant improvements in LDL-C.
showed a significant decrease in LDL-C.
In cross-sectional surveys, LDL-C does not
EXERCISE LOWERS LDL; WEIGHT LOSS appear to differ between smokers and non-
A FACTOR smokers. One meta-analysis found a dose-
Aerobic exercise effectively lowers LDL-C. This dependent relationship between smoking and
reduction is enhanced by weight loss and diet LDL-C, with overall LDL-C 1.7% higher for

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 275


WHICH LIFESTYLE INTERVENTIONS EFFECTIVELY LOWER LDL CHOLESTEROL?

smokers compared with nonsmokers (13). Two after 6 weeks, changes are intensified; physicians
RCTs investigated the effect of smoking cessation should consider pharmacologic therapy if a
on LDL-C with mixed results. One (N=935) patient is still unable to attain his or her goal.
showed a decrease in non fasting LDL-C while a ACP III guidelines recommend an office visit every
second (N=140) showed no difference in LDL-C. 4 to 6 months to monitor adherence.
American Heart Association guidelines rec-
RECOMMENDATIONS FROM OTHERS ommend that physicians counsel smokers at
According to ATP III guidelines, (3) all adults every office visit to stop smoking. The American
with LDL-C above goal should be treated with College of Cardiology recommends abstinence
therapeutic lifestyle changes for primary and from alcohol for patients with suspected alcoholic
secondary prevention of CHD. These include a cardiomyopathy. For patients with heart failure
diet intervention, increased physical activity, and from any other cause, alcohol consumption is
weight loss. Physicians are encouraged to refer usually limited to 1 drink per day.
patients to a nutritionist. If LDL-C is not at goal

REFERENCES
1. Dansinger ML, Gleason JA, and teaching intervention: a program based on yoga reduces risk
Griffith JL, et al. – Comparison of randomized, prospective 8-year factors for cardiovascular disease
the Atkins, Ornish, Weight Watchers, follow-up study. J Am Soc Nephrol and diabetes mellitus. J Alt
and Zone Diets for weight loss and 2005; 16:S22-S26 Complement Med 2005; 11:267-274
heart disease risk reduction. JAMA 9. Ockene IS, Hebert JR, Ockene JK, 2. Tsai JC, et al. – The beneficial effects
2005; 293:43-53 et al. – Effect of physician-delivered of Tai Chi Chuan on blood pressure
2. Jakicic JM, Marcus BH, Gallagher nutrition counseling training and an and lipid profile and anxiety status
KL, et al. – Effect of exercise office-support program on saturated in a randomized controlled trial. J Alt
duration and intensity on weight loss fat intake, weight, and serum lipid Complement Med 2003; 9:747-754
in overweight sedentary women. measurements in a hyperlipidemic 3. Mahajan AS, Reddy KS, Sachdeva
JAMA 2003; 290:1323-1330 population: Worcester Area Trial for U – Lipid profile of coronary risk
3. National Cholesterol Education Pro- Counseling in Hyperlipidemia subjects following yogic lifestyle
gram Expert Panel on Detection – (WATCH). Arch Intern Med 1999; intervention. Indian Heart J 1999;
Evaluation and Treatment of High
159:725-731 51:37-40
Blood Cholesterol in Adults (ATP
10. Kelley GA, Kelley KS, Tran ZV – 4. Carson MA – The impact of a
III). Executive Summary. JAMA
Exercise, lipids, and lipoproteins in relaxation technique on the lipid
2001; 285:2486-2497
older adults: a meta-analysis. Prev profile. Nurs Res 1996; 45:271-276
4. Deaths – Final Data for 2003.
Cardiol 2005; 8:206-214 5. Jula A, et al. – Long-term non-
National Vital Statistics Report 2003;
11. Poobalan A, Aucott L, Smith WC, pharmacological treatment for mild
54(13). 120pp. (PHS) 2006-1120
5. Law MR, Wald NJ, Rudnicka AR – et al. – Effects of weight loss in to moderate hypertension. J Intern
Quantifying effects of statins on low overweight/obese individuals and Med 1990; 227:413-421
density lipoprotein cholesterol, long-term lipid outcomes: a 6. Carson MA, et al. – The effect of a
ischaemic heart disease, and stroke: systematic review. Obesity Rev 2004; relaxation technique on coronary risk
systematic review and meta-analysis. 5:43-50 factors. Behav Med 1988; 14:71-77
BMJ 2003; 326:1423 12. Tsai JC, Wang WH, Chan P, et al. –
6. Grundy SM, Cleeman JI, Merz CN,
et al. – National Heart, Lung and
The beneficial effects of Tai Chi
Chuan on blood pressure and lipid
ALCOHOL
profile and anxiety status in a 1. Coimbra SR, et al. – The action of
Blood Institute; American College of
randomized controlled trial. J Altern red wine and purple grape juice on
Cardiology Foundation; American
Complement Med 2003; 9:747-754 vascular reactivity is independent of
Heart Association. Implications of
13. Craig WY, Palomaki GE, Haddow plasma lipids in
recent clinical trials for the National
Cholesterole Education Program JE – Cigarette smoking and serum hypercholesterolemic patients.
Adult Treatment Panel III guidelines. lipid and lipoprotein concentrations: Brazilian J Med Biol Res 2005;
Circulation 2004; 110:227-239 an analysis of published data. Br 38:1339-1347
7. Nakanishi N, Yoshida H, Med J 1989; 298:784-788 2. Hansen AS, et al. – Effect of red
Nakamura K, et al. – Influence of wine and red grape extract on blood
alcohol intake on risk for increased
low-density lipoprotein cholesterol in
ADDITIONAL REFERENCES lipids, haemostatic factors, and other
risk factors for cardiovascular
middle-aged Japanese men. Alcohol
Clin Exp Res 2001; 25:1046-1050.
ALTERNATIVE LIFESTYLE disease. Eur J Clin Nutr 2005; 59:449-
455
8. Rachmani R, Slavacheski I, Berla PRACTICES 3. Chrysohoou C, et al. – Effects of
M, et al. – Treatment of high-risk 1. Bijlani RL, et al. – A brief but chronic alcohol consumption on lipid
patients with diabetes: motivation comprehensive lifestyle education levels, inflammatory and

276 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHICH LIFESTYLE INTERVENTIONS EFFECTIVELY LOWER LDL CHOLESTEROL?

haemostatic factors in the general 3. Levetan CS, et al. – Impact of undergoing coronary artery
population: the ‘ATTICA’ study. Eur computer-generated personalized revascularization: a randomized,
J Cardiovasc Prev Rehabil 2003; goals on cholesterol lowering. Value controlled trial. Pharmacotherpy 2000;
10:355-361 Health 2005; 8:639-646 20:410-416
4. Dixon JB, Dixon ME, O’Brien PE – 4. Rachmani R, et al. – Treatment of 16. Hines L – Can low-fat/cholesterol
Alcohol consumption in the severely high-risk patients with diabetes: nutrition counseling improve food
obese: relationship with the metabolic motivation and teaching intervention: intake habits and hyperlipidemia of
syndrome. Obes Res 2002; 10:245-252 a randomized, prospective 8-year renal transplant patients? J Ren Nutr
5. Baer DJ, et al. – Moderate alcohol follow-up study. J Am Soc Nephrol 2000; 10:30-35
consumption lowers risk factors for 2005; 16:S22-S26 17. Hebert JR, et al. – A dietitian-
cardiovascular disease in 5. Burke LE, et al. – Improving delivered group nutrition program
postmenopausal women fed a adherence to a cholesterol-lowering leads to reductions in dietary fat,
controlled diet. Am J Clin Nutr 2002; diet: a behavioral intervention study. serum cholesterol, and body weight:
75:593-599 Patient Educ Couns 2005; 57:134-142 the Worcester Area Trial for
6. Nakanishi N, et al. – Influence of 6. Lee SS, Cheung PY, Chow MS – Counseling in Hyperlipidemia
alcohol intake on risk for increased Benefits of individualized counseling (WATCH). J Am Diet Assoc 1999;
low-density lipoprotein cholesterol in by the pharmacist on the treatment 99:544-552
middle-aged Japanese men. Alcohol outcomes of hyperlipidemia in Hong 18. Allison TG, et al. – Achieving
Clin Exp Res 2001; 25:1046-1050 Kong. J Clin Pharmacol 2004; 44:632- National Cholesterol Education
7. Senault C, et al. – Beneficial effects 639 Program goals for low-density
of a moderate consumption of red 7. Simpson DR, Dixon GB, Bolli P – lipoprotein cholesterol in cardiac
wine on cellular cholesterol efflux in Effectiveness of multidisciplinary patients: importance of diet, exercise,
young men. Nutr Metab Cardiovasc patient counseling in reducing weight control, and drug therapy.
Dis 2000; 10:63-69 cardiovascular disease risk factors Mayo Clin Proc 1999; 74:466-473
8. Rakic V, et al. – A controlled trial of through nonpharmacological 19. Ockene IS, et al. – Effect of
the effects of pattern of alcohol intervention: results from the Healthy physician-delivered nutrition
intake on serum lipid levels in regular Heart Program. Can J Cardiol 2004; counseling training and an office-
drinkers. Atherosclerosis 1998; 20:177-186 support program on saturated fat
137:243-252 8. Lichtman JH, et al. – Clinical trial of intake, weight, and serum lipid
9. Kiechl S, et al. – Alcohol an educational intervention to measurements in a hyper-lipidemic
consumption and atherosclerosis: achieve recommended cholesterol population: Worcester Area Trial for
what is the relation? Prospective levels in patients with coronary artery Counseling in Hyperlipidemia
results from the Bruneck Study. disease. Am Heart J 2004; 147:522- (WATCH). Arch Intern Med 1999;
Stroke 1998; 29:900-907 528 159:725-731
10. Hein HO, Suadicani P, Gyntelberg 9. Thomas HD, Maynard C, Wagner 20. Verges BL, et al. – Comprehensive
F – Alcohol consumption, serum low GS – Results from a practice-based cardiac rehabilitation improves the
density lipoprotein cholesterol lipid clinic model in achieving low control of dyslipidemia in secondary
concentration, and risk of ischaemic density lipoprotein cholesterol goals. prevention. J Cardiopulm Rehabil 1998;
heart disease: six year follow up in N C Med J 2003; 64:263-266 18:408-415
the Copenhagen male study. BMJ 10. Reid R, et al. – Dietary counseling 21. Keyserling TC, et al. – A
1996; 312:736-741 for dyslipidemia in primary care: randomized controlled trial of a
11. Clevidence BA, et al. – Effects of results of a randomized trial. Can J physician-directed treatment
alcohol consumption on lipoproteins Pract Res 2002; 63:169-175 program for low-income patients
of premenopausal women. A 11. Palomaki A, et al. – Effects of with high blood cholesterol: the
controlled diet study. Arterioscler preventive group education on the Southeast Cholesterol Project. Arch
Thromb Vasc Biol 1995; 15:179-184 resistance of LDL against oxidation Fam Med 1997; 6:135-145
12. Sharpe PC, et al. – Effect of red and risk factors for coronary heart 22. Johnston HJ, et al. – Diet
wine consumption on lipoprotein (a) disease in bypass surgery patients. modification in lowering plasma
and other risk factors for Ann Med 2002; 34:272-283 cholesterol levels. A randomized trial
atherosclerosis. QJM 1995; 88:101- 12. Vale MJ, et al. – Coaching patients of three types of intervention. Med J
108 with coronary heart disease to Aust 1995; 162:524-526
13. Masarei JR, et al. – Effects of achieve the target cholesterol: a 23. Anderson JW, Brinkman VL,
alcohol consumption on serum method to bridge the gap between Hamilton CC – Weight loss and 2-
lipoprotein-lipid and apolipoprotein evidence-based medicine and the year follow-up for 80 morbidly obese
concentrations. Results from an “real world” – randomized patients treated with intensive very-
intervention study in healthy controlled trial. J Clin Epidemiol 2002; low-calorie diet and an education
subjects. Atherosclerosis 1986; 60:79- 55:245-252 program. Am J Clin Nutr 1992;
87 13. Cabrera-Pivaral CE, et al. – Effects 56:244S-246S
of an educational intervention on 24. Rabkin SW, et al. – A randomized
COUNSELING plasma levels of LDL cholesterol in
type 2 diabetics. Salud Publica Mex
clinical trial comparing behavior
modification and individual
1. Ragucci KR, et al. – Effectiveness of 2001; 43:556-562
counseling in the nutritional therapy
pharmacist-administered diabetes 14. Henkin Y, et al. – Dietary treatment
of non-insulin-dependent diabetes
mellitus education and management of hypercholesterolemia: do dietitians
mellitus: comparison of the effect on
services. Pharmacotherapy 2005; do it better? A randomized,
blood sugar, body weight, and serum
25:1809-1816 controlled trial. Am J Med 2000;
lipids. Diabetes Care 1983; 6:50-56
2. Sallinen J, et al. – Effects of 109:549-555
strength training and nutritional
counseling on metabolic health
15. Faulkner MA, et al. – Impact of
pharmacy counseling on compliance EXERCISE
indicators in aging women. Can J and effectiveness of combination 1. Kelley GA, Kelley KS, Tran ZV –
Appl Physiol 2005; 30:690-707 lipid-lowering therapy in patients Exercise, lipids, and lipoproteins in

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 277


WHICH LIFESTYLE INTERVENTIONS EFFECTIVELY LOWER LDL CHOLESTEROL?

