Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Simpozion tehnico-ştiinţific
Oradea, 18-20 octombrie 2005
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr.Vasile BARA
Şef lucr. fiz. drd. Olimpia BUZAŞIU
Şef lucr. fiz. drd. Monica COSTEA
2
REDUCEŢI EXPUNEREA LA
ZGOMOT!
Simpozion tehnico-ştiinţific
Oradea, 18-20 octombrie 2005
3
4
SECŢIUNEA I. LEGISLAŢIE
ZGOMOTUL ŞI OMUL
Every workplace has its risk factor – the noise. The level and the
physical features of this disturbing factor must be known, in order to
establish a coherent, realistic strategy and with concrete effects on the
ambiance of the surrounding physical environment. Once these values
established, the employer must take measures to fight this harming
agent, noise.
The ear presents a higher sensitivity at sound aggression, which
explains the functional and organic modifications perceived following
the action of noise.
Among the most frequent symptoms, fatigue is placed first. The
affected people eat and sleep well, but their efficiency at work is low.
Cuvinte cheie
zgomot - sunet nedorit, subprodus al activităţii zilnice a societăţii;
vibraţie mecanică a unui mediu elastic solid, lichid sau gazos, prin care
energia se trannsmite de la sursă prin unde sonore progresive.
nivel de tărie - scară de măsură pentru evaluarea subiectivă a tăriei
sunetului.
nivel de zgomot continuu echivalent – nivelul unui zgomot constant în
timp, care acţionând pe toată durata săptămânii de lucru, dă acelaşi
5
indice compus de expunere la zgomot ca şi nivelurile de zgomot
globale ponderate ale zgomotelor reale măsurate în cursul săptămânii
de lucru.
clasa de risc - reprezintă gradul de risc de accidentare în muncă şi de
îmbolnăvire profesională
dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur
sau în asociere cu un protector
echipament individual de protecţie - totalitatea mijloacelor individuale
de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii
de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la
care este expus
1. GENERALITĂŢI–PREVEDERI NORMATIVE–EFECTE
MEDICALE
6
Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor.
Zgomotele agravează situaţiile de stres, agravează afecţiunile
cardio-vasculare şi digestive, generează insomnii, măresc oboseala
generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, accentuează deficienţele de
comportament (agresivitatea, anxietatea).
Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă,
a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu.
2. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere
zilnică la zgomot este de 87 dB, potrivit art. 594, al.(5) din N.G.P.M.
Ediţia 2002.
Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială crescută şi deosebită, această limită se reduce la 75
dB şi respectiv 60÷50 dB.
Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de
80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee
neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure
următoarele măsuri:
1. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate, prin instruire,
asupra:
- riscurilor potenţiale pentru auz, datorită expunerii la zgomot;
- măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme;
- purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului.
2. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora, accesul la
determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate.
Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau
valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este
mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie
împotriva zgomotului devine obligatorie.
Literatura de specialitate (4, pag. 170) precizează că folosirea
dopurilor pentru protejarea urechii, de tipul celor spumoase sau
flexibile, reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%.
Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe
mai mulţi ani, la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB.
Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a
60 dB.(3).
Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie, minuţiozitatea, cu
încărcare senzorială şi mentală, nivelul sonor recomandat este de 55
dB (3).
3. Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de
zgomot.
7
În localuri cu muzică zgomotoasă, percepţia urechii nu poate fi
tolerată decât prin consumul de alcool, droguri. S-a demonstrat că
alcoolul, marijuana, tranchilizantele şi alte droguri slăbesc abilitatea
muşchiului stapedius, de a se contracta.
Acest muşchi mic din urechea medie este stimulat de zgomote, se
contractă şi reduce transmisia sunetelor spre urechea internă.
Când acest mecanism de siguranţă (automatism funcţional) este
compromis prin consumul de droguri sau alcool, urechea devine mai
vulnerabilă la leziunile provocate de zgomot.
Alţi factori care pot afecta auzul prin modificarea circulaţiei
sanguine sau a activităţii nervoase la acest organ – urechea – sunt:
- fumatul;
- colesterolul, alimentaţia cu grăsimi animale;
- hipertensiunea arterială.
Urechea internă este foarte bine vascularizată şi are un metabolism
ridicat.
Factorii de mai sus măresc aportul de sânge la ureche şi afectează
auzul.
Grăsimile, colesterolul în exces provoacă îngroşarea sângelui,
ateroscleroza, cu încetinirea microcirculaţiei, ca şi fumatul activ sau
pasiv, ori hipertensiunea arterială.
2. COMBATEREA ZGOMOTULUI
8
Octava este diferenţa care separă două frecvenţe ale sunetului,
dintre care una este dublul celeilalte.
Un filtru de o octavă este astfel dimensionat încât frecvenţele sale
limită f1 şi f2 sunt într-un raport de 1 la 2, iar frecvenţa centrală fc se
determină cu relaţia:
fc = f1 x f2
unde
f2 = 2 · f1 şi
Δ f = 0,7 fc sau
Δ f = 70 %
fc
La filtrele de treime de octavă, raportul frecvenţelor limită este:
f2 = 2⅓ · f1
fc = f1 x f2 şi
Δ f = 23 %
fc
Urmează a doua etapă de amplificare suplimentară, după care
semnalul este indicat pe instrumentul de citire.
Valoarea citită pe instrument este nivelul de presiune acustică în
decibeli.
Semnalul este disponibil, de asemenea, la o fişă de ieşire, pentru
alimentarea unui înregistrator de nivel.
Un detector de vârf poate fi inclus pentru determinarea valorii de
vârf a semnalelor de impulsuri.
Un circuit de reţinere poate menţine acul instrumentului la valoarea
maximă apărută, în condiţiile de măsurare a valorilor de vârf.
Acest aparat – sonometrul – fiind un instrument de precizie, este
necesară etalonarea lui pentru a putea obţine rezultate reproductibile şi
constant precise.
Pentru etalonarea lui la faţa locului, trebuie plasat un etalon acustic
direct pe microfonul de măsură.
Acest etalon este în principiu un difuzor miniatural care ne oferă un
nivel de presiune acustică bine definit.
O măsurare fără reţeaua de ponderare şi fără setul de filtre, va
indica o valoare globală a nivelului de presiune acustică în decibeli.
Utilizarea reţelei de ponderare permite măsurarea nivelului de
zgomot global ponderat, în decibeli şi evaluarea nivelului echivalent
continuu – Lech.
Nivelul de zgomot echivalent este o formă standardizată a unui
nivel de zgomot mediu pe termen lung.
9
Acest concept este extrem de util în situaţiile concrete de zgomot
tipic industrial, care fluctuează mult şi conţine perioade diferite de
zgomot intens sau mai puţin intens.
Pentru măsurarea potenţialului de nocivitate a zgomotului, luând în
considerare pe lângă nivelul presiunii acustice şi durata de expunere la
acest factor de risc, se foloseşte dozimetrul.
Cele mai răspândite tipuri de dozimetre sunt cele portabile (de
buzunar), montate pe subiecţi, într-un buzunar pe perioada zilei de
lucru, microfonul fiind montat în apropierea urechii.
Valorile citite pe afişajul aparatului sunt transformate în decibeli,
pentru nivelul echivalent continuu pe baza unor nomograme Lech.
Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se cunosc
două metode:
- metoda europeană, care cere o înjumătăţire a timpului de expunere la
fiecare creştere cu 3 dB a nivelului de zgomot;
- metoda americană care cere o înjumătăţire a timpului de expunere, la
o creştere a nivelului de zgomot cu 5 dB.
10
cardiovascular, sistemul nervos prin oboseală, insomnie, deficienţe de
comportament).
Principalele soluţii de combatere a zgomotului la sursă şi pe căile
de propagare, constau în montarea sursei de zgomot (utilaj,
echipament) pe elemente vibroizolante.
Această măsură asigură o atenuare a nivelului de zgomot, în
principal pe componenta de joasă frecvenţă a oscilaţiei acustice, între
75 – 1200 Hz.
În cazul în care este necesar să se micşoreze nivelul de zgomot
într-un anumit punct, între acesta şi sursa de zgomot se interpune un
ecran fonoabsorbant şi fonoizolant.
Prin amplasarea unui asemenea ecran se obţine o atenuare a
nivelului de zgomot aproape pe întreaga gamă de frecvenţe, atenuările
mai mari fiind înregistrate la frecvenţele de peste 2400 Hz. La
amplasarea ecranului trebuie avut în vedere ca acesta să nu deranjeze
procesul tehnologic şi să permită supravegherea funcţionării maşinii şi
accesul la elementele de comandă.
Pentru a realiza o atenuare mai mare a nivelului de zgomot, în
cazul în care condiţiile concrete permit, utilajul respectiv trebuie
prevăzut cu o carcasă fonoizolantă.
Prin această măsură se obţin atenuări pe întreaga gamă de
frecvenţe.
În cazul în care sunt necesare condiţii deosebite de izolare fonică,
utilajul se poate monta într-o carcasă dublă, atât utilajul cât şi carcasa
interioară fiind montate pe elementele vitroizolante.
Prin aceste măsuri nivelul de zgomot la componentele de frecvenţă
de peste 600 Hz scade sub 40 dB, iar atenuarea minimă realizată este
de 22 dB la frecvenţe de 150 Hz.
Dar, carcasarea trebuie efectuată astfel încât să asigure răcirea
componentelor echipamentului, în condiţii optime.
Prezenţa unor fante în peretele carcasei diminuează capacitatea
de atenuare a zgomotului.
Pentru a se evita acest fenomen, este necesar ca orificiile prin care
se face accesul aerului de răcire să fie prevăzute cu atenuatoare de
zgomot.
Utilizarea atenuatoarelor de zgomot se încadrează în metodele de
combatere a zgomotului la sursă.
Ele constituie o soluţie eficientă şi frecvent folosită pentru
diminuarea efectelor surselor de zgomot de natură aerodinamică.
După principiul care stă la baza funcţionării lor, atenuatoarele pot fi
active şi reactive.
11
Atenuatoarele active sunt construite de regulă sub forma unui canal
căptuşit cu material fonoabsorbant.
Dacă pe un astfel de atenuator sunt dispuse o serie de panouri
fonoabsorbante se realizează atenuatoare active celulare, lamelare şi
circulare sau şicane fonoabsorbante.
