See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/325393020

Supraprotezarea–soluţie de tratament în edentaţiile subtotale

Article  in  Revista medico-chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi · September 2001

CITATIONS READS

0 2

3 authors, including:

Monica Tatarciuc Irina Grădinaru

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi
7 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    49 PUBLICATIONS   25 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Irina Grădinaru on 27 May 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Rev. Med. Chit. Soc. Med.. Nat., Iagi-2001 -vol' 105' nr' 3

SUPR'APR'0TEZAREA-SOLUTIEDETRATAMENT
ix rPnxTATIIx,E SUBToTALE
MonicaTatarciuc,MariaUrsache'XrinaGridinanu
Universitatea de Medicini gi Farmacie ,,Gr.T.Popa'' Iagi
Facuitatea de Medicin[ Stomatologici
Departamenrul de Reabilitare Oral[ Compiexl

OVERLAY FROSTF{ETIC SOLUTION IN SUBTOTAI. SDENTATION TREATMENT

advantage for the
(Abstract) : The preservation of the natural dental roots lepresents a big
needs a perfect ccrrela-
overdenture prosthetic appliances. The reaiization of an overdenture
steps' Anoiher important
tion of al1 the clinical ani^technological factors, in all the qrosthetics
aspect is represented by the possibility of a correct treatment
of the rernaining roots' The
remaining roots wil be correctly endodontically treated. The root section
will be prepared
the root section' On the
with two inclines bucally and oraily located. A metallic cup wiil cover
preparations cotre-
i*rr-;ri^re of the overdenture the denral technician will realize specific only for paiients with a
sponding to this cups. This kind of prosthetic treatment is indicated
very good orai nt'giene and u gooo general health. Key words: ENDODONTICAI-LY
TRbATED ROOTS. OVERDENTURE, OVERLAY

in eontextul achizigiilor tehnico-gtiingifice fn aeesl sens se va urmdri conservarsa

conternporane, eonceperea gi reaiizaiea apa- r5cisciniior dintilor rcstanti pe arcadL"
i ratelor gnatoprotetice sunt subcrdonate prin-
?.
cipiiior medicale, punindu-se aceent deose- MATER.X.{X, ${ k{ET'OSA
Conceperea unei proteze overiay necesiti o
ii
!i bit pe principiui homeostazic care vizeaz\
aspectul conservativ morfologic ai funcfio- corelaie atent5 a tuturor factorilor, in cadrul
$
ii nal. Principiul biologic, conservator de tuturor etapelor de tratameut, linand searna
# p[strare a dinlilor restanli s-a extins foarte de faptul c[ starea osului alveolar este depen-
lf
mult datoritd creerii de noi materiale 9i dent[ de statusul de sS.n1tate parodantald al
'l+

ffi tehnici in terapia endodontic6, p1ec6'ndu-se rdd[ciniior menlirurte pe arcad[' O protezl

iigi gi dq la principiul cd odontonui constifuie rea\izatl, fdrd o astfel de fundamentare va
ffi eiementul de bazd. in menlinerea sdrii de ?rnpiedica imbundtdlirea stabiiit[lii, a
lil]l
s[n[tate a aparatului dentar maxiiar (1). retintiei gi eficienlei, devenind un'factor de
ffi Aceste realizlri teoretice gi tehnoiogice iatrogenie.
il$
expiicd gi larga utilizare pe care a cipltat-o Colaborarea pacientului este esenliall
4t{
protezarea overlay sau supraprotezarea. pentru succesul tratamenfiliui, deoarece in i

ubttnlu unei fizioterapii orale adecvate, fir[

&1i l
glii I

dfi:
ff1,
flt SCOPUL LUCRARU procedee corecte de terapie parodontalf,, I

vizAnd indepdrtarea pl[cii, stimulare paro-

:

$l$ Multe din problemele asociate protezdrii

dontald 5i prezenld regulatl pentru dispensa-
,i
6[l
fit!
totale la paciengii cu un grad marcat al a
j;
t

resorbgiei gi atrofiei osoase mandibulare pot tizare, tratamentul se va solda cu un e$ec

*t: t:

I t:
j
tri
Titi fi rezolvate prin utilizarea protezlrii overiay (2). !

