- Capitolul 9 – Doamnele „Razboiului celor doua roze al Moldovei” (1432 – 1457)

Imaginile de pe stema Moldovei sunt: un cap de bour, privit frontal, care ocupa cel mai mare
spatiu al blazonului, in partea de sus, intre coarnele bourului este simbolizat soarele, respectiv
puterea; in partea stanga este un trandafir (roza) simbolizand credinta, iar in dreapta, luna in faza
de crai nou, reprezentant ciclul vietii si renasterea.
Istoricul Stefan S.Gorovei a comparat perioada de decadere a Moldovei dintre anii 1432-1457,
prin virtutea conducatorilor ei, cu perioada anilor 1455-1485 din Anglia, cand Casa de Lancaster si
Casa de York, descendente ale Casei Plantagenet au purta un razboi civil, pentru succesiune, timp
de 30 de ani numit “Războiul celor Două Roze”.
Cauzele conflictului civil din Anglia sunt mult asemanatoare si apropiate cu cele din Moldova, cu
o singura diferenta, in Moldova se vor confrunta fii aceluiasi Domnitor ! In Tara Moldovei s-a purtat
un razboi civil, cu consecintele lui ulterioare, timp de 25 de ani, intre fii si nepotii lui Alexandru cel
Bun si fii acestuia rezultati din relatii extra-conjugale. Luptele de succesiune din Moldova sau purtat
tot sub semnul rozei moldovenesti intre urmasii legitimi ai domnitorului Moldovei, Alexandru cel
Bun, si “copii din flori” ai acestuia !

Marina Holszanska si Ilias (1432-1443)

Ilias care s-a casatorit cu Marina Holszanska, sora Sofiei Holszanska sotia regelui Poloniei,
Vladislav II Iagello (1386-1434) a fost fiul lui Alexandru cel Bun si al Neacsai si unchiul lui Stefan cel
Mare si Vlad Tepes. In acelasi timp i-a fost si socru lui Vlad prin casatoria acestuia cu fiica sa
Anastasia Maria Holszanska. Ilias a fost asociat la domnia Moldovei de catre tatal sau Alexandru,
inca din anul 1414 (avea 5 ani, fiind nascut la 20 iulie 1409).
In anul 1420 intr-o vizita facuta la Vilna, la curtea marelui cneaz al Lituaniei, Vytautas-Witold
(c. 1350 – 1430) o cunoaste pe Sonka (crestinata ulterior cu numele de Sofia) nepoata acestuia.
Copilul Ilias se va indragosti de Sofia care in acel an avea 15 ani. Sofia se va casatori insa in anul 1422
cu Vladislav Jagello, regele Poloniei care avea in jur de 60 de ani. Prietenia intre Ilias si Sofia va
ramane si peste timp, regina Poloniei devenind protectoarea lui si a familiei sale.
La 16 ani Ilias se va casatorit insa cu Marina Holszanska, sora Sofiei, la Suceava, la 28
octombrie 1428. Ilias a avut cu Marina, doi fii Roman II si Alexandru II
Din momentul inscaunarii sale, Ilias, se va confrunta cu fratele sau vitreg Stefan al II-lea, legat
de succesiune la tron, chiar daca el era la acel timp, singurul fiu legitim a lui Alexandru cel Bun. Sătul
de intrigile Stancăi, mama lui Stefan al II-lea, Ilias va pune sa fie omorata prin inecare. Pentru a-si
salva viata, mai mult ca sigur amenintata, Stefan va fugi in Tara Romaneasca la Alexandru I Aldea
(1431-1436), fiul lui Mircea cel Batran.
“ Oricum, o dată cu refugierea lui Ştefan în Ţara Românească, după 15 iunie 1433, în
Moldova începe un lung şir de lupte pentru domnie, care a durat nu mai puţin de un sfert de veac,
între numeroşii fii şi nepoţi ai lui Alexandru cel Bun, comparat cu Războiul celor două roze din Anglia
aceluiaşi secol, atribuindu- se perioadei caracterul de „tragedie shakespeariană" (Ştefan S. Gorovei).
In septembrie 1433, sprijinit de catre Alexandru I Aldea, Stefan II se va intoarce in Moldova,
si in urma bataliei de la Loloni, il va alunga pe fratele sau.
Ilias impreuna cu sotia Marina si cei doi fii, Roman de 6 ani si Alexandru de 5 ani se vor
refugia in Polonia, cerand sprijinul cumnatului lor Vladislav Jagello. Cu toate ca Vladislav inclina spre
ajutorarea cumnatului sau, magnatii polonezi au considerat ca era mai bine sa-l sustina pe Stefan al
II-lea. Ilias a incercat sa fuga la sfarsitul anului 1433 din Polonia dar a fost capturat si inchis cu
intreaga sa familie la Sieradz in grija Voievodului de Sandomir.
Ilias v-a evada, in anul 1434, si de la Sieradz, avand un nou conflict militar cu fratele sau
vitreg, fara rezultat.
“Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, după Paşti (28 martie 1434), bătrânul Vladislav Jagiello
se îndreaptă spre ţinutul Halici, unde ar fi trebuit să vină Ştefan II, pentru depunerea omagiului.
Lângă Grodek, pe la 23 aprilie se îmbolnăveşte, răcind noaptea în pădure unde ascultase cântecul
mierlei, şi la 15 mai,pe când se afla la masă cu solii domnului Moldovei, care veniseră pentru a afla
data stabilită pentru omagiu, paralizează, murind la 31 mai 1434” (Constantin Rezachevici)
Odata cu moartea lui Vladislav Jagello, rolul cel mai important in repunerea pe tronului
Moldovei a lui Ilias, ii revine Sofiei Holszanska, cumnata sa, Regina Poloniei, in varsta de 30 de ani.
Dupa indelungate conflicte militare cu fratele sau, Stefan al II-lea, se va inscauna pe tronul Moldovei.
Urmează o perioada de 8 ani in care Ilias si fratele sau Stefan II, vor conduce Moldova, sub forma
unui dualism voievodal. In anul 1443 conflictele dintre cei doi frati vor vor agrava, Ilias fiind capturat
de fratele sau Stefan al II-lea si orbit (29 mai 1444).
Doamna Marina care suferise toate necazurile in timpul vietii ei de Domna a Moldovei, in
timpul refugiului si prizonieratului din Polonia si a conflictelor avute de sotul ei cu Stefan al II-lea, va
reusi sa-si duca sotul orb la Colomeea, in Pocutia sub protectia starostelui Podoliei, Didrih Buczacki.
Ilias, fiul lui Alexandru ce Bun, a murit in anul 1448, la varsta de 39 de ani.
Dar suferintele Doamnei Marina abia vor incepe.

