Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Asceză
Viață austeră și retrasă
Ataraxie
Stare de liniște, de seninătate sufletească obținută prin detașarea de frământările
lumii
Apolinic
Luminos, senin, echilibrat
Extaz
Revolt admirație
Spleen, dezgust
Stare nemotivată de melancolie, manifestată prin plictiseală și dezgust față de
orice.
Aspirație către ideal meditație
Incertitudine, nedumerire, îngrijorare Tensiune metafizică
Comentare:
1. Eul poetic trăiește o stare de ..., evocată prin (figura de stil) și dezvăluie...
2. Relaționând starea de spirit cu (o altă figură de stil), se contopește...
3. Rolul stării de spirit este de a ...
Exemplu:
1. Eul poetic trăiește o stare de tensiune metafizică, evocată prin
metafora:„timpul meu preschimbă scrisul” și dezvăluie raportul dintre timp
și evoluția artei.
2. Relaționând starea de spirit cu metafora:„Stau singur și în gânduri...”,se
contopește neliniștea vocii lirice în fața timpului și creației.
3. Rolul stării de spirit este de a valorifica menirea poetului și misiunea artei
sale de a domina peste legile universale.
Tema: Relația părinți-copii / Familie
Evoluția societății
Urmașii continua dezvoltarea societății
Ambianța depinde de cooperarea ambelor părți
Grijă, ajutor, sprijin reciproc
Moștenire valorilor și a tradițiilor
Receptivitate generației tinere la nevoile trecutului
Formarea rellațiilor interumane
Episode crucial în viața fiecăruia
Familia – nucleu al societății
Balada „Miorița” (Motivul măicuței bătrâne care-și caută fiul)
Romanul „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă
Romanul „Hronicul și cântecul vârstelor”, de Lucian Blaga
Despre copilărie, adolescență, tinerețe
Citate:
1. „ A fi pesimist în ceea ce privește viitorul neamului tău, însemnează a fi
trădător de neam.” – Lucian Blaga
2. „Limba este cartea de noblețe al unui neam… altar împrejurul căruia toți se
adună cu inima iubitoare și cu simțirea de devotament unii către alții.” –
Vasile Alecsandri
3. „Limba este întâiul mare poem al unui popor”
Datina
Nucleu din care apare conștiința națională
Lege veche păstrată din moși strămoși
Nerespectarea ei – moartea spirituală
Model de viață arhaic, de specific national formată prin mituri, credințe și
obiceiuri
Conceptul de armonie si echilibru, specific poporului roman
tradiție / obiceiuri / norme / credință / superstiții
interes pentru folclor și tradiția locală, națională, care devine o sursă
inepuizabilă
interes ptu istoria națională și pentru eroii ei
Puterea limbii de unificare ne face să devenim creatorii ei și ai noștri
Limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți,
depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi
păstrat cu sfințenie de generațiile care-l primesc.
Limba - dătătoare de certitudine a identității unui popor.
Citate:
1. „Războiul e un opus la tot ce există, războiul e cauza tuturor relelor și
nevoilor, un ocean imens care înghite totul fără diferență.” – Erasm
Tema:creator/ creație / arta poetică / depășire
Citate:
1. „Nimic nu este mai presus pe pământ decât omul, nimic nu este mai presus în
om decât mintea și sufletul lui” – Mirandola
2. „Cunoaște-te pe tine însuți” – Socrate
3. „Romanismul nu este altceva decât lumea interioară a spiritului uman, viața
intimă a inimii sale…” - Belinski
Desparțirea sufletului de trup, a contopirii cu natura, cu cosmosul
Tinde spre o armonie între el și natura,studiază atent marele model al naturii
(umanismul)
Destinul – forță impersonală și oarbă
Lupta inutilă împotriva fatalității și a sorții, care îl domină pe om
Condiția umana- schimbătoare, fortuna labilis, la fel cum este fericirea și cât
de ușor se transformă în suferință
Interesul pentru frumusețea naturii
Omul – valoare absolută, măsură a tuturor lucrurilor, singurul creator al
propriului destin (umanismul)
Omul este ceva ce trebuie depășit, apariția supraomului, stadiu superior de
