Camil Petrescu - roman subiectiv

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Adevarat ,,aristocrat” al spiritului, prin romanele sale, Camil Petrescu a innoit

romanul romanesc interbelic si a sincronizat literatura romana cu cea universala. El a
respins hotarat romanul traditional de tip obiectiv cu narator omniscient care
gandeste in locul personajelor, propunand in ,,Noua structura si opera lui Marcel
Proust’’ romanul subiectiv la persoana I care are ca principiu autenticitatea ,,Sa nu
descriu decat ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce
gandesc eu. Eu nu pot vorbi onest decat la pers. I.
,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război’’ este un roman modern
de tip subiectiv prin: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, fluxul
constiintei, memoria afectiva, naratiunea la pers. I, luciditatea autoanalizei
anticalofilismul, autenticitatea data de identificarea actului de creatie cu realitatea
vietii, cu experienta ...................... .
Romanul este scris la pers.I, sub forma unei confesiuni a personajului principal
Stefan Gheorghidiu.
Naratorul este protagonistul, perspectiva narativa fiind unica, naratiune la
pers.I cu focalizarea interna.
Naratiunea la pers. I presupune un narator implicat (narator=personaj).
Punctul de vedere unic si subiectiv al naratorului mediaza intre cititor si celelalte
personaje, face ca cititorul sa cunoasca despre ele, atata cat stie si personajul
principal. Situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate, iar faptele si
personajele sunt prezentate ca evenimente exterioare, analizate, interpretate. Focul
reprezentarii neutre din romanul traditional este luat de proiectia subiectiva in planul
constiintei ............... .
Prin monolog interior, Gheorghidiu analizeaza alternand sau interferand planul
interior (trairi,sentimente,reflexii) cu planul exterior (fapte, relatii).
Textul narativ este structurat in doua parti precizate de titlu, care indica temele
romanului si in acelasi timp cele doua experiente cognitive ale protagonistului:
dragostea si razboiul. Prima parte reprezinta rememorarea iubirii esuate dintre
Stefan Gheorghidiu si Ela, iar a doua, construita sub forma jurnalului de campanie al
lui Gheorghidiu urmareste experienta de front, in timpul Primului Razboi Mondial a
aceluiasi. Prima parte este in intregime fictiune, in timp ce a doua valorifica jurnalul
de campanie al autorului. ,,Toate intamplarile din vol II le-am trait aievea, alaturi
de regimentul meu.’’
Unitatea romanului este asigurata de constinta care analizeaza efectele
celor doua experiente in plan interior folosind artificii compozitionale: primul
capitol si scena dintre cele doua porti ale romanului ,cantecul de la raspantie de
drumuri care contopeste ,,chinurile iubirii mele de ........ si chinurile adunate ca o
drojdie in sufletul asta obstesc de raspantie.’’
Actiunea din primul capitol (La Piatra Craiului in munte) este ulterioara
intamplarilor relatate in carte. Aici sunt evidentiate doua planuri temporale ale
discursului narativ: timpul nararii (prezentul frontului) si timpul narat (trecutul
povestii de iubire). In primavara lui 1916, Gheorghidiu asista la popota ofiterilor
la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers din presa (un
barbat care si-a ucis sotia infidela este achitat la tribunal). Discutia declanseaza
memoria afectiva a eroului trezindu-i amintiri legate de cei doi ani ai casatoriei cu Ela.
Spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene, la Camil Petrescu
evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate lucid fiind vorba de
memoria voluntara. La Proust personajul narator retraieste trecutul ,la Camil
Petrescu il analizeaza.
,,Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la universitate si
banuiam ca ma insela’’- este debutul cap.I si reprezinta intriga romanului.
Tanarul student la filozofie se casatoreste din dragoste cu Ela, studenta la litere,
orfana, crescuta de o matusa. Iubirea barbatului se nascuse din duiosie ,,din vorba,
din duiosie ’’ dar si din orgoliu ,,magulit de admiratia pe care o avea mai toata
lumea pt. mine fiinca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase
studente.” N. Manolescu observa ca vanitatea de a fi iubit de o femeie frumoasa,
devine stimulul pasiunii”.