older adults: a meta-analysis. Prev hyperlipidemia and depression of cardiovascular disease risk factors in
Cardiol 2005; 8:206-214 high-density lipoprotein. Am J Cardiol individuals with glucose intolerance.
2. Kelley GA, Kelley KS, Tran ZV – 1983; 52:675-680 Diabetes Res Clin Pract 2004; 63:103-
Aerobic exercise and lipids and 9. Sutherland WH, et al. – Adiposity, 112
lipoproteins in women: a meta- lipids, alcohol consumption, 13. Lovejoy JC, et al. – Consumption of
analysis of randomized controlled smoking, and gender. Am J Clin Nutr a controlled low-fat diet containing
trials. J Womens Health 2004; 1980; 33:2581-2587 olestra for 9 months improves health
13:1148-1164 10. Heyden S, et al. – The combined risk factors in conjunction with
3. Halbert JA, et al. – Exercise training effect of smoking and coffee drinking weight loss in obese men: the Ole’
and blood lipids in hyperlipidemic on LDL and HDL cholesterol. Study. Int J Obes Relat Metab Disord
and normolipidemic adults: a meta- Circulation 1979; 60:22-25 2003; 27:1242-1249
analysis of randomized, controlled 14. Bergholm R, et al. – Lowering of
trials. Eur J Clin Nutr 1999; 53:514-
522
WEIGHT LOSS LDL cholesterol rather than moderate
weight loss improves endothelium-
1. Wood RJ, et al. – Carbohydrate dependent vasodilation in obese
4. Yu-Poth S, et al. – Effects of the
restriction alters lipoprotein women with previous gestational
National Cholesterol Education
metabolism by modifying VLDL, diabetes. Diabetes Care 2003; 26:1667-
Program’s Step I and Step II dietary
LDL, and HDL sub-fraction 1672
intervention programs on
distribution and size in overweight 15. Melanson K, et al. – Weight loss
cardiovascular disease risk factors: a
men. J Nutr 2006; 136:384-389 and total lipid profile changes in
meta-analysis. Am J Clin Nutr 1999;
2. Lofgren I, et al. – Weight loss overweight women consuming beef
69:632-646
associated with reduced in-take of or chicken as the primary protein
5. Tran ZV, Weltman A – Differential
carbohydrate reduces the source. Nutrition 2003; 19:409-414
effects of exercise on serum lipid and
atherogenicity of LDL in 16. Allison DB, et al. – A novel soy-
lipoprotein levels seen with changes
premenopausal women. Metabolism based meal replacement formula for
in body weight. A meta-analysis.
2005; 54:1133-1141 weight loss among obese individuals:
JAMA 1985; 254:919-924
3. LaHaye SA, et al. – Comparison a randomized controlled clinical trial.
between a low glycemic load diet and Eur J Clin Nutr 2003; 57:514-522
SMOKING a Canada Food Guide diet in cardiac 17. Lucas CP, Boldrin MN, Reaven GM –
1. Allen SS, Hatsukami D, Gorsline J – rehabilitation patients in Ontario. Can Effect of orlistat added to diet (30%
Cholesterol changes in smoking J Cardiol 2005; 21:489-494 calories from fat) on plasma lipids,
cessation using the transdermal 4. Zemel MB, et al. – Dairy glucose, and insulin in obese patients
nicotine system. Transdermal augmentation of total and central fat with hypercholesterolemia. Am J
Nicotine Study Group. Prev Med loss in obese subjects. Int J Obes Cardiol 2003; 91:961-964
1994; 23:190-196 2005; 29:391-397 18. Reid R, et al. – Dietary counseling
2. Hughes K, et al. – Relationships 5. Fernandez ML, et al. – Beneficial for dyslipidemia in primary care:
between cigarette smoking, blood effects of weight loss on plasma results of a randomized trial. Can J
pressure and serum lipids in the apolipoproteins in post-menopausal Diet Pract Res 2002; 63:169-175
Singapore general population. Int J women. J Nutr Biochem 2004; 15:717- 19. Boozer CN, et al. – Herbal ephedra/
Epidemiol 1993; 22:637-643 721 caffeine for weight loss: a 6-month
3. Vyssoulis GP, et al. – Dyslipidemic 6. Zaffari D, et al. – Effectiveness of randomized safety and efficacy trial.
diet in hyperlipidemia in renal Int J Obes Relat Metab Disord 2002;
effects of cigarette smoking on beta-
transplant patients. Transplant Proc 26:593-604
blocker-induced serum lipid changes
2004; 36:889-890 20. Parker B, et al. – Effect of a high-
in systemic hypertension. Am J
7. Erdmann J, et al. – Cholesterol protein, high-monoun-saturated fat
Cardiol 1991; 67:987-992
lowering effect of dietary weight loss weight loss diet on glycemic control
4. Cuesta C, et al. – Effects of age and
and orlistat treatment–efficacy and and lipid levels in type 2 diabetes.
cigarette smoking on serum
limitations. Aliment Parmacol Ther Diabetes Care 2002; 25:425-430
concentrations of lipids and
2004; 19:1173-1179 21. Delahanty LM, et al. – Clinical and
apolipoproteins in a male military cost outcomes of medical nutrition
8. Yancy WS Jr, et al. – A low-
population. Atherosclerosis 1989; therapy for hypercholesterolemia: a
carbohydrate, ketogenic diet versus a
80:33-39 controlled trial. J Am Diet Assoc 2001;
low-fat diet to treat obesity and
5. Craig WY, Palomaki GE, Haddow 101:1012-1023
hyperlipidemia: a randomized,
JE – Cigarette smoking and serum 22. Ashley JM, et al. – Weight control in
controlled trial. Ann Int Med 2004;
lipid and lipoprotein concentrations: the physician’s office. Arch Intern
140:769-777
an analysis of published data. BMJ Med 2001; 161:1599-1604
9. Four popular diets all good for
1989; 298:784-788 23. Shintani TT, et al. – The Hawaii
weight loss but not equal for
6. Rabkin SW – Effect of cigarette Diet: ad libitum high carbohydrate,
reducing heart disease risk SAMJ
smoking cessation on risk factors for 2004; 94:161 low fat multi-cultural diet for the
coronary atherosclerosis. A controlled 10. Brook RD, et al. – Effect of short- reduction of chronic disease risk
clinical trial. Atherosclerosis 1984; term weight loss on the metabolic factors: obesity, hypertension,
53:173-184 syndrome and conduit vascular hypercholesterolemia, and
7. Halfon ST, Green MS, Heiss G – endothelial function in overweight hyperglycemia. Hawaii Med J 2001;
Smoking status and lipid levels in adults. Am J Cardiol 2004; 93:1012- 60:69-73
adults of different ethnic origins: the 1016 24. Raeini-Sarjaz M, et al. –
Jerusalem Lipid Research Clinic 11. Poobalan A, et al. – Effects of Comparison of the effect of dietary
Program. Int J Epidemiol 1984; 13:17- weight loss in overweight/obese fat restriction with that of energy
183 individuals and long-term lipid restriction on human lipid
8. Brischetto CS, et al. – Plasma lipid outcomes–a systematic review. Obes metabolism. Am J Clin Nutr 2001;
and lipoprotein profiles of cigarette Rev 2004; 5:43-50 73:262-267
smokers from randomly selected 12. Ley SJ, et al. – Long-term effects of 25. Manley SE, et al. – Effects of three
families: enhancement of a reduced fat diet intervention on months’ diet after diagnosis of Type

278 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHICH LIFESTYLE INTERVENTIONS EFFECTIVELY LOWER LDL CHOLESTEROL?

2 diabetes on plasma lipids and cholesterol and triglyceride. Eur J Clin maintenance? Int J Obes Relat Metab
lipoproteins. Diabetes Med 2000; Nutr 1998; 52:728-732 Disord 1995; 19:67-73
17:518-523 36. Butowski PF, Winder AF – Usual 46. Svendsen OL, Hassager C,
26. Cordero-MacIntyre ZR, et al. – care dietary practice, achievement Christiansen C – Six months’
Weight loss is correlated with an and implications for medication in follow-up on exercise added to a
improved lipoprotein profile in obese the management of short-term diet in overweight
postmenopausal women. J Am Coll hypercholesterolemia. Data from the postmenopausal women–effects on
Nutr 2000; 19:275-284 U.K. Lipid Clinics Programme. Eur body composition, resting metabolic
27. Noakes M, Clifton PM – Weight loss Heart J 1998; 19:1328-1333 rate, cardiovascular risk factors and
and plasma lipids. Curr Opin Lipidol 37. Stefanick ML, et al. – Effects of diet bone. Int J Obes Relat Metab Disord
2000; 11:65-70 and exercise in men and 1994; 18:692-698
28. Purnell JQ, et al. – Effect of weight postmenopausal women with low 47. Svendsen OL, Hassager C,
loss with reduction of level HDL cholesterol and high levels Christiansen C – Effect of an
intraabdominal fat on lipid of LDL cholesterol. N Engl J Med energy-restrictive diet, with or
metabolism in older men. J Clin 1998; 339:12-20 without exercise, on lean tissue mass,
Endocrinol Metab 2000; 85:977-982 38. St Jeor ST, et al. – A classification resting metabolic rate, cardiovascular
29. Zambon A, et al. – Effects of system to evaluate weight risk factors, and bone in overweight
hypocaloric dietary treatment maintainers, gainers, and losers. J Am postmenopausal women. Am J Med
enriched in oleic acid on LDL and Diet Assoc 1997; 97:481-488 1993; 95:131-140
HDL subclass distribution in mildly 39. Muls E, et al. – Effects of initial BMI 48. Datillo AM, Kris-Etherton PM –
obese women. J Intern Med 1999; and on-treatment weight change on Effects of weight reduction on blood
246:191-201 the lipid-lowering efficacy of fibrates. lipids and lipoproteins: a meta-
30. Di Buono M, et al. – Weight loss Int J Obes Relat Metab Disord 1997; analysis. Am J Clin Nutr 1992;
due to energy restriction suppresses 21:155-158 56:320-328
cholesterol biosynthesis in 40. McCarron DA, et al. – Nutritional 49. Wolever TM, et al. – Beneficial effect
overweight, mildly management of cardiovascular risk of low-glycemic index diet in
hypercholesterolemic men. J Nutr factors. A randomized clinical trial. overweight NIDDM subjects. Diabetes
1999; 129:1545-1548 Arch Intern Med. 1997; 157:169-177 Care 1992; 15:562-564
31. Herbert JR, et al. – A dietitian- 41. Fox AA, et al. – Effects of diet and 50. Anderson JW, Brinkman VL,
delivered group nutrition program exercise on common cardiovascular Hamilton CC – Weight loss and 2-
leads to reductions in dietary fat, disease risk factors in moderately year follow-up for 80 morbidly obese
serum cholesterol, and body weight: obese older women. Am J Clin Nutr patients treated with intensive very-
the Worcester Area Trial for 1996; 63:225-233 low-calorie diet and an education
Counseling in Hyperlipidemia 42. Pascale RW, et al. – Effects of a program. Am J Clin Nutr 1992;
(WATCH). J Am Diet Assoc 1999; behavioral weight loss program 56:244S-246S
99:544-552 stressing calorie restriction versus 51. Williams PT, et al. – Effects of
32. Yu-Poth S, et al. – Effects of the calorie plus fat restriction in obese exercise-induced weight loss on low
National Cholesterol Education individuals with NIDDM or a family density lipoprotein subfractions in
Program’s Step I and Step II dietary history of diabetes. Diabetes Care healthy men. Arteriosclerosis 1989;
intervention programs on 1995; 18:1241-1248 9:623-632
cardiovascular disease risk factors: a 52. Wood PD, et al. – Changes in
43. Schaefer EJ, et al. – Body weight
meta-analysis. Am J Clin Nutr 1999; plasma lipids and lipoproteins in
and low-density lipoprotein
69:632-646 overweight men during weight loss
cholesterol changes after
33. Bray GA, et al. – Sibutramine through dieting as compared with
consumption of a low-fat ad libitum
produces dose-related weight loss. exercise. N Engl J Med 1988;
diet. JAMA 1995; 274:1450-1455
Obes Res 1999;7:189-198 319:1173-1179
34. Wadden TA, Anderson DA, Foster 44. Andersen RE, et al. – Relation of
53. Hagan RD, et al. – The effects of
GD – Two-year changes in lipids and weight loss to changes in serum
aerobic conditioning and/or caloric
lipoproteins associated with the lipids and lipoproteins in obese
restriction in overweight men and
maintenance of a 5% to 10% women. Am J Clin Nutr 1995; 62:350-
women. Med Sci Sports Exerc 1986;
reduction in initial weight: some 357
18:87-94
findings and some questions. Obes 45. Wing RR, Jeffery RW – Effect of
54. Walsh DE, Yaghoubian V – Effect
Res 1999; 7:170-178 modest weight loss on changes in of glucomannan on obese patients: a
35. Turley ML, et al. – The effect of a cardiovascular risk factors; are there clinical study. Int J Obes 1984; 8:289-
low-fat, high-carbohydrate diet on difference between men and women 293
sesrum high density lipoprotein or between weight loss and

©2007, Dowden Health Media, Inc. All rights reserved. This article was reprinted from the original article published in the Journal of
Family Practice, June 2007, Vol. 56, No. 6, pp 483-489. A publication of Dowden Health Media, Inc.

Vizita¡i site-ul

SOCIETźII ACADEMICE DE MEDICINŠA FAMILIEI


www.samf.ro
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 279
7 PRACTICA MEDICALÅ
ACTIVITATEA PREVENTIVÅ

Does a low-fat diet help prevent


breast cancer?
ELIZABETH STEINER, MD*; DAVID KLUBERT, MD**; MEG HAYES, MD***;
ANDREW HAMILTON, MS, MLS***
*Oregon Health and Science University, Portland
**Apogee Informatics, Portland, Oregon
***Oregon Health and Science University, Portland

CLINICAL COMENTARY EVIDENCE SUMMARY


Our Medline search retrieved 1114 English-
Losing weight is still a good strategy
language studies published from 1960 through
Kathryn Kolasa, PhD, RD, LDN October 2006. We limited this set to randomized
East Carolina University, Greenville, NC controlled trials and cohort studies, leaving 212
Women at risk for breast cancer – and cancer survivors – articles. We then excluded articles that had small
want to know about lifestyle changes that can reduce their sample sizes, did not follow subjects for at least 5
risks for cancer or recurrence. There is growing evidence that years, did not include original data, included
obesity plays a role in cancer development and promotion. men, did not give prevalence or incidence rate
A low-fat diet has been demonstrated as a successful strategy of breast cancer in the subjects, or did not discuss
for weight loss. However, for most women, making these changes diet assessment tools. Of the remaining articles,
can be difficult without extensive instruction, support, and we selected the 11 best studies to include in the
motivation. Limiting sweetened beverages, increasing review.
consumption of fruits and vegetables, and limiting fat intake Early studies evaluating national average
are 3 strategies women can use to achieve a healthy weight. If dietary fat intake and breast cancer incidence
this turns out to reduce their risk of breast cancer, so much the rates showed an almost linear relationship
better! between increased dietary fat and increased
breast cancer incidence. (1) However, increased
fat intake occurs primarily in industrialized
nations, providing multiple possible confounders
EVIDENCE-BASED ANSWER for increased rates of breast cancer, such as
No. Studies show no evidence that reducing pollutants and increased consumption of pres-
dietary fat decreases a woman’s risk of developing ervatives, pesticides, and other chemicals.
postmenopausal breast cancer within the sub-
sequent 14 years (strength of recommendation FAST TRACK
[SOR]: B, based on large heterogeneous Reducing a woman’s dietary fat intake does
prospective cohort studies and appropriate meta- not appear to reduce her risk of breast cancer.
analyses of these studies). Overall, evidence is
insufficient to recommend for or against Case-control studies have shown some
reduction in dietary fat to reduce risk of breast minimally increased risk related to dietary fat
cancer for women, although recommendations consumption, but there is concern about recall
for prudent fat intake may be justified on other bias in these studies. (2) Since the late 1970s, 7
grounds. large, well-designed prospective cohort studies

280 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


DOES A LOW-FAT DIET HELP PREVENT BREAST CANCER?

have examined the possible relationship between women with breast cancer who decreased their
dietary fat and breast cancer. (1) The findings have fat intake to a median of 33 g/day had a hazard
been somewhat contradictory, with some studies ratio of 0.76 for relapse over 60 months
showing statistically significant associations toward (compared with controls who ate a median of
increased risk with higher fat intake. (3-5) 51 g/day) (10).
Since the late 1990s, several meta-analyses,
a systematic review of these cohort studies, and FAST TRACK
the Women’s Health Initiative Randomized The WHI showed that women with breast
Controlled Diet Initiative have largely concluded cancer who reduced fat intake had a lower hazard
that there is no difference in breast cancer ratio for relapse.
incidence between women with a low-fat diet
(<20% of total calories from fat) and women
with average or high-fat diets (>40% total calories RECOMMENDATIONS FROM OTHERS
from fat) (1,3,6,7). There are no evidence-based or specific
The meta-analysis performed by Boyd et al recommendations for the primary prevention of
did find a statistically significant difference, with postmenopausal breast cancer for women
relative risks ranging from 1.11 for overall to 1.19 through dietary fat reduction. In particular,
for high-saturated-fat diets (8). The upper limit neither the American Academy of Family
of all confidence intervals was no higher than Physicians, American College of Surgeons,
1.35, however, suggesting a lack of clinical National Institutes of Health, American College
significance. The best-designed studies also of Obstetricians and Gynecologists, American
evaluated dietary composition with regard to key College of Physicians, US Preventive Services Task
types of fat (saturated, mono- and poly- Force, or the Centers for Disease Control and
unsaturated; animal vs vegetable vs marine) and Prevention provide any guidelines on dietary fat
found no significant differences based on type restriction for primary prevention of post-
of fat consumed (1) . menopausal breast cancer.
Preliminary evidence indicates that lowering The American Heart Association does have
dietary fat consumption may help with guidelines for coronary artery disease prevention
secondary prevention of breast cancer, but no for women, which include a low-fat diet (11).
large studies have been performed to date (9). The USPSTF has no specific guidelines regarding
Recently, a nested study within the Women’s dietary fat consumption for the general pop-
Intervention Nutrition Study did show that ulation.

