Proiect didactic
Școala Gimnazială Gura Văii structură a Școlii Gimnaziale „Ion
Borcea” Racova
Profesor: Hodorcă Ionela Claudia
Data: 19.03.2019
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Unitatea V – Clătoresc prin basme
Titlul lecției: Zâna Munților
Tipul lecției: lecție de achiziționare de noi cunoștințe
Competențe cadru:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de
comunicare prin receptarea și producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
Competențe specifice:
1.1.Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a
intențiilor de comunicare explicite și/sau a comportamentelor care
exprimă emoții din texte narative, monologate sau dialogate;
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte
diverse
Obiective operaționale:
a. Cognitive: La sfârșitul lecției elevii vor putea:
O1 – să aprofundeze conținutul operei;
O2 – să formuleze întrebări pe baza textului dat;
O3 – să asocieze imaginile date cu paragrafele specifice;
O4 – să realizeze planul simplu de idei.
b. Afective:
OA1 – să dovedească deschidere spre învățarea prin descoperire;
Școala Gimnazială Gura Văii structură a Școlii Gimnaziale „Ion
Borcea” Racova
Profesor: Hodorcă Ionela Claudia
Data: 19.03.2019
Clasa: a VII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Unitatea VI – Balada cultă
Titlul lecției: Pașa Hassan – Caracterizarea personajelor
Tipul lecției: lecție de achiziționare de noi cunoștințe
Competențe cadru:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în
scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de
mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse.
Competențe specifice:
3.2. Recunoașterea modalităților specifice de organizare a textului epic
și a procedeelor de expresivitate în textul liric;
4.1. exprimarea, în scris, a propriilor opinii și atitudini;
4.3. organizarea secvențelor textuale în funcție de o cerință specifică:
Obiective operaționale:
a. Cognitive: La sfârșitul lecției elevii vor putea:
O1 – să definească antiteza;
O2 – să identifice modalitățile de caracterizare a personajelor;
O3 – să identifice trăsăturile personajelor plecând de la citate date;
O4 – să definească hiperbola;
O5 – să identifice hiperbolele din text ce ajută la caracterizarea
personajelor.
b. Afective:
OA2 – să manifeste interes față de lumea fantastică a basmului;
c. Psihomotorii:
OP1 – să-și subordoneze acțiunile motorii intenției de comunicare;
OP2 – să-și dirijeze mișcările pentru a folosi cu grijă materialul
didactic.
Resurse:
- Metode și procedee: joc didactic, starburst, descoperirea,
conversația;
- Mijloace de învățământ: manual, fișe de lucru, flipchart,
caietul elevului;
- Forme de organizare: frontal, individual
- Temporale : 50min
- Bibliografice:
 Anexa nr. 2 la O.M.E.N, nr. 3393/28.02.2017, Programa
aprobată de MEN pentru clasa aV-a, București, 2017;
 Florentina Sâmihăian, Sofia Dora, Monica Halszi, Anca
Davidoiu-Roman, Limba și literatura română – manual
pentru clasa a V-a, București, Editura Art, 2017;
 Petre Ispirescu, Zâna Munților, în volumul Basme,
București, Editura Litera, 2017
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Iași, Polirom,
2018
OA1 – să prezinte interes pentru lectură
c. Psihomotorii:
OP: să-și dirijeze mișcările pentru a folosi cu grijă materialul didactic.
Resurse:
- Metode și procedee: metoda inductivă, ciorchine, analiza
literară, conversația;
- Mijloace de învățământ: manual, fișe de lucru, flipchart,
caietul elevului;
- Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
- Temporale : 50min
- Bibliografice:
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Iași, Polirom,
2018;
 Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian,
Limba și literatura română – manual pentru clasa aVII-a,
București, Editura Humanitas, 2015;
 Anexa nr.1 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi
inovării nr. 5097/09.09.2009, Programa aprobată de MEN,
București, 2009
 Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu.
Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti,
2003;
 www.didactic.ro
 Proiect didactic
Etapele lecției Clasa a V-a Clasa a VII-a Strategii Mijloace Evaluare
didactice
1. Moment - organizarea condiţiilor necesare desfăşurării demersului didactic, se notează absenții.
organizatoric /
1 min
2. Verificarea Un elev împarte fișele de lucru.
cunoștințelor Profesorul verifică tema cantitativ și calitativ.
/ 5 min Elevii vor primi șase cartonașe cu șase Aceștia au avut de realizat ex. 3/151 – Conversația Flipchart Verificarea
propoziții. Elevii vor citi propoziția care manual. Se realizează un tabel la tablă, un orală a
este scrisă pe cartonaș și vor stabili dacă elev va completa în rubrica „oștirea română” răspunsuril
propoziția este reală (acțiunea se poate – caracteristicile găsite, alt elev va completa or
desfășura în plan real) sau este în rubrica „oștirea otomană”. elevilor
imaginară, fantastică (acțiunea este
nerealizabilă). Elevii vor pune
cartonașele în tabelul corespunzător.