I l
fh:
ca metodX ce reduce ritmul atrofiei osoase.
I :1

iiit I
!
,
i4lllj
j
{iiil t i

ill 560 i
I
i
Ig
#i{
 Supraprotezarea - solufie de trataxnent in edenta{iile subtotale
Existi cateva avantaje care caractefizeaza
aeest tip de tratarnent:
o aparatul gnatoprotetic este rnai stabil
datorit[ ariei suport m5.rite;
o prezen{a patului osos din jurul r[d[-
cinilor m5-regte stabilitatea qi retenlia;
o masticatia este mai eficient[ datoritl
capacit5lii senzitive crescute a proprio-
ceptorilor, iegate de existenga rld[-
cinilor;
a din punct de vedere psihologic pacientul
suporte raai ugor ideea proiezirii, ajutat
de faptul ci pe arcad6, persistX inc[
parte din dintii naturaii.
Dezavantajele sunt legate de colaborarea
care va exista din partea paeientului, de
aten4ia pe care acesta o va acorda gradului
de igiend gi de prezentarea la controalele
periodice din cadrui dispensariz[rii.
Indicarea acestui tip de protezare pre-
supune existenfa pe arcada mandibular[ a
cel pulin doi din{i, cice unul pe fiecare
herniarcadS. ,{cegtia trebuie s[ prezinte un
suport rfluco-osos cu indici clinico-biologici
tavorabili, iar canalele radiculare s[ peimitd
tratamentul endodontic corect.
O supraprotezare care va fi rca\izatd'
r€spectend aceste indicatrii 1a un pacient la
care colaborarea este pozitivE va fi soldat[
cu succes terapeutic.
Nu se va indica acest tip de protezare la
pacientrii a cXrot stare fizic[ 9i psihici nu le
permite menfinerea unei igiene corespun-
zdtaarc a cavitdlii orale gi a protezei. De
asemenea, este contraindicatl suprapro-
tezatea in cazul in care suprafatra mucoasei
gingivale de la nivelul dinlilor restanli este
mult redus[ sau in cazul in care nu poate fi
menlinuti starea de slnf,tate a acestei
mucoase (3).
ATITUDINEA TERAPEUTTCA EATA
DE DIN'$II RESTAI"{TI
Dinlii restanli de pe arcada mandibularl pre-
zint5. avantajul creqterii receptlrii proprio-
ceptive in actul rlasticator, ei putind fi
utilizali ca suport pentru elementele de
ancoraj, metodi care va determina o imbu-
nlt5.[ire a retentriei qi stabilit[trii protezelor
totale.
Tratamentul endodontic poate fi'folosit
cu incredere atdt la dintii frontali cit 9i la cei
lateraii, atunci cind canalele radiculare au
fost preparate corect gi obturate ermetic,
riscul eqecutrui disp[rdnd. Incidentra fractu-
r[rii rXdXcinii poate fi redusl prin scdderea
indltimii coroanei $i inlocuirea cu o capE
rnetalicd. R.aportul coroanS-r[ddcind va fi
o schimbat in fa'uoarea rlddcinii, prin
reducerea ineltimii coroanei gi, ca urmare,
se va asigura o transmitere preponderentf, a
forlelor rnasticatorii ?n axul dintelui cu
sclderea procentului fortrelor paraxiaie. in
acest fe1 se vor crea premizele apoziiiei