REFERENCES
1. Willett WC – Diet and breast cancer. breast cancer in postmenopausal published literature. Br J Cancer 2003;
J Intern Med 2001; 249:395-411 women: a prospective cohort study. J 89:1672-1685
2. Bingham SA, Luben R, Welch A, et Natl Cancer Inst 2000; 92:833-839 9. Rock CL – Diet and breast cancer:
al. – Are imprecise methods obscuring 6. Holmes MD, Hunter DJ, Colditz can dietary factors influence
a relation between fat and breast GA, et al. – Association of dietary survival? J Mammary Gland Biol
cancer? Lancet 2003; 362:212-214 intake of fat and fatty acids with risk Neoplasia 2003; 8:119-132
3. Mattisson I, Wirfalt E, Wallstrom P, of breast cancer. JAMA 1999; 10. Rowan T, Chlebowski GL,
et al. – High fat and alcohol intakes 281:914-920 Blackburn CA, et al. – Dietary Fat
are risk factors of postmenopausal 7. Low-Fat Dietary Pattern and risk of Reduction and Breast Cancer
breast cancer: a prospective study Breast Cancer, Colorectal Cancer, Outcome: Interim Efficacy Results
from the Malmo diet and cancer and Cardiovascular Disease – The From the Women’s Intervention
cohort. Int J Cancer 2004; 110:589-597 Women’s Health Initiative Nutrition Study. J Natl Cancer Inst
4. Sieri S, Krogh V, Muti P, et al. – randomized Controlled Dietary 2006; 98:1767-1776
Fat and Protein Intake and Modification Trial. Available at: 11. Mosca L, Appel LJ, Benjamin EJ, et
subsequent Breast Cancer risk in www.whi.org/findings/dm/ al. – Evidence-based guidelines for
Postmenopausal Women. Nutr Cancer dm.php. Accessed on June 14, 2007 cardiovascular disease prevention in
2004; 42:10-17 8. Boyd NF, Stone J, Vogt KN, et al. – women. Circulation 2004; 109:672-
5. Velie E, Kulldorff M, Schairer C, et Dietary fat and breast cancer risk 693
al. – Dietary fat, fat subtypes, and revisited: a meta-analysis of the

© 2007, Dowden Health Media, Inc. All rights reserved. This article was reprinted from the original article published in the Journal of
Family Practice, July 2007, Vol. 56, No. 7, pp 583-584. A publication of Dowden Health Media, Inc.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 281


DOES A LOW-FAT DIET HELP PREVENT BREAST CANCER?

Revista presei medicale


Human stem cells heal the hearts of rats
By MAGGIE FOX, Health and Science Editor

WASHINGTON (Reuters) – A Okarma said embryonic stem cells It worked. When they caused heart
nutritious cocktail helped human were the only human stem cells that attacks in the rats and then injected
embryonic stem cells thrive and repair had been shown to form cardio- the new heart muscle cells, every graft
the damaged hearts of rats, U.S. myocytes – heart muscle cells. survived and integrated into the hearts
researchers reported on Sunday. Because embryonic stem cells are of the rats.
The experiment provides the best so immature, it is very difficult to They beat in rhythm and improved
evidence yet that the powerful but control what kinds of cells they the heart function of the rats, they
controversial stem cells might be used produce, and the fear is that a tooth reported.
to repair the ravages of heart attacks could grow inside a heart, for instance. “This is one of the most successful
and heart failure, the researchers said. “We got stem cells to differentiate attempts so far using cells to repair
into mostly cardiac muscle cells, and
Biotechnology company Geron solid tissues – every one of the treated
then got those cardiac cells to survive
Corp said it would try to develop the hearts had a well-developed tissue
and thrive in the damaged rat heart,”
cells into a product. “We’re developing graft,” Murry said.
said Dr. Chuck Murry of the Univ-
our cardiomyocyte product, GRNCM1, This is key to treating someone
ersity of Washington’s Institute for
to address the large unmet need in Stem Cell and Regenerative Medicine, after a heart attack, known medically
heart failure,” said Dr. Thomas who worked on the study. as a myocardial infarction, said Dr.
Okarma, president and chief executive But the cells died when they Michael Laflamme, who also worked
officer of Geron. injected them into the hearts of the on the study.
Stem cells are the body’s master rats, the researchers reported in the “This sort of treatment could help
cell, acting as a source for the various journal Nature Biotechnology. the heart rebound from an infarction
cells and tissues in the body. Those and retain more of its function after-
taken from days-old embryos, called COMMON PROBLEM wards,” Laflamme said in a statement.
embryonic stem cells, are the most “This problem is not unique to our An estimated 865,000 people have
malleable and can produce all of the system. Death of transplanted cells is heart attacks in the United States
cell types. slowing research progress in cell every year and more than a third
Their use is controversial because therapy for diabetes, Parkinson’s eventually develop heart failure, a
some people oppose the destruction of disease and muscular dystrophy, chronic condition in which the heart
a human embryo. U.S. President among other diseases,” they wrote. fails to pump blood properly. A third
George W. Bush has kept strict limits So the team developed what they of heart failure patients die within two
on federal funding of human dubbed a “survival cocktail” that years.
embryonic stem cell research. There are included various proteins and other
no restrictions on privately funded compounds to stop the cells from
researchers. dying.

Source: REUTERS/HEALTH, Sunday, August 26, 2007

Vizita¡i site-ul

SOCIETźII ACADEMICE DE MEDICINŠA FAMILIEI


www.samf.ro

282 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


PRACTICA MEDICALÅ
ACTIVITATEA PREVENTIVÅ 8
What we really need to do to
reduce cardiovascular events in
hypertensive patients
HT ONG, FRCP (Glas, Edin), FACC, FESC
Consultant Cardiologist, HT Ong Heart Clinic, Penang, Malaysia

FORGET ABOUT A SILVER BULLET In this article:


Researchers have conducted numerous trials • Review of 13 comparative antihypertensive drug trials
over the last decade to find an antihypertensive • Where to begin when there are coexisting conditions
drug that best reduces cardiovascular events while • Report takes aim at poor medication adherence
reducing blood pressure. However, this objective
review of 13 comparative antihypertensive drug Practice recommendations
trials over the past decade involving more than • In your efforts to reduce cardiovascular events in
168,000 patients reveals no great differences in hypertensive patients, concentrate on getting patients to
the cardiovascular protective effects of diuretics, goal, rather than on which drugs to use to get them
beta-blockers, calcium channel blockers, angio- there (A).
tensin receptor blockers (ARBs), and angiotensin- • Beta-blockers – especially atenolol – should not be the
converting enzyme (ACE) inhibitors. drug of first choice when treating older patients with
In fact, this review indicates that there were hypertension (A).
no significant differences in the primary cardio- • Multiple drugs are required for adequate blood pressure
vascular endpoints in more than 90% of the control in most patients (A).
patients studied. Where a difference in secondary
clinical outcome was demonstrated, fewer events Strength of recommendation (SOR)
consistently occurred in the regimen that reached A. Good quality patient-oriented evidence
the lower blood pressure level. B. Inconsistent or limited-quality patient-oriented evidence
This assessment will likely fly in the face of the Consensus, usual practice, opinion, disease-oriented evidence,
way that many would view this body of research. case series
That’s understandable. At first glance, it would
appear that these 13 trials, with different meth-
odology and endpoints, have produced con- rather than focusing on which drugs we’ll use to
flicting conclusions with the confusion worsened get them there.
by pharmaceutical companies seeking to interpret
the results to best suit their marketing needs. (1-
3)
METHODS
It is not the quality of the data, however, that I performed a PubMed search of the last 10
is in question; the controversy lies in the years using the keywords hypertension,
interpretation. Subjecting the studies to further comparative, drug trials. I supplemented my
statistical analysis would simply obscure the search with references from the JNC 7, WHO,
information. BHS/NICE, and European hypertension guide-
By reviewing the data impartially and lines. For this review, I included only randomized
objectively as a whole, though, and interpreting controlled trials with clinical cardiovascular
individual studies in light of similar studies, it primary endpoints. The studies had to have
becomes evident that there is more consensus enrolled at least 500 patients and followed them
than conflict. The studies support the notion that for at least 3 years. Thirteen trials satisfied these
we should concentrate on getting patients to goal, criteria. (4-17) All 13 are summarized in the Table,

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 283


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

but I will review 5 of the more recent trials here. chlorthalidone, 9061 to doxazosin (Cardura), 9048
They are: to amlodipine, and 9054 to lisinopril (Prinivil/
• ASCOT-BPLA – Anglo-Scandinavian Zestril) (10,11). (The arm involving doxazosin was
Cardiac Outcomes Trial-Blood Pressure terminated after 3.2 years) (11,12).
Lowering Arm Compared with the beta-blocker, more
• ALLHAT – Antihypertensive and Lipid- patients achieved target blood pressure control
Lowering Treatment to Prevent Heart on chlorthalidone (63% vs 58%), and systolic
Attack Trial blood pressure was about 2 mm Hg lower.
• ANBP2 – Second Australian National Although the primary outcome of fatal coronary
Blood Pressure Study heart disease and nonfatal MI was equal in both
• LIFE – Losartan Intervention For Endpoint groups (doxazosin=7.91%; chlorthalidone=
reduction 7.76%; RR=1.03 [95% CI, 0.93–1.15]; P=.62),
• VALUE – Valsartan Antihypertensive Long- the doxazosin arm had more stroke, heart failure,
term Use Evaluation.
and combined cardiovascular events.
Patients on amlodipine and lisinopril had a
Calcium channel blockers vs beta-blockers
longer follow-up of 4.9 years. Systolic blood
ASCOT-BPLA studied 19,257 high-risk pressure was higher on amlodipine (0.8 mm Hg,
hypertensive patients on amlodipine (Norvasc), P=.03) and lisinopril (2 mm Hg, P<.001) than
adding perindopril, or atenolol (Tenormin), on chlorthalidone. The primary endpoint (fatal
adding bendroflumethiazide. (17) After 5.5 years, coronary heart disease and nonfatal MI) was
the primary end-point of nonfatal myocardial similar on the diuretic (11.5%), calcium channel
infarction (MI) and cardiovascular death was blocker (11.3%; RR=0.98 [95% CI, 0.90–1.07];
similar (relative risk [RR]=0.90; 95% confidence P=.65), and ACE inhibitor (11.4%; RR=0.99
interval [CI], 0.79–1.02; P=.1052). [95% CI, 0.91–1.08]; P=.81). Compared with
the diuretic arm, the calcium channel blocker arm
FAST TRACK
had a higher incidence of heart failure, while the
More than 60% of the patients in one trial
ACE inhibitor arm had a higher incidence of heart
required 2 or more drugs for good blood pressure
failure, stroke, and combined cardiovascular
control.
disease. The results were similar whatever the initial
Total coronary endpoint, stroke, and mortality glycemic state, renal function status, and racial
were all lower on amlodipine. Blood pressure was makeup of the patients studied (23-26). More than
significantly lower on amlodipine compared with 60% of patients in ALLHAT required 2 or more
atenolol, with an average difference of 2.7/1.9 drugs for good blood pressure control (27).
mm Hg over the trial duration (18).
At the end of the trial, patients on amlodipine “Diuretics first” for patients with or without
also had a significantly higher HDL cholesterol, diabetes?
and lower body mass index, triglyceride, creatin- In ALLHAT, although diabetes occurred more
ine, and glucose levels. However, when
frequently and fasting glucose rose in patients on
researchers made a multivariate adjustment for
diuretics, these metabolic abnormalities did not
all of these risk factors, cardiovascular event rate
result in more cardiovascular events. Even among
differences between the 2 groups disappeared,
patients with diabetes, heart failure was more
underscoring the importance of controlling for
all risk factors in reducing clinical cardiovascular common on doxazosin, amlodipine, and lisinopril
events (18,19). compared with those on chlorthalidone (23,24).
A careful reading of ASCOT-BPLA, then, Given that the ultimate aim of hypertensive
makes it clear that this study does not support therapy is to reduce clinical disease – not just to
the notion that newer antihypertensives (calcium improve laboratory profiles – ALLHAT should put
channel blockers and ACE inhibitors) are superior to rest any apprehension physicians have about
to older ones (beta-blockers and diuretics) diuretic use. These findings have even led to
(20,21). This study actually demonstrates that suggestions that diuretics be the first line anti-
while blood pressure reduction is vital, the hypertensive agent, in both diabetic and non-
differences between regimens are less important. diabetic patients (28-30).