Atenuatoarele active simple sunt eficace numai pentru zgomotele
ale căror lungimi de undă sunt mai mari decât jumătate din
dimensiunea maximă a canalului.
Pentru a se înlătura acest dezavantaj s-au realizat atenuatoare
active celulare, obţinute prin împărţirea canalului într-o serie de celule
identice, fiecare suprafaţă interioară a celulelor fiind căptuşită.
Un alt tip de atenuator activ se bazează pe pierderea de energie
acustică produsă în urma dilatării şi comprimării undelor la intrarea şi
ieşirea din atenuator.
Acesta se prezintă sub forma unei camere ale cărei dimensiuni
sunt mari în raport cu lungimea de undă.
Pereţii camerei sunt căptuşiţi cu material fonoabsorbant.
Dacă intrarea şi ieşirea canalului din camera de absorbţie nu au
aceeaşi axă de simetrie, se obţine o atenuare şi mai mare a
zgomotelor.
Un alt tip de atenuator activ este cel cu şicane, construit astfel încât
să realizeze schimbări de direcţie a zgomotelor prin intermediul unor
pereţi fonoabsorbanţi.
Atenuarea realizată depinde de caracteristicile fonoabsorbante ale
materialului utilizat la căptuşire, fiind direct proporţională cu perimetrul
atenuatorului, lungimea atenuatorului şi invers proporţională cu
suprafaţa secţiunii lui.
La acest ultim tip de atenuator (cu şicane) prezenţa caturilor de 900
şi a întoarcerilor de 1800 contribuie pozitiv la readucerea nivelului
zgomotului.
Atenuatoarele reactive asigură disiparea energiei acustice prin
formarea unui „DOP DE UNDE” care împiedică trecerea sunetului la
unele frecvenţe, din cauza influenţei masei şi a elasticităţii aerului în
celulele atenuatorului.
Un astfel de atenuator este constituit dintr-o serie de cavităţi şi
tubulaturi astfel montate, încât prin discontinuităţile pe care le creează,
să realizeze reducerea necesară a nivelului de zgomot.
Cercetări recente au confirmat faptul că din punct de vedere practic
nu este recomandat să se utilizeze mai mult de două camere identice,
iar tubul de racord dintre camere este avantajos să fie montat în
interior.
12
Din compararea spectrelor atenuărilor măsurate la atenuatoarele
cu două camere, faţă de cele cu o cameră, a rezultat atenuări maxime
de 40 dB la cele cu 2 camere, faţă de numai 20 dB la cele cu o singură
cameră.
Din aceeaşi clasă a atenuatoarelor reactive fac parte şi
atenuatoarele de rezonanţă.
Acestea sunt nişte cavităţi cu pereţi rigizi şi care comunică cu
conducte printr-un orificiu.
Aceste cavităţi (ramificaţii laterale) pot fi cu secţiune constantă sau
cu secţiune variabilă.
Pentru a lărgi plaja de frecvenţe în care se pot obţine valori
importante ale atenuării, este benefică realizarea unor atenuatoare
reactive combinate.
Una din cele mai răspândite metode de diminuare a zgomotului pe
căile de propagare o constituie închiderea completă a unei surse de
zgomot într-o carcasă fonoizolantă.
În cazul unei asemenea carcase, zgomotul se poate propaga în
exteriorul ei, pe următoarele căi:
- prin pereţii carcasei – zgomot aerian;
- prin neetanşeităţi sau prin deschideri tehnologice – zgomot aerian;
- prin structura carcasei – zgomot structural;
- prin elementele componente ale maşinii – zgomot structural.
Atenuarea nivelului de zgomot aerian în acest caz este cu atât mai
mare cu cât absorbţia acustică a interiorului carcasei este mai mare.
Pentru reducerea zgomotului structural transmis în exteriorul
carcasei trebuie ca toate legăturile dintre elementele maşinii şi carcasă,
respectiv faţă de pardoseală, să fie realizate prin elemente
vibroizolante.
În aceeaşi categorie de măsuri prin care se poate combate nivelul
de zgomot pe căile de propagare, se înscrie şi ECRANUL
FONOIZOLANT.
Ecranele fonoizolante sunt bariere acustice între sursa de zgomot
şi receptor.
Eficienţa lor variază în funcţie de dimensiunile lor şi de frecvenţa
acustică a sursei.
Se recomandă ca lăţimea ecranului să fie de 1,5 ÷ 2 ori mai mare
ca înălţimea lui.
Pentru combaterea zgomotului la receptor se recomandă pe lângă
mijloacele individuale de protecţie şi protejarea acestuia în cabine
fonoizolante.
13
Acest lucru este posibil în cazul unor procese tehnologice ce pot fi
comandate, controlate şi supravegheate de la distanţă, reducând la
minimum perioada de expunere la zgomot a lucrătorilor (la operaţii
privind mentenanţa echipamentului).
La realizarea cabinelor fonoizolante trebuie respectate următoarele
reguli:
- materialele utilizate trebuie să asigure capacitatea de izolare la
zgomotul aerian;
- uşile şi ferestrele se realizează în construcţie fonoizolantă;
- sistemele de etanşare a uşilor, ferestrelor nu trebuie să diminueze
caracteristica de atenuare a cabinei;
- decupajele din pereţi sau plafon, pentru conducte, cabluri, trebuie
etanşate adecvat;
- dotarea cabinelor cu sistem de ventilare sau de circulaţie a aerului, cu
atenuatoare de zgomot;
- legătura cabinei cu structura clădirii trebuie realizată printr-un sistem
vibroizolant.
Studii ale problematicii legate de protecţia împotriva efectelor
nocive ale zgomotului, prin folosirea mijloacelor individuale la receptori,
au pus în evidenţă următoarele două tendinţe:
- utilizarea selectivă a antifoanelor, în funcţie de nivelul zgomotului, de
natura muncii prestate şi de durata de expunere, de particularităţile
receptorilor.
Astfel, în cazul nivelurilor ridicate de zgomot şi în cazul unor
activităţi cu solicitare redusă a atenţiei, se recomandă antifoane de tip
extern; în cazul unor depăşiri mici ale nivelurilor limită admise se
recomandă antifoanele de tip intern;
- realizarea unor antifoane selective, care să permită desfăşurarea unei
convorbiri normale şi care să neutralizeze frecvenţele înalte ale
zgomotului, cele mai dăunătoare de altfel.
Dintre antifoanele externe amintim câteva produse:
1. AE.TROMET-75 - atenuare cu ≈ 45 dB la frecvenţă de 2000 Hz.
ROMANIA - greutate – 200 g.
- asigură inteligibilitatea vorbirii.
- posibilitate de spălare.
2. Antifon CAR 810 - Spasciani Italia-caracteristici similare pct.1.
3. Antifon SAFI–Franţa–Comasec, Capri-caracteristici similare pct.1.
4. Antifon tip 1200-1701-American Optical-caracteristici similare pct.1.
14
3. INFLUENŢA ZGOMOTULUI ASUPRA ACTIVITĂŢII
PRODUCTIVE
15
4. STUDIU DE CAZ
BIBLIOGRAFIE
16
13. Burloiu P. - Economia şi organizarea ergonomică a muncii, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
14. Mihăilă I. – Bazele ştiinţifice şi aplicaţiile ergonomiei, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1982
17
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Petre BONŢIDEANU
1.Introducere
18
- Acţiune termică : turbionii din focare in procesele de
ardere, când tirajul este necorespunzător;
- Turbulenţa lichidelor : lovituri de berbec la instalaţii de
apă, etc.
- Maşini pneumatice care produc sunete cu bandă largă de
frecvenţa;
- Motoare cu explozie, turbine, ventilatoare;
- Ciocanele de forjă care produc şocuri aplicate unor piese
metalice.
19
Etapele expuse mai sus sunt parcurse în mod neregulat si
imprevizibil. Evoluţia se întinde în medie pe 15 ani, cu variaţii
individuale.
2. Evoluţia surdităţii
20
Apar, totuşi, o serie de tulburări psihice sau mentale, mai
puţin discrete, la lucrătorii expuşi;
♦ Zgomotul acţionează asupra activităţii mentale ca un
excitant stupefiant, care agravează oboseala, mascând-o.
Adesea el devine o obişnuinţa periculoasă.
Tabel 1
Anul 1991 1992 1993 1994 1995
Nr. caz 10 56 50 56 159
1996 1997 1998 1999 2000 2001
337 395 211 386 386 696
21
acestei afecţiuni invalidante prin ireversibilitatea
deficitelor de auz apărute.
♦ Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate
cauzate de expunerea la zgomot s-au înregistrat in
judeţele Bihor, Sibiu, Gorj si Dolj.
Nr. Vechime
Unitate
Judeţ cazuri a medie
MECANICA DACIA AG 11 24.63
EXMOB SA BH 13 19,61
METALUL MESA SA BH 38 20,50
TERMOELECTRICA SA BH 6 13,83
EM RODNA BN 14 19,14
UPRUC BV 10 20,40
REMAR 16FEBRUARIE
CJ 15 13,13
SA
ELECTRO PUTERE DJ 22 18,54
SC TERMOELECTRICA
GJ 20 14,50
SA
SC ARDELEANA SA SM 17 26,11
COMPA SB 34 17,61
SC EMAILUL SA SB 29 23,72
SC KRUPP COMPA
15 19,60
ARCURI SB
SC RELEE SA SB 11 17,09
TEXROMED SB 22 19,50
SNGN ROMGAZ MS 11 17,00
22
au fost preluate din "Morbiditatea profesională in România in 2002",
autori Dr. Adriana Todea şi Dr. Aurelia Ferencz):
23
- Amplasarea raţională a surselor de zgomot în clădiri sau încăperi
separate prin : insonorizarea platformelor, a pardoselilor, a pereţilor;
- Izolarea operatorilor utilajelor în cabine fonoizolante;
- Izolarea fundaţiilor maşinilor generatoare de vibraţii prin: izolaţii
elastice, arcuri, etc.;
- Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie : antifoane interne
sau externe, mănuşi vibroizolante;
BIBLIOGRAFIE
24
POLUAREA FONICA SI SANATATEA OMULUI
Andrei CIUCĂ
1. Introducere
25
conducătorii de tren sau tehnicienii de la turbinele hidroelectrice.
