Sie sind auf Seite 1von 9
u Fone ache + proces de planiticare si exccutare a conceptici, stabil refuluipromovart st distibutiei dello, bunuilor_ veil pentru a crea schimburile care satisfac scopurie indiviailor 3 onganizatilor. Asociatin Americant de Marketing oferd urmatoare define nmerkstingslrepreziothreaivarea _asivitilog Sconomice cate difjeari ful bunurilor si serviilor de ta provete la consumator sau utlizator Tn opinia lui W. Neubauer, specialist in marketing biliteclor, marketing este un concept cu ajutoral cruise poate face un acord ire obiectivele organizatilor si acceptiuneal supra nevoilor cielo, consumatorilr gi altr erapur (© definijie a marketingului se-replseste In lverarea Principle marketingul iP. Kotler, persoaltate marcanth a domeniului smarketingl este un proces social gi managerial prin ‘are indivi sau grup de indivi obyin cera cele este neces Si dores prin eearea,oferire gi schimbul de produse s servic vind 0 anu valosre Desi in Romania marketingol incepe si fie studi si aplcat dupa 1990, inct din 1971s Saingat Asociaia Roméind Ade Masketing care considers «8 marketingul este: an sistem complex citeretic de activiiti i axfiuni cae, flosind un ansamblu de tehnic sf metode prelude la alte time sau propri,specifice, ae ea scop punerea in acord, tn med! optim, Free anumitd perspestivl de timp a resurselor economice cu Cerinjele pte” 0 definife destul de pretenfio ‘Seventuearcaracterlinterdissplinaral marketingu ‘Conceptul actual de ymarketing” se refer la idivii a oesaniatie care au dorins gi pesbilitatea de a cumpira anumite Skin in src infodocamentare 3 Marketingltebuie Seles mein sensu vechi de vénzae, Freese atstacere « nevoilor consumatorlui, Sopu wi de" marketing este de a-t cuncaste si al infelege fe vaatit de bine, tndt produsul sau sericil 8 se potrivessch oil sale gi se vind sing aruetngul pune in relic dou clement sul Pea iocarc i satsfica ceri 3 dovinjle osu de span Pind produse i servi decal Ia prefur accep i iat dip cu un obiectivaseminitor sunt Rela publie A est caurh apa de foarte multe ori im practic si chia {n i ge apecatate confuzi. Relaile publice reprezish wre onzaninafie i public, Acesta din urna reprezint® wt sete rai lrg cae include clini, Dac marketing! see nformeas qi si conving clenul st cumpere posse ae eae pblice urdreac si constuisca sis impund 1 ae mater, Ine cele douk compartimente ale un Hanizaqit at webu sh relat de colaborare, de ‘Din numeroasle defini prezeniate rezults wei Aameotale ale markstinguli Toate prograele si actiunile ‘entate spre lien 2, Cregerss volamutu vinzsior profitable este iva f organizayet vor fi Scopul organiza Tome acvitaie de marketing vor fe nivel de organzatie. edonate Ia anette marketingui™ {Cerca it pri ean ses fini se amie aie de wim Ta pile events ele ENE, TURCAREA,A-Op esp ansamblulnevoilor de consum, Ia motivatiaconsumatorilr sil omportamentul acestora conde portnitaior, Estve pe pia schimbar, influctarea mediulsi prin contracrarea sa imulavea unor tendine in evoluia st si dezvoltarea cere entra anumite produse sau servieii in vederea une prezen Adaplareaorganiaic a mediuleconomico-social Aceasti finetie are. in vedere adapiarea operat. 