LARGEST HYPERTENSIVE TRIAL EVER ACE INHIBITOR VS DIURETIC


STUDIED 4 DRUGS ANBP2 randomized hypertensive patients to
ALLHAT, the largest hypertensive trial ever initial treatment with an ACE inhibitor (n=3044)
conducted, randomized 15,255 patients to or a diuretic (n=3039) (12). With similar blood

284 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

Table. More consensus than conflict among 13 comparative antihypertensive drug trials with
cardiovascular primary endpoints
ACE I, angiotensin-converting enzyme inhibitor; CCB, calcium channel blocker; CHD, coronary heart
disease; CI, confidence interval; CV, cardiovascular; HF, heart failure; MI, myocardial infarction.
*Defined as coronary events including MI, heart failure, acute occlusion of artery, dissecting or
ruptured aortic aneurysm, and cerebrovascular events including stroke and transient ischemic
attacks.
† Defined as cardiac death, hospitalized heart failure, nonfatal MI, and emergency procedures to
prevent MI.
‡ Defined as cardiac death or sudden death, MI, angina pectoris requiring hospitalization, heart
failure requiring hospitalization, serious arrhythmia, and coronary interventions.

pressure reduction in both arms (26/12 mm Hg), FAST TRACK


treatment with the ACE inhibitor resulted in a There is evidence that beta-blockers are less
lower incidence of the composite primary end- useful in the older hypertensive patient.
point of cardiovascular events or total death that
was of borderline significance (ACE inhibitor Among women, there was no difference
=22.8%; diuretic=24.2%; RR=0.89 [95% CI, between the ACE inhibitor and diuretic groups.
0.79–1.00]; P=.05). In the overall population, there was also no

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 285


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

difference individually of total mortality or VALSARTAN, AMLODIPINE IN HIGH-


incidence of first cardiovascular event or death. RISK PATIENTS
Thus ANBP2 actually confirms the results from VALUE randomized 15,245 high-risk hyper-
ALLHAT by showing that ACE inhibitors and tensive patients to valsartan (Diovan) and amlo-
diuretics are equivalent in reducing cardiovascular dipine (15,37). Trial researchers sought to study
events in hypertension (31). the difference – for the same level of blood pressure
reduction – between the 2 regimens in the
LOSARTAN VS ATENOLOL incidence of cardiac events defined as sudden
In the LIFE study, 9193 hypertensive patients cardiac death, hospitalized heart failure, nonfatal
with left ventricular hypertrophy were ran- MI, and emergency procedures to prevent MI. That
domized to either losartan (Cozaar) or atenolol. said, the attained blood pressure was lower on
(9) Losartan treatment resulted in a marked the calcium channel blocker: 4.0/2.1 mm Hg at 1
reduction in stroke incidence, which produced a month and 2.1/1.7 mm Hg at the end of study.
significant reduction in the composite primary After 4.2 years, there was no significant
end-point of death, MI, or stroke (11% vs 13%; difference in the primary endpoint of first cardiac
event (10.6% valsartan/10.4% amlodipine;
RR=0.87 [95% CI, 0.77–0.98]; P=.021).
RR=1.04 [95% CI, 0.94–1.15]; P=.49). Diabetes
When only the 1195 patients with diabetes
was lower, but the rate of MI was higher on
were assessed, there was a significant reduction
valsartan. After correction for the blood pressure
not only in the primary endpoint but also in difference, the composite of cardiac events,
cardiovascular and total mortality (32). Sur- stroke, death, or MI was similar in the 2 groups.
prisingly, the reduction of stroke incidence did VALUE patients reaching adequate blood
not reach statistical significance in this diabetic pressure control by 6 months fared better,
population (RR=0.79 [95% CI, 0.55–1.14]; regardless of drug type used. Thus demonstrating
P=.204). that the benefit from good blood pressure control
A word of caution, though: The results of LIFE was more important than the subtle differences
should be taken together with data from other between antihypertensive drugs. The better
trials. No other study has demonstrated a special metabolic profile in the angiotensin receptor
benefit from the renin-angiotensin antagonists in blocker arm did not translate into a reduction in
preventing stroke. In fact, ACE inhibitors were adverse clinical disease.
weaker than the comparator drugs in preventing The VALUE trial suggests (as did ALLHAT) that
stroke in both CAPPP (Table) and ALLHAT (5,10). drugs targeting the reninangiotensin system do not
Various reviews have suggested that among provide special cardiovascular protection (10,15).
antihypertensive drugs, it is the diuretics and
calcium channel blockers that may be more useful WHERE TO BEGIN WHERE ARE
in stroke reduction (33,34). COEXISTING CONDITIONS
Choosing an antihypertensive drug according
CHALK THE BENEFIT UP TO THE to the clinical disease and target organ most at
DROP IN BLOOD PRESSURE risk of damage is logical and in keeping with
In the LIFE study, the treated mean systolic numerous guidelines (42-45). Thus, you’ll want
to treat hypertensive patients with these
blood pressure was lower with losartan in the
conditions as follows:
overall (1.1 mm Hg; P=.017) and diabetic (2 mm
• Angina pectoris. Therapy should include
Hg; P value not stated) populations, and thus the
a beta-blocker or calcium channel blocker,
clinical benefit could possibly have been from the given their definite antianginal and possible
better blood pressure reduction on losartan. anti-atherosclerotic effects (16,46,47).
Furthermore, there is evidence that beta-blockers • Prior MI. Start the patient on a beta-
are less useful in the older hypertensive patient, blocker (47).
and are especially weak in preventing stroke • Poor left ventricular function. Start the
incidence (35,36). patient on a diuretic, and then add an
Rather than showing the superiority of the ACE inhibitor and beta-blocker, as needed
ARB, it is fair to say that LIFE actually confirms (10,49,50).
the importance of blood pressure reduction, and • Prior stroke (or a patient at special risk
reveals the weaker cardiovascular protective effect of stroke). Begin therapy with a calcium
of atenolol in older hypertensive patients. channel blocker or a diuretic (33,34).

286 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

Diabetic proteinuria. An ARB or an ACE treatment arms, it was always the arm with the
inhibitor is best suited to prevent and delay lower achieved blood pressure that had the better
nephropathy (51-54). clinical outcome (9-11,15,17).

CONSENSUS EMERGES FROM REPORT TAKES AIM AT AMERICA’S


STUDIES SPANNING 10 YEARS OTHER DRUG PROBLEMS: POOR
This objective review of the comparative ADHERENCE
hypertension drug trials shows that there are no MARYA OSTROWSKI, JFP Editor
great differences in the cardiovascular protective
efficacy of the diuretics, beta-blockers, calcium With only 50% of patients typically taking their
channel blockers, ARBs, and ACE inhibitors. medications as prescribed and the cost of poor
There was no significant difference in the adherence reaching an estimated $177 billion
cardiovascular primary endpoint in 11 of the 13 annually in direct and indirect health care costs,
trials reviewed, involving 91% of the randomized one medication safety group is saying enough is
168,593 patients (Table) (4-8,10,11,13-17). Of enough.
the remaining 2 trials, the difference in ANBP2 The National Council on Patient Information
just reached a P value of .05, while the result in and Education (NCPIE), a nonprofit coalition that
LIFE was driven by a lower stroke incidence on includes health professional associations, government
ARB treatment that is not noted in any of the agencies, and pharmaceutical companies, issued a
other studies involving an ARB or ACE inhibitor report this summer detailing a 10-step action plan
(4-6,10,12-15). for reducing the adverse health and economic
consequences of poor medication adherence.
FAST TRACK The plan, developed by a panel of experts that
Focus on how best to reach adequate blood NCPIE convened, calls on the government and
pressure control by combining several antihyper- health care community to, among other things:
tensive drugs. • address the barriers to patient adherence for
patients with low health literacy.
FOCUS ON CONTROLLING BLOOD • develop a curriculum on medication
PRESSURE WITH COMBINATION OF adherence for use in medical schools.
DRUGS • mount a unified national education
campaign to make patient adherence a
Given the very large number of patients
national health priority.
studied in these well-conducted trials, if there
“Medication adherence is America’s new drug
were any especially useful, or detrimental,
problem,” said Carolyn M. Clancy, MD, director
cardiovascular effect of a particular class of
of the Agency for Healthcare Research and Quality.
antihypertensive drug , it would have been
AHRQ has been working with NCPIE, the FDA,
obvious by now. Since most patients will require
and the National Consumers League to develop a
multiple drugs, the equivalent protective efficacy
public education campaign on medication adherence,
of different antihypertensive drugs is reassuring
according to Clancy. The NCPIE report helps to
and suggests that physicians should not worry
bolster those ongoing efforts, she said.
too much about which drug to start the patient
On the heels of the report, NCPIE is planning
on (28). Rather, the emphasis should be on how
on releasing videos that will teach seniors about
best to reach adequate blood pressure control
properly taking their medications, according to Ray
by combining several antihypertensive drugs.
Bullman, NCPIE’s executive vice president.
To learn more about NCPIE’s initiatives, or for
FAST TRACK a copy of the report, Enhancing Prescription
Treating patients to goal hinges on medication Medicine Adherence: A National Action Plan,
adherence. See related story on page 734. point your browser to: www. talkabouttrx.org.

SMALL BLOOD PRESSURE These achieved blood pressure differences


DIFFERENCES, BIG IMPACT although small, were significant. Small overall
In LIFE (losartan vs atenolol), ALLHAT (doxa- mean blood pressure differences could mask
zosin, amlodipine, lisinopril vs chlorthalidone), much larger blood pressure differences in the
VALUE (amlodipine vs valsartan), and ASCOT individual patient. Consider, for instance, the
(amlodipine vs atenolol), where a secondary HOPE (Heart Outcomes Prevention Evaluation)
cardiovascular endpoint was lower in one of the trial, where a reported overall blood pressure

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 287


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

difference of only 3/1 mm Hg between the 2 first-line drug, although calcium channel blockers,
treatment arms masked a difference of 10/4 mm ARBs, and ACE inhibitors can also claim evidence
Hg in 24-hour ambulatory blood pressure and a to support their use. In the older patient, beta-
difference of 17/8 mm Hg in night-time blood blockers –especially atenolol – should not be the
pressure (39,40). drug of first choice (35,36,41).
Thus, instead of trying to work out why anti-
hypertensive drugs could exert apparently FAST TRACK
different cardiovascular protective efficacy in The lower the achieved blood pressure, the lower
different trials, the simple and consistent message the adverse clinical cardiovascular outcome.
is that the lower the achieved blood pressure,
the lower the adverse clinical cardiovascular As this review of comparative hypertension
outcome. drug trials shows, multiple drugs are required for
adequate blood pressure control in most patients.
WHAT MAKES SENSE FOR YOUR Thus, physicians should not be too preoccupied
PATIENT? about how to initiate treatment, but remember
to add drugs until adequate control is achieved.
In selecting antihypertensive drugs, physicians
should be guided by data supporting a particular
FAST TRACK
drug in coexisting clinical conditions. (See “Where
“Medication adherence is America’s new drug
to begin when there are coexisting conditions”)
problem.” Carolyn M. Clancy, MD, AHRQ
In the hypertensive patient who is free of clinical
director
disease, a case can be made for a diuretic as the

Disclosure
No potential conflict of interest relevant to this article was reported.

REFERENCES
1. Psaty BM, Weiss NS, Furberg CD – elderly patients: cardiovascular Collaborative Research Group. Major
Recent trials in hypertension. mortality and morbidity the Swedish outcomes in high-risk hypertensive
Compelling science or commercial Trial in Old Patients with patients randomized to angiotensin-
speech? JAMA 2006; 295:1704-1706 Hypertension 2 (STOP-Hypertension converting enzyme inhibitor or
2. Abramson J, Starfield B – The effect 2) study. Lancet 1999; 354:1751-1756 calcium channel blocker vs diuretic:
of conflict of interest on biomedical 7. Brown MJ, Palmer CR, Castaigne the Antihypertensive and Lipid-
research and clinical practice A, et al. – Morbidity and mortality in Lowering Treatment to prevent Heart
guidelines: Can we trust the evidence patients randomized to double-blind Attack trial (ALLHAT). JAMA 2002;
in evidence-based medicine? J Am treatment with a long-acting 288:2981-2997
Board Fam Pract 2005; 18:414-418 calcium-channel blocker or diuretic in 11. ALLHAT officers and Coordinators
3. Lexchin J, Bero LA, Djulbegovic B, the International Nifedipine GITS for the ALLHAT Collaborative
et al. – Pharmaceutical industry study: Intervention as a Goal in research Group. Diuretic versus
sponsorship and research outcome Hypertension Treatment (INSIGHT). alpha-blocker as first-step
and quality: systematic review. BMJ Lancet 2000; 356:366-372
antihypertensive therapy: final
2003; 326:1167-1170 8. Hansson L, Hedner T, Lund-
results from the Antihypertensive
4. UK Prospective Diabetes Study Johansen P, et al. – For the NORDIL
and lipidlowering treatment to
Study Group. Randomised trial of
Group – Efficacy of Atenolol and prevent Heart Attack trial
effects of calcium antagonists
Captopril in Reducing Risk of (ALLHAT). Hypertension 2003;
compared with diuretics and beta-
Macrovascular and Microvascular 42:239-246
blockers on cardiovascular morbidity
Complications in Type 2 Diabetes: 12. Wing LMH, Reid CM, Ryan P, et
and mortality in hypertension: the
UKPDS 39. BMJ 1998; 317:713-720 al. – For the Second Australian
Nordic Diltiazem (NORDIL) Study.
5. Hansson L, Lindholm LH, Lancet 2000; 356:359-365 National blood pressure Study
Niskanen L, et al. – Effect of ACE 9. Dahlof B, Devereux RB, Kjeldsen Group. A comparison of outcomes
inhibition compared with SE, et al. – For the LIFE study with angiotensin converting enzyme
conventional therapy on group. Cardiovascular morbidity inhibitors and diuretics for
cardiovascular morbidity and and mortality in the Losartan hypertension in the elderly. N Engl J
mortality in hypertension: The Intervention For Endpoint reduction Med 2003; 348:583-592
Captopril Prevention Project in hypertension study (LIFE): a 13. Black HR, Elliott WJ, Grandits G,
(CAPPP). Lancet 1999; 353:611-616 randomized trial against atenolol. et al. – For the CONVINCE research
6. Hansson L, Lindholm LH, Ekbom Lancet 2002; 359:995-1003 Group. Principal results of the
T, et al. – Randomized trial of old 10. The ALLHAT Officers and Controlled ONset Verapamil
and new antihypertensive drugs in Coordinators for the ALLHAT INvestigation of Cardiovascular End