osoase in cadrul echilibrului apozigie-
-resorbiie (6).
I. Faza endodontici
Ideal este ca debridarea gi sterilizarea
adecvatl a canalului radicular sf, se realizeze
cu iritarea minimi a lesuturilor rreriapicale.
II. Prepararea rdddciitii in scopul apli-
cf,rii unui element de retengie intraradicutrar
metallc
in condilii ideale, coroana va fi redusEla
aproximativ 1,5 mm deasupra inser{iei epite-
liale. Suprafala de secliune va prezenta doi
versanli. Unghiurile acestor versanli trebuie
s[ fie cit mai obtuze (fig.1).
Trebuie realiz*td. o adaptare a marginii
gingivale libere pentru a asigura un spa[iu
Ye:sat4:
Fig. 1. Tehnica preparirii substructurii organ ice
561
 Monica Tatarciuc et al.
crevicular min im, mai ales in cazurile in
care adAncimea acestuia a fost miritl'
Dispozitivul radicular de ancoml, rcalizat
prin turnare dupd amprentarea canalului
radicular, va trebui s[ aibd o lungime cores-
punzitoare cu lungimea canalului radicuiar
preparat, cu s:rprafetrele traterale prelucrate
pdnl la oblinerea unei suprafefe netede, per*
fect adaptate rnorfoiogiei endodontice (5).
Ideal ar fi ea lccu1 Ce unire dintre dis-
pozitivul radica-riar gi capa metalicd ce reface
porfiunea coronar5. si se realizeze sub mar-
ginea liberd a parcdontriului rnarginal (fig.2).
Fig.2. Tehnica prepar5rii substructurii organlce
utilizdnd sisteme de retenfie
a*lh
.i4,::,
cont:n:t l't'" *l
Fig.3. Prepararea substructurii organice 9i
turnarea caPei radicuiare
562
Pentru realizarea acestor dispozitive
corono-radiculare se folosesc aliaje metaiice
dure, relativ ductile. Cantitatea de energie
necesar[ pentru aie deforma gi rupe trebuie
s[ fie mare, stressul deosebit determinAnd
mai curind deformarea decAt ruperea
acestora (fig.3).
REZUS,"{ilE \qtr sa scuT'{{
Este frecvent intAinitd situatria in care singurii
dingi restanfi pe arcada mandibulard sunt
caninii qi/sau incisivii, a cdror inCicalie de
extraclie ar cond,;ce la edentalia totald.
gi suportui pentru
Retentria, stabiiitatea
aparatui gnatoprotetic pot fi irnbunlt[lite
prin meniinerea r[dflcinilor caniniior par-
curgind aigoritruui prezentat.
Uir caz tipic, N.C., in vdrstd de 68 ani,
in care eaninii rnaxitrari, i3 gi 23, rlmAn pe
arcad5 este prezentat ?n flgurile 4, 5. Stabi-
litatea aparatului gnatoprotetic este optimi-
zath rle prezenla celor dou5 dispoziti're de
ancoraS rnetalie din zona anterioar5.
lV{enginerea acestor dingi'ra contrihui 1a o
rnp.i bunS stabilitate a pratezei 9i va ?ncetini
ritmui atrofiei osoase asigurdnd, totodat5, o
acomoclare gi acceptare mai ugoard la
aparatui gnatoprotetic arnovibil (4).
Fig"4. Cazul clinic N.C., 68 ani - imaginea
cAmpului protetifl
 Supraprotezayea - solufie de tratament in edenta{iile subtotale