evoluție biologică și culturală (idei Nietzsche)
Se concentrează asupra universului lăuntric al omului
Comportamentul uman este un produs al nevoilor instinctuale ale
subconștientului (psihanaliza lui Freud)
Universal - labirint indescifrabil
Descoperirea infinitului sau manifestarea cunoașterii totale
Omul comun – instinctualitate, subiectivitate, incapacitate, mediocritate,
neputință de a-și depăși limitele
Omul – microcosm, natura – macrocosm(romantism)
Descoperirea infinitul spatial și temporal(romantism)
Citate:
1. „Cartea nu este conștientă de ea însăși până nu apare cititorul” – L.Borges
2. „Asemenea scrisului, cititul este un protest împotriva neajunsurilor vieții” –
Llosa
3. „Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi.” – Voltaire
4. „Întotdeauna mi-am imaginat că paradisul ar fi un soi de bibliotecă.” - Borges
Aspect real sau imaginar reprezentat într-o manieră artistică de către scriitor
Literatura- arta expresiei intelectuale, practică socială, care face posibilă
comunicarea dintre oameni
Schimb de bunuri artistice,literatura cuprinde tot ceea ce le ajută popoarelor
lumii să se cunoască, le apropie și le leagă
Spiritul critic – motor al progresului
Lectura – o formă de fericire, de bucurie
Romanul „Geniu Pustiu”, de Mihai Eminescu
Despre aventură și călătorie
Citate:
1. „Visam la călătorii prin univers – Nu este oare universul în noi?” – Novalis
∞ Călătoria se asociază cu viața, destinul, cunoașterea, depășirea propriei
condiții
∞ Omului îi este predestinat să parcurgă nenumărate drumuri și să săvârșească
o mulțime de acțiuni pentru a-și atinge scopul
∞ Călătoria – mijloc în realizarea țelului suprem
∞ Problema alegerilor, se deschide o lume necunoscută, iar contactul cu ea
preschimbă percepția cu universul
∞ Calități excepționale ale eroului – întreprinzător, curajos, inventativ,
înzestrat cu o minte practică
∞ Explorare. Oferă independență în acțiune, posibilitate de demonstrație a
calităților individuale sau de regăsirea propriei identități
∞ Drumul spre desăvârșirea morală
∞ Cunoașterea este posibilă doar prin experiență, dacă mediul nu mai poate
oferi nimic nou, este necesar de alte locuri și experiențe(iluminism)
∞ Lărgireaorizontului de cunoștințe / diversificarea impresiilor.(iluminism)
∞ Drumul se percepe ca o cautare a sinelui, a devenirii spirituale, a descoperirii
potențialului personal (romantismul)
∞ Schimbare în viață, o evadare din cotidian (romantismul)
∞ Explorarea spațiului mintal, se realizează călătorii virtuale prin universul
interior (romantismul)
∞ Călătoria se prezintă ca o posibilitate de a scăpa din încleștările cotidianului
și de a deveni liber
∞ Viața – labirint complex
Tema:Prietenia
Citate:
1. „Lectura îți înalță sufletul și un prieten adevărat îl mângâie” – Voltaire
Aventură și călătorie
Basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă
Basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, cules de Petre
Ispirescu
Drama „Meșterul Manole”, de Lucian Blaga
Nuvela „Cezara”, de Mihai Eminescu
Toate romanele de formare
Tema: Dragostea
Amor
Valoare divină
Cale prin care are loc mântuirea ființei umane
Cale fundamentală de pătrundere în misterele lumii(idei filozofice L.Blaga)
Sentiment personal foarte puternic, ce produce nu numai bucurie, dar și
suferință
Năzuință spre nemurire și integritate, ca un impuls prin care omul tinde spre
înțelepciunea supremă și perfecțiune. (idei Platon)
Sentiment care-l înalță pe om
Dante declară „iubirea” drept un principiu cosmic și universal „care mișcă
sori și stele.”
Sentiment firesc al naturii umane, liber de orice prejudecăți religioase și
sociale (idee Boccaccio)
Aventură senzuală
Pasiune majoră, motivație pentru existența ideală, armonioasă și creativă,
dragostea fatală (romantismul)
Iubirea devine o lozincă a pacifismului contemporan: „Ocupă-te de dragoste,
nu de război.”
