Tema 1. Noţiuni de bază.

Sistemul informaţional
al unei unităţi
economice.
Planul lecţiei:
1. Noţiune de sistem. Caracteristici. Clasificarea sistemelor.
2. Conceptul de informaţie. Clasificarea informației.
Informaţia economică (IE), particularităţi. IE utilizată în
TAP.
3. Sistem economic. Componente.
4. Sistem informaţional. Definire, componente.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 1
 1.1. Noţiune de sistem
Definiţie (conform DEX): Ansamblu de elemente (principii,
reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un tot
organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire
teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un
domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică
să funcționeze potrivit scopului urmărit.
Definiţia 1:
Sistemul este o totalitate de elemente interdependente între ele
sau dependente de către un alt element.
Definiţia 2:
Sistemul este o totalitate de elemente interdependente care
formează un tot întreg pentru atingerea unui scop comun.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 2
 1.2. Caracteristicile sistemului

Din punct de vedere funcţional un sistem se

caracterizează prin:
1. Intrări;
2. Ieşiri;
3. Structură;
4. Stare.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 3
Intrările reprezintă influenţa mediului extern asupra
sistemului;
Ieşirile reprezintă influenţa sistemului asupra mediului
extern;
Structură este modul de organizare a sistemului pentru
ca acesta să-şi îndeplinească cât mai eficient
obiectivele;
Starea sistemului este gradul de organizare sau
dezorganizare a sistemului la un moment dat.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 4
 1.3. Tipologia sistemelor
Criterii de clasificare
a
sistemelor

Mod de
Origine Comportament
funcţionare

Naturale Deschise Deterministe

Probabilis
Artificiale Închise
tice
A. Sajin Sisteme informatice de
Figura 1.1. Criterii de clasificare a sistemelor
gestiune 5
I. Origine
Sisteme naturale – organismele vii
Sisteme artificiale – sunt create şi funcţionează doar
datorită activităţii umane
II. Mod de funcţionare
Sisteme închise – nu permit modificarea structurii
Sisteme deschise – permit modificarea structurii
II. Comportament
Sisteme deterministe – rezultatul activităţii cunoscut de la
bun început. Un sistem determinist este unul
previzibil, stabil şi complet cunoscut.
Sisteme probabilistice - rezultatul activităţii nu este
cunoscut de la bun început. Aceste sisteme depind de
careva intrări ce se pot schimba pe parcursul
activităţii sistemului.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 6
 1.4. Structura generală a sistemului

Din punct de vedere structural, un sistem este

reprezentat prin:

Intrări Prelucrări Ieşiri

Fig. 1. 2. Structura generală a sistemului

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 7
Intrările reprezintă resursele introduse în sistem din mediul extern,
acestea urmând a fi supuse unui proces de prelucrare
(transformare).

Prelucrările sau Procesul de transformare reprezintă

modificările pe care sistemul le produce asupra intrărilor astfel
încât să se atingă scopurile pentru care sistemul a fost creat.

Ieşirile reprezintă “produsele” sistemului, rezultatele procesului

de transformare a intrărilor, ele putând să corespundă într-o
măsură mai mare sau mai mică scopurilor sistemului.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 8
Orice sistem la rândul lui, este compus din mai multe
subsisteme interconectate. Se poate descompune un
sistem printr-o descompunere arborescentă, până la un
nivel suficient de adânc până la obţinerea unui șir de
sisteme simple, care nu mai pot fi divizate şi care pot fi
studiate cu uşurinţă.

