WOAH SCURTU CONSTANTIN. HLIHOR ANUL 1940. DRAMA ROMANILOR DINTRE PRUT SI NISTRU EDITURA ACADEMIFI DE INALTE STUDIT MILITARB BUCURESTI, 1992CUVINT INAINTE Anut 1940 a fost un an dramatic in istoria poporului roman, Atunci, marile puteri totatitare i-au sfirtecat, prin note ultimative $i dictat, teritoriul national. Primul stat care sa ,fnfruptat din trupul Romdniet @ fost Uniunec Republicilor Sovietice Socialiste. Lucrarea de fati prezintt evolutia relatiitor romano-sovietice fn anii 1918-1940, contextul in care Romédnia a fost nevoitit st cedexe Basarabia si nordul Bucovinei, retragerea administratiet si armatei roméne, evacuarea unei plirti a populatie!, pierderile ma- teriale suferite de statul romén, regimut de ocupatie instaurat de sovietici in aceste teritorit Iniemeiata pe 0 documentatie bogatt — in primut rind pe arhive — lucrarea oferd cltitoritor o imagine cuprinzdtoare asupra unui aspect dramatic din istoria poporului roman, incuficient cu- noscut, sau prezentat denaturat de 0 anumitt istortografie. Ne expriméim speranta cit efortul nostru va fi urmat si de alfi cercettitori, animafi de respectul fati de adevtir, hetiiriti st acopere eit mai curind paginile neserise din istoria poporulué roman.CAPITOLUL 1 RELATULE ROMANO-SOVIETICE IN ANII 1918 ~1940* Jn timpub primului razboi_ mondial, Romania gi Rusia au fost aiiate, faeind parte din blocul politico-militar al Antantel, Ca urmare a preluirli puterit de citre Partidul Comunist (bolgevie), condus de Vali Lenin, Rusia sovietica a iesit din razboi, :punind Roménia in fata unei situatii extrem de dificile, Pe lingé aspectul’ militar propriuzis — care a silit guvernul romén sii incheie armistitiul si apoi pacea ew Puterile Centrale ‘mari probleme au creat cei aproape un milion de ostasi rusi aflati pe teritoriul Roménici, Accstia, divizati din punot de vedere politic, au trecut In dezarmarea si arestarea ofiterilor, la organizarea whor ma- nifestajii, 1a atacarea depositelor de alimente, In acest context, | 7/20 decembie 1917, a ayut Ioc 0 consfatuire — cw parti regelt! Ferdinand sia primului ministra Ton LC. Bra care s-a hotAtit adoptarea unor masuri pentru aplirarca populatici, trecindui-se Ia dezarmarea trupelor ruse care recurgeau In devastirl, Intrucit situafia se deteriora, 1a 9/22 decembirie, Consilivl de Ministri a hotarit ca armata romana si’ Inceapa cursiirea teritoriulu, national de trupele rosesti. Acest act legitiin 4 fost“interpietat do! guvernil de la Petrograd a fiind ostil statului sovietic. La 31 decombrie 1917/13 iamuarie 1918, ministrul Constantin Diamandy impreund cu personalul Legatiet Roméne att fost arestati. Un sceretar al Legatiei a reuslt si scaps si a alertat Ambasada Frantei, iar aceasta, pe ceilalfi diplomaii. ‘Menibrif corpulti diplomatic s-au adunat ta ambasadorl $.U.A., desanul corpilui diplomatic, pentru a analiza acést caz [ara pre- cedent in istoria statelor civilizate. Ei au hotarit s& actloneze din Propric fniffativa, fara a mai agtepta insiructiuni de Ja guvernele Jor, semnind 0 not prin care-si exprimau solfdaritetea cu ministrul Roinaniei $i cerca punerea lui imedliat in libertate ; in ez contrar, toli vor pilasi Petrogeadul. © Veil, pe larg, Voleriu Frovin Dobrinésets, Batalia ‘pentru Basarabia, Tosi, Edit. Motdova, 1400