Bastardul, Stefan al II-lea, Domn al Tarii Moldovei intre anii, cca.1434-1447

Stefan al II-lea a fost fiul lui Alexandru ce Bun si al amantei acestuia Stanca. Inca din
momentul inscaunarii lui Ilias, fiul legitim a lui Alexandru cel Bun, Stefan al II-lea a incercat sa uzurpe
tronul Moldovei.
Dupa eliminarea fratelui sau Ilias, Stefan al II-lea, in anul 1443 si-a luat asociat la scaunul
Moldovei pe un alt frate vitreg, Petru al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun si al Marinei, ultima sa
nevasta. Stefan, dupa opiniile unor istorici, ar fi fost casatorit cu o fiica a lui Alexandru I Aldea,
domnul Tarii Romanesti intre anii 1431-1436, cel care i-a oferit sprijin in lupta sa contra lui Ilias.
 „Roman vodă, ficiorul lui Iliaş vodă, neputându răbda atâta nedumnezeire a unchi-său, s-au
vorovitu cu o samă din curtea domnească şi au prinsu pre unchi-său, pre Ştefan vodă, şi i-au tăiatu
capul şi s-au apucatu Roman de domnie, leatul 6956" (Grigore Ureche)

Doamna, Marina Holszanska si fiul ei Roman al II-lea (1447-1448)

