Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 3
Profil: Servicii
Calificarea: Tehnician în activităţi economice
Îndrumător, Absolvent,
Prof.
-2015-
Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informaţii reale
asupra activităţii unităţii patrimoniale, în vederea adoptării de decizii fundamentate din punct de
vedere ştiinţific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiţie fundamentală o prezintă concordanţă
deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi şi realitatea faptica existenta în
unitate.
Mijlocul principal prin care se constată situaţia reală a patrimoniului şi care permite
compararea datelor obţinute pe această cale cu datele contabilităţii, îl reprezintă inventarierea.
1
CUPRINS
2
CAP. I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INVENTARIEREA
bunurile şi valorile deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice;
bunurile aflate la terţi.
Scopul:
3
g) în cazul modificării preţurilor bunurilor;
h) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite
cert, decât prin inventariere.
4
intermitent. În această variantă de lucru se înregistrează în conturile de stocuri numai stocurile
iniţiale şi finale ale elementelor patrimoniale resprective, iar intrările din cursul lunii se
înregistrează în conturile de cheltuieli corespunzătoare.În aceste condiţii, inventarierea de la
sfârşitul fiecărei luni sta la baza determinării ieşirilor din depozite (a consumurilor şi a vânzărilor)
astfel:
Ieşiri din depozite = Stocuri iniţiale + Intrări din cursul lunii – Stocuri finale.
(materiale, mărfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectivă.
Inventarieri prin sondaj – cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o
gestiune.
5
d) În funcţie de condiţiile în care se desfăşoară inventarierile sunt:
Inventarieri ordinare – au, de regulă, un caracter normal, planificat.
cum ar fi:
Administratorul numeşte prin decizie scrisă comisiile de inventariere, care trebuie să fie
formate din cel puţin două persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică şi economică. Din
comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventariereii şi
contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, cu excepţia unităţilor mici; gestionarul are, însă,
obligaţia să asiste la desfăşurarea inventarierii.
Inventarierea patrimoniului se poate efectua atât prin salariaţi proprii, cât şi pe bază de
contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane fizice sau juridice.
Pregătirea inventarierii;
Inventarierea propriu-zisă;
Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor costatate.
6
1.4.1 Pregătirea inventarierii
7
se verifică exactitatea înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu
cele din evidenta operative şi prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi analitice;
se ridică de la gestiuni toate evidenţele operative şi se vizează după ultima operaţiune
(benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau calcule
tehnice. Bunurile aflate în ambalaje originale se verifică prin sondaj, stivele formate din saci,
lăzi, cutii, containere etc. se desfac şi se verifică separate, bunurile de volum mare (de masă) cum
ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzină sau de vin de inventariază pe bază de calcule
tehnice şi pe baza analizelor de laborator.
8
cont eliberate de către bănci); creanţele şi obligaţiile unităţii în raport cu terţii (oglindite în
contabilitatea analitică şi în extrasele de cont confirmate de terţi).
a) dacă Vi > Vc, atunci în listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;
b) dacă Vi < Vc, atunci în listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenţa
reprezentând deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces verbal de inventariere, care
cuprinde:
9
concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele diferenţelor de la inventar şi
persoanele vinovate;
propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi de casare a
mijloacelor fixe.
În termen de trei zile de la data încheierii inventarierii, propunerile din
procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor măsuri în
vederea soluţionării situaţiilor apărute. Administratorul, cu avizul compartimentului financiar-
contabil şi a compartimentului juridic, va decide în termen de 5 zile asupra soluţionării
propunerilor făcute de comisie.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec în Registrul inventar, completat anual
într-un singur exemplar.
10
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise
în listele de inventariere cu cele din evidenta operativă (fise de magazine) şi contabilitate. Pentru
stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează astfel:
Dacă se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie să ia măsură
imputării acestora la valoarea de înlocuire.
Documentul prin care se împută persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia
de imputare, care se întocmeşte în două sau mai multe exemplare în funcţie de numărul
11
persoanelor răspunzătoare pentru paguba produsă şi se semnează de către conducătorul unităţii,
cu viză de control financiar preventive şi a compartimentului juridic.
Dacă lipsurile constatate nu sunt urmărea săvârşirii unei infracţiuni, la stabilirea valorii
debitului se are în vedere posibiliattea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate,
dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării
aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care există posibiliatea compensării se
stabilesc anual de către administratori;
diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi
aceeaşi gestiune;
lipsurile constatate la inventariere să nu provină din sustragerea sau din degradarea
bunurilor respective datorită vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea lor.
4) Aplicarea scăzămintelor legale
Cotele de scăzăminte se aplică, în primul rând, la valorile materiale la care s-au costatat
lipsurile. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în
minus, cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori admise în compensare, la
care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.
12
Rezultatele inventarierii se înregistrează în evidenţă operativă şi în contabilitate. Astfel,
lipsurile se scad din evidenta operativă (în fişele de magazine, coloana de intrări, cu roşu) şi din
evidenta contabilă (în fişele de cont, coloana debit, în roşu), iar plusurile se înregistrează în
acelaşi mod, dar în negru.
13
2. Plusurile de materii prime se înregistrează ca o intrare în conturile de stoc şi că o
reducere a cheltuielilor:
Pentru a nu influenţa rulajul contului 601 “cheltuieli cu materiile prime”, înregistrarea de mai
sus se poate face în roşu în debitul contului de cheltuieli şi în creditul contului de stoc.