Activitatea economică la toate nivelurile poate fi de

asemenea analizată pe bază sistemică. Economia
naţională sau economia mondială pot fi privite ca nişte
macrosisteme, formate din subsisteme din ce în ce mai
mici: ramuri ale economiei naţionale, subramuri, agenţi
economici etc.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 9
 2.1. Conceptul de informaţie.
Conceptul de informaţie reprezintă o noţiune de maximă
generalitate care semnifică o comunicare, o veste, o ştire, un
mesaj, un semnal etc. despre fapte, stări, obiecte, forme de
manifestare a realităţii care ne înconjoară.
Informaţia este baza oricărui proces comunicaţional, fiind indispensabilă
dezvoltării fiecărui individ şi menţinerii relaţiilor sociale, precum şi
activităţii de afaceri a oricărui agent economic.
Datele sunt simple fapte sau măsurători înregistrate în legătură cu un fenomen,
obiect, eveniment etc.
Data este forma de reprezentare a informaţiei prelucrate. Ea reprezintă
suportul formal al informaţiei, concretizat în cifre, litere, simboluri.
Datele pot fi de două categorii:
 date primare – culese special pentru scopul analizei sau rezultate
din activitatea curentă a firmei
 date secundare – date preexistente în diferite surse de stocare şi
utilizate la un moment dat pentru obţinerea unor informaţii.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 10
Conform DEX, cunoştinţele reprezintă totalitatea noțiunilor,
ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu
oarecare.
Cunoştinţele reprezintă o însumare a tuturor informaţiilor
dobândite într-un anumit domeniu, sau care se referă la un
anumit obiect. Ele sunt elementele abstracte şi individuale
despre obiectele şi domeniile lumii reale, însuşite şi /sau
dobândite.
Rolul informaţiilor în procesul de luare a deciziilor decurge
din doi factori pe care îi deţine informaţia:
Factorul regulator, care reiese din caracterul dinamic al
conducerii, fapt care necesită un schimb permanent de
informaţii;
Factorul catalizator, desfăşurarea unei activităţi fiind
determinată esenţial de calitatea informaţiilor primite.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 11
 Adevărata valoare a informaţiilor este dată de măsura în care acestea pot conduce la
îmbunătăţirea procesului decizional.
Utilitatea informaţiilor poate fi măsurată în funcţie de 4 caracteristici:
1. Relevanţa
2. Calitatea
3. Momentul de timp
4. Completitudinea
1. Relevanţa informaţiilor. Informaţiile sunt relevante dacă răspund necesităţilor
factorilor decizionali. Informaţiile relevante clarifică întrebările decidenţilor în diverse
situaţii cu care aceştia se confruntă.
2. Calitatea informaţiilor. Informaţiile de calitate dispun de acurateţe, validitate şi
încredere. Ele reprezintă o bună redare a realităţii, calitatea informaţiilor fiind un
aspect critic al activităților economice.
3. Actualitatea informaţiei. Economia este un domeniu dinamic în care
informaţiile care nu mai sunt de actualitate pot conduce la decizii inadecvate sau total
greşite.
4. Completitudinea informaţiei. Pentru luarea unor decizii corecte este nevoie ca
managerii să dispună de întreaga cantitate de informaţii necesară. Absenţa unor
informaţii relevante pentru procesul decizional poate conduce la decizii
A. Sajin eronate.
Sisteme informatice de
gestiune 12
Exemple
1. Un întreprinzător caută informaţii cu privire la preţul produselor de
mobilier pe o piaţă internaţională. Printre altele el află că preţurile la
aparatele electrocasnice sunt foarte scăzute într-o anumită ţară. Această
informaţie este irelevantă întrucât preţul electrocasnicelor nu făcea
obiectul cercetării sale.
2. Dacă în cadrul unei cercetări de marketing se ajunge la concluzia că
procentul celor care cumpără produsele unei firme poate lua valori între
25% şi 70%, informaţia are o calitate scăzută întrucât eroarea de
estimare a rezultatelor este foarte mare.
3. Un investitor la bursă află că săptămâna trecută s-a vândut pachetul
majoritar de acţiuni la o firmă importantă, ceea ce ar putea genera o
scădere a valorii acţiunilor acesteia la bursă. Această informaţie nu
mai este de actualitate întrucât preţul acţiunilor este posibil să fi scăzut
deja.
4. Un producător află că produsele similare cu ale sale se vând foarte
bine pe o piaţă internaţională, însă el nu cunoaşte faptul că pentru
respectivele produse taxele vamale au un nivel foarte ridicat. O astfel de
informaţie este incompletă.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 13
 2.2. Clasificarea informaţiilor
Criterii de clasificare a informaţiei
1. După suportul informaţiei
a. Informaţii orale – transmise prin viu grai între diferite persoane. Au un caracter
puternic informal deoarece sunt dificil de controlat, suferă de puternice distorsiuni în
procesul de transmitere de la o persoană la alta, lasă loc de interpretări etc.
b. Informaţii scrise – transmise sub formă de text, tabele, grafice imprimate pe suport
de hârtie. Acestea reprezentau principala formă de comunicare până la apariţia reţelelor
de calculatoare. Avantajul - pot fi uşor controlabile şi păstrate o lungă perioadă de timp.
Necesită proceduri clare de arhivare şi spaţiu mare de depozitare.
c. Informaţii audio - vizuale – reprezintă informaţii sonore şi imagini, înregistrate pe
suporturi magnetice. Au o capacitate de sugestie ridicată și permit înregistrarea
integrală a unor evenimente, discursuri, discuţii, fără a se produce o pierdere de
informaţie.
d. Informaţii digitale (electronice) – sunt procesate cu ajutorul calculatoarelor fiind
memorate ca o succesiune de valori binare, ordonate după un cod. Este posibilă
prezentarea informaţiei sub toate formele enunţate anterior (text, tabele, grafice,
informaţii sonore, imagini). Arhivarea documentelor şi regăsirea informaţiei în
arhive este foarte simplă şi rapidă. A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 14
2. După provenienţa informaţiilor
a. Informaţii din surse externe – sunt informaţii provenite din mediul
exterior firmei (clienţi, furnizori, organisme guvernamentale şi
neguvernamentale etc.). O mare parte dintre acestea sunt informaţii din
mediul legislativ, având un caracter obligatoriu.
b. Informaţii din surse interne – sunt generate în cadrul firmei,
reprezentând principalul rezultat al sistemului informatic al firmei. Acestea
reflectă întreaga activitate din cadrul firmei.