Propoziție Propoziție
reală fantastică

Un elev împarte fișele de lucru.

3. Captarea Se verifică realizarea sarcinii date. Prima fișă de lucru este un ciorchine care are Ciorchine Tablă Verificarea
atenției/ 8 min Profesorul adresează elevilor întrebarea ca punct de plecare cuvântul cunoștințel
: Lumea prezentată în textul Zâna CARACTERIZARE, care, se va completa Conversația or
Munților este reală sau fantastică? prima dată de elevi, individual și se va elevilor
De ce? verifica oral prin conversație euristică.

Elevii se gândesc la răspuns.

4. Anunțarea Profesorul anunță titlul lecției și În momentul în care elevii au epuizat ideile
temei și a obiectivele operaționale urmărite. legate de caracterizare - tipuri de caracterizare
obiectivelor /3 Vom continua discuția astăzi despre (directa, indirectă), tipuri de portret (fizic și
min basmul Zâna Munților cules de Petre moral) profesorul anunță subiectul lecției,
Ispirescu, având ca respectiv CARACTERIZAREA
 obiective....anunțarea obiectivelor.
5. Comunicarea Elevii primesc o fișă pentru verificarea
noilor lecturii.
cunoștințe
/ 25 min Elevii primesc steluțe cu întrebările :
Cine? Ce face? Când? Unde? De ce?
Ei vor trebui să formuleze întrebări pe
baza textului și să le lipească pe
flipchart. După ce se pun toate
întrebările, în ordine inversă se răspund
la întrebări.
Se verifică răspunsurile elevilor.
Elevii primesc cartonașe cu imagini
reprezentative pentru conținutul operei.
Aceștia vor trebui să le organizeze în
ordinea cronologică a textului și să
citească pasajul reprezentativ pentru
imaginea respectivă.
De ex.: pentru imaginea
elevii trebuie să îi dea nr.2 și să
identifice pasajul :
„Când fu aproape de bătrânețe îi dărui
Dumnezeu un moștinitor.
PERSONAJELOR din balada cultă „Pașa
Hassan”, notează pe tabla titlul și anunță
obiectivele operaționale.
Profesorul le spune elevilor să scoată fișa nr.2 Exercițiu Analiza
Completați cu antonimele adjectivelor răspunsur
subliniate spațiile libere din textul de mai jos: ilor
elevilor
“Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea
la inimă. Fata moşneagului era ............, ........, Metoda
.......... şi ........ la inimă.” (I. Creangă) inductivă Fișă de
lucru
Plecând de la exemplul de mai sus se dă
definiția antitezei : Figură de stil ce constă în
alăturarea a doi termeni (personaje, obiecte,
fenomene, idei), cu scopul de a sublinia
opoziția dintre aceștia.
Elevii se împart în două grupe și trag la sorț Analiza
ce personaj vor caracteriza (Mihai Viteazul / literară
Pașa Hassan).
Elevii vor primi o fișă de caracterizare a
personajelor.
Se verifică realizarea sarcinii. Se scriu la
tablă doar trăsăturile acestora.
Observație: Figura domnitorului român capătă
proporții ieșite din comun. Identificați în
strofa 8 a poeziei trăsăturile personajului
exagerate. („Gigantică poart-o cupolă pe
frunte,/Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și
 Proiect didactic

vodă-i un munte.”)
Se dă definiția Hiperbolei. (Figură de stil ce
constă în exagerarea –prin mărire sau prin
micșorare – a trăsăturilor obiectului descris.)
6. Fixarea și Se verifică realizarea sarcinii propuse. Exercițiu
sistematizarea / Elevii primesc o fișă pe care trebuie să o Găsiți antonimele pentru cuvintele subliniate Fișe de Aprecieri
5 min completeze cu impresiile lor referitoare din text pentru a concluziona trăsăturile lucru verbale.
la lecția de astăzi. Fișa va fi folositoare personajelor puse în antiteză.
pentru pregătirea orei următoare.