7. Satisfacere in conti superiore a elenilr 4. Maximizareaeficienfelezonomice (a profit) Presupune opimizareastructrl promovareatehncilor de afionlizare a activtiilr. Con te de bari ale marketingulu Kotler defineste in lacrare sa Principle marketing conceptele eset ale markesingului (fg. 1 vo | J BAL Ea —~ Serv | —_L ote | frustiicar orttngl strc infodocmentare 1s venta atingerea obictivelor unel organiza P. Kotler uf consth in determinarea nevoilor si dorin toot iain furnizarea satisfac gteptate nin J fat eiien ma operat det coveurenta. Nevok Dorin. Cereri Concept care st Ta baza activist de marketing ia mak ca reprecints congtientizarea unui senimest de «cine umane sunt forme de manifestare a nevoilor uae di Gora model caltui gt personaliti individu. Omen Fa gn produ care a8 le ofresaslactia cen mai mar vine ben eel. Atunc cid sunt dublae de capaciatea de sit de puerca de cumparar, doin devin cere Produse, Servic Prensa potiunea de sprodus” se refer Ia un obiect ic. SpesaligitutlizearS in" general expresile baru” «sce pena a face diferenga Tne produsee fzice, angie veejdiamubile: Astfel, termenul de produs acopert fra sasor material, 9 serveilr sia multor alte mijloses prt sree pt aatisface nevoie si darn consumatorilr Veloare, Saisfcti: Caeerval calturitor in marketing exe col de valoare eee ar seopul tufuror-organizailor i repezin stata liner. Tear inseam insures unor produse sau servic de & sespunde nevestalor st Mealrlor unui cum par Sor. a ect ene dat de raportl dine valoae wi cost ce print pratc prin objieren unet valor cit mai mar Ia os pre Schimbur,Tranzac. Relat Schimbul este atu objineri uni ein ofan at Tae info acest, Simbu este comesprl tucru dort del nev, 6 Ione ache de baz al activi de marketing, Actngal in sre infodocumenare 7 iar tranzactia este unitatea de ‘misuri, Tranzactia consti in schimbul unor valor inte doualf, Kt aa chara citmacti monetare si in natu. Marketingulf(saaick pease NEARS PROTA teanzactonal este o com; "ponent a une dei mai complexe, nuit tren dea ee Operatorii de marketing inteligenti depun eforturi ie hesnanthintimbenenannes ‘ directia stabilirii _unor relaii cu clienfii, distribuitorii —ao ree \ ingmedin fiers de value, i icheah puerscal |" Nagi | NaRTIRG ea legaturi economice $i sociale, promitind si oferind permanent] _ care ms —/ prose de clas sopernat, serve pp tse nea CONCEPTA DE MARKETING V rezonabile. Prinipiul de operare este: stabileste relat bane tranzacile profitable yor aprea Pista Conceptul de tranzactic duce la cel de Feprezins ansamblul eurmpdritoilr efectiv produs ip 2. Compartir concepts de inzaeycea de marketing Pig Pita potential a unui Dezvoltarea matketingului a tust nastere mai inti in Jumenial bunurlor de consum, desi fa coniile unoe activi able In sectoral de afaceri marketingul 2 elspindit cel mai id printre fimele produedtare “de bun de consum umbalae,printe fiemele producitoae de bunuri de flosint iuclungatl' si printre firmele produettoare de echipament Justa Ins, m ultimele deceni, firmele prestaloure de servic de sum, mai ales companile arien, soietile de asigurare $i le restatoare de servic financiare, au adopat gi ele practice lee de marketing. (Cea mai feeents categorie de inreprinctori care gia vfestatineresul pentru marketing este cea a ibe. fvolesionistlor (avocafi, contabili, mec, aritecti) care au ut sei promoveze service sist practice o politic de pet Evolatie Temenul de marketing” sau ,conceptul de marketing” a suferit dea lungul veemit numeroase schimbart {ste imerpretat fied echivoe (bell 1). Cea ‘mai imporanti schimbare este trecerea deta wonceptia de’ vinzare onceptia de vanzare prezentat in fig." si mci seus nu la cea de marketing. Comparatin inte $i cca de marketing (dupa P. Kole) este Conccpia de vinrare pomeste de tao tic,