Bineînţeles, limitele de expunere la zgomot depind de intensitatea şi
frecvenţa sunetelor, de natura intermitentă sau continuă a semnalului şi
de durata expunerii, ştiindu-se însă faptul că, în realitate, factorii de
influenţă menţionaţi anterior determină creşterea logaritmică a gradului
de risc. Din acest motiv, limitele legale acceptate trebuie sa fie mai
coborâte decât cele calculate teoretic pentru anumite niveluri ale
pragului auditiv; considerându-se că valorile de intensitate maximă
trebuie să fie până la 85 decibeli pentru mai puţin de 5 ore de expunere
pe zi; 90 dB pentru 2-5 ore; 95 dB pentru 1-2 ore de expunere si 105
dB pentru maxim 20 minute. Intr-un studiu efectuat într-un laborator de
cercetare medicală al Aviaţiei SUA, pe un lot de 2.348 de piloţi s-a
constatat că zgomotul motoarelor cu reacţie de la avioanele pe care
aceştia le-au pilotat şi care depăşeşte pragul patologic de 140 dB a
determinat pierderea auzului, prin vătămarea organului cohlear, la 78,8
% din ei, ceea ce arată că zgomotul reprezintă un important factor de
risc al sănătăţii umane.
26
• Timbrul este calitatea care deosebeşte între ele
sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate. Timbrul diferit al sunetelor
este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt rar
întâlnite, acestea au o singură frecvenţă ( de exemplu diapazonul ).
Majoritatea sunetelor sunt însoţite de armonici.
Studiile de specialitate au evidenţiat limitele inferioare ( pragul de
audibilitate ) şi superioare ( pragul senzaţiei dureroase ) ale sunetelor
pentru a fi receptate de om, precum şi faptul că aceste praguri variază
odată cu frecvenţa sunetului. Astfel urechea omului este mai puţin
sensibilă la frecvenţe joase decât la sunetele cuprinse între 1000 –
6.000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de
puternic ca un sunet de 60 dB la 2.000 Hz.
28
Nivelul relativ al sunetului
dB Sursa generatoare
0 Prag de audibilitate
10 Foşnetul frunzelor
12 Şoaptă
20 – 50 Conversaţie discretă
50 – 65 Conversaţie cu voce tare
65 – 70 Trafic rutier obişnuit
65 – 90 Trafic feroviar
75 – 80 Zgomot industrial
90 Tarfic rutier intens
90 – 100 Tunet
110 – 140 Avion cu reacţie la
decolare
130 Pragul senzaţiei
dureroase
140 – 190 Decolarea unei nave
spaţiale
A. Generarea zgomotului
Referitor la sursele de zgomot în domeniul construcţiilor vom face o
clasificare a acestora şi anume:
Maşini şi utilaje care produc zgomot:
1. utilaje de construcţie:
a). de terasamente:
- buldozere;
- excavatoare;
- buldoexcavatoare;
- compactoare vibratoare;
29
Fig.2 Un tractor vechi de 20 ani şi neîntreţinut corespunzător produce un zgomot infernal
b). auxiliare:
- motocompresoare;
- electrocompresoare
c). pentru materiale de construcţie:
- concasoare;
- ciururi vibratoare;
- vibroprese.
2. Mijloace de transport auto:
- autobasculante şi autospeciale.
3. Utilaje de mică mecanizare şi unelte portabile:
a). pickhammer pneumatic ( +compresor aferent );
b).demolator ( pickhammer cu motor termic );
c). placă vibratoare cu motor termic;
d). maşini de finisat parchet;
e). unelte portabile acţionate electric:
- maşini de găurit;
- rotopercutoare;
30
- malaxoare pentru beton ( betoniere).
Fig.3 Chiar dacă operatorul acestui utilaj ar purta antifoane, locatarii şi trecătorii din
apropierea zonei de lucru sunt afectaţi.
- fierăstraie circulare;
- polizoare;
- electrofierăstraie cu lanţ.
f). maşini acţionate cu motor termic de mică putere:
- generatoare de curent electric;
- motofierăstraie cu lanţ;
- motopompe;
- freze de tăiat beton şi asfalt.
g). vibratoare independente- pe cofrag, pe buncăr.
4. Maşini de tăiat, polizat, prelucrări mecanice:
a). pentru metal:
- polizor fix;
- maşini de debitat cu disc;
- ciocan pneumatic forjă;
b). pentru lemn:
31
- gater;
- fierăstrău circular fix;
- maşini universale de tâmplărie.
Fig. 4 Această maşină echipată cu motor termic, pe lângă zgomotul produs de motor
generează şi zgomot datorită contactului dintre scula aşchietoare şi materialul tăiat.
32
Fig. 5 Banala “ betonieră “, dacă este incorect întreţinută şi mai ales dacă are angrenajul
uzat produce un zgomot extrem de neplăcut şi deranjant.
33
Din cărţile tehnice ale unor unelte portabile mai frecvent
utilizate şi larg răspândite pe şantierele de construcţii montaj am
selectat câteva date, prezentate mai jos:
Nr. Nivel dB ( A )
crt. Denumirea Putere Presiun Putere
kW e Sonora
sonora
1 Maşină de găurit PSB 650 RE 0,65 99 112
2 Maşină de găurit cu percuţie GSB 0,70 96 109
20 – 2
3 Maşină de găurit cu percuţie GBH 0,80 99 112
2 - 26 DRE
4 Rotopercutor GBH 5 DCE 1,10 90 103
5 Rotopercutor GBH 11 DE 1,50 91 104
6 Demolator ( pickhammer ) GSH 1,90 91 104
27
7 Polizor portabil GSW 24 – 230 2,40 92 105
8 Fierăstrău circular GKS 55 – 65 1,20 88 101
9 Motofierăstrău cu lanţ STIHL MS 3,40 102 116
390
3. Ce ar fi de făcut ?
34
Fig. 6 Această benă pentru mortar se curăţă periodic de materialul întărit rămas în
interior. Operaţia se face de regulă prin lovirea corpului acesteia cu un ciocan. Nu
încercaţi să măsuraţi nivelul zgomotului în acest timp întrucât riscaţi să vă dereglaţi
aparatul de măsură.
BIBLIOGRAFIE
36
LEGISLAŢIA CU REFERIRE DIRECTĂ LA CONTROLUL
ZGOMOTULUI
This study tries to identify the legislation with application in the safety and
health and more. The Romanian legislation is very vast and in continuous
evolution, therefore, maybe this material is not complete.
1. Consideraţii generale
37
2.1. Constituţia României prin art 41:
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea
privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al
femeilor şi al tinerilor, … coroborat cu :
2.2. Legea 53/2003 – CODUL MUNCII
Art. 174. (1) Pentru femeile gravide, lăuze şi care alăptează,
angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de
expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, a căror listă este
prezentată în tabelul 3, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul
şi durata de expunere a angajatelor în unitatea respectivă, pentru a
depista orice risc pentru securitatea şi sănătatea angajatelor şi orice
efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care
trebuie luate.
Art. 184. (1) Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor
specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care
rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a
riscurilor existente sau potenţiale ….
(2) În acest scop, se interzice munca tinerilor în activităţi care:
e) pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme
sau din cauza zgomotului ori vibraţiilor.
2.3. Ordonanţă de urgenţă nr. 96/2003 privind protecţia
maternităţii la locurile de muncă – aceasta prin art. 5 reia prevederile
art. 174 din Codul muncii. 2.4. Legea protecţiei muncii nr. 90/1996*)
Cu excepţia art 5 (3) conform căruia “Domeniile pentru care se
elaborează normele generale de protecţie a muncii sunt cuprinse în
anexa nr. 1 la prezenta lege” şi a punctului 5 din anexa 1
5 Mediu de zgomot, vibraţii şi ultrasunete: intensitate şi punct de
muncă expunere;
Observaţie : Legea 90/1996 nu face nici o referire directă la sancţiuni
pentru nerespectarea nivelurilor maxime admisibile ale zgomotului.
2.5. Ordin nr. 508/2002 al MMSSF – Norme generale de protecţie
a muncii cuprinde următoarele prevederi în domeniu :
Art. 474 Acţiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să
afecteze nici securitatea muncii, nici sănătatea omului.
Art. 475 Limita maximă admisă pentru zgomotul de la LM cu
solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei este de 90
dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. ….
Art. 477 La proiectarea unităţilor vor fi prevăzute măsuri pentru
atenuarea zgomotului prin caracteristici constructive (izolarea şi
absorbţia acustică a elementelor clădirilor pe baza evaluărilor nivelului
surselor de zgomot, criterii de amplasare a surselor de zgomot etc.).
38
Art. 480 Dacă nivelul de zgomot la locul de muncă nu poate fi
adus, prin mijloace tehnice, la valori pentru care zgomotul să nu
constituie un factor de risc, este obligatorie utilizarea mijloacelor
individuale de protecţie împotriva zgomotului.
2.6. Legea 61/1991*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a
unor norme de convieţuire socială, care stipulează :
Art. 2 Constituie contravenţie săvârşirea următoarelor fapte, …:
28) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de
zgomote cu orice aparat sau obiect …
2.7. Legea nr. 301/2004 CODUL PENAL
Art. 402: Poluarea fonică
Producerea de zgomote peste limitele admise de lege, în mod
repetat, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea
persoanelor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
zile-amenda.
2.8. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
Art. 5 Pentru obţinerea unor construcţii de calitate
corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga
durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe:
f) protecţie împotriva zgomotului.
2.9. Hotărâre nr. 261/2001 încadrare a locurilor de muncă în
condiţii deosebite
Art. 2 (1) Criteriile pentru încadrarea LM în condiţii deosebite sunt
prezenţa în mediul de muncă a noxelor profesionale fizice
constând în zgomot, …..
b) răspunsul specific al organismului …, evidenţiat prin indicatori
de expunere şi/sau de efect biologic…;
c) .. prin boli profesionale înregistrate la LM în ultimii 15 ani.