Roman al II-lea (n.1427-d.1448) a fost fiul Marinei Holszanska si a lui Ilias, fiul lui Alexandru
cel Bun, fiind nepotul Reginei Poloniei, Sofia Holszanska
Roman avand sprijinul armat a varului sau primar, Cazimir al IV-lea Jagello, rege al Poloniei
intre anii 1440-1492, a intrat in Moldova si la infrant pe unchiul sau Stefan al II-lea, decapitandu-l in
ziua de 13 iulie 1447. Prin acest act, Roman al II-lea, considera ca facuse dreptate tatalui sau orbit
de catre unchiul sau.
“Iată-l pe Roman, la varsta de 21 de ani, războinic ostaş, răzbunător asasin. Domn ! Iat-o pe
Doamna văduvă Marina întoarsă la căminul ei, răzbunată în sfârşit de schingiuirea şi de omorul
bietului ei soţ. Şi de acum vor curge lapte şi miere, dacă... dacă n-ar fi, dacă şi poate.” (C.Gane)
Roman insa va intra in conflict cu un alt unchi al sau Petru al II-lea, pretendent la scaunul
Moldovei inca de pe vremea lui Stefan al II-lea. Roman al II-lea nu va supravietui mult in scaunul
Moldovei, fiind otravit prin grija lui Petru al II-lea, la numai 21 de ani.
Este greu de imaginat suferinta Marinei, fosta Doamna a Moldovei care dupa ce-si pierduse
sotul de tanara sa asiste la inmormantarea fiului ei mai mare, care murise la numai 21 de ani !
Singura ei speranta si sprijin ramasase doar Alexandrel, fiul cel mai mic.

Elena Huniade si Petru al II-lea (cca. 1444-1449)

Petru al II-lea a fost fiul lui Alexandru cel Bun si al Marinei, ultima lui sotie, nascut in anul
1422. A fost asociat la scaunul Moldovei, intre anii 1443-1445 prin grija fratelui sau vitreg, Stefan al
II-lea. Petru al II-lea, constient de faptul ca era fiu defapt legitim a lui Alexandru cel Bun, va incerca
detronarea fratelui sau, Stefan al II-lea care era nelegitim. Astfel ca in anul 1445 se va refugia in
Transilvania solicitand ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Pentru intarirea aliantei dintre el si
Voievodul Transilvaniei, Petru va lua in casatorie pe o sora a lui Iancu de Hunedoara, Elena (Ileana).
Istoricii maghiari si romani iau in deradere aceasta casatorie, considerand ca sora lui Iancu ar fi avut,
la aceea vreme 50 de ani, iar pretendentul Moldovei, 23 de ani ! Aceasta supozitie trebuie ignorata
insa, deoarece surorile lui Iancu, nascut la 1405/1407, sau nascut ulterior, el fiind cel mai varstnic
descendent. Astfel ca domnita care a devenit sotia lui Petru al II-lea, putea avea varsta, de spre, 35
de ani, intr-adevar fiind mai in varsta decat pretendentul la tronul Moldovei, dar nu 50 de ani, cum
ironizeaza istoricii timpului.
Doamna Elena (Ileana) va supravietui sotului ei fiind mentionata in pomelnicul mănăstirii
Probota, având cu ea şi un fiu, care mai era în viaţă la 1504. (Ştefan S. Gorovei, Muşatinii, p. 56).
Nici cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, Petru nu v-a reusi sa-l inlature pe Stefan al II-lea.
 Dupa moartea acestuia, 1447, Petru al II-lea se va confrunta cu nepotul sau, Roman al II-lea,
reusindu-l sa-l suprime pe acesta prin otravire in anul 1448.
Nici zilele lui Petru al II-lea nu vor fi nenumarate, acesta decedand, in mod misterios, in scurt
timp dupa moartea lui Roman al II-lea, in anul 1449.
A fost la mijloc influenta Marinei Holszanska, sau doar al destinului, dar Domnul Tarii
Moldovei, Petru al II-lea, cumnatul ei, a murit la varsta de doar 27 de ani !

Doamna, Marina Holszanska si fiul ei, Alexandru al II-lea (cca. 1449-1455)