288 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

points (CONVINCE) trial. JAMA Collaborative research Group. protection against strokes? Arch
2003; 289:2073-2082 Cardiovascular outcomes using Intern Med 2003; 163:2557-2560
14. Pepine CJ, Handberg EM, Cooper- doxazosin vs chlorthalidone for the 34. Opie LH, Schall R – Evidence-based
DeHoff RM, et al. – For the INVEST treatment of hypertension in older evaluation of calcium channel
Investigators. A calcium antagonist adults with and without glucose blockers for hypertension. J Am Coll
vs a non-calcium antagonist disorders: a report from the Cardiol 2002; 39:315-322
hypertension treatment strategy for ALLHAT Study. J Clin Hypertens 35. Carlberg B, Samuelsson O,
patients with coronary artery disease. 2004; 6:116-125 Lindholm LH – Atenolol in
The International Verapamil- 24. Whelton PK, Barzilay J, Cushman hypertension: is it a wise choice?
Trandolapril Study (INVEST): A WC, et al. – For the ALLHAT Lancet 2004; 364:1684-1689
randomized controlled trial. JAMA Collaborative research group. Clinical 36. Khan N, McAlister FA – Re-
2003; 290:2805-2816 outcomes in antihypertensive examining the efficacy of beta-
15. Julius S, Kjeldsen SE, Weber M – treatment of type 2 diabetes, blockers for the treatment of
For the VALUE trial group. impaired fasting glucose hypertension: a meta-analysis. CMAJ
Outcomes in hypertensive patients at concentration, and normoglycemia. 2006; 174:1737-1742
high cardiovascular risk treated with Antihypertensive and Lipid- 37. Kjeldsen SE, Julius S, Brunner H,
regimens based on valsartan or Lowering Treatment to Prevent Heart et al. – for the VALUE Trial Group.
amlodipine: the VALUE randomized Attack Trial (ALLHAT). Arch Intern Characteristics of 15314 hypertensive
trial. Lancet 2004; 363:2022-2031 Med 2005; 165:1401-1409 patients at high coronary risk. the
16. Yui Y, Sumiyoshi T, Kodama K, et 25. Rahman M, Pressel S, Davis BR, et VALUE trial. Blood Press 2001; 10:83-
al. – Comparison of nifedipine retard al. – For the ALLHAT Collaborative 91
with angiotensin-converting enzyme research Group. Renal outcomes in 38. Weber MA, Julius S, Kjeldsen SE,
inhibitors in Japanese hypertensive high-risk hypertensive patients et al. – Blood pressure dependent
patients with coronary artery disease: treated with an angiotensin- and independent effects of
the Japan multicenter Investigation converting enzyme inhibitor or a antihypertensive treatment on clinical
for Cardiovascular Diseases-B calcium channel blocker vs a diuretic: events in the VALUE trial. Lancet
(JMIC-B) randomized trial. Hypertens a report from the ALLHAT Study. 2004; 363:2049-2051
Res 2004; 27:181-191 Arch Inten Med 2005; 165:936-946 39. The Heart outcomes prevention
17. Dahlof B, Sever PS, Poulter NR – 26. Wright JT, Dunn JK, Cutler JA, et evaluation Study Investigators.
For the ASCOT investigators. al. – For the ALLHAT Collaborative Effects of an angiotensin-converting
Prevention of cardiovascular events research Group. outcomes in hyper- enzyme inhibitor, ramipril, on
with an antihypertensive regimen of tensive black and nonblack patients cardiovascular events in high-risk
amlodipine adding perindopril as treated with chlorthalidone, patients. N Engl J Med 2000;
required versus atenolol adding amlodipine, and lisinopril. JAMA 342:145-153
bendroflumethiazide as required, in 2005; 293:1595-1607 40. Svensson P, De Faire U, Sleight P,
the Anglo-Scandinavian Cardiac 27. Cushman WC, Ford CE, Cutler JA, et al. – Comparative effects of
outcomes trial-blood pressure et al. – Success and predictors of ramipril on ambulatory and office
lowering Arm (ASCOT-BPLA): a blood pressure control in diverse blood pressures: a Hope substudy.
multicentre randomized controlled North American settings: the Hypertension 2001; 38:28-32
trial. Lancet 2005; 366:895-906 Antihypertensive and Lipid-
41. Ong HT – Beta-blockers in
18. Poulter NR, Wedel H, Dahlof B – Lowering Treatment to Prevent Heart
hypertension and cardiovascular
For the ASCOT investigators. Role of Attack Trial (ALLHAT). J Clin
disease. BMJ 2007; 334:946-949
blood pressure and other variables in Hypertens 2002; 4:393-504
42. Chobanian AV, Bakris GL, Black
the differential cardiovascular event 28. Williams B – Drug treatment for
HR, et al. – The National High blood
rates noted in the Anglo- hypertension: most patients will need
pressure education program
Scandinavian Cardiac outcomes a treatment cocktail -including a
Coordinating Committee. The
trial-blood pressure lowering Arm thiazide diuretic. BMJ 2003;326:61-
Seventh report of the Joint National
(ASCOT-BPLA). Lancet 2005; 62
Committee on prevention, Detection,
366:907-913 29. Appel LJ – The verdict from
evaluation, and treatment of High
19. Daviglus ML, Liu K – Today’s ALLHAT—thiazide diuretics are the
blood pressure. the JNC 7 report.
Agenda. We must focus on achieving preferred initial therapy for
JAMA 2003; 289:2560-2572
favorable levels of all risk factors hypertension. JAMA 2002; 288:3039-
43. Guidelines Committee. 2003
simultaneously. Arch Intern Med 3042
european Society of Hypertension-
2004; 164:2086-2087 30. Salvetti A, Ghiadoni L – Guidelines
european Society of Cardiology
20. Duerden M – ASCOT-BPLA. Lancet for antihypertensive treatment: An
guidelines for the management of
2006; 367:206 update after the ALLHAT study. J
arterial hypertension. J Hypertens
21. Cave JA – ASCOT: A tale of two Am Soc Nephrol 2004; 15:S51-S54
2003; 21:1011-1053
treatment regimes. Is ASCOT all it’s 31. Frohlich ED – Treating hypertension-
44. World Health Organization.
cracked up to be? BMJ 2005; what are we to believe? N Engl J Med
International Society of Hypertension
331:1023 2003; 348:639-641
22. The ALLHAT officers and 32. Lindholm LH, Ibsen H, Dahlof B, Writing Group. 2003 World Health
Coordinators for the AllHAt et al. – For the LIFE study group. Organisation (WHO)/International
Collaborative research Group. Major Cardiovascular morbidity and Society of Hypertension (ISH)
cardiovascular events in hypertensive mortality in patients with diabetes in statement on management of
patients randomized to doxazosin vs the losartan Intervention For hypertension. J Hypertens 2003;
chlorthalidone: the Antihypertensive Endpoint reduction in hypertension 21:1983-1992
and Lipid-Lowering Treatment to study (LIFE): a randomized trial 45. Williams B, Poulter NR, Brown MJ,
Prevent Heart Attack Trial (ALLHAT). against atenolol. Lancet 2002; et al. – Guidelines for management
JAMA 2000; 283:1967-1975 359:1004-1010 of hypertension: report of the fourth
23. Barzilay JI, Davis BR, Bettencourt J, 33. Messerli FH, Grossman E, Lever AF – working party of the british
et al. – For the ALLHAT Do thiazide diuretics confer specific Hypertension Society, 2004 – BHS

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 289


WHAT WE REALLY NEED TO DO TO REDUCE CARDIOVASCULAR EVENTS IN HYPERTENSIVE PATIENTS

IV. J Hum Hypertens 2004; 18:139- review and meta regression analysis. the development of diabetic
185 BMJ 1999; 318:1730-1737 nephropathy in patients with type 2
46. Nissen SE, Tuzcu EM, Libby P – 49. The SOLVD Investigators. Effect of diabetes. N Engl J Med 2001;
For the CAMELOT investigators. enalapril on mortality and the 345:870-878
Effect of antihypertensive agents on development of heart failure in 53. Brenner BM, Cooper ME, Zeeuw D
cardiovascular events in patients asymptomatic patients with reduced de, et al. – Effects of losartan on
with coronary disease and normal left ventricular ejection fractions. N renal and cardiovascular outcomes in
blood pressure. the CAMELOT Engl J Med 1992; 372:685-691 patients with type 2 diabetes and
50. MERIT-HF Study Group. Effect of
Study: a randomized controlled trial. nephropathy. N Engl J Med 2001;
metoprolol CR/XL in chronic heart
JAMA 2004; 292:2217-2226 345:861-869
failure: metoprolol CR/XL
47. Hedblad B, Wikstrand J, Janzon L, 54. Wright JT, Bakris G, Greene T, et
randomised Intervention trial in
et al. – Low dose Metoprolol CR/XL Congestive Heart Failure (MERIT- al. – For the African American Study
and Fluvastatin slow progression of HF). Lancet 1999; 353:2001-2006 of Kidney Disease and Hypertension
carotid intima-media thickness: main 51. Lewis EJ, Hunsicker LG, Clarke Study Group. Effect of blood
results from the beta-blocker WR, et al. – Renoprotective effect of pressure lowering and
Cholesterol-lowering Asymptomatic the angiotensin-receptor antagonist antihypertensive drug class on
plaque Study (BCAPS). Circulation irbesartan in patients with progression of hypertensive kidney
2001; 103:1721-1726 nephropathy due to type 2 diabetes. disease: results from the AASK trial.
48. Freemantle N, Cleland J, Young P, N Engl J Med 2001; 345:851-860 JAMA 2002; 288:2421-2431
et al. – Beta-blockade after 52. Parving HH, Lehnert H, Mortensen
myocardial infarction: systematic JB, et al. – The effect of irbesartan on

Correspondence H T Ong, FRCP, FACC, FESC, H T Ong Heart Clinic, 251C Burma Road, Penang 10350, Malaysia; htyl@pd.jaring.my
©2007, Dowden Health Media, Inc. All rights reserved. This article was reprinted from the original article published in the Journal of Family
Practice, September 2007, Vol. 56, No. 9, pp 727-734. A publication of Dowden Health Media, Inc.

Revista presei medicale


Elve¡ia: cancerul învins cu ajutorul
luminii ¿i metalelor
Switzerland: cancer was depleated with the help
of light and metals
ALIC MIRZA, 01.11.2007
Chimi¿ti elve¡ieni de la Universi- acestuia într-un comunicat. Primele cetåtorii, un poten¡ial confirmat de
tatea din Neuchatel, Ecole Polytechnique teste biologice desfå¿urate la EPFL ¿i altfel în urma studiilor clinice.
Federale din Lausanne (EPFL) ¿i de la Spitalul Universitar din Lausanne Cât despre luminå, în general o
la Spitalul Universitar din acela¿i ora¿ au dus la ob¡inerea unor „rezultate razå laser distruge celulele canceroase
au pus la punct o nouå armå îm- excelente“ în lupta cu celulele tumo- sensibilizate cu un medicament fa¡å
potriva cancerului. Ei au combinat rale din melanom. de ac¡iunea sa. Brevetat, noul plan de
un medicament care måre¿te sensi- Moleculele pe baza de metale, în atac apårut în laboratoarele Univer-
bilitatea celulelor canceroase fa¡å de special cele cu platinå, sunt între- sitå¡ii din Neuchatel ¿i care combinå
luminå cu o serie de compu¿i chimici buin¡ate pe scarå largå în terapiile lumina cu compu¿ii organo-metalici
ai ruteniului, un metal tranzi¡ional anticanceroase, dar prezintå un incon- laså så se întrevadå „speran¡a cå aceste
în tabelul periodic al lui Mendeleev. venient major, ¿i anume efectele produse vor fi administrate paci-
Substan¡ele au fost sintetizate la secundare. Ruteniul, care face parte en¡ilor într-un termen cât mai scurt“,
Institutul de Chimie al Universitå¡ii din familia metalelor platinice, pare se mai afirmå în comunicat.
din Neuchatel, a precizat conducerea så fie solu¡ia salvatoare, afirmå cer-

Articol din BANII NOªTRI/6 Noiembrie 2007

290 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


PRACTICA MEDICALÅ
PREVENºIA ÎN MF 9
BNP ca factor predictiv al
morbiditå¡ii ¿i mortalitå¡ii
cordului pulmonar acut
BNP as predictive factor of morbidity
Prof. Dr. Aurel LAZÅR
and mortality in acute pulmonary
heart disease
Prof. Dr. AUREL LAZÅR, Prof. Dr. LIVIU LAZÅR, Dr. MARIUS RUS
Facultatea de Medicinå, Universitatea din Oradea

REZUMAT
Dacå se cunoa¿te deja valoarea peptidului natriuretic cerebral (BNP) în evaluarea ¿i prognosticul pacien¡ilor
cu insuficien¡å cardiacå stângå, în schimb concordan¡a între evolu¡ia pacien¡ilor cu insuficien¡å cardiacå
dreaptå ¿i valorile BNP a fost mult mai pu¡in investigatå.
Lucrarea de fa¡å î¿i propune så evalueze evolu¡ia pacien¡ilor cu tromembolism pulmonar, cu sau fårå insuficien¡å
dreaptå în corela¡ie cu valorile BNP.
În acest scop, am luat în studiu to¡i pacien¡ii cu tromembolism pulmonar, interna¡i în clinica de Cardiologie
Oradea, în perioada 1.01.2005-1.01.2007. A fost vorba de 60 de pacien¡i, cu vârsta medie de 57±19 ani, dintre
care 36 (60%) au fost bårba¡i ¿i 24 (40%) au fost femei.
Ace¿ti pacien¡i au fost urmåri¡i pe parcursul internårii. Evaluarea insuficien¡ei cardiace drepte s-a fåcut
clinic, la internare ¿i ecocardiografic la 2-7 zile de la internare. 40 (66,67%) de pacien¡i au prezentat insuficien¡å
ventricularå dreaptå, manifesta clinic în momentul internårii.
Am dozat BNP la to¡i pacien¡ii, la internare. În lotul pacien¡ilor cu trombembolism pulmonar ¿i insuficien¡å
cardiacå dreaptå (IVD), BNP a fost crescut la 34 (85%) de pacien¡i; în cel de-al doilea lot, 7 (35%) au prezentat
valori crescute ale BNP.
Dintre pacien¡ii cu IVD, 21 (52.5%) au necesitat resuscitare cardiorespiratorie sau au decedat pe parcursul
spitalizårii, iar din cel de-al doilea lot, 9 (45%) au prezentat complica¡iile amintite mai sus. To¡i pacien¡ii din
primul lot ¿i 7 din cel de al doilea, care au prezentat o evolu¡ie negativå, au avut concomitent ¿i valori crescute
ale BNP la internare.
La pacien¡ii cu IVD ¿i TEP valoarea diagnosticå a BNP s-a dovedit reduså, poate din cauza cut off-ului ales,
350 pmol/ml, dar valoarea prognosticå cåtre evolu¡ie nefavorabilå, respectiv stop cardiorespirator sau deces a
aråtat un risc de 1.6 ori mai mare la pacien¡ii cu valori crescute ale BNP.
La pacien¡ii fårå IVD valoarea predictivå negativå a BNP a fost foarte bunå, BNP scåzut putând fi folosit
pentru excluderea IVD. Riscul cåtre evolu¡ie nefavorabilå a fost de 6,7 ori mai mare la pacien¡ii cu BNP crescut
fa¡å de cei cu BNP normal în acest lot.
În ambele loturi, valoarea diagnosticå a BNP a fost moderatå, dar valoarea predictivå cåtre evolu¡ie nefavorabilå
a fost bunå, rezultatele aråtând un risc de 3 ori mai mare la cei cu BNP crescut. De asemenea, în lotul pacien¡ilor
fårå IVD valoarea predictivå a BNP este de 4,2 ori mai mare decât la cei cu IVD.
În concluzie, luând în considerare un cut-off ridicat al BNP, 350 pmol/ml valoarea diagnosticå a acestuia este
scåzutå în cazul pacien¡ilor cu IVD, dar este util în excluderea IVD la pacien¡ii fårå semne clinice de IVD, dar
la aceastå valoarea a cut-offului BNP are o importan¡å deosebitå în predic¡ia complica¡iilor, în ambele situa¡ii,
dar mai semnificativ la pacien¡ii fårå IVD.