39
2.11. Ordin 803/2001 … indicatori de expunere şi/sau de efect
biologic relevanţi pentru stabilirea răspunsului specific al organismului
la factori de risc de îmbolnăvire profesională
2. Indicatori de răspuns specific al organismului
Nr. crt. Noxa Indicator de răspuns specific
472 Zgomot Hipoacuzie şi surditate de percepţie
3. Indicatori de răspuns
*nu sunt specifici
*pot fi utilizaţi pentru fundamentare strategie de sănătate si
securitate la locul de munca
*nu reprezintă criterii pentru aplicare metodologie de încadrare a
unor locuri de muncă în condiţii de muncă deosebite
ZGOMOT EFECTE
n.a.e.c.s. *Deplasarea temporară a pragurilor auditive
cu valori mai mari de 60 *Scăderea capacităţii de concentrare/atenţiei
dB(A) pentru solicitarea *scăderea timpilor de reacţie la stimuli auditivi
neuropsihică deosebita si/sau vizuali.
si >75 dB(A) pentru *Acuze auditive la mai mult de 35% din
solicitarea neuropsihica subiecti la sfarsitul activitatii versus inceput.
crescută *Cresterea tensiunii arteriale.
40
Art. 4 Maşinile şi componentele de securitate ..trebuie să satisfacă
cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate care le sunt aplicabile, ….
Art. 21 a) nerespectarea prevederilor art. 4, cu amendă de la
5.000. lei la 10.000 RON, retragerea de pe piaţă, interzicerea utilizării,
introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a produselor neconforme;
(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor .. se fac de
către personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Muncii.
ANEXA 1: CERINŢE ESENŢIALE
1.5.8.Zgomot
Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile
rezultate din emisiile de zgomot aerian să fie reduse la cel mai scăzut
nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea
mijloacelor de reducere a zgomotului, în special, la sursă.
1.7.5.Instrucţiuni
d) … Documentaţia tehnică … trebuie să prezinte informaţii
referitoare la emisiile de zgomot aerian menţionate la lit. f), …
f) Instrucţiunile trebuie să prezinte următoarele informaţii
referitoare la zgomotul aerian emis de maşină, fie valoarea reală, fie
valoarea stabilită pe baza măsurărilor efectuate pe o maşină identică:
- nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A, la
posturile de lucru, dacă aceasta depăşeşte 70 dB (A); dacă acest nivel
nu depăşeşte 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;
- valoarea maximă a presiunii acustice instantanee ponderată C,
la posturile de lucru, dacă aceasta depăşeşte 63 Pa (130 dB prin
raportare la 20 Pa);
- nivelul de putere acustică emis de maşină, dacă nivelul de
presiune acustică continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru,
depăşeşte 85 dB (A).
În cazul maşinilor de dimensiuni foarte mari, în locul nivelului de
putere acustică poate fi specificat nivelul de presiune acustică continuu
echivalent în poziţii precizate din jurul maşinii.
Dacă postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu
poate/pot fi definit/definite, nivelurile de presiune acustică trebuie
măsurate la o distanţă de 1 m de suprafaţa maşinii şi la o înălţime de
1,60 m faţă de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate poziţia
şi valoarea maximă a presiunii acustice.
3.2.Locuri de muncă
3.2.1.Post de conducere a maşinilor
…Dacă maşina este prevăzută cu cabină, aceasta trebuie
proiectată, construită şi/sau echipată astfel încât să asigure
41
conducătorului condiţii bune de lucru şi să-l protejeze împotriva oricărui
pericol care poate apărea (de ex: …, zgomot şi vibraţii excesive, etc.)…
42
aeroporturile aflate în administrarea lor, a hartilor strategice de zgomot
şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de
activitate, precum şi limitele de competenta ale acestora
43
profesionali care au generat bolile profesionale, în scopul prevenirii
acestora şi asigurării unui mediu de muncă sanogen.
Art. 9 Declararea cazului de boală profesională se face de către
medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti pe fişa BP2, prezentată în anexa nr.
4, care se trimite la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti – Secţia de
medicina muncii, în cursul lunii în care s-a confirmat îmbolnăvirea.
Anexa nr. 1: Tabel cuprinzând bolile profesionale cu declarare
obligatorie
Boli ale urechii
Hipoacuzie, Zgomot peste LMA
28.
surditate Substanţe chimice ototoxice
3. Concluzii
44
INTERDEPENDENŢA DINTRE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
1. Introducere
45
nefavorabil caracteristicile funcţionale şi de siguranţă ale instalaţiilor şi
agregatelor amplasate în zone poluate, cu efecte negative asupra
siguranţei în exploatare şi asupra calităţii produselor.
Pe de altă parte, cercetările clinice au pus în evidenţă pe baze
statistice faptul că zgomotul şi vibraţiile, care depăşesc anumite limite,
prezintă efecte nocive cu grave consecinţe pe plan medico-sanitar prin
afectarea sănătăţii şi capacităţii de muncă a angajaţilor.
Pe plan social se constată o creştere rapidă a numărului de
persoane expuse acţiunii nocive a zgomotului şi vibraţiilor.
Ambele aspecte, medico-sanitare şi cele sociale, generează în
ultimă instanţă pierderi economice, care rezultă din scăderea capacităţii
de muncă fizică şi intelectuală a angajaţilor, scoaterea din circuitul
productiv, temporar sau definitiv, a unui număr mare de angajaţi, ca
urmare a îmbolnăvirilor şi accidentelor profesionale, concedii medicale,
pensionări premature ş. a.
Metodele moderne de combatere a zgomotului şi vibraţiilor
urmăresc atingerea a trei scopuri distincte:
1. un scop de natură tehnică, ce constă în realizarea de instalaţii
şi agregate care să elimine generarea de zgomot şi vibraţii peste
limitele admise, în vederea evitării înrăutăţirii caracteristicilor
funcţionale, a scăderii calităţii produselor şi a degradării premature a
elementelor componente ale acestora;
2. un scop de natură medico-sanitară, care constă în protejarea
angajatului împotriva efectelor complexe provocate de aceste noxe,
efecte care afectează confortul fizic şi psihic, starea de sănătate şi
capacitate de muncă;
3. un scop de natură socială, care constă în înlăturarea
aspectului de noxă socială, pe care îl prezintă poluarea cu zgomote şi
vibraţii. [2]
În conţinutul acestei lucrări ne referim la cei doi factori de risc şi
confortul acustic, la acţiunea dăunătoare a acestor forţe şi în fine
acţiunea dăunătoare a ultrasunetelor în cazul expunerii la astfel de
solicitări.
46
Pentru a putea vibra, corpul primeşte din exterior o anumită
energie. O cantitate mai mare sau mai mică din această energie primită
de corpul care vibrează este transferată mediului înconjurător, adică
corpul radiază, iar undele acustice generate, în deplasarea lor prin
mediu, transportă la distanţă această energie. Dacă în urma acestei
radiaţii se produce un sunet, radiatorul acustic devine o sursă sonoră.
Ca exemplu de surse sonore pot fi menţionate: vocea omenească,
instrumente muzicale, motoarele, difuzoarele etc., şi în general orice
corp prin vibraţie generează sunete.
Prin analogie cu nivelul acustic al zgomotului mărimile
corespunzătoare vibraţiilor sunt date în tabelul următor:
Zgomote Vibraţii
Mărime Unităţi Mărime Unităţi
Intensitate W / cm² Deplasare cm
Viteză cm / s
Nivel de dB Acceleraţie cm / s²
intensitate
Nivel de tărie fon Nivel de intensitate vibrar
Nivel de tărie pal
48
* o primă situaţie este aceea în care omul se află în încăperi în
care sunt în funcţiune diferite maşini şi instalaţii, în care acţionează
simultan zgomote şi vibraţii de diferite frecvenţe şi spectre, având
intensităţi ridicate (maşini de prelucrare a metalelor sau a lemnului,
maşini textile, motoare de avioane etc.). Astfel, aparatul vestibular este
sensibil la acceleraţiile corpului şi la modificările de poziţii în câmpul
gravitaţional, răspunzând la frecvenţele foarte joase;
* o altă situaţie este aceea în care întregul organism este supus
vibraţiilor produse de către maşini şi aparate care se mişcă împreună
cu omul (autovehicule, tractoare, poduri rulante etc.);
* mai există situaţii în care numai anumite părţi ale corpului
omenesc sunt supuse la acţiunea directă a vibraţiilor produse de
diferite maşini, instalaţii sau unelte (unelte pneumatice, ciocane, maşini
de găurit etc.).
În aceste ultime situaţii corpul este supus la vibraţii prin contact
direct cu corpurile solide în vibraţie. Frecvenţele acestor vibraţii se află
în limita inferioară a frecvenţelor audibile sau în domeniul
infrasunetelor.
Consecinţele asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a
persoanelor care lucrează în industrie, în raport cu alte sectoare sunt
mai periculoase şi mai grave, deoarece atât zgomotele cât şi vibraţiile
sunt mai puternice şi de durată mai mare, cât şi datorită interacţiunii
acestor două noxe, mai ales în situaţia în care zgomotul poate fi
amplificat prin montarea agregatelor maşinilor-unelte, utilajelor
industriale care vibrează, fără luarea măsurilor necesare de atenuare a
transmiterii vibraţiilor la elementele de construcţie ale clădirilor
industriale respective.
De aceea, în problemele de producţie împotriva zgomotului
trebuie să fie soluţionat atât zgomotul aerian cât şi cel structural.
Zgomotul aerian se produce atunci când surse sonore, ca, de
exemplu, o maşină unealtă, dau naştere la vibraţii care se propagă sub
formă de unde în aerul înconjurător. Transmiterea zgomotului aerian
între două încăperi separate între ele printr-un perete etanş are loc
atunci când undele pun în vibraţii - cu amplitudini suficient de mari -
elementul de separaţie, iar vibraţiile acestuia sunt transferate aerului
din încăperea vecină.
Alte căi de acces ale zgomotului aerian, în încăperi sunt
deschiderile de uşi şi ferestre, deschiderile din pereţi şi planşee,
canalele de ventilaţie şi golurile din jurul conductelor instalaţiilor
sanitare şi electrice.
49
Zgomotul structural ia naştere, atunci când sursa de vibraţii
excită ea însăşi elementele construcţiei; acesta este cazul şocului sau
impactului în planşee şi pardoseli. Datorită undelor transversale care
iau naştere, planşeele şi pardoselile devin radiatori acustici care produc
zgomot aerian în aerul dimprejur atunci când frecvenţa de vibraţie este
mai mare decât 20 Hz. Dacă frecvenţa vibraţiilor este sub această
limită se produc trepidaţii.
Zgomotul structural poate fi generat şi de maşinile şi instalaţiile
din clădiri, de trântitul uşilor. Zgomotul structural poate fi redus dacă se
întrerupe continuitatea traseului de propagare.