Dupa moartea lui Petru al II-lea, cumnatul acestuia, Iancu de Hunedoara, va trimite in
Moldova, un corp de oaste condus de comandantul de origine croata, Csupor de Monoszló, pentru
asigurarea securitatii si sigurantei sorei sale, Doamna a Moldovei. Csupor de Monoszló a guvernat,
in numele lui Iancu de Hunedoara, Moldova cateva luni, aproximativ octombrie 1448 – februarie
1449, ramanand in istoria Moldovei sub numele de Ciubar Voda !
Interesant este faptul ca si la ora actuala, istoricii romani au cunostiinte foarte vagi despre
el, considerandu-l pur si simplu din “ neamul lui Alexandru cel Bun” !?
La inceputul anului 1449, Alexandrel, fiul Marinei Holszanska si a lui Ilias, avandu-i protectori
pe Sofia Holszanska, regina mama a Poloniei si a fiului acesteia, Cazimir al IV-lea Jagello, rege al
Poloniei, varul lui Alexandrel, s-a inscaunat ca Domn al Moldovei pentru prima data.
Va mai avea doua domnii intre anii 1452-1454 si 1455, fiind contestat si detronat, succesiv,
de catre cei doi unchi de ai sai, Bogdan al II-lea si Petru Aron.
Alexandru al II-lea a murit la varsta de 27 de ani, in anul 1455, la 26 august la Cetatea Alba,
in urma bataliei pierduta in fata lui Petru Aron la Mohile (n.n., nu stim locatia?). Dupa batalia de la
Mohile, Alexandru s-a retras la Cetatea Alba la ruda sa, Stanciul cel Mare, nepotul sotiei sale
Anastasia. Aferent de moartea lui Alexandru, sunt doua ipoteze, fie ca a fost otravit de Petru Aron,
fie afirmatiei cronicarului polonez Jan Długosz, otravit de catre boierii moldoveni care sustineau ca
Alexandru, le necinstise sotiile si fiicele, fiind desfranat si avand darul betiei.
Marina Holszanska, dupa moartea fiului ei mai tanar, Alexandru, pentru care sperase un
destin mai putin crud, dupa ce trecuse peste moartea sotului ei, Ilias, si a fiului ei mai mare, Roman,
a murit, in anul 1456, de “inima rea” vazandu-si sotul si mai ales copii morti, inaintea sa !

Oltea si Bogdan al II-lea (1449-1451)

Bogdan al II-lea (n. 1409 — d. 1451) a fost fiul lui Alexandru cel Bun si al Stancai, amanta
acestuia, sau cum se spunea in acele vremuri, tiitoare ! Unii istorici sustin ca Bogdan al II-lea ar fi
fost fiul lui Bogdan Jupânul, fratele lui Alexandru cel Bun, dar fara sustinere documentara. Nu stim
daca Bogdan al II-lea a fost casatorit, dar din relatia lui cu o femeie dintr-o familie modesta ca origini,
pe nume Oltea l-a avut fiu pe Stefan cel Mare.
In anul 1449, la 12 octombrie, urmare a bataliei de la Tămăşani, langa Roman, il infrange pe
nepotul sau Alexandru al II+lea, inscaunandu-se Domn al Moldovei. In batalia purtata cu Alexandru,
Bogdan al II+lea a avut sprijinul militar a lui Iancu de Hunedoara, Regentul Ungariei, care dorea
slabirea dominatiei polonezilor in Moldova.
La 6 septembrie 1450, Bogdan al II-lea se va confrunta din nou cu Alexandru al II-lea, sprijinit
de polonezi in batalia de la Crasna, langa Vaslui. Armata poloneza venita in ajutorul lui Alexandru s-
a confruntat cu hartuierea permanenta a ostilor lui Bogdan fiind infranta la Crasna in urma unei
batalii deosebit de sangeroase, in urma careia majoritate a comandantilor polonezi au pierit.
Bogdan al II-lea a fost secondat in batalia de la Crasna de catre fiul sau, Stefan, care avea 17 ani, si
care va folosi tehnica militara a tatalui sau in timpul razboaielor ulterioare purtate impotriva
maghiarilor si a turcilor, victorii care ii vor aduce renumele de “Stefan cel Mare” !
Bogdan al II-lea v-a pierde insa scaunul Moldovei si viata sa, urmare intelegerii facute de
catre nepotul sau Alexandru al II-lea, si fratele sau vitreg, Petru Aron, care: „alegând momentul când
Bogdan, chemat la ţară, la un unchi de frate al aceluiaşi Petru, era ameţit de vin, într-o noapte urâtă,
venind numai cu 100 de moldoveni, înşelă străjile lui Bogdan şi, capturându-l, îi tăie capul - în zorii
zilei de vineri 15 octombrie 1451" (Constantin Rezachevici)
Dupa asasinarea lui Bogdan al II-lea, la o nunta in Reuseni de catre Petru Aron, Oltea
impreuna cu copii ei, intre care si Stefan cel Mare, insotiti si de Vlad Tepes, care cautase sprijinul lui
Bogdan, au traversat muntii Carpati, refugiindu-se in Transilvania, la curtea lui Iancu de Hunedoara.