14
7. Plusuri de numerar în casierie
imobilizările necorporale”
imobilizările corporale”
% = 20 “Imobilizări necorporale”
imobilizările necorporale”
15
% = 21 “Imobilizări corporale”
imobilizările corporale”
consumabile”
16
607 “Cheltuieli cu mărfurile” = 371 “Mărfuri”
8. Lipsurile peste normele stabilite şi pierderile cauzate de proastă gestiune se pot imputa celor
vinovaţi la valoarea de înlocuire reprezentată de costul de achiziţie, care cuprinde preţul de
cumpărare practicat pe piaţă, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile
de transport şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului
respectiv.
Dacă valoarea bunurilor se împută terţilor (persoane din afara unităţii), în locul contului
4282,"Alte creanţe în legătură cu personalul" se utilizează contul 461 "Debitori diverşi".
17
Cap. II. Prezentarea entităţii.
18
2.3 Evoluţia principalilor indicatori
2008 213986 2
2009 363232 2
2010 342780 2
19
CAP. III. MONOGRAFIE CONTABILĂ
2131 1.400
213 10.600
303 800
5121 6.800
5311 400
% = 542 10.050
201 1.000
4426 240
5311 8.810
20
e) plata creditorilor:
462 = 5311 8.000
b)plata furnizorului:
401 = 5121 620
c) aprovizionarea cu carburanţi:
3022 = 5328 300
d) consumul carburantului:
6022 = 3022 300
21
6. ÎNREGISTRAREA CHELTIELILOR DE PRODUCŢIE
6021 = 3021 40
b) plata furnizorilor:
401 = 5121 460
a) ridicarea avansului:
542 = 5311 200
b) decontarea avansului
% = 542 205
625
4426 24
5311 81
22
7. SE ÎNREGISTREAZĂ STATUL DE PLATĂ AL SALARIATIILOR, CHELTUIELI
CU CAS(20,8%), FOND DE ŞOMAJ (0.5%), , CASS (5.2%),FOND SPECIAL(0.438%),
CONCEDII ŞI INDEMNIZAŢII(0.85%), FOND DE GARANTARE(0.25%).
a) cheltuielile cu salariile:
641 = 421 1990
f)fond garantare:
6452 = 4373 5
g) concedii şi indemnizaţii:
6451 = 4315 17
23
a)înregistrarea reţinerilor:
421 = % 813
425 300
427 100
4312 190
4372 20
4314 131
444 72
b)ridicarea numerarului :
581 = 5121 813
5311 = 581 813
c) plata salariilor:
421 = % 1.602
5311 1.388
426 214
4311 388
4312 190
4313 119
4314 131
4371 40
4372 20
4315 17
444 72
447 10
462 15
4373 5
24
9. ÎNREGISTRAREA PRODUTIEI REALIZATE,VÂNZAREA ŞI ÎNCASAREA
ACESTEIA
345 1.000
346 300
4427 181
601 500
6021 40
6022 300
605 310
25
622 15
625 100
626 60
635 10
641 1.990
6451 524
6452 45
6811 1.000
711 946
c)ridicarea numerarului
581 = 5121
5311 = 581
d)plata dividendelor
457 = 5311
26
Concluzii şi Propuneri
Din punct de vedere economic etapă de tranziţie pe care o parcurge economia naţională cu
dificultăţile sale: inflaţie, şomaj, deficit bugetar, blocaj financiar afectează direct sau indirect
activitatea tuturor unităţilor economice din România.
Societatea nu are contractate împrumuturi pe termen lung, doar credite pe termen scurt
pentru achiziţionarea de mijloace fixe. Pentru aceste finanţări societatea este plătitoare de dobânzi,
care au efecte negative asupra rezultatului financiar. Societatea promovează politica de asigurare
permanentă a lichidităţilor necesare, prin accelerarea vitezei de încasare a facturilor, creşterea
volumului de vânzări.
Dar pentru a influenţa pozitiv trezoreria firmei nu este suficientă numai promovarea unei
politici de dotare cu echipamente tehnice moderne. Trebuie investit şi în pregătirea personalului
astfel încât să fie asigurată o bună administare a întregii afaceri, plecând de politici de
promovare a produselor, de livrări ritmice şi periodice a mărfurilor şi până la încasarea în timp
util a facturilor, astfel încât să existe cât mai puţin clienţi incerţi sau insolvabili. Alături de
costul administrativ, legat de acţiunea taxei pe valoarea adăugată, pe care firma îl suportă în
calitate de colectoare de impozite, ea suportă şi un altul: costul de trezorerie. Acesta este
determinat de acţiunea anumitor factori precum termenele de plată şi exigibilitatea taxei.
27
BIBLIOGRAFIE
Cerna S. – Moneda şi teoria monetară, vol. I şi II, Editura Mitron Timişoara 2000.
Cristea H. – Costuri şi preţuri, Editura Mirton, Timişoara 1991.
Heteş Gavra I.- Organizarea şi operaţiunile băncilor, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara
2003.
Gust M. – Managementul bancar, Editura Independenţa Economică, Brăila, 1999.
Ionescu L.C. – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti 1996.
Imireanu M. – Tehnică şi practică operaţiunilor bancare, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
1995.
Iacob Petru Pantea – Contabilitatea financiară romana , Ediţia 2 , Editura Intercredo , 2007
Heteş Gavra I.- Organizarea şi operaţiunile băncilor, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara
2003.
28