Zgomotul de impact este o formă de zgomot structural
provocat de forţe care acţionează pe planşeele şi pardoselile din clădiri
provocând vibraţii care se propagă prin medii solide. Întâlnind în calea
lor suprafeţe capabile să radieze energie acustică, aceste vibraţii sunt
transformate în zgomot aerian audibil. Energia instantanee de vibraţie
este în cazul impactului mult mai mare decât cea generată de sursele
obişnuite de zgomot aerian.
Din punct de vedere al acţiunii dăunătoare asupra organismului
uman, o importanţă deosebită, exceptând zgomotul şi vibraţiile o au şi
ultrasunetele.
Oscilaţiile acustice care iau naştere în timpul funcţionării
maşinilor şi agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul
uman. Perceperea lor de către organismul uman, prin organul auditiv,
oscilaţiile acustice se clasifică în:
- infrasunete, cu frecvenţa sub 16 Hz;
- sunete, cu frecvenţa cuprinsă intre 16 şi 16.000 Hz;
- ultrasunete, cu frecvenţa peste 16.000 Hz. [3]
În mediul industrial, infrasunetele, sunetele şi ultrasunetele se
suprapun atât în ceea ce priveşte componenţa spectrului oscilaţiilor
generate de maşini şi utilaje, cât şi în privinţa acţiunii lor asupra
organismului lucrătorului.
Infrasunetele aparţin părţii inaudibile a spectrului sonor având
frecvenţele inferioare valorii de 20 Hz.
Infrasunetele sunt prezente în numeroase locuri de muncă.
Acestea apar în cazul funcţionării motoarelor cu ardere internă cu
aprindere prin scânteie, la frecvenţele de la 10 la 20 Hz şi nivelurile de
intensitate de 98 dB, a motoarelor Diesel, la frecvenţele de la 5 la 20
Hz şi nivelurile de intensitate de 102 - 103 dB, a motoarelor cu reacţie,
la frecvenţele de la 1 la 20 Hz şi nivelul de intensitate de 143 dB.
Oscilaţiile acustice întâlnite în mediul industrial au, de obicei,
frecvenţe foarte variate, gama frecvenţelor acustice interferând cu cea
50
a ultrasunetelor. Totuşi, la fiecare loc de muncă predomină o anumită
gamă, imprimând anumite caracteristici mediului fizic ambiant.
Ultrasunetele se deosebesc de sunete prin faptul că, având o
frecvenţă ridicată (peste 16.000 Hz), nu provoacă senzaţii auditive. În
industrie, ultrasunetele apar fie în compoziţia spectrului unor zgomote
puternice, fie sunt generate de instalaţii special destinate acestui scop.
Acţiunea biologică a ultrasunetelor variază în funcţie de
caracteristicile acestora - frecvenţă, intensitate, durată de timp - şi de
natura elementelor celulare sau a ţesuturilor expuse. Cele mai
periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare şi frecvenţă joasă
care se amortizează puţin în aer şi se răspândesc în toată încăperea
de lucru. Ultrasunetele de intensitate mică şi frecvenţă ridicată sunt
amortizate în mare măsură în aer şi, în mod practic nu au o acţiune
nocivă asupra organismului uman.
Ţesuturile cele mai vulnerabile sunt cele neomogene, precum
şi elementele constitutive ale celulelor. Acţiunea biologică a
ultrasunetelor se concretizează în efecte mecanice, termice şi chimice.
Efectul mecanic se manifestă prin deplasări violente şi
dezordonate ale moleculelor la nivelul protoplasmei celulare, care au
drept consecinţă „dilatarea” celulelor, degenerarea nucleelor celulare şi
alterarea cromozomilor.
Efectul termic al ultrasunetelor se manifestă printr-o creştere
generală a temperaturii organismului. El este caracteristic pentru
ultrasunete şi este cu atât mai mare cu cât ultrasunetele au o frecvenţă
mai ridicată şi cu cât organele expuse au o structură mai compactă.
Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizează prin
declanşarea unor reacţii de oxidare şi degradarea macromoleculelor
care conduc la denaturarea proteinelor.
Acţiunea ultrasunetelor poate să fie generală, interesând
întregul organism, sau locală, afectând numai anumite organe sau
sisteme. În literatura de specialitate se descrie acţiunea ultrasunetelor
asupra organului auditiv, sistemului nervos, endocrin, muscular,
sângelui, epidermei etc. La nivelul plasmei sanguine, expunerea la
ultrasunete provoacă scăderea numărului de leucocite.
În fine ultrasunetele de intensitate şi frecvenţă foarte mare au o
acţiune generală asupra organismelor vii, putând conduce la moarte.
Frecvenţa critică este socotită a fi cea de 22 - 25,5 kHz la intensităţi de
160 - 165 dB.
51
Bibliografie
52
PREZENŢA ZGOMOTULUI LA LOCURILE DE MUNCĂ
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Dantes Nicolae BRATU, Marina STAN, Elena BANU
1. Introducere
53
Zgomotul la locul de muncă este adesea privit ca un rău
necesar şi, deoarece efectele lui nu sunt imediate, nu este considerat o
prioritate în acţiunile de securitate şi sănătate in muncă [3]. Adevărul
este însă că zgomotul are un impact devastator asupra sănătăţii şi nu
afectează doar persoanele care lucrează în industria oţelului, navală,
aeronautică sau în construcţii, ci şi milioane de oameni angajaţi în alte
sectoare de activitate, de exemplu în educaţie sau divertisment.
2. Efectele zgomotului
3. Alcătuirea urechii
54
Fig. 1- Alcătuirea urechii
55
4. Percepţia zgomotului de către organism
56
leziuni auditive chiar şi în cazul expunerii îndelungate la zgomote cu un
nivel acustic sub 87 dB (A).
Chiar şi o diminuare moderată a sensibilităţii auditive poate fi
deranjantă întrucât determină dificultăţi de comunicare. Acest lucru este
mai uşor de observat în cazul discuţiilor în grup, când individul poate fi
deranjat de faptul că mai multe persoane vorbesc în acelaşi timp.
De obicei, persoanele afectate de hipoacuzie sunt conştiente
de afecţiunea de care suferă într-un stadiu destul de avansat, întrucât
se obişnuiesc treptat cu diminuarea acuităţii auditive.
Acufenele (ţiuitul continuu în urechi) pot indica totuşi existenţa
unor leziuni auditive. Un risc deosebit de leziuni auditive îl constituie
aşa-numitele “zgomote sub formă de impulsuri”, de exemplu zgomotele
de impact. Expunerea la pocnituri izolate, dar suficient de puternice,
poate provoca apariţia unei leziuni auditive definitive.
Pe lângă faptul că pot provoca leziuni ale aparatului auditiv,
zgomotele îi pot împiedica pe salariaţi să se concentreze asupra unei
sarcini, constituind astfel un factor care îngreunează buna desfăşurare
a activităţii. De asemenea zgomotele pot fi percepute ca obositoare şi
deranjante.
Un alt dezavantaj pe care îl prezintă zgomotele este acela că
ne împiedică să percepem alte sunete. Astfel, posibilităţile de a
comunica într-un mediu zgomotos sunt reduse. Pentru a putea
comunica cu voce tare într-un mediu cu zgomote de peste 70 dB(A)
trebuie să stăm la cel mult 1 m depărtare de interlocutor, cu condiţia ca
auzul acestuia să fie perfect. La zgomote cuprinse între 95 şi 100
dB(A), trebuie să ţipăm pentru a ne face auziţi.
În aceste cazuri scad sensibil şi posibilităţile de a percepe
semnale acustice de avertizare, de exemplu cele emise de un vehicul
care se îndreaptă spre noi. Zgomotele pot reprezenta şi un risc indirect
de accidentare.
Se ştie că întreaga activitate productivă se desfăşoară în timp
şi spaţiu într-un anumit mediu de muncă, prin muncă. În aceste condiţii,
munca solicită din partea organismului uman, pentru efectuarea ei,
participarea funcţiilor unor organe, sisteme şi aparate în funcţie de
caracteristicile muncii şi condiţiile în care aceasta are loc.
Organismul uman este cel mai complex mecanism, ca structură
şi funcţionalitate din univers şi este cunoscut că toate funcţiile lui sunt
coordonate, conduse şi controlate de sistemul nervos.
În acest sens, oricât de simple ar fi activităţile la care este
supus omul, mediul de muncă conţine factori de risc care perturbă atât
derularea procesului muncii cât şi condiţiile de securitate şi sănătate. În
57
fiecare activitate, oricât de uşoară ar fi, există o participare fizică şi
neuropsihică din partea omului. Starea de sănătate a salariaţilor, în
orice ţară are consecinţe directe atât asupra economiei naţionale cât şi
a celei mondiale.
Mediul de muncă este constituit din totalitatea condiţiilor fizice,
chimice, biologice şi psihosociale în care executantul îşi desfăşoară
activitatea.
Astfel, acesta conţine factori de risc şi anume: fizici, chimici,
biologici şi cei cu caracter special al muncii respective.
Factorii fizici cu efect nociv asupra sănătăţii sunt zgomotul,
vibraţiile, radiaţiile ionizante şi neionizante, munca în condiţii de
expunere la microclimat cald nefavorabil.
Factorii chimici se referă la prezenţa la locurile de muncă a
gazelor, a vaporilor, a aerosolilor toxici sau caustici, precum şi a
pulberilor în suspensie în aer, a gazelor sau vaporilor inflamabili sau
explozivi.
Riscul biologic este determinat de prezenţa unor
microorganisme aflate în suspensie în aerul de la locurile de muncă,
cum ar fi: bacteriile, virusurile, richeţii, protozoarele, ciupercile, etc. .
Virusurile hepatice B şi C, infecţia cu HIV/ SIDA şi tuberculoza în
special la personalul medico-sanitar.
Caracterul special al mediului de muncă determină factori
proprii de risc, de exemplu: mediul subteran, mediul acvatic,
subacvatic, aerian sau izolat.
Vom prezenta mai jos situaţia îmbolnăvirilor profesionale în
Romania pentru perioada 1992-2002.
Tabel 1
Anii de observaţie Total cazuri Boli profesionale
determinate de zgomot
1993 1506 56
1994 1562 50
1995 1875 56
1996 2031 159
1997 2015 337
1998 2060 395
1999 1828 211
2000 1802 386
2001 1576 696
2002 2200 892
2003 1723 292
58
Se observă, astfel că bolile legate de zgomot sunt pe primul loc
în ţara noastră şi sunt într-o continuă creştere, ceea ce este foarte
îngrijorător. Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire profesională au fost
declarate în domeniul metalurgiei, apoi în ramura construcţiilor de
maşini şi al extracţiei minereurilor neferoase.
