Proiect didactic

Clasa a VI-a
Obiect: Limba și literatura română
Subiectul lecției:,,Când bunicul era nepot,,de A.Busuioc.Lectura ghidată

Obiective operaţinale:
-să facă predicţii pornind de la câteva cuvinte cheie;
-să exprime o idee cu propriile cuvinte;
-să argumenteze alegerea făcută;
-să citească corect, cursiv, conştient;
Metode şi procedee:
-conversaţia, exerciţiul, munca independentă, lucrul în echipă, reţeaua discuţiilor, predicţia.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

EVOCAREA
Scrierea liberă:
Povestiţi fiecare în scris o situaţie în care v-a indignat comportamentul unui copil faţă de părinţii
săi.(Este posibil ca măcar un elev să scrie despre felul cum s-au comportat fiii cu tatăl lor.
-Povestiţi acum întâmplările despre care aţi scris.
Termeni cheie daţi în avans:
Scrieţi în timp de cinci minute o poveste sau o povestire scurtă în care folosiţi următoarele cuvinte:
un bătrân împovărat de ani, fiul, nora, nepoţelul, covăţică.
Elevii citesc câteva povestiri.
REALIZAREA SENSULUI.Metoda predictivă:
-Fiecare dintre voi aţi creat o poveste despre un tată bătrân. Veţi citi acum o poveste până la
primul semn( „lângă vatră”). Ce s-a întâmplat până acum în povestire? Ce credeţi că se va întâmpla
în povestire?
Predicţiile se scriu pe tablă într-un tabel.

Ce credeţi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?

-Acum vom citi fragmentul al doilea.( „Şi din ziua aceea”).

-Ce s-a întâmplat în povestire? Care dintre predicţiile voastre a fost cea mai aproape de ce
s-a întâmplat în povestire? Subliniaţi predicţia corectă. Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

Ce credeţi că se va întâmplat? Ce s-a întâmplat?

-Ce s-a întâmplat în al treilea fragment? Care dintre predicţiile voastre a fost mai aproape
de ce s-a întâmplat în povestire? Subliniaţi predicţia corectă. Ce credeţi că se va întâmpla în
continuare?

Ce credeţi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?

 -Ce s-a întâmplat în al IV-lea fragment?(Şi iată că odată) Care dintre predicţiile voastre a
fost mai aproape de ce s-a întâmplat în povestire? Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

Ce credeţi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?

REFLECŢIA.Reţeaua discuţiilor

DA Va impresionat NU
povestirea?
.
Fiecare grup va discuta câteva minute pentru a alege argumentele cele mai puternice. Cei
din grupul DA spun un argument, cei din grupul NU contraargumentează, înainte de a-şi expune
argumentele proprii. Indecişii pot contrazice ambele grupuri.
Elevii pot trece în final în altă grupă dacă şi-au schimbat poziţia.
Harta personajelor
Elevii scriu personajele şi trasează linii între ele. La fiecare personaj elevii vor scrie
caracteristicile personajelor.

Ce am învăţat din această lectură?

Bunicul şi nepotul
de Fraţii Grimm
A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi
slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la masă să mănânce, abia putea să ţină
lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură. Şi văzând
până unde ajunsese bătrânul cu neputinţa lui, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-l mai aşezară
să mănânce cu ei la masă ci-l puseră într-un colţ, lângă vatră.
Şi din ziua aceea îi dădeau mâncare într-o strachină de lut şi nici măcar atât, cât să se
sature.
Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate şi ochii-i lăcrimau de amărăciune.
Într-o zi strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur, căzu jos şi se făcu cioburi.
Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui şi nu
scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc.
„Asta e prea de tot!”… îşi spuseră în sinea lor bărbatul şi nevasta. Şi cumpărară din târg o
strachină de lemn.
Şi iată că odată, înspre seară, cum şedeau cu toţii în odaie, nepoţelul - să tot fi avut patru
anişori - începu a-şi face de joacă cu nişte scândurele.
-Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.
-Fac şi eu o covăţică - îi răspunse copilaşul - din care să mănânce tata şi mama, când n-or
mai fi în putere, ca bunicu’!...
Amândoi părinţii cătară mult timp unul la altul şi de amar şi de ruşine îi podidiră plânsul. Îl
poftiră de îndată pe bătrân să se aşeze la masa lor şi, din ziua aceea, mâncară iarăşi cu toţii
împreună. Şi dacă din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să verse din mâncare, nu-l mai lua
nimeni la rost.