3. După destinaţie
a. Interne – sunt utilizate numai în cadrul firmei
b. Externe – reprezintă comunicări ale firmei către diferite organisme din
exteriorul acestora: mesaje publicitare, rapoarte contabile şi fiscale, raportări
statistice etc.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 15
4. După frecvenţa de apariţie
a. Informaţii permanente – sunt culese şi prelucrate sistematic, în timp real.
Date despre evoluţia stocurilor, stadiul producţiei neterminate, volumul
vânzărilor sunt înregistrate imediat ce au fost generate, informaţiile despre
aceste modificări fiind transmise automat către centrele de decizie.
b. Informaţii periodice – sunt transmise la anumite intervale de timp
dinainte stabilite. Cel mai elocvent exemplu este bilanţul contabil, ca
instrument de raportare obligatorie a situaţiei patrimoniale a firmei.
c. Informaţii ocazionale – obţinute ori de câte ori este nevoie, cu ocazia unor
evenimente, fără ca acestea să aibă un caracter sistematic.

5. După obligativitatea pentru adresant

a. Informaţii cu caracter imperativ – sunt emise de factorii de decizie,
respectarea lor fiind obligatorie pentru cei cărora li se adresează.
b. Informaţii cu caracter informativ – conţin date despre diferite
activităţi desfăşurate în cadrul firmei. Pe baza lor sunt elaborate deciziile
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 16
 2.3. Informaţia economică. Particularităţi.
In sistemele economice informația trebuie privită în legătură cu necesitatea de conducere,
de realizare a obiectivelor economice, a echilibrului sistemelor (funcționarea stabilă şi
optimă a sistemului economic într-un mediu social variabil).
In acest context informația economică (IE) se definește ca un mesaj/semnal care reflectă
starea unui sistem economic sau a mediului în care acesta funcționează, în scopul
fundamentării deciziilor economice.
IE este tratată ca un instrument de dirijare a economiei naţionale, a ramurilor ei şi altor
componente, inclusiv unităţile social-economice.
Particularităţile IE:
1.Este concomitent şi obiect al prelucrării şi rezultatul ei;
2.Nu poate fi dispersată de procesele economice pe care le descrie, astfel o anumită
informaţie economică este legată şi caracterizează un anumit proces economic pentru o
unitate concretă într-o anumită perioadă de timp;
3.Forma de prezentare este de obicei numerică sau sub formă de caractere, cu toate că în
ultimii anii poate fi prezentată şi sub formă de imagini şi sunet;
4.Operaţiile predominante care se efectuează asupra informaţiei economice sunt cele
aritmetice şi logice, deoarece natura IE este preponderent numerică;
5.Rezultatele prelucrării IE sunt reprezentate de obicei sub formă de documente
percepute uşor de către om;
6.IE, atât cea iniţială, cât şi care este prelucrată au volume considerabile.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 17
 3.1. Sistem economic. Definire.
Noţiunea de sistem economic desemnează un ansamblu de elemente interdependente, prin
intermediul cărora se realizează obiectul de activitate al unei entități economice .

