Sie sind auf Seite 1von 11

Calcule tehnico-economice justificatoare pentru investitie

1 Importanta investitiilor in retehnologizare

Avand in vedere actualele procese ce se desfasoara pe toate planurile si care se gasesc in curs de dezvoltare in Romania, si tinand
cont de perspectiva pe care tara noastra o ofera in anumite domenii si ramuri ale industriei, inevitabil trebuie sa luam in considerare faptul ca
suntem angrenati intr-un amplu mecanism de integrare in structurile politice, economice si culturale ale spatiului european. Se conturaza astfel tot
mai clar si la nivelul producatorilor din domeniul industriei lemnului o dorinta de aliniere la standardele calitative, in primul rand, si de ce nu si
cantitative, in ceea ce priveste ramura acestei industrii, in care un procent relativ mare de agenti comerciali si productivi isi desfasoara activitatea.
Astfel, toate intreprinderile din industria lemnului, bazandu-se pe un cadru organizatoric adecvat importantei si complexitatii actiunii, si-au
stabilit programe proprii de modernizare care, in principal, vizeaza urmatoarele masuri:

- utilizarea rationala a capacitatii de productie;

- perfectionarea organizarii de proiectare constructiva si tehnologica a produselor;

- perfectionarea tehnologiilor de fabricatie;

- introducerea de noi utilaje de mare productivitate;

- valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor, combustibililor si energiei;

- reducerea consumurilor specifice;

- extinderea tipizarii si standardizarii;


- mecanizarea, automatizarea si robotizarea proceselor de productie;

- modernizarea controlului de calitate si a mijloacelor de control;

- asigurarea policalificarii personalului;

- rationalizarea sistemului informational si de evidenta etc.

La nivelul fiecarei intreprinderi, cel putin din punct de vedere teoretic, s-au constituit echipe de lucru cu un caracter interdisciplinar,
autodidact de multe ori, alcatuite din specialisti in compartimentele de proiectare, productie, organizare, financiar – contabil, informatic precum
si din specialisti ce-si desfasoara activitatea direct in spatiile de productie, ingineri si muncitori cu experienta ce au obtinut in timp rezultate
deosebite in domeniu. Sarcina principala a echipelor de modernizare consta in general in fundamentarea stiintifica si unitara a programului de
masuri, urmarirea realizarii lui, si luarea deciziilor operative in vederea desfasurarii programelor. Actiunea de organizare si modernizare a
productiei are un caracter complex vizand o multitudine de aspecte tehnico – organizatorice si economico – sociale existente in
intreprinderi. Integrate perfect in noul mecanism economico – financiar, programele urmaresc in primul rand cresterea eficientei economice a
utilizarii resurselor. Pentru asigurarea eficientei economice necesare trebiue avut in vedere, atat in faza de planificare cat si in cea de realizare
practica a programelor de modernizare, o serie de cerinte de rationalitate economica in vederea ierarhizarii prioritatilor, coordonarii eforturilor si
optimizarii unor indicatori economici fundamentali privitori la productie, investitii, consumul de resurse energetice si de materii prime, forta de
munca, productivitatea muncii, venituri, desfacere, etc.

Avand in vedere faptul ca etapele de modernizare presupune utilizarea unor resurse importante de investitii, problema fundamentarii
eficientei economice a variantelor de investitii propuse de echipele de modernizare si, in final, alegerea variantei considerate ca optime se impune
cu necesitate. Deasemenea, complexitatea analizei eficientei impune luarea in considerare a tuturor indicatorilor de eficienta economica.

Conceptul de investitii trebuie abordat in stransa legatura cu procesul dezvoltarii, al cresterii economice indiferent de continutul si de
aria de activitati pe care o acopera acestea. In sens restrans investitiile sunt definite ca fiind totalitatea cheltuielilor care se efectueaza pentru a
crea sau achizitiona noi mijloace fixe, pentru inlocuirea mijloacelor fixe uzate fizic si/sau moral, inclusiv cheltuielile efectuate in scopul
modernizarii si perfectionarii mijloacelor fixe in functiune.

Riscul aferent procesului de investire este dependent de natura investitiei si de marimea acesteia. Conceptul de investitie poate fi
caracterizat pe baza a trei trasaturi comune astfel:
 fiecare investitie presupune cheltuirea unor disponibilitati banesti, indiferent de natura efortului (realizarea unor obiective, bunuri
concrete, echipamente).

 fiecare investitie reprezinta un efort concretizat sub diferite aspecte pe baza caruia se sconteaza diferite efecte multiplicatoare
materializate sub forma sporului de profit.

 fiecare investitie necesita un consum de resurse curente (materiale, financiare, de munca) al caror cost va fi suplinit de efecte nete
viitoare.

In cazul analizei financiare ale unui proiect de finantare bazat pe credite externe se au in vedere toate cheltuielile si veniturile aferente
proiectului fapt ce face ca impozitele, taxele vamale, ratele la credit si dobanzile care corespund diferitelor surse de finantare a proiectului sa fie
considerate o cheltuiala, urmand ca acestea sa se scada din veniturile totale ale proiectului.