F'ig"5. Cazul FJ.C. - proteza overtray Fig.8. Cazul clinic M.C,, 63 ani - imaginea
cAmpuiui protetic
O aitl situalie clinic[ este prezentaid in
figurile 5, 7 . Pacrentul A. V. , in vArst[ cle 67
ani prezenta persistenta pe arcada inferioard
a dintrilor 34, 33, 42. Dintele 34, eu o
leziune carioasd intinsi in suprafatd $i in
profunzime, a fost tratat endodontic conform
tehnicii descrise anterior gi a fost acoperit
cu o capi metalici, dup[ care a fost realizatX
protezarea overiay.

Fig.9" Cazul lvi.C. - proteza overtray

in figurite B, 9 ilustr5m cazui clinic al

pacientei M.C., in vArstd de 63 ani, care
prezerLta pe arcada maxilari dinEii 11, 15 cu
disirucfie coronarl intinsS. Aceqtia au fost
corect tratali gi obturatri endodontic, dupd
care s-au aplicat capele rnetalice turnate.
Reaiizarea aparatelor gnatoprotetice s-a f5.cut
Fig.6. Cazul clinic A.V.,67 ani - imaginea
cAmpului protetic
cu respectarea aigoritmului ciinico-tehno-
logic specific.

CONCLUZII
1. Experien{a clinici demonstreazd faptul c[
utilizarea supraprotezlrii nu anuleazl
necesi tatea valorificlrii tuturor factorilor
naturali de menfinere gi stabilizare a
aparatelor gnatoprotetice.
2. Supraprotezele sunt indicate mai ales ca
solulie terapeutic[ in edentagiile intinse
sau subtotale mandibuiare in11us[1,jrttg!.'
Fig.7. Cazul A.V. - proteza overlay cele mai multe ori, morfologia cAmpului

563
 Monica Tatarciuc et al.

protetic la acest ni..rel este nefavorabili
protezdrii.
4
Menlinerea pe arcadX a dinlilor atenueaze
fenomenele de resorblie $i atrofie osoasd
4. Cregterea stdrii de confort psihologic a
pacientului datorit[ temporizXrii extrac-
li.i *tti*iior dintri restangi pe arcad['
5. Reugita supraprot ezttii impune congtien-
ttzarea pacientului fati de solulia tera-
peutice aleasf, 9i, ?n mod special, fald de
necesitatea menlinerii unei igiene rigu-
roase, o ingrijire necorespunzf,toare
putand compromite rezultatele clinice
obtinut. cu ceie mai rneticuloase tehnici
protetice.
6. Existenla proprioceptorilor parodontali
de la nivelul dingilor restantri asigurX
recuperarea mai rapidd gi rnai efieientd a
functriei masticat+rii, constituind un adju-
vant pentru adaptarea biologicd rapidS'

BIEI,{OGRAF'IE
Burlui V., Mordra$u C., Gnatologie, Ed' Apoilonia' Iagi'
I
2000'
in an overdenture population' Community Dent
2. Ettinger R.L., Jakobsen J., Cariis, A
prob^lem
Orat Epidemiot, 1990, t8, 42-45'
to success and failure rates in overdentures
a
-1 , Hutton J.E., Heartrr vr.n., chai J.Y., Factors related
1995' i0' 33-42'
supported irnplants, lnt J Oral MaxitloJac Irnpl'
iagi, 1999'
A
Miller v., ursache M., Gerontostomatologie clinicd, Ed. Apollonia,
Stadoleanu C., Buriui
y., Etape clinico-teinologice tn tratamentul edentaliei parlinle fntinse,Ed'
Apollonia, Iagi, 2000, 206-214' iaqi, 1997'
6. Ursache M., purdu A., Buriui y., Semiologie Stomaiologicd, Ed' Apolionia,

NOUTAT'E

LACT0FERINA.FAC?0RDgPROTF,CTIEFATADEVIR{JSULHEPATIT.EIC
glicoproteind din lapte cu rol in transportul
.dutorii au constatat cI lactoferina bovinl (LFb), o
(VHC) in hepatocitele urnane
fierului, poate preveni riscul pltrunderii virusului hepatitei C
pHsCHg, oblinute ca linii celulare. Autorii demonstreazd cr activitatea anti-vHC a lactoferinei
descrie activitarea anti-vHC a LFb
bovine s_a datorat interacliunii dintre LFb gi vHC. Studiul
pr.trunderea virusului in hepatocite prin
gi mecanismul de acfiune. Lactoferina bovin[ inhibe
interacliune directtr cu vHC imediat dupfl amestecu] -I-Fb
cu inocuiul vHC' Activitatea
iar alte proteine ale laptelui (mucine,
anti-virald a LFb este neutralizatl prin inc[jzirea 1a 55oC,
sugereaz[ o modalitate specific[
beralactoglobulina 9i cazeina; nu previn infeclia vIC: :9.1.:
de actriune a LFb. Studiul conirnae c[ prevenlia infbc.iiei
VIIC cu ajutorutr I-Fb este un
exarninate fiind inactivate.. LFb a inhibat
fenornen general, toate cele 5 inacurum-uri vHC
pentru infeclia:,1U"."
VHC 5i pe aite linii celuiare umane. cunoscute ca susceptibile .este iilt".t"
preventibili prin LFb. In
qi infecgia cu virusul hepatitei G (vHG), inrudit cu V}{C,
protejeazx hepatocitere Ei limfocitele
conciuzie, lactoferina este o glicoproteind natural[ care
(Ikeda M., l'{ozaki A', S*giyarna K' et
faid de infcctria * VliC prinieutralizarea virusului.
against hepatitis c virus infection in
atr., characterization of antiviral activity of lactoferrin
hunran culrured cells, Virws Researck,20$0, 66{1)'
51-63)
M ihae l* {}r i gor ite-fuI e rche z

564
View publication stats