Sistemele economice au careva particularităţi, care le deosebesc de alte tipuri de sisteme:

 Existenţa unor componente separabile pentru care pot fi stabilite scopuri funcţionale
distincte, dar care sunt subordonate scopului întregului sistem;

 Existenţa unor legături funcţionale interioare, tehnico – economice (materiale,

informaţionale, financiare, etc. ) între diferitele componente ale sistemului, precum şi a
unor legături cu mediul extern (cu alte sisteme);

 Prezenţa în sistem a nor resurse, cum ar fi oamenii, echipamentelor, materialelor, prin

care se asigură funcţionarea sistemului.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 18
 3.2. Sistem economic. Componente.
Conform structurii organizatorice şi funcţionale un sistem economic
complex este compus din trei componente:
Subsistemul de conducere;
Subsistemul executiv sau de execuţie;
Subsistemul informaţional.
Subsistemul de conducere este format din factorii de decizie însărcinaţi cu
buna funcţionare a sistemului economic, coordonarea şi controlul
activităţilor astfel încât să fie realizate obiectivele stabilite.
Subsistemul executiv sau de execuţie este format din totalitatea structurilor
organizatorice şi procedurilor de procesare a resurselor materiale,
financiare, umane, informaţionale, prin care se realizează efectiv ieşirile
sistemului economic (bunuri, servicii).
Subsistemul informaţional (SIF) reprezintă o legătură între subsistemul de
conducere, subsistemul executiv şi mediul extern, asigurând culegerea
datelor, prelucrarea şi transformarea acestora în informaţii, crearea
fluxurilor şi circuitelor informaţionale transmiterea deciziilor, etc.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 19
 4.1. Sistem informaţional. Definire.

Sistemele informaţionale au existat, într-o formă sau alta, la toate

treptele dezvoltării societăţii omeneşti, informarea constituind o
condiţie fundamentală de realizare a oricărui proces de
conducere.
Un sistem informaţional reprezintă un ansamblu complex, alcătuit
din oameni, echipamente, programe, proceduri şi activităţi
practice desfăşurate în compartimentele întreprinderii, prin
intermediul cărora se elaborează şi se folosesc informaţiile.
Altfel spus, sistemul informaţional este o componentă a unui sistem
economic care elaborează sau procură informaţiile, le transformă
într-o formă acceptabilă de a fi utilizate la orice treaptă a
conducerii, transmite şi prelucrează deciziile, urmăreşte efectele
acestora, atât în timpul execuţiei, cât şi după finalizarea acestora.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 20
Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe
utilizate în cadrul organizaţiei, precum şi datele care stau la baza obţinerii lor,
procedurile de obţinere şi de difuzare a informaţiilor, personalul implicat în
culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

Sistemul informaţional are două componente:

◦ componenta pentru stocarea (memorarea) informaţiilor;
◦ componenta pentru prelucrarea informaţiilor.

Funcţiile unui sistem informaţional sunt:

◦ să colecteze informaţii din sistemele operaţional şi decizional precum şi
informaţiile ce provin din mediul extern;
◦ să prelucreze informaţiile la cererea sistemelor operaţional şi decizional;
◦ să memoreze informaţiile colectate precum şi informaţiile rezultate din
prelucrare;
◦ să asigure accesul la memorie în vederea comunicării informaţiilor
stocate. A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 21
Definiţie:
SIF poate fi definit ca ansamblul datelor,
informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor
informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de
tratare a informaţiilor menite să contribuie la
stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei.
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 22
Prin intermediul SIF se asigură o legătură
permanentă între subsistemul de conducere şi cel
de execuţie în ambele direcţii ale conducerii: de
sus în jos şi de jos în sus.
SIF prelucrează şi transmite deciziile de la sistemul
de conducere la cel executiv şi înregistrează,
prelucrează şi transmite informaţiile despre
starea şi dinamica sistemului condus de la el spre
sistemul de conducere.
Structura unui sistem economic complex poate fi
reprezentată în felul următor (figura 1.3.).