Totodata, intr-o economie de piata, investitorul, in luarea deciziei sale de a investi, compara cheltuielile pe care le face cu profiturile
pe care le previzioneaza ca le va obtine tinand cont de profiturile medii pe economie exprimate prin rata dobanzii. Avand in vedere
particularitatile existente intre ramuri, precum si in interiorul aceleiasi ramuri de activitate si luand in considerare riscul inerent oricarei investitii
aceasta rata a dobanzii se va corecta cu o dobanda suplimentara in functie de marimea riscului asumat.

Pornind de la aceste fundamente economice, intreprinderile care au ca domeniu de activitate productia de mobilier, la comanda sau in
serii mari, clasica sau de arta, in structuri fixe sau demontabile, au inceput in ultimii ani sa investeasca sume considerabile in vederea
achizitionarii de utilaje noi si din ce in ce mai performate, intre acestea, fara dar si poate, locurile de top fiind ocupate de Centrele de Prelucrare
cu Comanda Numerica. Acest fapt atrage dupa sine si o nevoie crescanda de specialisti in domeniu, dar aceste aspecte luate in considerare la un
loc nu pot decat sa duca la optimizare, productivitate, calitate, si in final la progres.

Masinile – unelte pentru prelucrarea lemnului echipate cu sisteme de Comanda Numerica se intalnesc in fabricile de mobila din Romania
intr-un numar tot mai mare si variante constructive din ce in ce mai complexe, concurenta producatorilor europeni si nu numai din domeniu fiind
acerba, iar gama tipurilor de utilaje dezvoltandu-se puternic mai ales in ultimul deceniu.

Evolutia echipamentelor electronice necesare unei automatizari complexe, cibernetice, a masinilor-unelte, si mai ales, dezvoltarea tehnicii
de calcul au facut ca, la ora actuala, calculatorul sa fie integrat in echpamentul comenzii numerice, asigurandu-se astfel flexibilitate si rapiditate
atat in programare cat si in conducerea ciclurilor de fabricatie. Tinand cont de aceste aspecte ale evolutiei continue a proceselor de fabricatie spre
o automatizare tot mai puternica, aparitia masinilor – unelte cu comanda numerica a fost o realizare extraordinara in ingineria industriei lemnului
si nu numai, marcand un progres considerabil.

2 Indicatori de eficienta economica ce au in vedere recuperarea si amortizarea investitiei

Pentru a confirma si justifica investitia propusa in retehnologizarea societatii OviProd Com S.R.L. din Zalau s-a facut o evaluare a
eficientei economice si o fundamentare a proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici, aceasta evaluare fiind deosebit de importanta si
necesara deoarece face posibila relevarea unor informatii cu privire la proiectul de investitii.

Cu cat recuperarea fondurilor de investitii este mai rapida si investitiile sunt reintroduse in circuitul de productie cu atat viteza lor de
crestere sau de functionare este mai mare si implicit si eficienta economica este mai ridicata.

Neajunsul utilizarii indicatorilor statici insa in evaluarea eficientei investitiei il reprezinta acela ca nu ia in considerare implicatiile
factorului timp, insa acesti indicatori constituie baza de plecare in evaluarea eficientei investitiei cu ajutorul indicatorilor dinamici.

Evaluarea statica a investitiilor asigura informatiile actuale referitoare la investitia respectiva, date si indicatori ce constituie o baza
fundamentala pentru orice proiect de investitii.

Asadar, cursul valutar stabilit de BNR la data de 30.12.2004 era de : 1 EUR = 38 700 ROL

Informatii cu privire la starea financiara a S.C. OviProd S.R.L. la data de 30.12.2004 :

Pentru calcularea eficientei economice s-a luat in considerare estimarile pentru anul in curs la producerea si comercializarea a 3
tipuri tipuri de garnituri, din care 2 sunt pentru mobilarea bucatariilor si una este destinata mobilarii camerelor de zi. Toate aceste garnituri au un
pret relativ apropiat, durata de realizare aproximativ egala, motiv pentru care in vederea calculelor economice s-au luat valoriile medii ale acestor
indicatori.
 Productia anuala estimata –800 bucatarii Selena, 800 bucatarii Olivia si 1000 de biblioteci

 Cifra de afaceri – 145 115 273 000 lei

 Active fixe nete – 41 051 124 000 lei

 Venituri totale – 147 205 110 000 lei

 Cheltuieli totale – 145 195 048 000 lei

 Profit brut – 2 010 062 000 lei

 Impozitul pe profit – 502 515 lei

A. Indicatori cu caracter general:

1. Capacitatea de productie:

a) Fara a lua in calcul sporul de capacitate de productie obtinut in urma realizarii investitiei (inainte de realizarea investitiei):

Capacitatea de productie a firmei este de: 10 garnituri pe/zi.