Dupa casatorie tinerii traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul este tulburat
de mostenirea primita de Stefan G. la moartea unchiului avar Tache. Ela se implica in
discutiile despre bani ceea ce sotului ii displace profund ,, As fi vrut-o mereu
feminina, deasupra acestor discutii vulgare.’’ Ea este atrasa de viata mondena
la care are acces acum datorita banilor mosteniti. Cuplul evolueaza inevitabil spre
criza, care are ca punct culminant, excursia de la Odobesti cand Ela ii acorda o
atentie exagerata lui G. care dupa opinia personajului narator ii va deveni mai tarziu
amant. Dupa o scurta despartire cei doi soti se impaca. Inrolat pe frontul
romanesc, Gheorghidiu cere o permisie pentru a verifica daca sotia il inseala,
fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului.
A doua experienta in planul cunoasterii o reprezenta razboiul, iar ,,Absolutul
mortii eclipseaza absolutul iubirii”. Imaginea razboiului este ..................... ,,romanul
reflecta mai curand aspectele neglijate si neglijabile ale razboiului: frigul, durerile de
stomac, intamplarile comice absurde ... sunt mai autentice, decat planul complet al
bataliei’’ (N. Manolescu).
Frontul inseamna haos, invalmaseala, marsuri absurde. Ordinele superiorilor
sunt contradictorii, legaturile dintre unitati, haotice.Din cauza informatiilor eronate,
artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. Confruntarii cu
inamicuI I se adauga frigul si foamea.Se observa diferenta dintre romanul traditional
………… si cel modern prin renuntarea la evenimentele comune, banal, cotidian.
Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. Stefan Gheorghidiu si
unitatea lui patrund in localitatea Bran, cuceresc magura Bran, apoi cateva comune
si se indreapta spre Sibiu. Experientele dramatice de pe front, modifica atitudinea
personajului narator fata de celelalte aspecte ale existentei sale ,,De sotia mea, de
amantul ei, de tot zbuciumul de atunci mi-aduc aminte cu adevarat ca de o
intamplare din copilarie”.
Capitolul ,,Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza absurdul
razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. Viata combatantilor tine de hazard, iar
eroismul este inlocuit cu frica de moarte care pastreaza doar instinctul de
supravietuire si automatismul ,,Nu mai e nimic omenesc in noi’. Individul se pierde,
se simpte anulat in inversul colectiv. Drama colectiva a razboiului umbreste drama
individuala a iubirii.
 Ranit si spitalizat Gheorghidiu se intoarce acasa la Bucuresti, dar se simte
detasat de tot ce il legase de Ela. Obosit nu mai cauta certitudini, nu se mai
indoieste, o priveste acum cu indiferenta ,,cu care privesti un tablou’’ si o
paraseste. ,,I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret, la carti,
de la lucrari personale la amintiri ,,Adica tot trecutul’’.
Stefan Gheorghidiu, personajul narator, este tipul intelectualului lucid,
inadaptat, superior ,care traieste drama indragostitului de absolut. Filozof, are
impresia ca s-a izolat de lumea exterioara, dar in realitate, evenimentele exterioare
sunt filtrate prin constiinta sa. Gandurile si sentimentale celorlalte personaje sunt
cunoscute de cititor doar in masura in care ele sunt reflectate in constiinta
protagonistului – narator. In acest sens, Ela este personajul cel mai misterios, dat
fiind ca tot comportamentul ei este mediat prin subiectivismul (banuielile)
personajului narator. De aceea, nu se poate sti daca Ela a fost fidela sau infidela,
daca se schimba devenind superficiala si frivola sau daca asa o vede doar
Gheorghidiu.
Relatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si
interpretarea, de unde impresia de epic sarac in formarea analizei. Masa de la
unchiul Tache este prezentata ca o scena balzaciana: asezarea personajelor,
interesul pentru mostenire, portretul batranului avar, ....... lingusitor – Nae
Gheorghidiu.
Stilul anticalofil pentru care opteaza Camil Petrescu sustine autenticitatea
limbajului. Scriitorul nu refuza corectitudinea limbii, ci efectul de artificialitate, ruptura
de limbajul cotidian de ........ limbajului personajelor din romanul traditional. Tocmai
de aceea autorul banalizeaza obiectul si limbajul in care se poarta discutia de la
popota in cap. I. Personajul narator comenteaza conversatia ofiterilor ,,Platitudini,
poncife din carti si formele curente”. Aceasta nu este doar o critica la adresa
pretentiei de cultura a ofiterilor, si mai ales a unui ,,mod neautentic de a vorbi”,
teatralizat, fals.
,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război’’ este un roman modern
de tip subiectiv, avand drept caracteristici: uncitatea perspectivei narative, timpul
prezent si subiectiv, memoria afectiva, naratiunea la pers.I si autenticitatea trairii.