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 23
 Sistem de conducere

Obiective Raportări

Informaţii Decizii
Sistem informaţional

Informaţii Decizii

Resurse Bunuri, servicii

Sistem de execuţie

Fig. 1.3. Structura unui sistem economic A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 24
 4.2. SIF. Componente.
Conform definiţiei, SIF este alcătuit din şase
componente:
 Date
 Informaţii
 Circuite informaţionale
 Fluxuri informaţionale
 Proceduri informaţionale
 Mijloace de tratare a informaţiilor

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 25
Datele şi informaţiile reprezintă componentele primare ale SIF, organic
interdependente, de acea ele sunt abordate împreună.
Potrivit opiniilor specialiştilor, data reprezintă descrierea cifrică sau letrică a
unor acţiuni, procese, fapte, fenomene, referitoare la organizaţie sau la
procese din afara ei, care se referă la managementul acesteia.

Unele date prelucrate au caracter de informaţii.

Din punct de vedere al managementului, prin informaţie desemnăm acele date

care aduc adresantului un spor de cunoaştere privind direct şi indirect
organizaţia respectivă, ce îi furnizează elemente noi, utilizabile în
realizarea sarcinilor organizaţiei respective[3].

Partea preponderentă a informaţiilor din cadrul SIF sunt informaţiile

economice.

Unele informaţii au un conţinut decizional, luând forma unor decizii.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 26
Utilizarea informaţiilor în procesele decizionale şi de execuţie a unităţilor
social-economice implică ajungerea lor la adresat sau la beneficiarul de
informaţii, adică este necesar un circuit informaţional.

Prin circuit informaţional desemnăm drumul (traseul) pe care îl parcurge o

informaţie sau o categorie de informaţii între emiţător şi destinatar.
Circuitul informaţional poate fi caracterizat prin anumite caracteristici:
 Lungime
 Viteză de deplasare
 Fiabilitate
 Cost
De menţionat, că anume lungimea circuitelor informaţionale şi debitul lor
(cantitatea de informaţii ce poate fi transportată într-o unitate de timp
prin circuit informaţional) determină gradul de funcţionalitate şi
eficacitate a SIF.

Caracteristica organizaţiilor moderne este folosirea într-o proporţie din ce în ce

mai mare a circuitelor informaţionale electronice, bazate pe calculatoare
şi telecomunicaţii.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 27
Fluxurile informaţionale reprezintă informaţia sau categoria de informaţii care este
vehiculată între emiţător şi destinatar pe circuitul informaţional.
Clasificare fluxuri informaţionale:
1. După locaţie:
 Interne (vehiculează informaţii doar în cadrul USE)
 Externe (vehiculează informaţii între USE şi mediul extern)
Exemplu:
Flux informaţional intern

Bucătărie Depozit Bar

Flux informaţional extern

Primăria
Chișinău

Primăria sector Primăria sector Primăria sector Primăria sector

Cecana Buiucani Râșcani Centru

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 28
2. Direcţia de vehiculare:
 Orizontale (se stabilesc între posturi şi compartimente situate
pe acelaşi nivel ierarhic);
 Verticale (se stabilesc între posturi sau compartimente situate
pe niveluri ierarhice diferite, între care există relaţii de
subordonare nemijlocită);
 Oblice (se stabilesc între posturi sau compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite, între care nu există relaţii de
subordonare nemijlocită).
Exemple:

Flux informaţional intern orizontal

Depozitul 1 Depozitul 2

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 29
 Flux informaţional extern vertical

Primăria
Chișinău

Restaurant Cafenea
Bar Alfa
Noroc Albișoara

Flux informaţional extern oblic

VictoriaBank

BNS ASEM

Inspectoratul Fiscal
de Stat

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 30
3. După frecvenţa producerii:

 Periodice (se repetă la anumite intervale (trimestru, lună, etc.)