Cuvinte cheie: BNP, tromembolism pulmonar, insuficien¡å cardiacå dreaptå

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 291


BNP CA FACTOR PREDICTIV AL MORBIDITźII ªI MORTALITźII CORDULUI PULMONAR ACUT

ABSTRACT
BNP as predictive factor of morbidity and mortality in accute pulmonary heart disease
The aim of our study was to check the predictive value of BNP in morbidity and mortality on patients with
pulmonary embolia, with or without right heart failure (RHF).
We set the cut off point for BNP values highest than is usually used to determine left heart failure, because we
expect a greater increase of BNP in that heart failures which drive to a morbid complication. The value of BNP
cut off point was 350 pmol/ml. The right ventricle has a lower mass comparing with left ventricle, that’s why,
in congestive heart failure we don’t expect a greatly increase in BNP values.
We studied 60 consecutive patients with pulmonary embolia admitted in our clinic during last 2 years. The
diagnostics of pulmonary embolia was established based on clinical criteria, X ray, computer tomography with
contrast and echocardiography. The diagnostic of RHF was based on clinical criteria and echocardiography.
We used Doppler echocardiography for diagnostic of peripheral deep venous thrombosis. Unfortunately in our
clinic ventilation/perfusion check is not available.
In 40 (66,67%) cases were established, at admission, the diagnostic of pulmonary emboli with RHF. 34
(85%) of these patients had BNP value above 350 pool/ml (mean 512 pool/ml) and 7 (35%) out of 20 patients
without RHF had BNP value above normal range (mean 439pmol/ml).
Among patients with RHF 21 (52.5%) out of 40 needed card-pulmonary resuscitation or died during
admission, and 9 (45%) of patients without RHF suffered same poor evolution. All patients with RHF and 7 of
these without RHF had BNP values above our cut off point (mean 537pmol/ml).
The diagnostic value of BNP in the case of patients with RHF was low, as the Youden index = 0.11, show off.
Instead of that, the predictive value for morbid complication show off that, on these patients the risk for a poor
evolution was 1.6 times higher in patients with high values of BNP. We presume that the diagnostic value of
BNP was low because we set a high cut off point.
Among patients without RHF the Youden index = 0.78 show off a good diagnostic values, which allows us,
actually to negate the RHF among patients without any other characteristic of right ventricle failure. The
predictive value in these case was even greater that in case of patients without RHF, and is also consequence of
the high cut off which allow us to distinguish between patients with a poor prognostic in the absence of the RHF.
Patients without RHF but with high values of BNP have a 6.7 time greater risk to have a poor outcome, cardio-
respiratory failure or to die.
Our statistics show a 4.2 times better predictive value for negative outcome on patients without RHF comparing
with that with right heart failure.
In conclusion we may say that BNP is important to predict the outcome of patients with pulmonary
thrombembolia. His accuracy is even greater in the absence of the RHF.

Key words: BNP, pulmonary thrombembolia, right heart failure

INTRODUCERE În prezent, cele mai multe protocoale recomandå

N
ivelul plasmatic al petidului natriuretic ecocardiografia la patul bolnavului, la pacien¡ii
cerebral (BNP) este crescut la pacien¡ii cu TEP pentru identificarea insuficien¡ei cardiace
cu insuficien¡å cardiacå stângå. drepte ¿i a gradului acesteia. Se ¿tie cå cu cât este
La pacien¡ii cu tromboemolism pulmonar mai gravå disfunc¡ia inimii drepte, cu atât este
mortalitatea este crescutå, mai ales în cazul mai sumbru prognosticul acestor pacien¡i.
insuficien¡ei ventriculare drepte. Existå în prezent Un test biochimic, care så permitå evaluarea
pu¡ine studii referitoare la cre¿terea BNP la disfunc¡iei cardiace drepte ar aduce îmbunåtå¡iri
pacien¡ii cu insuficien¡å cardiacå dreaptå acutå. semnificative în managementul acestor pacien¡i.
Identificarea disfunc¡iei de inimå dreaptå este Pânå acum se ¿tie cå BNP evalueazå ¿i prezice
importantå, tratamentul acesteia, în special cu acurate¡e evolu¡ia frac¡iei de ejec¡ie a ventri-
reducerea postsarcinii prin trombolizå, poate culului stâng, capacitatea de efort, morbiditatea
duce la ameliorarea prognosticului în cazul ¿i mortalitatea la ace¿ti pacien¡i. Date din literaturå
pacien¡ilor cu tromboembolism pulmonar (TEP). semnaleazå cre¿terea valorilor BNP la pacien¡ii

292 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


BNP CA FACTOR PREDICTIV AL MORBIDITźII ªI MORTALITźII CORDULUI PULMONAR ACUT

cu hipertensiune arterialå cronicå, respectiv la pacien¡ilor cu TEP minor a inclus pacien¡ii


pacien¡ii cu insuficien¡å cardiacå congestivå cronicå. fårå IVD.
Scopul lucrårii de fa¡å este så determine dacå Ca ¿i criterii ecocardiografice de apreciere a
valorile BNP sunt influen¡ate de TEP, cu sau fårå insuficien¡ei ventriculare drepte s-au luat în consi-
insuficien¡å cardiacå dreaptå ¿i så evalueze derare: dilatarea de ventricul drept (diametrul
valoarea lui prognosticå. ‰ diastolic peste 30 mm), hipokinezia ventriculului
drept, mi¿carea paradoxalå a septului inter-
MATERIAL ªI METODÅ ventricular sau regurgitarea tricuspidianå masivå.
În acest scop am evaluat to¡i pacien¡ii interna¡i Nici unul dintre pacien¡i nu prezenta hipertrofie
în Clinica de Cardiologie Oradea cu TEP confirmat, ventricularå dreaptå. Ecocardiografia s-a efectuat
pe o perioadå de doi ani, între 1.01.2005- la 2-7 zile în evolu¡ie ¿i a fost interpretatå de medici
1.01.2007. Pacien¡ii diagnostica¡i la mai mult de care nu cuno¿teau valorile BNP determinate la
trei zile de la debutul simptomatologiei au fost ace¿ti pacien¡i.
exclu¿i din studiu. Nici unul dintre pacien¡i nu era
cunoscut anterior cu disfunc¡ie de ventricul stâng. REZULTATE
În absen¡a insuficien¡ei cardiace drepte am Am luat în studiu 60 de pacien¡i, cu vârsta
luat în considerare ca ¿i criterii de diagnostic medie de 57±19 ani, interna¡i în Clinica de
semnele clinice (debutul brusc al dispneei, tahip- Cardiologie Oradea cu TEP confirmat, pe o pe-
neea, durerea toracicå de tip pleuritic, sincopa, rioadå de doi ani, între 1.01.2005-1.01.2007.
hipotensiunea sau ¿ocul), diagnosticul a fost con- Dintre ace¿tia, 36 (60%) au fost bårba¡i ¿i 24
firmat prin efectuarea probei Astrup pentru gaze (40%) femei, (Figura 1).
sanguine, aspectul ECK de tip SI, QIII, blocul de Dintre cei 60 de pacien¡i, 9 (15 %) au fost
ramurå dreaptå, unda T inversatå în precordi- diagnostica¡i cu TEP masiv, 31 (51,67%) de
alele inimii drepte. pacien¡i au fost diagnostica¡i cu TEP mediu, iar
Din påcate, metodele noastre de diagnostic 20 (33,33%) cu TEP minor. În concluzie, 66,67%
sunt limitate de lipsa angiografiei pulmonare, a dintre pacien¡i au prezentat IVD asociatå TEP, iar
scintigrafiei pulmonare ¿i a posibilitå¡ii de dozare 33,33% au prezentat TEP fårå IVD. Pe baza
a D-dimerului. Ca ¿i criteriu de diagnostic am acestui criterii am împår¡it pacien¡ii în douå
utilizat ¿i prezen¡a factorilor de risc pentru TEP. grupuri, grupul A, cei cu insuficien¡å ventricularå
La to¡i pacien¡ii, BNP a fost recoltat la inter- dreaptå ¿i grupul B, cei fårå IVD (Figura 2).
nare. Am utilizat pentru dozare teste ELISA (Bio-
medica Gruppe Wien)
Pe baza criteriilor ecocardiografice, pacien¡ii
au fost impår¡i¡i în 3 grupe dupå cum urmeazå:
• TEP masiv, pacien¡ii cu hipotensiune arte-
rialå persistentå sau ¿oc cardiogen ¿i insu-
ficien¡å ventricularå dreaptå (IVD);
• TEP mediu, pacien¡ii cu tensiune arterialå
în limite normale ¿i IVD medie;
• TEP minor, pacien¡ii fårå hipotensiune sau
IVD.
• Astfel, grupul pacien¡ilor cu TEP masiv sau FIGURA 1. Reparti¡ia pe sex a pacien¡ilor din lotul studiat
moderat a inclus pacien¡ii cu IVD, iar grupul

FIGURA 2. Pacien¡ii care au prezentat TEP asociat cu IVD comparativ cu cei fårå IVD

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 293


BNP CA FACTOR PREDICTIV AL MORBIDITźII ªI MORTALITźII CORDULUI PULMONAR ACUT

Simptomele principale au fost: dispneea în 52 S-a recoltat BNP de la to¡i pacien¡ii la inter-
(86,66%) dintre cazuri, durerea toracicå în 35 nare. Între pacien¡ii din grupul A, cu insuficien¡å
(58,33%) dintre cazuri ¿i sincopa în 9 (15%) dintre ventricularå dreaptå, dintre cei 40, 34 (85%) au
cazuri (Figura 3). avut valori ale BNP peste 359 pmol/ml, iar 6
Factorii de risc au fost: interven¡iile ginecologice (15%) au avut BNP sub valoarea maximå conside-
pe micul bazin în 18 (30%) cazuri, fracturile în 5 ratå normalå.
(8,33%) cazuri, în ambele situa¡ii mai recente de Între pacien¡ii grupului B, dintre cei 20 de pa-
2 såptåmâni; antecedente de trombozå venoaså cien¡i, 7 (35%) au avut valori ale BNP peste valoa-
profundå în 12 (20%) cazuri, neoplaziile în 12 rea normalå, iar 13 (65%) au avut valori sub 350
(20%) cazuri, tulburåri de coagulare peripartum pmol/ml (Figura 5).
în 3 (5%) cazuri ¿i abuzul de anticoncep¡ionale Se observå, din analiza graficului de mai sus,
în 10 (16.67%) cazuri (Figura 4). cå în lotul pacien¡ilor cu IVD, un procent sem-
To¡i pacien¡ii au primit tratament cu heparinå nificativ dintre pacien¡i au avut valori crescute ale
intravenos, dozele au fost administrate în a¿a fel BNP; în acela¿i timp, în lotul pacien¡ilor care nu
încât så se atingå valori duble ale timpului par¡ial au prezentat IVD, conform criteriilor ecocar-
de tromboplastinå (APTT) ini¡ial. 6 (66,67%) diografice, valorile BNP au fost crescute la un
pacien¡i cu TEP masiv, 11 (35,48%) cu TEP mediu numår mai mic de pacien¡i.
¿i 2 (10%) cu TEP minor au primit tratament În timpul spitalizårii, dintre cei 40 de pacien¡i
trombolitic cu streptokinazå. ai lotului A, 21 (52,5%) au decedat, ori au ne-
cesitat resuscitare cardiorespiratorie-cerebralå în
urma stopului cardiorespirator. 19 (90,48%)
dintre ace¿tia au prezentat valori crescute ale BNP
la internare. Din grupul B, 9 (45%) pacien¡i au
prezentat stop cardiorespirator ¿i au fost resus-
cita¡i, dintre ace¿tia, 7 au fost cei cu BNP crescut
la internare (Figura 6).
Se poate remarca în ambele grupuri o inci-
den¡å crescutå a stopului cardiorespirator soldat
sau nu cu deces, ca ¿i complica¡ie a insuficien¡ei
ventriculare drepte.
A¿a cum era de a¿teptat, procentul a fost
considerabil mai mare în lotul pacien¡ilor cu TEP
masive sau moderate. De asemenea, remarcåm
cå to¡i pacien¡ii din lotul A care au prezentat
FIGURA 3. Simtom atologia de debut la pacien¡ii din lotul complica¡ii au avut BNP crescut la internare, ¿i 7
studiat
dintre cei 9 din lotul B au avut, de asemenea,

FIGURA 4. Factorii de risc ai TEP la pacien¡ii din studiu

294 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


BNP CA FACTOR PREDICTIV AL MORBIDITźII ªI MORTALITźII CORDULUI PULMONAR ACUT

FIGURA 5. Valorile BNP comparativ în cele douå loturi

FIGURA 6. Inciden¡a deceselor ¿i a stopului cardiorespirator în cele douå grupuri

BNP crescut la internare. Pacien¡ii cu valori CONCLUZII


normale ale BNP, la internare, au avut o evolu¡ie
În concluzie, putem certifica valoarea de-
mult mai bunå decât cei cu valori patologice. osebitå pe care BNP o are pentru diagnosticul
Pacien¡ii cu TEP masiv ¿i mediu, trata¡i cu IVD asociat TEP, ecocardiografia a fost efectuatå
streptokinazå, de¿i au avut valori crescute ale BNP mult mai târziu ¿i nu poate aprecia corect în toate
la internare, au avut o evolu¡ie bunå, nici unul cazurile prezen¡a IVD.
dintre pacien¡ii cu TEP mediu trombolizat ne- O valoare deosebitå o are dozarea BNP, mai
fåcând parte dintre pacien¡ii cu complica¡iile mo- ales pentru predic¡ia evolu¡iei infauste la pacien¡ii
nitorizate de noi, ¿i doar 1 dintre pacien¡ii cu cu TEP, dintre cei 30 de pacien¡i care au decedat
TEP masiv trombolizat a decedat. Aceea¿i evolu¡ie sau au necesitat resuscitarea cardirespiratorie
bunå au avut ¿i pacien¡ii cu TEP minor, care au cerebralå, 28 (93,33%) au avut valori crescute
primit tratament trombolitic, dar ace¿tia nici nu ale BNP la internare, asociate sau nu cu IVD. ‰
au avut valori crescute ale BNP la internare. ‰

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 295


BNP CA FACTOR PREDICTIV AL MORBIDITźII ªI MORTALITźII CORDULUI PULMONAR ACUT

BIBLIOGRAFIE
1. Goldhaber SZ, Visani L, B-type peptide predicts treatment 11. Nagaya N, Nishikimi T,
De Rosa M – Acute pulmonary outcomes in patients admitted for Uematsu M, et al. – Plasma brain
embolism: clinical outcomes in the decompensated heart failure: a pilot natriuretic peptide as a prognostic
International Cooperative Pulmonary study. J Am Coll Cardiol 2001; indicator in patients with primary
Embolism Registry (ICOPER). Lancet 37:386-391 pulmonary hypertension. Circulation
1999; 353:1386-1389 6. Dao Q, Krishnaswamy P, 2000; 102:865-870
2. Ribeiro A, Lindmarker P, Juhlin- Kazanagra R, et al. – Utility of 12. Tulevski II, Groenink M,
Dannfelt A, et al. – B-type natriuretic peptide in the van der Wall EE, et al. – Increased
Echocardiography Doppler in diagnosis of congestive heart failure brain and atrial natriuretic peptides
pulmonary embolism: right in an urgent care setting. J Am Coll in patients with chronic right
ventricular dysfunction as a Cardiol 2001; 37:379-385 ventricular pressure overload:
predictor of mortality rate. Am Heart 7. Fischer Y, Filzmaier K, Stiegler H, correlation between plasma
J 1997; 134:479-487 et al. – Evaluation of a new rapid neurohormones and right ventricular
3. Kasper W, Konstantinides S, bedside test for quantitative
dysfunction. Heart 2001; 86:27-30
Geibel A, et al. – Prognostic determination of B-type natriuretic
13. The PIOPED Investigators – Value
peptide. Clin Chem 2001; 47:591-594
significance of right ventricular of the ventilation/perfusion scan in
8. Muders F, Kromer EP, Griese DP,
afterload stress detected by acute pulmonary embolism: results
et al. – Evaluation of plasma
echocardiography in patients with of the prospective investigation of
natriuretic peptides as markers for
clinically suspected pulmonary pulmonary embolism diagnosis
left ventricular dysfunction. Am
embolism. Heart 1997; 77:346-349 Heart J 1997; 134:442-449 (PIOPED). JAMA 1990; 263:2753-
4. Tsutamoto T, Wada A, Maeda K, 9. Stanek B, Frey B, Hulsmann M, 2759
et al. – Plasma brain natriuretic et al. – Prognostic evaluation of 14. Maisel AS, Koon J,
peptide level as a biochemical marker neurohumoral plasma levels before Krishnaswamy R, et al. – Utility of
of morbidity and mortality in and during beta-blocker therapy in B-natriuretic peptide as a rapid,
patients with asymptomatic or advanced left ventricular point-of-care test for screening
minimally symptomatic left dysfunction. J Am Coll Cardiol 2001; patients undergoing
ventricular dysfunction: comparison 38:436-442 echocardiography to determine left
with plasma angiotensin II and 10. Kriiger S, Graf J, Kunz D, et al. – ventricular dysfunction. Am Heart J
endothelin-1. Eur Heart J 1999; Brain natriuretic peptide levels 2001
20:1799-1807 predict functional capacity in
5. Cheng V, Kazanagra R, Garcia A, patients with chronic heart failure. J
et al. – A rapid bedside test for Am Coll Cardiol 2002; 40:718-722