Deşi, industria alimentară nu deţine locul 1 la această categorie
totuşi, pe lângă metalurgie şi construcţii este o generatoare de zgomot
mult şi nociv care depăşeşte în mod constant limita admisibilă de
87dB(A).
Astfel, vom enumera mai jos unele surse de zgomot din acest
domeniu care sunt destul de numeroase:
• maşini rotative sau alternative ce produc sunete în care
predomină componentele periodice;
• maşini pneumatice care produc sunete cu bandă largă de
frecvenţă, centrală aer);
• piese sau gaze în mişcare rapidă (ventilatoare);
• frecări;
• turbulenţa fluidelor.
59
de vedere. Zgomotul, de asemenea, contribuie la apariţia hipertensiunii
arteriale, a nevrozelor duce la scăderea capacităţii de muncă
favorizând producerea de greşeli în muncă şi inclusiv a accidentelor de
muncă.
Apare întrebarea zgomotul poate provoca un accident de
muncă ?
Răspunsul este da, poate provoca un accident de muncă şi
avem atunci de a face cu cazul surdităţii traumatice, rară, e adevărat,
dar recunoscută ca accident de muncă. Ea poate fi provocată de o
expunere scurtă dar violentă la zgomote foarte puternice.
O explozie, de exemplu, poate ocaziona deteriorări
considerabile: luxaţia oscioarelor din urechea medie, hemoragie internă
etc. şi poate antrena o surditate definitivă distrugând imediat şi
iremediabil celulele urechii interne.
5. Determinări sonometrice
60
Tabel 2
2004 2005
Unitatea
Loc de muncă Valoare
Loc de muncă Valoare înregistrată
cercetat înregistrată
verificat
S.C. Vitivinicola-Tg. S.C. Martens S.A.
Bujor - Centrală frig 83,4 – 85 dB
-Sală fermentare 85,2 - 87,5 dB - Centrală aer 105,3 – 106 dB
S.C.Combavipor S.C. Velpitar S.A.
S.A. Galaţi Tecuci
-Microdozare 71,3 - 78 dB - Mară grâu- valţuri 98,2 - 99,4 dB
-Macrodozare 77,0 – 78,8 dB - curăţătorie grâu 87,3 - 88,7 dB
S.C. Zahărul S.A.-
S.C. Prutul S.A.
Lieşti
Galaţi
- Rafinare, 82,6 – 86 dB
- Secţia Prese 92,4 – 93,8 dB
condiţionare
2 spălare 94 404 94 90
3 ambalare 95 404 94 90
61
Comparând valorile înregistrate cu L.M.A se constată depăşiri
între 4-19 dB.
În urma efectuării evaluării nivelului de risc de accidentare sau
îmbolnăvire profesională s-a constatat că în secţia îmbuteliere bere la
sticle - zgomotul este un factor de risc de îmbolnăvire profesională,
dependent de mediul de muncă.
S-a stabilit: clasa de gravitate: 2;
clasa de probabilitate 6, şi a rezultat nivelul de risc 2.
62
Fig. 3 Fig. 4 Intrarea interzisă
persoanelor neautorizate
63
Art. Locurile de muncă unde expunerea Prin limitarea valorii maxime instantanee a
605 personală zilnică la zgomot presiunii acustice, Norma limiteaza însa şi
depăşeşte 85 dB(A) sau unde şocurile de presiune acustică rezultate din
valoarea maximă a presiunii aplicarea unor procese (de tipul lovirii
acustice instantanee neponderate unei table cu ciocanul).
depăşeşte 200 Pa, trebuie sa fie În SNDG, procese tehnologice ca
marcate cu panouri care să arate îndreptarea tablelor prin batere cu
că purtarea echipamentului ciocanul, cioplirea pe suprafata tablelor,
individual de proteîtie împotriva cherneruirea, polizarea pneumatica,
zgomotului este obligatorie căderea tablelor, funcţionarea
conform Prescripîiilor Minime compresoarelor/motoarelor cu piston şi
pentru Semnalizarea de altele asemanatoare sunt generatoare de
Securitate şii/sau Sănătate la locul zgomot excesiv faţă de limitele
de muncă. menţionnate.
Dacă angajatul se protejează printr-un
echipament individual corespunzator (a se
În cazul locurilor de muncă unde vedea art. 610, redat mai jos), având însă
Art. expunerea la zgomot a unui grija si ca ceilalti angajati din zonă să se
618 angajat variază considerabil de la protejeze înainte de a începe procesul
o zi de lucru la alta, se acceptă tehnologic zgomotos, atunci angajatii nu
depăşirea limitei maxime pe durata sunt expusi şi nu mai sunt necesare
unei zile de lucru cu condiţia că măsurile tehnice de reducere a nivelului de
expunerea saptămânală medie la zgomot sau măsurile organizatorice de
zgomot a acelui angajat să nu supraveghere medicală (prevazute în caz
depăşească limita maximă admisă contrar de art 603, 606, 607, 611, 614,
615, 616, 617 din NGPM). Rămân însă
obligatorii măsurile de avertizare şi i de
limitare a accesului în zonele zgomotoase
impuse de art. 605.
Art. Pentru identificarea angajaţilor si Expunerea personală zilnică a unui
597 a locurilor de muncă ce se angajat trebuie măsurata la nivelul si în
încadrează în prevederile exteriorul urechii angajatului (a se vedea
prezentelor norme trebuie art. 593), deci fără a lua in considerate
efectuate măsurări de zgomot efectul echipamentului individual de
periodic sau ori de cat ori au loc protecţie împotriva zgomotului cu care
modificări la locul de munca. acesta este dotat (ca si cum angajatul
expus). Deci este vorba de o expunere
posibilă în cazul în care nu se iau masuri
de eliminare/reducere a zgomotului sau
Art. Orice eşantionare trebuie sa fie de izolare a angajatului fata de zgomot.
598 reprezentativa pentru expunerea Ţinând cont de definitţia expunerii
personala zilnica la zgomot a unui personale zilnice a unui angajat,
angajat. Metodele si aparatura măsurarea trebuie făcută pe parcursul
utilizate trebuie sa fie unei întregii zile aleasă reprezentativ (şi
preponderente in special în ceea nu doar momentan sau pentru o perioadă
ce priveşte caracteristicile scurta de timp), la fiecare loc de munca
zgomotului care trebuie măsurat, reprezentativ unde se desfaşoară
durata expunerii, factorii de mediu procese evident zgomotoase şi pentru
si caracteristicile aparaturii de diferitele tipuri de angajaţi care sunt
măsurare. prezenţi permanent sau intră episodic pe
perioada proceselor zgomotoase.
64
Art. Angajatorul trebuie sa asigure un Pentru ca zgomotul să nu aibă efect
610 număr suficient de echipamente nociv asupra sănătăţiii unui angajat,
individuale de protecţie împotriva este necesar ca purtarea
zgomotului, modelele fiind alese echipamentului individual de protecţie
împreună cu personalul afectat. împotriva zgomotului să conducă la o
Echipamentele individuate de atenuare a zgomotului în interiorul urechii
protecţie împotriva zgomotului sale până la nivelul de 80 dB(A), ceea ce
trebuie sa fie adaptate pentru trebuie demonstrat pe baza:
fiecare angajat şi pentru conditţiile caracteristicilor tehnice ale
sale de muncă, luând în echipamentului existente în certificatul cu
considerare securitatea si care, astfel, trebuie achiziţionat şi a
sănătatea sa. Ele sunt măsuratorilor concrete de la locul de
considerate potrivite si adecvate, muncă.
dacă atunci când sunt purtate
corect, nivelul de zgomot la
urechea persoanei este sub 80
dB(A)
65
2. Asigurarea izolaţiei acustice a incintei care se realizează prin:
interpunerea unui obstacol în propagarea zgomotelor. Se pot adopta
următoarele soluţii :
- carcasarea sursei de zgomot;
- dispunerea între sursa de zgomot şi angajaţi a unor ecrane
acustice;
- protejarea angajaţilor prin izolare în cabine sau boxe
fonoizolante;
66
sunt purtate corect, în majoritatea timpului de expunere la zgomot.
Înlăturarea echipamentelor individuale de protecţie, chiar şi pentru
scurtă durată, face să dispară protecţia pe care acest echipament o
asigură. De exemplu, nivelul de expunere de 85 dB(A) va fi depăşit
pentru orice angajat care rămâne, fără cască sau antifoane interne, 15
minute pe zi, în apropierea unui echipament tehnic al cărui nivel de
zgomot este de 110 dB(A).
Utilizatorul trebuie să fie informat, asupra utilizării corecte a
echipamentului individual de protecţie şi a întreţinerii sale.
Supravegherea medicală profilactică completează măsurile de
protecţie împotriva zgomotului şi se realizează prin examenul medical
la angajare şi prin controlul medical periodic precum şi ori de câte ori
este acesta necesar. Apoi se face şi o urmărire a adaptării noilor
angajaţi, conform instrucţiunilor şi normelor stabilite de Ministerul
Sănătăţii.
Numărul mari de hipoacuzii profesionale declarate, denotă
preocuparea medicilor de medicina muncii în depistarea precoce a
acestei afecţiuni invalidante prin ireversibilitatea deficienţelor de auz
apărute. În acest caz, situaţia hipoacuziei profesionale declarate şi
tratată ulterior corespunzător, este o soluţie mult mai indicată,
(deoarece în acest moment, se mai poate face ceva în vederea
ameliorării), faţă de situaţia instalării surdităţii profesionale, deoarece
atunci nu se mai poate face nimic, boala devine ireversibilă.
În concluzie, zgomotul acţionează asupra activităţii mentale ca
un excitant stupefiant, care agravează oboseala, mascând-o şi de cele
mai multe ori produce boli profesionale, uneori cu efecte ireversibile.
Deci, zgomotul constituie o sursă permanentă de accidente şi
prin faptul că în timpul lucrului conversaţia este dificilă. De aceea, o cât
de mică eroare în perceperea unui cuvânt poate conduce la o manevră
greşită care, la rândul ei, poate determina un accident. Astfel, măsurile
de izolare fonică aplicate în unele secţii duc la diminuarea numărului de
accidente de muncă.
