SISTEMUL RESPIRATOR

Organismul are nevoie de energie pentru desfasurarea tuturor activitatilor fizice,

intelectuale, fiziologice. Energia rezulta din oxidarea substantelor organice la nivelul celulelor. In
urma proceselor de oxido-reducere rezulta CO2 care este eliminat.

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre aerul

atmosferic si organism formeaza sistemul respirator.

Plamanii sunt organe perechi in care au loc schimbul de gaze dintre aer si sange. Sunt
situati in cavitatea toracica, deasupra diafragmei, de o parte si alta a diafragmei, de o parte si alta a
mediastinului, fiecare plaman fiind invelit in cate o seroasa pleurala.

Cei doi plamani au forma unor saci conici asezati cu varful in jos si baza in sus.

Fig. 29. Pulmonul drept si stang

 Culoarea plamanilor difera cu varsta. La copil este roz – pala, la adult alb – cenusie, iar la
fumatori este cenusie cu pete negre.

Plamanul drept la adult are circa 700 g, iar cel stang are circa 600 g.

In alcatuirea plamanului intra parenchimul pulmonar, acoperit la suprafata de pleura

viscerala. Parenchimul este format din tesut fibroelastic de cuprinde arborele bronsic. La nivelul lui
au loc schimburile de gaze dintre aer si sange, iar arborele bronsic conduce aerul din mediul extern
in parenchim si inapoi in mediul extern.

Parenchimul pulmonar este impartit prin santuri in lobi. Plamanul drept are trei
lobi:superior, mijlociu si inferior, iar plamanul stang are doi lobi: superior si inferior.

Fiecare lob este impartit la randul sau in segmente. Plamanul drept are 10 segmente, iar cel
stang 9 segmente. Fiecare segment este format din lobuli. Acestia au forma de piramide asezate cu
baza catre suprafata plamanilor, unde formeaza contururi poligonale. Intre lobuli si in interiorul lor
se gaseste tesut conjunctiv elastic, care confera plamanilor o mare elasticitate necesara
functionarii.

Lobulul pulmonar incepe cu o bronhiola intralobulara care se ramifica si formeaza in final

bronhiole respiratorii; acestea se termina cu acinii pulmonari.

Fig. 30. Lobul pulmonar

 Un acin incepe cu mica dilatare a bronhiolelor respiratorii numita vestibul. De la vestibul
pornesc 3 – 5 canale alveolare care se termina in cavitati spatioase inchise numite saci alveolari.

Fig. 31. Acin pulmonar

Peretii canalelor alveolare si ai sacilor alveolari sunt formati din alveole pulmonare. O
alveola are forma de cupa si reprezinta unitatea anatomo – functionala a plamanului. Are peretele
format dintr-un epiteliu alveolar unistratificat alcatuit din celule mari si mici inconjurat de o retea
de fibre elastice si de reticulina in ochiurile careia se gasesc numeroase capilare. Suprafata
alveolelor din cei doi plamani ajunge la 160 m2.

Pleura – inveleste la exterior plamanii. Aceasta are forma unui sac cu pereti dubli: un
perete extern numit pleura parietala care adera la coaste, diafragma si mediastin si un perete
intern numit pleura viscerala, care adera la parenchimul pulmonar, patrunzand si in fisuri. Intre cei
doi pereti se gaseste o cavitate pleurala care contine o cantitate infima de lichid pleural. Acesta are
rolul de a permite alunecarea plamanilor pe peretele cavitatii toracice in timpul miscarilor
respiratorii.

VASCULARIZATIA PLAMANILOR

Vascularizatia plamanilor este de doua feluri: o vascularizatie functionala care asigura

schimburile de gaze si o vascularizatie nutritiva, care hraneste si oxigeneaza plamanii.

Vascularizatia functionala este realizata de artera pulmonara si venele pulmonare ce se

ramifica la fel ca si bronhiile, cu care merg paralel.

Vascularizatia nutritiva cuprinde arterele si venele bronsice care se ramifica ca si bronsiile de

care se lipesc si pe care le iriga pana la nivelul bronhiolelor intralobulare.

INERVATIA PLAMANILOR

Este asigurata de fibre efectoare simpatice si parasimpatice, precum si de fibre senzitive;

fibrele nervoase cu origine in plexurile pulmonare situate la nivelul hilului pulmonar, urmeaza
traiectul sistemului vascular, in tot lungul arborelui traheo – bronhic. Ultimele ramuri nervoase
ajung in septurile interalveolare si in peretele alveolar.

Fibrele efectoare simpatice isi au originea in segmentele T2 – T5 ale maduvei spinarii, iar
inervatia parasimpatica este asigurata de ramuri ale nervului X. Stimularea simpaticului produce
bronhodilatatie, iar a parasimpaticului bronhoconstrictie.

Inervatia senzitiva porneste din zona reflexogena alveolara.

MECANICA RESPIRATIEI

Schimbul de gaze de la nivelul plamanilor se realizeaza prin succesiunea ritmica a doua procese:
inspiratia si expiratia.
Inspiratia – este un proces activ realizat cu ajutorul muschilor respiratori care se contracta.
Plamanii se dilata pasiv si presiunea aerului pulmonar devine mai mica decat presiunea
atmosferica, iar aerul patrunde in plamani.

Expiratia – este un proces pasiv, muschii respiratori se relaxeaza, toracele revine la dimensiunile
sale de repaus, presiunea din interiorul plamanilor creste, iar aerul alveolar este expulzat in
exterior.

Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16 respiratii/minut la barbat si 18

respiratii /minut la femei.

Respiratia celulara – tisulara

La nivelul capilarelor O2 trece din sange in tesuturi si CO2 trece din tesuturi in sange prin
intermediul lichidului interstitial.