Revista presei medicale


Too much TV ups kids’ risk
of attention problems
ANNE HARDING
NEW YORK (Reuters Health) – boys and girls born in 1972 and 1973, “Although it doesn’t prove cau-
Young children who watch more than following them from age 5 to 15. sation, it certainly provides evidence
a couple of hours of television a day On average, kids watched about 2 that the causal link is in that direc-
are more likely to have attention hours of TV daily when they were 5 to tion,” Landhuis said.
problems as adolescents, researchers 11 years old, but were watching 3.13 He and his colleagues suggest that
from New Zealand have found. hours on weekdays by age 13 to 15. kids who get used to watching lots of
“The two-hour point is very, very Study participants who had watched attention-grabbing TV may find
clear with our data, very consistent with more than 2 hours of TV in early ordinary life situations – like the clas-
what the American Academy of Pe- childhood were more likely to have sroom – boring. It’s also possible, they
diatrics recommends,” Carl Erik Land- attention problems as young teens, the add, that TV may simply crowd out time
researchers found. Those who watched
huis of the Dunedin School of Medicine spent doing other activities that can build
more than 3 hours were at even greater
at the University of Otago, the study’s attention and concentration skills, such
risk.
first author, told Reuters Health. as reading and playing games.
The researchers used statistical
“We’re not saying don’t watch techniques to control for the effects of It’s likely, Landhuis said, that kids
TV, just don’t watch too much TV,” attention problems in early childhood today watch much more TV than the
he added. and other factors that could influence participants in his study, who had
While there is a widespread percep- both TV watching and later attention only 2 channels to choose from in the
tion that TV can contribute to at- difficulties. They found that TV late 1970s.
tention problems, there is actually watching, both in early childhood and
very little data on the issue, Landhuis in adolescence, independently in-
noted in an interview. To investigate, fluenced the risk of these problems in
he and his colleagues looked at 1,037 adolescence.
Source: REUTERS/HEALTH, Friday, September 7, 2007

296 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


PRACTICA MEDICALÅ
PREVENºIA ÎN MF 10
Riscul cardiovascular
la pacien¡ii cu diabet zaharat
¿i hipertensiune arterialå
Cardiovascular risk of patients with
diabetes mellitus and hypertension
Prof. Dr. AFILON JOMPAN*, ªef Lucr. Dr. CONSTANTIN CÂRSTEA** Prof. Dr. Afilon JOMPAN

*Facultatea de Medicinå, Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“ Arad


**Facultatea de Medicinå, Universitatea „Transilvania“ Bra¿ov

REZUMAT
Diabetul zaharat ¿i hipertensiunea arterialå reprezintå factori de risc importan¡i în calculul riscului
cardiovascular, de evolu¡ie spre accidente ¿i complica¡ii majore.
Hipertensiunea arterialå reprezintå un factor de risc major prezentând o prevalen¡å crescutå în rândul
popula¡iei adulte studiate (29,70%).
Diabetul zaharat, cu o prevalen¡å reduså (3,03%) la scåderea toleran¡ei la glucide (5,18%), asociazå o
multitudine de al¡i factori de risc (hiperlipidemii, obezitate etc.) ce dau un caracter de gravitate în evolu¡ie.
Prevalen¡a hipertensiunii arteriale la persoanele cu diabet zaharat cre¿te de aproape 3 ori (71,05%), iar
prevalen¡a diabetului zaharat în rândul popula¡iei hipertensive se dubleazå (6,34%).
Excesul ponderal ¿i obezitatea au, de asemenea, cre¿teri importante atât la persoanele hipertensive, cât ¿i la
persoanele diabetice.
Persoanele ce asociazå diabet zaharat si hipertensune arterialå necesitå o permanentå monitorizare în asisiten¡a
medicalå primarå, un tratament non-farmacologic ¿i medicamentos adecvat.

ABSTRACT
Diabetes and high blood pressure are two very important factors in the risk of the cardiovascular disease,
often evolving towards accidents and major complications.
High blood pressure is a very dangerous risk factor with a high prevalence in the adult studied population
(29.70%).
Diabetes though not so often encountered (3.03%), when the tolerance for glucose lowers (5.18%), it begins
to be associated with lots of factors of risk (hyperlipidemias, obesity etc.) which become more and more dangerous
as the disease evolves.
The prevalence of the high blood pressure among the persons with diabetes grows almost three times (71.05%)
and the prevalence of diabetes among the hypertensive population doubles (6.34%).
Overweight, problems and obesity also present important grows both among the hypertensive persons and
the diabetic ones.
Persons that associate diabetes with high blood pressure need a permanent surveillance in primary medical
assistance, an adequate non-pharmaceutical and medicamental treatment.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 297


RISCUL CARDIOVASCULAR LA PACIENºII CU DIABET ZAHARAT ªI HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ

1. IMPORTANºA PROBLEMEI
Diabetul zaharat de tip 2, precum ¿i scåderea
toleran¡ei la glucide, ca tulburåri ale metabo-
lismului glucidic, reprezintå pentru pacien¡ii
hipertensivi o asociere ce imprimå o evolu¡ie cu
risc foarte ridicat, confirmatå prin numeroase
trialuri medicale u¿or de eviden¡iat.
Deci stabilirea prevalen¡ei DZ tip 2 la pacien¡ii
hipertensivi, precum ¿i stabilirea prevalen¡ei
hipertensiunii arteriale la pacien¡ii cu DZ tip 2
reprezintå pa¿i importan¡i în monitorizarea
pacien¡ilor din asisten¡a medicalå primarå. Graficul 1. Distribu¡ia lotului pe sexe – procente
Depistarea formelor asimptomatice, în mod
activ prin examen de bilan¡ anual sau screening Remarcåm o u¿oarå prevalen¡å a popula¡iei
popula¡ional reprezintå ac¡iuni de preven¡ie se- vârstnice reunind toate grupele peste 70 de ani.
cundarå specifice activitå¡ii medicului de medicina
familiei, iar investigarea asocierii unor factori de
risc constituie premisa unei preven¡ii primare
eficiente. ‰

2. METODOLOGIA LUCRÅRII ªI LOTUL


STUDIAT
A fost luat în studiu un lot compus din 1252
de persoane dintre care 840 de femei ¿i 612
bårba¡i de vârstå adultå de peste 30 de ani, care
au fost investiga¡i prin chestionar, examen clinic
¿i de laborator.
Au fost investigate valorile glicemiei à jeun, iar
la cele superioare (90-100 mg%) a fost efectuat
¿i testul de toleran¡å la glucozå (TTG) cu 75 gr
glucozå la 2 ore, test efectuat ¿i la grupele
popula¡ionale de risc.
Au fost investigate valorile indicelui de maså
corporalå, TA sistolicå ¿i diastolicå, colesterolemia
totalå, HDL-colesterolul, trigliceridemia, uricemia, Graficul 2. Distribu¡ia popula¡iei lotului pe grupe de vârstå
fumatul ¿i consumul exagerat de alcool (declarativ).
Examinårile de laborator s-au efectuat cu Popula¡ia de tip „îmbåtrânit“, în care grupa de
acela¿i analizator ¿i procesor LABSYSTZEMS-EP vârstå de 70 de ani ¿i peste, are valoarea cea mai
în condi¡ii standard. ridicatå. Prevalen¡a hipertensiunii arteriale înregis-
Au fost luate în calcul valorile conform cri- treazå valori de 29,70% în rândul întregului lot.
teriilor ADA – 2005 pentru stabilizarea de DZ
tip 2:
Pentru glicemie à jeun:
– val. normale pânå la 110 mg%
– val. modificate (STG) 110-125 mg%
– val patologice (DZ) >126 mg %,
iar pentru TTC (testul de toleran¡a la glucozå)
– glicemia normalå la 2 ore <140 mg%
– glicemia modificatå (STG) 140-199 mg%
– glicemia patologicå (DZ) > 200 mg% ‰

3. REZULTATE
Lotul a fost alcåtuit din 1252 persoane de
peste 30 de ani, dintre care 612 bårba¡i ¿i 640
femei. Graficul 3. Prevalen¡a hipertensiunii arteriale la întregul lot

298 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


RISCUL CARDIOVASCULAR LA PACIENºII CU DIABET ZAHARAT ªI HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ

Prevalen¡a hipertensiunii arteriale în rândul Dacå facem o evaluare în rândul persoanelor


lotului cre¿te odatå cu vârsta (aceasta fiind un cu HTA (284) remarcåm o prevalen¡å a diabetului
factor de risc suplimentar). la aceastå categorie de 6,34%.
Valorile prevalen¡ei sunt mai ridicate la hiper-
tensivi.
Comparând aceastå prevalen¡å cu valorile
lotului aceasta este dublå.

Graficul 4. Distribu¡ia prevalen¡ei HTA pe grupe de vârstå la


popula¡ia lotului

Astfel încât la 50 de ani, 1 persoanå din 3 este


hipertensiv, la 60 de ani mai mult de jumåtate,
iar peste 70 de ani 2 persoane din 3 are HTA.
O clasificare a hipertensiunii arteriale la nivelul Graficul 6. Prevalen¡a DZ, STG la popula¡ia
lotului în func¡ie de valorile TA sistolice sau TA lotului ¿i la persoanele hipertensive
diastolice are importan¡å în stabilirea riscului, dar
¿i a monitorizårii pacientului ¿i a administrårii
Referindu-se la prevalen¡a hipertensiunii în
tratamentului.
rândul popula¡iei diabetice ¿i cu scåderea
toleran¡ei la glucide, aceasta atinge valori foarte
ridicate. Asocierea HTA la popula¡ia cu tulburåri
ale metabolismului glucidic în care rolul insulino-
rezisten¡ei ca verigå patogenicå comunå este bine
recunoscut. Comparativ cu valorile întâlnite la
nivelul lotului, acestea sunt aproape duble ca
prevalen¡å la persoanele cu scåderea toleran¡ei
la glucide ¿i triple la cei cu DZ tip 2.
Desigur, aceste prevalen¡e sunt ¿i ele influen-
¡ate de vârsta pacien¡ilor de perioada de evolu¡ie

Graficul 5. Distribu¡ia popula¡iei hipertensive a lotului


în func¡ie de stadiul de evolu¡ie

Prevalen¡a DZ tip 2 la nivelul popula¡iei lotului


înregistreazå valori de 3.03%, dar apar valori
crescute ale prevalen¡ei scåderii toleran¡ei la
glucide (STG).
Totalul persoanelor cu tulburåri ale metabo-
lismului glucidic înregistreazå 8,22% din popula¡ia
lotului, deci 103 persoane ce necesitå monito- Graficul 7. Prevalen¡a HTA comparatå la nivelul
rizare permanentå. lotului ¿i la persoanele cu STG ¿i DZ tip 2.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 299


RISCUL CARDIOVASCULAR LA PACIENºII CU DIABET ZAHARAT ªI HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ

a DZ sau a hiperglicemiilor cu STG. Dar HTA ¿i Consumul de alcool în cantitå¡i mici ¿i mode-
diabetul zaharat au factor de risc comun insulino- rate are rol protector contra mortalitå¡ii corona-
rezisten¡a, iar obezitatea si excesul ponderal fac riene, prin înjumåtå¡irea valorilor colesterolemiei
ca prevalen¡a HTA la aceste grupe popula¡ionale totale ¿i a cre¿terii HDL colesterolului, reducerea
så fie mai crescutå. Distribu¡ia popula¡iei lotului factorilor procoagulan¡i ¿i a insulinorezisten¡ei.
în func¡ie de valorile indicelui de maså corporalå
(IMC) indicå urmåtoarele aspecte
La nivelul persoanelor cu HTA prevalen¡a
obezilor ¿i a hiperponderalilor este mai crescutå.
Obezitatea atinge peste una din patru persoa-
ne hipertensive. Excesul ponderal ¿i obezitatea
constituie, de asemenea, un factor de risc, des
asociat diabetului zaharat tip 2. Remarcåm o
prevalen¡å crescutå a obezitå¡ii ce atinge 1 din 3
persoane. Comparând valorile excesului ponderal,
hiperponderalilor ¿i obezilor la cele 3 loturi remar-
cåm o prevalen¡å crescutå la pacien¡ii cu DZ.
Obezitatea ca prevalen¡å cre¿te cu 70% fa¡å
de lot la pacien¡ii cu DZ tip 2. Graficul 10. Prevalen¡a consumatorilor de
alcool în exces

O prevalen¡å mai crescutå în rândul persoa-


nelor cu HTA. Fumatul constituie un factor de
risc major pentru bolile cardiovasculare ¿i nu
numai. Dar la pacien¡ii cu DZ ¿i HTA, fumatul,
prin nicotinå, cre¿te eliberarea de adrenalinå, dar
cre¿te ¿i rezisten¡a la insulinå.

Graficul 8. Prevalen¡a excesului ponderal,


hiperponderalilor ¿i obezilor la pacien¡ii lotului,
hipertensivilor ¿i diabeticilor

Sedentarismul constituie un factor de risc în


dezvoltarea HTA ¿i a DZ.

Graficul 11. Prevalen¡a fumatului pe cele 3


loturi de pacien¡i

Hipertensivii prezintå o prevalen¡å mai cres-


cutå.
Hiperuricemia este prezentå în propor¡ie micå,
constituind un factor de risc prezent în HTA.
Remarcåm o prevalen¡å crescutå a hiperuri-
cemiei la persoanele hipertensive.
Hipertensiunea ca factor de risc major, dia-
Graficul 9. Distribu¡ia sedentarismului betul zaharat tip 2 ¿i excesul ponderal, obezitatea
recunoscut de pacien¡i ca prevalen¡å la lot ¿i ca factori de risc asocia¡i modificabili prin trata-
persoane hipertensive ¿i diabetice ment î¿i multiplicå riscul.