În încheiere putem spune că angajatorii trebuie să aibă mereu
în vedere faptul că interesul şi motivaţia în muncă constituie un
stimulent puternic pentru buna realizare a muncii şi are un rol important
în reducerea solicitărilor de orice natură la locul de muncă.
Aceşti factori ai motivaţiei sunt de natură social - economică şi
anume: posibilităţi de avansare, siguranţa locului de muncă, posibilităţi
de a pune în aplicare idei proprii, perfecţionare profesională,
remuneraţie bună, condiţii bune de muncă, timp de muncă convenabil,
în concluzie muncă uşoară, curată şi sigură.
67
7. Bibliografie
68
SUPRAVEGHEREA PIEŢEI – MODALITATE DE
REDUCERE A EXPUNERII LA ZGOMOT
Dorel PĂTRAŞCA, Victor BOLCHIŞ
1. Cadrul juridic
70
standard naţional poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe
întreg teritoriul, pe plan zonal sau pe plan local, numai conform
prevederilor unei reglementări tehnice adoptate, în cazul în care
considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, a sănătăţii şi a
securităţii persoanelor fizice, a mediului şi de apărare a intereselor
consumatorilor fac necesară o astfel de măsura.” [2, art. 6 al. 2].
În acest sens, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
recunoaşte caracterul voluntar al standardelor naţionale menţionate în
reglementările proprii dar precizează că acest caracter voluntar se
referă la lipsa îngrădirilor pentru aplicarea unor cerinţe de securitate şi
sănătate superioare celor din standarde. Cu alte cuvinte, cerinţele din
standarde referitoare la securitatea şi sănătatea muncii „reprezintă
cerinţe minime” [3, art. 1 al. 2].
Acest mod de abordare a obligativităţii standardelor naţionale
în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii este preluat apoi şi de
Ministerul Sănătăţii printr-un ordin comun [4].
Aceste două acte normative se referă însă doar la problematica
tratată în Normele Generale de Protecţia Muncii bazate pe Legea
Protecţiei Muncii [5], fără a trata în mod explicit problema calităţii de
securitate standardizate a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor
individuale de protecţie destinate procesului muncii la punerea lor pe
piaţă.
Modificarea Legii Protecţiei Muncii prin Legea nr. 194/2005, [6],
înlătură această lacună. După această modificare, echipamentele
tehnice şi echipamentele individuale de protecţie „trebuie să
corespundă prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi, cel puţin,
nivelului de securitate prevăzut de standardele aplicabile” [6, art. 1,
pct. 6 şi 10].
Dacă, până la această modificare, la punerea pe piaţă a
produselor, era obligatorie respectarea cerinţelor esenţiale de
securitate şi sănătate precizate în hotărârile de guvern respective (sau
în anexele la Directive), prin Legea nr. 194/2005 standardele de
securitate aplicabile devin obligatorii, dar tot ca nivel minim al calităţii
de securitate, fără limitarea aplicării unor nivele superioare.
De fapt, standardele de securitate europene armonizate nu fac
altceva decât să detalieze cerinţele esenţiale precizate în anexele la
Directive. Respectarea lor reprezintă respectarea cerinţelor esenţiale
într-o mai profundă cunoaştere a conţinutului lor. Tocmai de aceea,
referirea la standarde europene armonizate în declaraţia de
conformitate permite prezumţia de respectare a cerinţelor esenţiale [1,
art. 7, al. 1].
71
Mergând fie pe observaţia anterioară, fie pe prevederile Legii
Protecţiei Muncii modificată, concluzia este că standardele de
securitate pot fi folosite ca acte normative în activitatea de
supraveghere a pieţei, în sensul impunerii respectării conţinutului lor ca
nivel minim admis al calităţii de securitate.
Aşadar, în activitatea de supraveghere a pieţei, prin prisma
calităţii de securitate, se urmăresc respectarea cerinţelor esenţiale de
securitate şi sănătate existente în hotărârile de guvern respective (sau
în anexele la Directive) precum şi în standardele de securitate
aplicabile care detaliază sub diferite aspecte şi în grade diferite (după
tipul standardului A, B sau C) cerinţele esenţiale.
72
¾ cerinţe esenţiale referitoare la produs;
¾ cerinţe esenţiale referitoare la instrucţiunile ce trebuie
să însoţească produsul.
73
- 17.macarale mobile;
- 18.motosape (< 3 kW);
- 19.finisoare de pavaj, cu excepţia celor echipate cu o grindă de
netezire cu capacitate mare de compactare;
- 20.grupuri electrogene (< 400 kW);
- 21.macarale turn;
- 22.generatoare de sudură.
74
3. Supravegherea pieţei
75
prevăzute în reglementarea tehnica aplicabilă” [9, art. 17 d)] ar putea fi
considerate neconformităţi nesubstanţiale.
Delimitările acestea trebuie făcute după efectul asupra calităţii
de sănătate şi securitate al produsului, după riscurile la utilizator al
produsului având cerinţe nerespectate.
Fără nici un dubiu, în cazul neprezentării în „Instrucţiuni” a
existenţei unor riscuri reziduale la producător a produsului pus pe piaţă
reprezintă o „neconformitate substanţială”.
Se aminteşte că riscul rezidual este riscul rămas după ce s-au
aplicat mijloacele prin care se elimină un pericol sau se reduce un risc
[11, pct. 3]. În cazul zgomotului, riscul rezidual se datorează tocmai
nivelului de zgomot aerian emis de produs la utilizator, la o funcţionare
normală.
Necunoaşterea nivelului de zgomot, mai ales pentru nivele de
zgomot ce depăşesc anumite limite din NGPM, duce, de regulă, la
neaplicarea din partea angajatorului a măsurilor impuse de NGPM
pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor profesionale cauzate de zgomot,
sau chiar pentru preîntâmpinarea accidentelor de muncă.
În concluzie, activitatea de supraveghere a pieţei orientată
pentru diminuarea efectelor negative ale zgomotului este necesar şi
suficient să fie axată pe verificarea respectării cerinţelor esenţiale
privind conţinutul instrucţiunilor (Cărţii tehnice) ce însoţesc produsul.
76
În mod similar, HG nr. 539/2004 aferentă directivei „Zgomot”
cuprinde standarde armonizate privind emisiile de zgomot axate pe
condiţiile de încercare şi de măsurare a zgomotului produs în
funcţionare de către echipamentele destinate utilizării în exteriorul
clădirilor.
Pentru situaţia când nu sunt aplicabile standarde armonizate,
nivelurile acustice măsurate şi precizate în „Instrucţiuni” trebuie să fie
însoţite de informaţii de la producător privind condiţiile de funcţionare a
maşinii în timpul măsurărilor şi metodele care au fost folosite pentru
măsurare. În acest caz, utilizarea celei mai adecvate metode de
măsurare pentru maşină precum şi existenţa informaţiilor anterioare, cu
respectarea cerinţelor pentru încercare şi măsurare din Anexa nr. 1 la
directivă [7, Anexa nr. 1, pct.1.7.5. f)], sunt elemente suficiente pentru
prezumţia de conformitate.
77
echivalent ponderat A, nu depăşeşte
70 dB (A);
>valoarea max. a presiunii acustice
instantanee ponderată C, dacă
aceasta depăşeşte 63 Pa (130 dB
8 prin raportare la 20 Pa);
>nivelul de putere acustică emis de
maşină, dacă nivelul de presiune
acustică continuu echivalent
9 ponderat A, depăşeşte 85 dB (A).
ET de dimensiuni mari: se specifică
nivelul de presiune acustică
1 continuu echivalent în poziţii
0 1.7.4.f/3 precizate din jurul maşinii.
În cazul posturilor de lucru
1 nedefinite, pentru nivelurile de
1 1.7.4.f/4 presiune acustică se specifică:
>s-au măsurat la o distanţă de 1 m
de suprafaţa maşinii şi la o înălţime
1 de 1,60 m faţă de sol sau de
2 platforma de acces;
1 >sunt indicate poziţia şi valoarea
3 maximă a presiunii acustice.
Sunt indicate condiţiile de
funcţionare a maşinii în timpul
măsurărilor pt. zgomot şi metodele
1 care au fost folosite pentru
4 1.7.4.f/5 măsurare.
Notă: Pentru neconformităţile formale se foloseşte alt chestionar, în
care se fac referiri şi la cerinţele specifice aferente fiecărui domeniu în
parte, pe lângă cerinţele comune.
78
„să poarte o etichetă care să indice nivelul de atenuare acustică şi
valoarea indicelui de confort asigurat de EIP” [14, Anexa nr. 2, 3.5.].
Ca şi cerinţă esenţială direct legată de zgomot este ca EIP să
asigure atenuarea zgomotului în aşa măsură încât „nivelurile sonore
echivalente percepute de utilizator să nu depăşească în nici o
împrejurare valorile limită zilnice prevăzute în reglementarea tehnică
privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
zgomot la locul de muncă” [14, Anexa nr. 2, 3.5.]. Astfel, calitatea de
securitate a EIP este legată de condiţiile specifice ale locului de muncă
de la utilizator, şi în ultimă analiză, de NGPM.
BIBLIOGRAFIE
79
[6] * * * HG nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului
emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării
în exteriorul clădirilor. În: Monitorul Oficial nr. 398 / 5 mai 2004.
[7] * * * HG nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor
pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. În: Monitorul Oficial
nr. 175 / 1 martie 2004.
[8] * * * Ordin nr. 508 din 20 nov. 2002 privind aprobarea Normelor
generale de protecţie a muncii. Emitent: Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, nr. 508 din 20 nov. 2002 şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, nr.
933 din 25 nov. 2002. În: Monitorul Oficial nr. 880 / 06 decembrie 2002.
[9] * * * HG nr. 891 din 3 iunie 2004 privind stabilirea unor măsuri de
supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate,
prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor. În: Monitorul Oficial nr. 620 din 8 iulie 2004.
[10] * * * HG nr. 140 din 24 februarie 2005 pentru modificarea şi
completarea HG nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de
supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate,
prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor. În: Monitorul Oficial nr. 219 din 15 martie 2005.
[11] * * * SR EN 1050:2000. Securitatea maşinilor. Principii pentru
aprecierea riscului.