S.C. OviProd Com S.R.L. lucreaza in doua schimburi/zi , cinci zile/saptamana si 260 zile/an.

Capacitatea de productie anuala este de: 10 garnituri/zi x 260 zile/an = 2600 garnituri /an.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 90 %.

Productia zilnica este de: 10 garnituri/zi.


Productia anuala este de: 2600 garnituri/an.

b) Cu luarea in considerare a surplusului de capacitate rezultat in urma realizarii investitiei (dupa realizarea investitiei):

Se estimeaza ca in urma realizarii investitiei are loc o crestere a capacitatii de productie cu aproximativ 15 %.

Capacitatea de productie anuala a firmei este de: 2990 garnituri/an

(2600 garnituri /an x 1,15).

Gardul de utilizare al capacitatii este de 90 %.

Productia zilnica: 11,5 garnituri/zi.

Productia anuala este de: 2600 garnituri/an.

Sporul de capacitate de Q este de 390 garnituri/an.

2. Numarul de salariati:

Numarul angajatilor sufera modificari periodice, dar in limite rezonabile, patronatul pastrand cifra de 270 - 320 de angajati in mod
constant.

3. Costul de productie:

Costul de productie reprezinta 80 % din pretul de vanzare.

80%* 14 200 000 = 11 360 000 lei / garnitura

Pretul de vanzare:
Pretul mediu de vanzare a unei garnituri este 14 200 000 lei / garnitura (intre 12 400 000 lei pentru cel mai simplu model de bucatarie si
15 600 000 lei / garnitura in cazul bibliotecilor).

5. Valoarea productiei (Vp):

5.1. Valoarea productiei la cost de productie (Vpcp):

Vpcp = 11 360 000 lei/garnitura x 2600 garnituri/an = 29 536 000 000 lei/an

5.2. Valoarea productiei exprimata in pret de vanzare (Vppv):

Vppv = 14 200 000 lei/garnitura x 2600 garnituri/an = 36 920 000 000 lei/an

6. Profitul (P):

P = Vppv – Vpcp = 36 920 000 000 lei/an – 29 536 000 000 lei/an

= 73 840 000 lei/an

Vppv = productia exprimata in pret de vanzare

Vpcp = productia exprimata in cost de productie

Sporul de capacitate de productie este de 390 garnituri/an

P = Qpv – Ch totale = 147 205 110 000 – 145 195 048 000 = 2 010 062 000 lei/an

7. Cheltuieli la 1 000 lei productie (C1000):


Vpcp = valoarea productiei la cost de productie

Vppv = valoarea productiei la pret de vanzare

lei cheltuieli la 1000 lei


productie

8. Rentabilitatea (r):

Pr = profit net

C = cifra de afaceri

r= *100 = 13,96 % sau 13,96 lei profit la 100 lei cheltuiti

9. Productivitatea muncii (W):

642.382.812,5 lei/muncitor/an
Vppv = valoarea productiei la pret de vanzare

N = numarul de salariati

B. Indicatori de baza:

1. Valoarea investitiei (investitia totala) It:

In cazul S.C. OVIPROD COM S.R.L. valoarea investitiei de modernizare a sectiei de productie este de 5 050 350 000 lei (130 000 EUR).

Se investeste in retehnologizarea unei linii de fabricatie prin achizitia a 4 utilaje noi

- C.N.C. de tip S.C.M. Record 125 - 82.400 

- Masina de aplicat furnir pe cant - 16.100 

- Presa Hidraulica Multietajata - 31.500 

TOTAL: 130.000 

Itotala = 5 050 350 000 lei

2. Durata de executie a investitiei (d):

Durata de realizare a investitiei a fost stabilita la 5 luni, de la data de 30.07.2004, momentul inceperii investitiei pana la data de 30.12.2004
data finalizarii investitiei.

3. Durata de functionare a obiectivului de investitii (Df):

Durata de functionare a obiectului analizat este estimata ca fiind de 12 ani, tinand seama de aparitia uzurii fizice si a altor factori (uzura
morala).
Investitia specifica (Is):

Calculul investitiei specifice in functie de sporul de capacitate de productie obtinut:

 I.T = investitia totala

qm = capacitate de productie dupa modernizare

qo = capacitate de productie inainte de modernizare

= 12 950 000 / garnitura

5. Durata de recuperare a investitiei (D):

ani

I.T. = investitia totala

Ph = profitul net

6. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E):

lei la 1 leu investit


7. Cheltuieli echivalate (k):

= 52 974 781 lei/garnitura

Ch' = Ch – ah = 145 195 048 000 – 420 862 500 = 144 774 185 500 lei

420 862 500

unde: Ch = cheltuieli anuale

Ch' = cheltuieli anuale mai putin amortizarea

ah = amortizarea anuala

8. Randamentul economic al investitiei (Re):

lei profit net la 1 leu investit