7. Feedback-ul - Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale de tipul : Bine!, Foarte bine!, Conversația Aprecieri
se notează elevii care au participat activ toată ora și au dat răspunsuri corecte. finale
8. Fixarea temei Continuă povestea : „Într-o țară foarte Redactează o compunere de cel puțin 15 rânduri, Conversația Caiete
pentru acasă / îndepărtată trăia un împărat mare și în care să prezinți portrele celor două personaje
3min foarte priceput în arta războaielor. Acest individuale aflate în antiteză.
împărat avea trei fete.......”
Anexe cls.a V-a

Anexa 1

În grădina Feciorului îi plac A fost odată o țărancă

împăratului era merele galbene. tânără, frumoasă și
un copac cu mere harnică.
de aur.

A fost odată un împărat Râdea și plângea în Un zmeu, care nu

despre care se spunea că
avea un ochi care râdea
și un ochi care lăcrima.
același timp, nu știa cum
să reacționeze la primirea
veștii că a primit cadoul
dorit.
găsise nici o zmeoaică
să-i fie de nevastă, se
gândi să se însoare cu o
pământeancă.
 Proiect didactic

Nume:

Fișă de lucru – verificare lectură

1. Răspunde la întrebări cu Adevărat sau Fals:

 Împăratul, un om foarte viteaz și înțelept, a fost binecuvântat cu un moștenitor la bătrânețe.
 Fiul împăratului era la vânătoare și a prins o vrăbiuță
 Zâna Munților s-a deghizat în găinăreasă pentru a fi mai aproape de fiul împăratului.
 Fiul împăratului învăța carte de la tatăl său și dascăli.
2. La câte nunți a fost invitat feciorul?
...........................................................................................................................................
3. Care este cauza bolii prințului?
...........................................................................................................................................
4. Care este finalul textului ?
...........................................................................................................................................
5. Cine e în imagine?
a.

a..........................................................................................
b..........................................................................................
c..........................................................................................
Steluța pe care elevii o vor completa cu întrebări și vor răspunsuri.

Cine?

Când? Ce face ?

ZÂNA MUNȚILOR

De ce?
Unde?
 Proiect didactic

Ideile principale pe care elevii le vor asocia cu imaginile date.

 „A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărățiile dimprejurul împărăției sale îi cereau sfaturi:
atât era de drept și înțelept.”
 „Când fu aproape de bătrânețe îi dărui Dumnezeu un fecior.”
 „După ce se mări îl puse de învăță carte. El era așa de silitor încât se mirau dascălii de dânsul”
 „Într-una din zile mergând la vânătoare, văzu o turturică [...]În cele din urmă, dacă văzu și văzu că tot îi
sărea în cale, întinse arcul și dete cu o săgeată.”
 „O femeie săracă veni la curtea împărătească să se bage slujnică și, fiindcă tocmai era trebuință de o
găinăreasă o primi.”
 „Când, deodată, vine la nuntă o fată îmbrăcată în niște haine cum niciuna dintre fetele de împărat nu
avea [...] Ea cum veni, nici una, nici alta, se prinse lângă feciorul de împărat și numai lângă dânsul jucă
până către seară.”
 „Măiastra, dacă se nămoli în smoală, mai bine lăsă condurul acolo decât să întârzie.”
 „La niciuna nu se potrivi. Nu mai rămăsese decât găinăreasa, [...] Când îl trase la călcâi, pare că fu de
acolo. Era turnat pe piciorul ei.”
 „Feciorul de împărat cum auzi, porunci să i-o aducă, și cum o văzu strigă:
- Asta este, mamă.
[….] în cele din urmă mărturisi că ea este stăpâna condurului.”
 „Bătu de trei ori din palme, și iată o cărucioară fără să fie trasă de cai, veni.”
 „Dete drumul cărucioarei și rămase lângă fiul împăratului [...] făcu o nuntă d-ale împărăteștile și după
moartea tatălui său, rămaseră ei în scaunul împărăției și domnesc și astăzi dacă nu vor fi murit.” 5,04
Proiect didactic
 AUTOEVALUARE Observațiile
profesorului

Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut:

Pot răspunde la o întrebare despre:

Am o întrebare despre:

Eu îmi dau nota……....... şi sunt :

vesel nedumerit furios

 Anexe clasa aVII-a
Caracterizare

Tipuri de
caracterizare
Modalități de
caracterizare
Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu pasa Hassan
Identitatea personajelor
Pasa Hassan-
Tipul personajelor : secundar / principal
Trasaturi de caracter
Ce trăsătură de caracter reiese din poziția
acestuia pe câmpul de luptă?
„ Dar pașa râmâne alături de drum,/ Departe
de luncă”
Trăsătură ce reiese din citatul:
„Hassan de sub poala pădurii acum/ Lui
Mihnea-i trimite-o poruncă”
Cum reacționează Pașa la atitudinea
domnitorului ?
Care este reacția lui la provocarea unei
confruntări directe?
Ce trăsătură de caracter reiese din citatul?
Mihai Viteazul -
Ce trăsătură de caracter reiese din poziția
acestuia pe câmpul de luptă?
„Prin șiruri, cu fulgeru-n mână,/În lături s-
azvărle mulțimea păgână,/ Căci vodă o-
mparte, cărare făcând,/ Și-n urmă-i se-
nedeasă, cu vuiet curgând,/ Oștirea română.
Trăsătură ce reiese din citatul:
„Ca volbura toamnei se-nvârte el roată/ Și
intră-n urdie ca lupu-ntre oi,/ Și-o frânge
degrabă și-o bate-napoi/ Și-o vântură toată”
„si-alege vreo doi’/Se-ntoarce si pleaca spre
gloata.”
Care este atitudinea domnitorului pe câmpul
de luptă?
Ce trăsătură de caracter putem deduce din
acțiunea domnitorului de a-l provoca pe Pașa
la o confruntare direct?
„-Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti
spun/Ca nu te-am gasit nicaierea”
Ce trăsătură de caracter reiese din citatul?
 Proiect didactic

„Dar pasa-si pierduse si capul si firea”,”Dar „-Stai, pașă, să piară azi unul din noi”
pașa mai tare zoreste”.

Ce sugerează înfățișarea sa ”e galben pierit”,
are „barba valvoi”, „ii dardaie dintii”.
Extrage trăsăturile fizice ale personajului din
citatul:
„Sălbatecul vodă e-n zale și-n fier /Și zalele-i
zuruie crunte,/Gigantica poart-o cupolă pe
frunte./Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/Iar
barda din stanga-i ajunge la cer/Și vodă-i un
munte”

Disperat, necontrolat, devine ridicol, deoarece Cum este văzut Mihai Viteazul de către Pașa
disperarea și lașitatea sa vin în contradicție cu Hassan?.
statutul său de cuceritor. Identifică versurile
corespunzătoare:

Prototipul conducătorului Prototipul conducătorului

................................. ..........................................................

Atitudinea autorului fata de personaje

„Văzut-au și beii că fuga e bună/Și bietului .
pasa dreptate i-au dat”

Mijloace de caracterizare



 Mihai Viteazul - antiteză- Paşa Hassan
(acţiuni, fapte, gesturi, reacţii, cuvinte)

Conducătorul oştirii române care 1. Unul dintre conducătorii

duce un război de apărare. armatei turceşti ......................

2.În fruntea lor, viteazul Mihai, îşi 2............... Hassan stă la o parte
însufleţeşte ostaşii. şi priveşte disperat spre
“turcimea-nvrăjbită”.

3.................... Mihai îi propune 3. Speriat, laşul Hassan

paşei o luptă dreaptă pentru a pierzându-şi “şi capul şi firea”
evita moartea ostaşilor. fuge nebun.

4 ................, Mihai îl urmăreşte 4. Ridicol, Hassan “fuge

furtunos pe Hassan. mancând pământul”.

5. Biruitorul Mihai se înalţă 5. .............Paşa Hassan se jură

deasupra tuturor. “să zacă de spaimă o lună”.