Agape – dragostea supremă, altruistă, capabilă de sacrificiu pentru cel
apropiat
eros – pasiune, dorința și atracția (idee grecii antici)
Citate:
1. „Fără acest zid de ființe iubite care ne înconjoară (indiferent că ele sunt sau
nu în viață), noi nu am fi buni de nimic…”- Gabriel Liiceanu
2. „… a iubi e primăvară.” – Lucian Blaga
3. „Ce-I amorul? Un lung prilej pentru durere.” – Mihai Eminescu
4. „Iubirea nu este un târg: te iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o
certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” – Rebreanu
5. „A iubi este o artă, după cum a trăi este o artă…” – Fromm
Drama „Meșterul Manole”, de Lucian Blaga
Nuvela „Cezara”, de Mihai Eminescu
Romanul „Geniu Pustiu”, de Mihai Eminescu
Poemul „Luceafărul”, de Mihai Eminescu
Poezia „Odă (în metru antic)”, de Mihai Eminescu
Despre timp
Alexandru Lăpușneanu
- personalitatea centrală a operei, erou cu o psihologie complexă care înțelege
cum să guverneze țara.
- excepțional, care acționează în situații excepționale (ex: scena uciderii celor
47 de boieri, a pedepsirii lui Moțoc: „Capul lui Moțoc vrem”)
- întruchipează tipul domnitorului crud, sângeros, tiran, abil politic, puternic
individualizat și memorabil
- acționează pentru întărirea autorității domnești și slăbirea puterii boierilor,
prin campania de exterminare a boierilor trădători
-„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau” este răspunsul dat de A.L. boierilor care îi
ceruseră să se întoarcă de unde a venit.
Doamna Ruxanda
- soția, femeie blândă, supusă,temătoare.
- o sperie vărsările de sânge și cruzimea, în final, nu ezită, să-i întindă paharul
cu otravă soțului ei.
Moțoc:
-tipul boierului feudal, intrigant, lingoșitor,lacom, trădător și laș.
Nuvela „Cezara”, de Mihai Eminescu
Școala are un rol deosebit în formarea spirituală a tânărului Druță, este locul
undepersonalitatea scriitorului va prinde contur, va evolua și va cunoaște o
ascensiune continuă.
Sunt oglindite momente remarcante din cadrul vieții de elev a lui Ion Druță.
Prima întâlnire a autorului cu imaginea școlii se produce la vârsta de 5 ani și
a însemnat un moment de așteptare și neliniște. Dorul de prieteni săi îî va
trezi lui Druță dorința de a pătrunde mai repede în eapa cunoștințelor:
„Stăteam trădat și uitat de lume, tovarășii mi s-au dus să învețe alfabetul, pe
când eu abia împlinisem cinci ani.”
Despre învățătură și experiența inedită printe cărți,caiete și obiecte de studiu:
„mi-ar plăcea grozav să vă zic că am fost unul dintre cei mai buni elevi, dar
adevărul, sfântul adevăr, stă alături,...și zice: nu cumva să spui una ca asta.”
Moartea patriarhului de la București aavut un impact răsunător pentru viața
spirituală a acestuia, va scrie primele versuri carese vor răspândi rapid prin
sat:„Tu, Miron, cât ai trăit,/ Multe lucruri ai gândit...”
Romanul „Geniu Pustiu”, de Mihai Eminescu
(genul epic)
Ilie Moromete:
o Personajul este cel care-și conduce familia, este autoritar și domină pe toți,
ideea identificată în scena cinei: „Moromete stătea parcă deasupra tuturor.” Prin
ființa sa, familia hibridă poate să se reunească și să devină un întreg.
o Face parte din categoria țăranilor filozofi, deoarece se impllică în discuțiile din
poiana lui Iocan, care este considerat un loc măreț cu vorbe valoroase ale celor
mai raționali și cu mintea lucidă săteni.
o Este plin de experiență din viață, facesacrifiicii ptu a păstra pământul întreg să
le rămână copiilor, reprezentant al țăranului dependent de pământ, cunoscând
valoarea , eforturile lui nu sunt înțelese: „Am muncit și am trudit... ca să trăiți
voi mai bine.”
Basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă
(genul epic)
Harap-Alb:
-drumul parcurs de acestaeste cel al maturizării, depășirea limitelor, al cunoașterii
forțelor beneficeși malefice.
-Tatăl personajului este inițiatorul acestuia, prin sfatul:„Fiecare pentru sine, croitor
de pâine”, demonstrează curaj prin confruntarea tatalui deghizat în urs.
-Eroul cunoaște ce înseamnă prietenia prin cei 5 năzdrăvani care îl ajută să treacă
obstacolele: Păsărilă, Setilă,Ochilă, Gerilă, Flămânzilă, mai mult de atât rolul
prieteniei și devotamentului, a grijei, este demonstrat de ajutorul oferit de albine și
furnici
-mezinul înfruntă cu vitejie încercările Spânului: aducerea sălăților, a capului de
cerb, a fetei de împărat Roș.
-numai după toate încecările ajunge pe tron, iar drumul se sfârșește prin iubire care
va învinge moartea, și se va realiza desăvârțirea drumului.
Basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, cules
de Petre Ispirescu (genul epic)
Ideea dragostei de patrie, lupta ptu apărarea țării se duce cu sacrificii și creează
eroi
Tema: lupta ptu apărarea ființei naționale, ptu afirmarea conștiinței naționale
Subiectul: md în perioada de maximă ascensiune sub domnia lui Ș, pe care
autorul îl aseamană cu un soare.metaforaeste regasită în cuvintele doamnei
Maria:„Stăpânul meu, toamna a sosit, soarele apune trist și-n urma lui o baltă de
sânge.”
Conflictul: boierii complotiști care nu sunt de acord cu încoronarea lui Bogdan,
sperând să devină adevărații conducători ai Moldovei prin intermediul nepotului
Ștefăniță. Ștefan își expune testamentul politic și își impune voința,
înscăunându-l el însuși pe Bogdan
Ștefan cel Mare
Calități/ trăsaturi de caracter: Vechea rană de la piciorul voievodului este arsă
cu fierul roșu, accentuându-se extraordinara trăire morală și chinurile
cutremurătoare la care este supus. Deși muribund, îndeplinește totuși legea,
pedepsindu-i pe complotiști
Domnul este în centru universului social,în jurul lui este familia, curtea, cetatea,
Moldova
Rostește un discurs patriotic în fața Sfatului Țării, în care ideea principală este
păstrarea țării ptu generațiile viitoare: „md -a fost a mea ți nu e a voastră ci a
urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor.”Ș a fost un diplomat,bun strateg, a
căutat să asigure independența șiunitateațării după moartea sa.
mesajul: glorificarea marelui voievod – simbol al idealurilor de libertate și
independență națională ale poporului., voevodul „leul Moldovei” este
înconjurat de o curte iubitoare și devotată care-l divinizează
Deznodământul îl constituie moartea lui Ștefan, care se prăbșește rostind
numele Moldovei.
Se conturează două ipostaze: Ștefan omul și domnul:
1. Ca domn, Ș. atinse culmea gloriei, a superiorității și a autorității sale
recunoscute. Indentificându-se cu interesele Mold., Ș. a dus o politică
înțeleaptă, sprinjinindu-se pe mica boierime, cinstindu-i pentru credința fața
de domn și țară, făcând ordine și legi drepte, centralizând puterea și
autoritatea deplină în scopul apărării țării
2. Ș este copleșitor prin personalitatea sa, el își domină adversarii, care-i
recunosc meritele.
Sabia domnitorului devine simbol, semn al puterii, al tronului.
Drama „Meșterul Manole”, de Lucian Blaga
(genul dramatic)
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns…
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină…
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
Conceptul de cunoaștere este esențial ptu înțelegerea omului, lumii
Scopul este de a întreține și amplifica sentimentul absolutului plin de mistere
și nu de a descoperi adevărurile lumii.
Lumina altora este cea a minții, lumina care ucide taine și sugramă vraja
Se accentuează forța Marelui Anonima Nepătrunsului
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
timpul este valoros ptu om numai în privința autocunoașterii șinu trebuie
risipit pe lucruri neimportante
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui
Joace unul și pe patru
Totuși tu ghici-vei chipu-i
îndeamnă la detașare, la neamestecul în viața obișnuită,care produce doar
suferință
Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate .
Omul trebuie să mediteze asupra efemerității sale în lume, asupra faptului că
ptu el timpul este trecător și ireversibil, iar trecutul și viitoruldevin
zadarnice dăcă n-ai discernământ și-țiirosești viața cu nimicuri
Alte măști, aceeași piesă,
Viața e o scenă, lumea e un teatru, iar oamenii sunt actorii. Nu trebuie să-ți
faci iluzii căpoți înfăptui idealuri, dar nici nu trebuie să te temi ptu a aspira
la ele
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Meschina lume, ipocrizia oamenilor, nu te lăsa atras de tentațiile vieții, de
aspectele ei trecătoare, amăgitoare, evitarea cu inteligentă a mizeriilor
societății
Poezia „Odă (în metru antic)”, de Mihai Eminescu
Metafora
Comentarea:
1. Metafora „...” creează o imagine sinestezică și sugerează, prin transfer de
sens,...
2. Raportând metafora la ... (o altă figură de stil), se elogiază...
3. Rolul metaforei este de a oglindi...
Exemplu:
1. Metafora„ o frază sânt păsările-n zbor”creează o imagine sinestezică și
sugerează,prin transfer de sens, libertatea și capacitatea cuvintelorde adepăși
sfera limitată de bariere imaginare,precum sunt „păsările-n zbor.”
2. Raportând metafora laepitetul „istorii vaste”, se elogiază imensitatea și
puterea cuvintelor, acestea, la rândul lor, având un impact deosebit pentru
societate.
3. Rolul metaforei este de a oglindi creația autorului ca pe un produs al
eforturilor împinse la limita umanului
Exemplu
1. Metafora "oglinda apei" e realizată prin asocierea a două substantive cu
scopul de a reda textura și efectul vizual al suprafeţei lacului din perspectiva
eului liric,creând o imagine vizuală expresivă:lacul calm,cu o apă cristalină,
oglindind cerul și ceea ce este pe mal. Eul liric se identifica pe el însuși cu
natura, reprezentata de substantivul "apei",astfel substantivul "oglindă" e
utilizat pentru a arată starea de liniște interioară a eului liric, la fel ca și lacul
limpede,dar și ideea că tânărul este receptiv la mediul exterior și poate fi
ușor influenţat,la fel cum cea mai mica mișcare sparge oglinda apei.Astfel,
se relevă conexiunea eului liric cu natura și liniștea interioară trăită de
acesta,care însă poate fi ușor tulburată. Aceasta idee se regăsește și în
mesajul global al poeziei, autorul relevând ideea că doar în sânul naturii
omul poate fi în armonie cu sine însuși, și că firea umană e receptivă la orice
influentă externă,intrînd ușor în dezechilibru.
2. Metafora ,,oglinda apei” e construită prin asocierea substantivului
oglinda,care reprezintă textura liniștită, lină a lacului,cu substantivul
apei,care reprezintă lacul,dar totodată cadrul natural și sufletul eului liric.
Astfel,autorul conturează o frumoasa imaginea vizuală . . . cu scopul de a
sublinia ideea ca. . ..Această idee se regăsește și în mesajul poeziei:.... .
Despre Motiv
Comentare:
1. Motivul ... este identificat prin (figura de stil) și ilustrează...
2. Motivul preia conotația...
3. Același motiv îl conferă și versul/rile:..., din poezia/poemul „(titlul)”, de
(autor), care/și generează...
4. Rolul motivului este de a...
Exemplu
1. Motivul singurătății este identificat prin invocația retorică „stau singur și în
gânduri,Doamne,”și ilustreazătensiunea eului poetic ce devine un supus al
cunoașterii.
2. Motivul preia conotația de meditare și reflectare a creatorului asupra
întrebărilor și confruntărilor spirituale.
3. Același motiv îl conferă și versurile:„Ochii mei nălțau visători la
steaua/Singurătății”, din poezia „Odă(în metru antic)” deMihai Eminescu, și
generează retragerea în sine, în interior, separarea geniului de ispita
lumească.
4. Rolul motivului este de a contura ipostaza singurătății ca pe un semn al
genialității.