 Ocazionale (se stabilesc cu o frecvenţă aleatoare)

Exemplu:
Flux periodic - Transmiterea săptămânală a datelor privind volumul
producţiei din secţii la inginerul şef

Flux ocazional - Transmiterea informaţiei managerului general despre

blocarea contului la bancă

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 31
Prin proceduri informaţionale desemnăm ansamblul
elementelor prin care se stabilesc:

modalităţile de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare

şi arhivare a unei categorii de informaţii,
cu precizarea operaţiilor de efectuat şi a succesiunii lor,
a suporturilor, formulelor, modelelor şi mijloacelor de tratare a
informaţiilor folosite.

Procedurile informaţionale din organizaţiile moderne prezintă un

set de caracteristici prezentate în figura 1.4.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 32
 Caracteristici

Economice
Detaliate 1 6

Sofisticate 2 5 Operaţionale

Formalizate 3 4 Informatizate

Fig. 1.4. Caracteristicile procedurilor informaţionale moderne

A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 33
Mijloace de tratare a informaţiilor sunt în cadrul SIF, mijloacele
de culegere, înregistrare, transmitere şi prelucrare a
informaţiilor sau reprezintă suportul său tehnic.
Numărul, structura şi performanţele tehnice şi funcţionale ale
mijloacelor de tratare a informaţiilor condiţionează într-o
măsură apreciabilă performanţele SIF.
Caracteristic perioadei de faţă este utilizarea unei game largi de
mijloace de tratare a informaţiilor, care se împart în trei
categorii:
 Mijloace manuale (instrumente clasice (stilou, pix, creion),
maşină de calcul manual);
 Mijloace mecanizate (echipamente mecanografice (maşină
cu cartele perforate, maşini de casă, maşină de dactilografiat)
– pe cale de dispariţie;
 Mijloace automatizate (PC, servere).

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 34
SIF asigură gestiunea tuturor informaţiilor din cadrul unui
sistem economic, folosind toate mijloacele de care
dispune.
În funcţionarea unui SIF conţinutul şi calitatea informaţiilor
poate fi afectată de o serie de erori şi anume:
 Filtrajul – modificarea intenţionată a informaţiei, înainte ca
ea să ajungă la destinaţie;
 Distorsiunea - modificarea neintenţionată a conţinutului
informaţiilor pe parcursul circuitelor informaţionale;
 Redundanţa – înregistrarea repetată a unora şi aceloraşi
informaţii sau a unor informaţii cu caracter asemănător;
 Supraîncărcarea canalelor de informaţii, volumul prea
mare de informaţii care este transmis nu pentru nivelul
respectiv de conducere.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 35
Cel mai bun restaurant din lume în 2016
Osteria Francescana, localul din Modena
deţinut de maestrul bucătar italian Massimo
Bottura, a fost desemnat cel mai bun
restaurant din lume pe 2018 de influenta
publicaţie de profil britanică Restaurant.
Aceasta este a doua oară când Osteria
Francescana obţine acest titlu, prima dată
fiind desemnat cel mai bun restaurant în
2016.

Anul trecut, acest titlu a fost câştigat de Eleven Madison Park din New York.
Anul acesta, revista Restaurant a organizat gala 50 Best Restaurants în Bilbao, oraş celebru
pentru gastronomia avangardistă.
Restaurantul spaniol El Celler de Can Roca, din Girona, câştigător în 2013 şi 2015, a ocupat
locul al doilea în topul de anul acesta, podiumul fiind completat de Mirazur, din sudul Franţei.
Publicaţia Restaurant a lansat acest top în 2002, iar premiile sale au devenit la fel de râvnite în
domeniu ca stelele Michelin, deşi metodologia după care sunt selectate localurile nu este foarte
clară, motiv de critici.

A. Sajin Sisteme informatice de

gestiune 36
A. Sajin Sisteme informatice de
gestiune 37