Petru Aron (cca.1551 – 1557, cu intreruperi)

Dupa parere celor mai multi istorici, Aron, care sa auto-numit Petru in documentele
cancelariei moldave, a fost fiul lui Alexandru cel Bun si a-l unei tiitoare al acestuia. Dupa alti istorici,
Petru Aron ar fi fost un aventurier armean pe nume, Aron Harnazan. Intr-un singur document emis
la 1 martie 1456, Petru se numeste pe el fiul „părintelui nostru, sfântrăposatul Alexan<dru>
voievod" (D.R.H., A, II.) Cronicarul polonez Jan Długosz (n.1415-d.1480), care a trait in acele vremuri,
a scris despre Aron ca ar fi un oarecare Petru care se pretindea a fi fiul lui Alexandru cel Bun.
Dupa uciderea lui Bogdan al II-lea, Petru Aron va imparti scaunul Moldovei pentru o perioada
scurta de timp. In primavara anul 1452, Alexandru al II-lea sprijinit de polonezi il va ataca pe Petru
Aron, obligandu-l sa se refugieze in Transilvania.Petru Aron se va intoarce in Moldova cu sprijin
militar asigurat de Iancu de Hunedoara, alungandu-l pe Alexandru al II-lea. Cei doi fost aliati, deveniti
dusmani vor domni succesiv, alungandu-se unul pe altul:
 Petru Aron - 15 octombrie 1451 - a. 24 februarie 1452
 Alexăndru al II-lea - a. 24 februarie 1452 - 22 august 1454
 Petru Aron - a. 25 august 1454 - între 8 decembrie și 8 februarie 1455
 Alexăndru al II-lea - a. 8 februarie 1455 - 25 martie 1455
 Petru Aron - 25 martie 1455 - 12 aprilie 1457
Dupa moartea lui Alexandru al II-lea, Petru Aron va ramane pentru doi ani domn al
Moldovei.
 La inceputul lunii aprilie 1457, Stefan, fiul lui Bogdan al II-lea va patrunde din Muntenia in
Moldova avand sprijinul armat a lui Iancu de Hunedoara si al varului sau Vlad Tepes, la acea vreme
Domn al Tarii Romanesti (circa 6.000 de calareti). Batalia decisiva a avut loc la 12 aprilie 1457 in
apropierea satului Doljeşti (Dolheşti), lângă vărsarea Şomuzului Mocirlos, în râul Şiret. Conform
legendei, Petru Aron, a fost decapitat de Stefan ce Mare dupa infrangerea acestuia la12 aprilie
1457, lucru total neadevarat deoarece Aron a scapat cu viata refugiindu-se in Polonia, de unde,
deoarece nu a primit ajutor din partea regelui Poloniei, va trece Muntii Carpati, stabilindu-se in
secuime.
Prezenta lui Petru Aron in Transilvania va fi unul din motivele de discordie dintre Stefan cel
Mare, care urmarea prinderea si pedepsirea ucigasului tatalui sau, si regele Ungariei, Matei Corvin.
Petru Aron s-a refugiat initial in secuime unde va incerca sa obtina sprijinul acestora. Petru Aron va
fi unul din factorii determinanti care il vor convinge pe Matei Corvin de invadarea Moldovei in anul
1467, invazie terminata cu macelarirea oastei maghiare de catre moldoveni la Baia, si scaparea, in
extremis, a lui Matei Corvin de la moarte.
La inceptutul lunii decembrie al anului 1470, Petru Aron in fruntea unei osti secuiesti va
patrunde in Moldova, profitand de faptul ca in luna august 1470 Stefan se confruntase cu o
puternica invazie tatara. Confruntarea dintre Stefan cel Mare si Petru Aron se va da la Orbic (Buhusi,
Neamt) la 14 decembrie 1470. „Şi iarăşi birui Ştefan vodă. Şi-l prinse pe Pătru vodă Aron şi-i tăie
capul, de-şi răsplăti moartea tătâne-său, Bogdan vodă" (Grigore Ureche)



Si daca stam sa cugetam drept, tot acest razboi fratricid din Moldova, a izbucnit in urma
proastei decizii a lui Ilias de a ucide pe amanta tatalui sau, mama lui Stefan al II-lea !