300 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


RISCUL CARDIOVASCULAR LA PACIENºII CU DIABET ZAHARAT ªI HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ

CONCLUZII
1. Hipertensiunea arterialå înregistreazå
valori de 29,70% la nivelul lotului, mai
crescut ca prevalen¡å la femei ¿i cre¿te
odatå cu vârsta.
2. Prevalen¡a DZ tip 2 înregistreazå 3,03%,
iar STG 5,19%.
3. Prevalen¡a DZ tip 2 în rândul
hipertensivilor cunoa¿te o cre¿tere
Graficul 12. Prevalen¡a hiperuricemiei la importantå, de 6,34%. Toate valorile se
popula¡ia lotului hipertensivå ¿i diabeticå dubleazå.
4. Prevalen¡a hipertensiunii arteriale la
persoanele cu diabet zaharat tip 2 cre¿te
de aproape 3 ori, ajungând la 71,05%.
5. Excesul ponderal ¿i obezitatea au cre¿teri
importante la persoanele hipertensive fa¡å
de lot (58,85%).
6. Excesul ponderal cre¿te ca prevalen¡å la
persoanele diabetice la 31,05%, iar
obezitatea la 34,21%.
7. Sedentarismul constituie un factor de risc
gåsit la 16,19% dintre hipertensivi ¿i la
21,05% dintre pacien¡ii cu DZ.
8. Consumul de alcool ¿i fumatul nu prezintå
diferen¡e semnificative statistic.
Graficul 13. Compararea distribu¡iei unui factor de risc major 9. Hiperuricemia este semnificativ mai
¿i a doi factori de risc asocia¡i în multiplicarea riscului. crescutå la persoanele hipertensive
(26,40%).
Dar la ace¿ti 3 factori de risc se mai asociazå în studiu ¿i al¡i 10. Persoanele ce asociazå DZ tip 2 ¿i HTA au
factori de risc cu prevalen¡e semnificative, fumat, consum de alcool risc crescut, cele douå afec¡iuni
în exces, hiperuricemii ¿i al¡ii nemodificabili: vârstå, sex. ‰ multiplicându-¿i riscul. ‰

BIBLIOGRAFIE
1. Balkau B, Eschwege E – The 5. Hancu N.D. – Diabetul zaharat, cardiovascular asociat la nivelul
Diagnosis and Classification of nutri¡ia ¿i bolile metabolice, Manual comunitar – Rev. Medicina Familiei
Diabetes and Impaired Glucose Universitar, „Vasile Goldi¿“ Nr. 52/2004, pg. 4-11
Regulation. In Pickup JC, Wiliams G, University Press, Arad, 2001 10. ªerban V., Timar R., Vlad A –
Textbook of Diabetes, IIPded., 6. Jomapan A – Riscograma pacien¡ilor Diabetul zaharat ¿i hipertensiunea
Blackwell Science, 2003; 2.1-2.13 hipertensivi. Revista Practica arterialå Ed. Brumar – Timi¿oara,
2. Braunwald E – Heart Disease – Medicalå, Vol. I, nr. 3-4/2006, p 143- 2004
tratat de boli cardiovasculare, Vol. II, 149 11. Timar R, ªerban V, Jompan A,
Editia a 5-a, M.A.S.T. 7. Jompan A ¿i colab. – Tradi¡ional et al. – Diagnosticul ¿i clasificarea
3. Expert Committee of the Diagnosis nutrition an cardiovascular risck. diabetului zaharat în Revista
and Classification of Diabetis Revista Central European jurnal od Medicina Familiei nr. 50, an 11/2004;
Mellitus. Report of the Expert ocupational end environment p. 15-18
Committee of the Diagnosis and Medicine, Budapesta, nr, 6/2000, p 12. Timar R., ªerban V., Jompan A.,
Classification of Diabetis Mellitus. 161-165 Diaconul Laura – Diagnosticul ¿i
Diabetes Care, 2000; 23:S4-S19 8. Jompan A – Analizele de laborator în clasificarea diabetului zaharat – Rev.
4. Gerasim L – Medicina Internå, Vol. practica Asisten¡ei Medicale Primare Medicina Familiei Nr. 50, an 11/
II, Bolile cardiovasculare ¿i Ed. Eurostampa Timi¿oara, 2006 2004; pg.15-18
metabolice, Editura Medicalå, 9. Jompan A., Timar R., Chiri¡a Livia –
Bucure¿ti, 1996 Pacien¡ii hipertensivi ¿i riscul

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 301


11 PRACTICA MEDICALÅ
PREVENºIA ÎN MF

Postul ¿i beneficiile lui


pentru sånåtate
The health benefits of fasting
Conf. Dr. FLOAREA DAMASCHIN
Facultatea de Medicinå, Constan¡a

Din vremuri stråvechi, în¡elep¡ii au observat cå, atunci când oamenii acordå prea
multå aten¡ie plåcerii de a mânca, dincolo de necesitatea strictå de a se hråni pentru a
face fa¡å eforturilor zilnice ¿i ajungând la excese periculoase, ei se expun riscurilor de
îmbolnåvire! Ba mai mult, o alimenta¡ie neechilibratå, în care predominå doar anumite
alimente, poate produce nu numai modificåri organice, ci ¿i comportamentale.

E
ste din ce în ce mai evident cå, de fapt, oameni se vor trezi ¿i vor fi mult mai aten¡i la
cele mai multe dintre bolile existente alimenta¡ie. Obiceiurile alimentare odatå fixate
sunt rezultatul unei „supradozåri ali- comportamental nu sunt mai pu¡in vicioase decât
mentare ¿i a unei gândiri deviate de la fumatul ¿i alcoolismul. Medicii au un rol deter-
sensul normal al vie¡ii!“ Dupå ce ani în minant în evolu¡ia, spre bine, a pacien¡ilor care
¿ir, prin mijloacele media, s-a sus¡inut ce bine e au astfel de probleme. Tot mai mult trebuie pus
så månânci cårnuri ¿i legume congelate, con- accentul pe påstrarea greutå¡ii, pe consumul
servate, aditivate, organoleptizate, så-¡i rezolvi alimentelor care au toate gusturile ¿i toate culorile
nevoile gastronomice prin fast-fooduri, dupa ce ...în fiecare zi, dar ¿i în ziua de post negru ¿i
unul din cinci copii europeni este supraponderal surorile ei... zilele de post – fa¡å de alimentele
sau obez, dupå ce nu mai avem puterea de a de origine animalå.
numåra pacien¡ii... medicii, o parte dintre ei... se Vechii preo¡i, indiferent de religie, din timpuri
trezesc – parcå în maså ¿i impun regimurilor imemoriale, au hotårât ca, în func¡ie de clima
politice analiza situa¡iei. De fapt, mi-e greu så cred specificå regiunii în care tråiau coreligionarii lor,
cå ei fac acest demers ¿i cred mai degrabå cå el cât ¿i de riscurile de îmbolnåvire existente, så
este rezultatul analizei economice: raportul dintre impunå, prin intermediul preceptelor religioase,
fondurile consumate ¿i starea de sånåtate a perioade de regim alimentar. Acesta era un regim
popula¡iei. de dezintoxicare, de „curå¡are“ a organismului.
Cu uimire ¿i cu mare bucurie am primit primul În plus, marii în¡elep¡i au constatat cå postul
mesaj de educa¡ie spre sånåtate pe care-l difu- negru prelungit – cu durata de 9, 21 sau 40 de
zeazå televiziunea în ultimele luni. Din nefericire, zile – poate asigura condi¡iile ideale pentru
atâta timp cât alte reclame difuzeazå mesaje, marile revela¡ii, adicå descoperirea råspunsurilor
foarte bine prelucrate, care împing consumatorul la întrebåri fundamentale despre via¡å, sånåtate
la un exces... e greu de acceptat cå tot mai mul¡i ¿i progres spiritual. În religia cre¿tinå, posturile

302 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007


POSTUL ªI BENEFICIILE LUI PENTRU SÅNÅTATE

reprezintå perioade în care credincio¿ii au ocazia acelea¿i efecte asupra sånåtå¡ii. De aceea, ele se
så se debaraseze de excesul de proteine animale, încadreazå în denumirea de miresme.
gråsimi, glucide. Aceasta asigurå o stare fizicå Pe de altå parte, con¡inutul de energie al
foarte bunå, permi¡ând credinciosului så aibå ¿i alimentelor este deosebit de important pentru
o atitudine mai potrivitå fa¡å de actul religios. men¡inerea sau recuperarea sånåtå¡ii. Sunt
Renun¡area la plåcerile gastronomice este un mic catalogate cinci ståri energetice ale alimentelor:
act de smerenie, care reaminte¿te fiecåruia despre caldå, fierbinte, neutrå, råcoroaså ¿i rece. Acestea
modestie, ab¡inere în fa¡a tenta¡iilor nesånåtoase. se recunosc dupå senza¡iile pe care le provoacå
Pe de altå parte, este constatat faptul cå excesul dupå digerare. Dacå, de pildå, o persoanå cu
de carne în alimenta¡ie cre¿te semnificativ agresi- reumatism aflatå în plinå crizå va consuma
vitatea ¿i cruzimea consumatorului, îndepår- alimente (chiar ¿i numai vegetale!) care au energie
tându-l de sentimentele de iubire, toleran¡å ¿i rece sau råcoroaså, nu va fi de mirare cå durerile
întrajutorare. se vor înte¡i. Invers, atunci când se instaleazå febra
Dar, aten¡ie! Postul nu presupune doar o sau erup¡iile cutanate, alimentele råcoroase ¿i reci
alimenta¡ie lipsitå de „dulce“, adicå de produse vor fi de mare ajutor.
animale, ci ¿i o dietå bine echilibratå. În concep¡ia Acum, este mult mai u¿or de în¡eles de ce
tradi¡ionalå chinezå, o dietå echilibratå presu- mul¡i credincio¿i habotnici, care respectå cu
pune combinarea, la fiecare maså, a alimentelor stricte¡e perioadele de post religios, pot avea mari
acre, amårui, dulci, picante ¿i sårate. Trebuie su- probleme de sånåtate dupå terminarea restric-
bliniat cå fiecare dintre aceste tipuri de alimente ¡iilor: organismul lor intrå într-un dezechilibru
are un rol benefic fa¡å de sånåtate, dar, în acela¿i major ¿i nu mai poate face fa¡å unei alimenta¡ii
timp, pot fi dåunåtoare dacå sunt consumate în abundente în preparate din carne, ouå ¿i lactate.
exces. Este cert cå avem multe de învå¡at de la chinezi
Astfel, excesul de alimente: pentru a ne face alimenta¡ia mai sånåtoaså ¿i mai
– acre poate afecta splina, stomacul, mus- echilibratå, fie în timpul posturilor, fie în cadrul
culatura sau cavitatea bucalå (stomatite, unor diete cu rol de terapie. A¿a vom putea så
afte); evitåm obezitatea, a¿a vom putea så facem
– amare poate tulbura aparatul respirator, dintr-o perioadå de post o ocazie de a fi mai
intestinul gros (diaree), pielea ¿i cre¿terea sånåto¿i fizic ¿i spiritual. A¿adar, postul poate fi
pårului; extrem de benefic asupra sånåtå¡ii, dar numai
– dulci poate provoca boli ale rinichilor, vezicii dacå se cunosc bine principiile de mai sus.
urinare sau ale sistemului osteo-articular; Mul¡i scriitori de renume, arti¿ti, oameni de
– picante poate afecta ficatul, colecistul, ochii ¿tiin¡å, filosofi ¿i personalitå¡i eminente au fost
sau tendoanele; vegetarieni sau consumatori de carne. Buddha,
– sårate va ataca sistemul cardio-vascular ¿i Iisus Hristos, Vergilius, Platon, Shakespeare,
intestinul sub¡ire. Socrate, Drawin, Albert Einstein, Prin¡esa Diana,
Existå înså ¿i alimente care nu au nici unul Madonna, Paul Newman – to¡i ¿i mul¡i al¡ii au
dintre gusturile enun¡ate mai sus, dar care au îmbrå¡i¿at, cu entuziasm, alimenta¡ia fårå carne. ‰

BIBLIOGRAFIE
1. Gabriela Radulian – „No¡iuni de nutri¡ie ¿i igiena alimenta¡iei“, Editura Universitarå „Carol Davila“,
Bucure¿ti, 2005
2. Dr. Floarea Damaschin – „Ecologie. Igiena“, Editura Syrinxmed, Constan¡a, 1998
3. G. Bouwenot, B. Devulder – „Nefrologie. Cancerologie. Nutri¡ie“, Editura Institutul European, 1998
4. Prof. Dr. Yusuf Al-Qaradawi – „Permis ¿i interzis în islam“

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007 303


POSTUL ªI BENEFICIILE LUI PENTRU SÅNÅTATE

Revista presei medicale


Santaj?!?
A blackmail?!?
DENISA MÅRUNºOIU
06.11.2007

Ministrul Sånåtå¡ii, Eugen Nico- toate måsurile ca, de la 1 noiembrie, exista consecin¡e negative ¿i pentru
laescu, nu îndråzne¿te så ieftineascå medicamentele så se ieftineascå în cetå¡eni pentru cå la raft nu vor mai
medicamentele de teama companiilor medie cu 15%, motivul fiind unul de exista medicamente“, a spus Lupuliasa,
farmaceutice. Spune calm cå se teme bun-sim¡: så aibå ¿i oamenii bani de explicând cå distribuitorii vor prefera
ca farmaci¿tii, distribuitorii ¿i produ- tratamente. Acum înså Nicolaescu så vândå medicamentele în alte ¡åri
cåtorii ar putea bloca furnizarea de face pasul cumva tipic: o då cotitå. care au pre¡uri mai mari. Adicå o
medicamente ¿i cå preferå så continue Scuza e relativ bizarå, mai ales venind explica¡ie destul de logicå în capi-
negocierile pentru ca oamenii så nu de la un ministru. E ca ¿i cum ar spune talism ¿i pe o pia¡å liberå.
sufere din lipsa produselor. cå statul român e complet lipsit de E pu¡in probabil ca Nicolaescu
„Mi-e greu så vå spun dacå vom apårare în fa¡a ¿antajului orchestrat så-¿i fi bazat afirma¡iile legate de redu-
reu¿i så ieftinim medicamentele a¿a de priva¡i. Sunå balcanic ¿i tragic, dar cerea pre¡urilor pe ideea cå producåtorii
cum am promis pentru cå distribuitorii explica¡ia pre¿edintelui Colegiului ¿i distribuitorii vor sus¡ine acest pro-
de medicamente ¿i producåtorii nu vor Farmaci¿tilor din România, Dumitru ces cu banii lor de buzunar. Probabil
¿i au o pârghie de ¿antaj foarte im- Lupuliasa, face un pic de luminå cå spera så ob¡inå ni¿te bani de la
portantå, aceea cå ar putea opri pro- occidentalå. bugetul de stat. ªi la fel de probabil cå
duc¡ia ¿i distribu¡ia, de aceea preferåm „Reducerea pre¡urilor la medica- nu i-a ob¡inut. Caz în care nu ¿tiu
så continuåm negocierile“, a spus mente ar trebui sus¡inutå din fon- cine pe cine ¿antajeazå.
Nicolaescu la finele lui octombrie. Încå durile statului ¿i så se facå prin
din varå, ministrul anun¡ase cå va lua reducerea TVA. În caz contrar vor

Acest articol poate fi gåsit ¿i în numårul 256 al revistei „Banii No¿tri“

Vizita¡i site-ul

SOCIETźII ACADEMICE DE MEDICINŠA FAMILIEI


www.samf.ro

304 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 2, NR. 4(8), AN 2007

View publication stats

Das könnte Ihnen auch gefallen