Pe semestrul I al anului scolar 2018-2019, membrii comisiei metodice Limbă
și comunicare au încercat să formeze la elevi capacitatea de adaptare și de integrare în comunitate, competențe necesare în condițiile unei societăți în schimbare și capacitatea de a comunica eficient în situații reale. În vederea realizării obiectivelor propuse, cadrele didactice din această comisie au facilitat și intermediat învățarea, au sprijinit elevii în înțelegerea și exprimarea punctelor de vedere personale. Pe întreaga perioadă a acestui semestru, membrii comisiei cu profil uman au urmărit: înţelegerea programelor şcolare într-un context semnificativ şi dintr-o perspectivă marcând dimensiunile interdisciplinarităţii; aplicarea metodicii fiecărei discipline ca modalitate de accesibilizare a programei; adecvarea demersului didactic la realitatea şi specificul colectivelor de elevi; acordarea unei atenţii deosebite cunoaşterii şi aplicării planului de învăţământ şi a programelor şcolare, a strategiilor didactice suple, nuanţate, dinamice care să transforme elevul din participant pasiv în participant activ al propriei formări; focalizarea demersului didactic pe metode formative, activ–participative care să dezvolte la elevi o gândire logică, cauzală, creativă şi integratoare; propunerea de forme noi şi eficiente în ceea ce priveşte perfecţionarea profesorilor, reconsiderându-se din perspective pragmatice activitatea la nivelul catedrei; formarea şi punerea în practică a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice: competenţe metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare a elevilor, de management al carierei profesionale; centrarea demersurilor didactice pe formarea şi dezvoltarea la elevi a competenţelor funcţionale de bază, necesare pentru continuarea studiilor şi/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii; considerarea şcolii ca furnizor de servicii educaţionale în care elevul să fie permanent şi direct implicat în construirea propriului traseu de învăţare; centrarea activităţii profesorului pe comportamentele specifice rolurilor de organizare şi mediator al experienţelor de învăţare, de consilier curricular; valorificarea informaţiilor şi cunoştinţelor extracurriculare obţinute de către elevi din alte surse decât şcoala: lecturi diverse, internet, soft-uri educaţionale, mass-media etc.; realizarea, în cuprinsul orei, ca şi în cadrul activităţilor independente (proiecte, portofolii) de activităţi diferenţiate cu elevii; integrarea cunoştinţelor dobândite în câmpul funcţional al limbajului şi al comunicării, în vederea dezvoltării competenţelor lingvistice şi digitale; corelarea conţinuturilor cu competenţele/obiectivele; stimularea creativităţii elevilor şi dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, fluentă, corectă şi coerentă; diversificarea activităţilor curriculare şi extracurriculare pentru a sprijini efortul de atingere a performanţei de către elevi; fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor dezvoltării personale şi comunitare. Principalele activități ale comisiei metodice au fost: - participarea membrilor comisiei la consfătuirile organizate de ISJ ; -dicutarea testelor inițiale; -prezentarea și discutarea metodologiei de organizare și desfășurare a Evaluării naționale pentru elevii de clasa a VIII-a; - întocmirea planificărilor anuale, semestriale, proiectarea unităților de învățare; -dezbaterea referatelor”Tema pentru acasă”,prezentat de prof. ”Dezvoltarea compentențelor pentru lectura la elevi”, prezentat de dna prof. -participarea membrilor comisiei la activitățile de perfecționare prin cercuri pedagogice(organizarea activității metodico-științifice la disciplina Limba franceză, centrul metodic - lecții demonstrative Pe 15 ianuarie 2019 a fost organizat un moment sensibil, închinat marelui poet și intitulat “169 de ani...dor de EMINESCU”; Cadrele didactice au participat la cercurile pedagogice de specialitate. În acest semestru s-a urmărit în evaluarea elevilor competențele dobândite de aceștia, elementele de ordin calitativ (valori, atitudini) și progresul în învățare. S-a accentuat în cadrul discuțiilor, rolul evaluării predictive, al evaluării ritmice și curente. S-a putut observa în activitatea membrilor comisiei că aceștia cunosc programele școlare, că au respectat planificarea semestrială, că au lucrat diferențiat cu elevii în funcție de nivelul la care se aflau. Cadrele didactice au folosit strategii didactice în conformitate cu conținuturile și resursele disponibile, utilizând baza materială a școlii. Au avut loc discuții legate de realizarea planificărilor semestriale și de testele predictive. De asemenea ,cadrele didactice au realizat portofoliul personal care conține documentele școlare recomandat(orarul, încadrarea, programe școlare, planificări, fișe de lucru si alte materiale didactice necesare activității la clasă). Pe parcursul acestei perioade, cadrele didactice au dovedit: o atitudinea proactivă, încurajând mentalitatea favorabilă reformei în comunitate; o interesul pentru dezvoltarea personală continuă ; o interes pentru inovarea actului didactic; o interes pentru diversificarea şi modernizarea metodelor şi a procedeelor didactice, cât şi a mijloacelor de învăţământ; o valorificarea, într-o mai mare măsură, a informaţiilor şi a cunoştinţelor extracurriculare obţinute de elevi din alte surse decât şcoala: radio, televiziune, presa scrisă, lecturi diverse, internet etc.; o accent mai mare, printr-un sistem de exerciţii complexe, asupra etapei de familiarizare iniţială a elevilor cu textul literar/nonliterar; o predarea-învăţarea-evaluarea cunoştinţelor de limbă, integrate în câmpul funcţional al limbajului şi al comunicării, în sensul valorizării aspectelor lexicale, determinărilor semantice, logice, polisemantismului, topicii textelor-suport etc.; o realizarea, în cuprinsul orei, ca şi în cadrul activităţilor independente (teme pentru acasă), de activităţi diferenţiate cu elevii; o respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor în procesul de predare – învăţare – evaluare; o asigurarea caracterului practic – aplicativ. S-a putut observa la elevi: o atitudine pozitivă faţă studiu; o elevii sunt dispuşi să colaboreze în procesul instructiv-educativ; o receptivitate la metode şi procedee didactice moderne, interactive; o receptivitate la modernizarea mijloacelor de învăţământ; o mulţi elevi au capacitatea de a rezolva probleme specifice şi interdisciplinare; o deprinderi bune care îi ajută să lucreze corespunzător la celelalte discipline; o sunt atenţi la explicaţii, îşi iau notiţe în caiete, răspund la întrebări; o capacitate de a extrage părţile importante din ceea ce au învăţat ; o interes pentru propriul progres şcolar. Se urmărește, în continuare, evaluarea în mod constant a activității elevilor, conceperea temelor pentru acasă ,încât acestea să ajute la îmbunătățirea dobândirii de competențe. De asemenea, se va avea în vedere remedierea următoarelor puncte slabe. interes scăzut pentru lectura suplimentară şi lectura sporadică, superficială; lipsa deprinderii de a lucra în echipă (în cazul unor elevi); tendinţa, în cazul unor elevi, de a învăţa prin memorare mecanică; lipsa deprinderii de a-şi exprima opiniile şi de a le argumenta corespunzător; capacitate redusă de autoevaluare; nevoia de îndrumare continuă din partea cadrului didactic (în cazul unor elevi); în general, clasele sunt dominant eterogene, elevii au ritmuri de învăţare diferite; situaţia, uneori dificilă, a elevilor cu părinţii plecaţi în străinătate.