[12] * * * Să construim în siguranţă, Ed. U.T.PRES şi MEGA Cluj-
Napoca, 2004.
[13] * * * Ordin nr. 242 din 26 mai 2004 privind aprobarea Listei
standardelor române care adoptă standardele europene armonizate
referitoare la maşini industriale. In: Monitorul Of. nr. 634bis/13.07.2004.
[14] * * * HG nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea
cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de
protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. În: Monitorul
Oficial cu numărul 166 din data de 26 februarie 2004.
80
STANDARDE ARMONIZATE SSM
ing. Adrian BUJOR
1. Introducere
81
conflictuale cu standardele europene armonizate, precum şi data primei
publicării a acestora.
Asociaţia de Standardizare din România – ASRO, adoptă
aceste standarde în baza unei metodologii standardizate şi publicate ca
SR 10000-9.I
În cadrul CEN funcţionează cca 45 comitete tehnice de
standardizare care elaborează standarde în domeniu. ASRO
coordonează 27 comitete tehnice de standardizare care sunt
organizate în sistem “oglindă” cu câte unu, două sau mai multe
comitete tehnice de standardizare europene.
În vederea orientării celor interesaţi de reglementarile
standardelor, se dă mai jos câte un rezumat a principalelor standarde
naţionale din domeniul acusticii, protecţiei împotriva zgomotelor,
ultrasunetelor.
Standardul stabileşte:
- limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban,
diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi,
- stabilite conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare
privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător.
Prescripţiile acestui standard se aplica la:
- sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban
(locuinţe, dotari social-culturale, zone de recreere, odihna şi sport, zone
de producţie, zone pentru transporturi etc.);
82
- amplasarea de surse de zgomot in cadrul sau in vecinătatea
zonelor urbane protejate;
- restructurări in zone urbane existente.
STAS 11287: 79 Acustica fizică. Mărimi de referinţa pentru niveluri
acustice. (este echivalent cu ISO 1683:1983)
Standardul stabileşte:
- mărimile, de referinţa ale nivelurilor acustice in funcţie de
mediul in care se efectuează masurile acustice.
- aceste mărimi de referinţa se utilizează la măsurarea şi
calcularea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii.
SR 12025-2: 1994 Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor asupra
clădirilor sau parţilor din clădire. Limite admisibile
Standardul stabileşte:
- limitele admisibile de exploatare normala a clădirilor de locuit
şi social-culturale supuse la acţiunea vibraţiilor produse de agregate
amplasate in clădiri sau in exteriorul acestora şi a
- vibraţiilor produse de traficul rutier care, in urma propagării
prin structura caii rutiere sau prin patul caii rutiere, acţionează asupra
clădirilor sau parţilor din clădiri.
Cuprinde o anexa in care sunt prezentate curbele de apreciere a
degradării S-N pentru următoarele materiale de construcţie mai des
utilizate:
- betoane supuse la compresiune;
- betoane supuse la întindere;
- zidărie de cărămida supusa la compresiune;
- otel beton supus la întindere;
- sticla de geamuri supusa la întindere
Standardul stabileşte
- tehnice generale privind culorile şi indicatoarele de securitate
care au drept scop să atragă atenţia rapid asupra unor obiecte sau
situaţii, in vederea asigurării securităţii.
- noţiuni cum ar fi:
- culorii de securitate
83
- culorii de contrast
- indicatorul de securitate
- culorile de securitate şi culorile de contrast ale acestora,
- formele şi tipurile indicatoarelor de securitate,
- iluminarea acestora,
- materialele şi prevederi pentru execuţie,
- amplasarea şi montarea indicatoarelor de securitate.
Standardul nu se referă:
- la indicatoarele folosite pentru reglementarea circulaţiei
rutiere.
84
- semnalele de încercare, mediul de încercare, aparatura de
încercare, subiecţii pentru experimentare, modul de Iucru şi modul de
prezentare a rezultatelor.
SR ISO 6081: 1995 Acustica. Zgomotul emis de maşini şi echipamente.
Directive pentru elaborarea regulamentelor de încercări pentru
expertizare prin măsurarea zgomotului la poziţiile operatorului şi ale
asistentului (este identic cu ISO 6081: 1986)
Standardul se refera la zgomotul emis de către surse, respectiv de
catre maşini, in condiţiile de funcţionare precizate pentru tipurile date
de maşini.
Standardul nu are ca obiect stabilirea metodelor de măsurare a
expunerii profesionale la zgomot a personalului.
Standardul stabileşte:
- directivele generale pentru redactarea regulamentelor de
încercări pentru care sunt necesare măsurări de zgomot la poziţia
operatorului şi
- indica aparatura, caracteristicile locului de încercare,
amplasarea microfoanelor şi condiţiile de amplasare şi funcţionare ale
tipurilor speciale de maşini sau echipamente.
- condiţiile de măsurare a zgomotului funcţie de poziţiile
operatorului şi în alte locuri precizate, în imediata vecinătate a
diferitelor tipuri de maşini sau echipamente ce funcţionează într-o
încăpere sau în aer liber. Se aplica de asemenea şi poziţiilor
operatorului care sunt parţial sau complet incluse în maşina sau se
găsesc în interiorul unei cabine ce poate face parte integranta din
maşina sau poate fi distanţata de acestea.
Standardul se aplica tuturor genurilor de surse mobile şi staţionare, cu
excepţia vehiculelor de transport.
Standardul cuprinde:
definiţii, prevederi referitoare la locul de încercare, aparate de
măsurat, poziţiile microfonului, condiţii de instalare şi funcţionare,
metode de măsurare, corecţii pentru zgomotul de fond, rapoarte de
încercare, o anexa cu exemple de lanţuri de măsurare adecvate.
85
Metoda se aplica:
- în special atunci când măsurările precise şi directe ale
zgomotului aerian nu sunt posibile datorită nivelului ridicat al zgomotului
de fond sau datorita altor efecte parazite ale mediului înconjurător.
- in principal proceselor staţionare in timp.
- fără mare dificultate in următoarele condiţii:
- daca forma suprafeţei exterioare a maşinii este relativ simpla,
- dacă vibraţiile prelevate in diferite puncte de măsurare nu sunt
corelate intr-un mod semnificativ şi daca banda de frecvente comporta
un număr important de sisteme vibratorii.
Metoda nu se aplica decât zgomotuIui emis de suprafeţele vibratorii ale
structurilor solide, nu şi zgomotului aerodinamic.
StandarduI cuprinde:
- definiţii, principiul metodei, aparatura de măsurare, prescripţii
referitoare la instalare şi condiţii de funcţionare, determinarea vitezei
vibraţiei pe suprafaţa de măsurare, informaţii de înregistrat, utilizarea
traductorului de vibraţii, recomandări privind poziţionarea cablului
traductorului de vibraţii, corecţia in funcţie de masa traductorului de
vibraţii calculul nivelului de putere acustica ponderat A pe baza
nivelurilor de putere in banda de octava sau treime de octava, indicaţii
privind determinarea indicelui de radiaţie, determinarea nivelului de
viteza a vibraţiei pornind de la nivelul de acceleraţie a vibraţiei.
86
intensităţii acustice, calculul nivelului de putere acustica, informaţiile
care trebuie raportate, calculul indicatorilor de câmp, procedeu pentru
obţinerea clasei de exactitate dorite, acţiuni necesare pentru creşterea
clasei de exactitate a determinării, efectele curenţilor de aer asupra
măsurării intensităţii acustice, efectul absorbţiei acustice in interiorul
suprafeţei de măsurare.
87
SR EN 27574-3:1994 Acustica. Metode statistice pentru
determinarea şi controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale
maşinilor şi echipamentelor. Partea 3: Metoda simplificata (de tranziţie)
pentru valorile declarate ale loturilor de maşini (este identic cu EN
27574-3: 1988 care a preluat fără modificări ISO 7574/3: 1988.)
Standardul prezintă:
- indicaţii pentru determinarea de către producător a valorii
marcate, Lc , şi
- specifica o metoda simplificata de control a conformităţi
emisiei acustice a unui lot de maşini sau echipamente, cu valoarea
marcata.
Metoda se poate aplica:
- atunci când nu exista incă un cod de marcare specific familiei
de maşini considerate, care specifică abaterea standard de referinţa,
efectivul eşantionului şi procedeul de eşantionare.
- daca exist a un cod specific de marcare, el trebuie utilizat şi,
in acest caz, nu trebuie sa se facă referire şi prezentul standard.
- se utilizează numai pe baza unui acord, de exemplu, aşa cum
se cere in standardele referitoare la ramura industriala considerata sau
nu in contract.
Nu se referă la consecinţele care rezulta in cazul in care valoarea
declarata nu este confirmata la verificarea unui lot de maşini.
Standardul cuprinde:
definiţii, un ghid pentru determinarea valorii marcate, Lc, de
producător, controlul valorii marcate pentru un lot de maşini şi informaţii
de furnizat.
88
- utilizării de către producătorii care doresc ca loturile lor de
maşini sa fie conforme cu procedeele de verificare care corespund
codurilor de marcare specifice, prezentate la capitolul 7,
Standardul nu se referă la consecinţele care rezulta in cazul in care la
verificarea unui lot de maşini valoarea declarata nu este confirmata.
Standardul cuprinde:
- definiţii, generalităţi, ghid pentru determinarea valorii marcate
de producător, verificarea valorii marcate pentru un lot de maşini,
informaţii ce trebuie furnizate intr-un cod de marcare specific unei
familii de maşi date, curbele caracteristice de funcţionare şi exemple de
eşantionare simpla, dubla şi succesiva, ghid pentru evaluarea abaterilor
standard şi utilizarea curbelor caracteristice de funcţionare, lista
simbolurilor.
89
- nivelurilor de emisie a zgomotului individual pentru o unitate
testata individual.
- nivelurile de emisie acustica şi
- nivelurile de presiune acustic,
Aceste niveluri sunt utilizate pentru declararea emisiei de
zgomot pentru comparare.
Daca nivelurile de putere acustica obţinute sunt determinate pentru
câteva unităţi ale aceleiaşi serii de producţie, rezultatul poate fi utilizat
pentru a determina valoarea statistica pentru acea serie de producţie.
90
- metodele de măsurare şi limitele admisibile ale zgomotului in
interiorul şi in exteriorul vehiculelor care circula pe şine de cale ferata
cu ecartament normal.
Prescripţiile acestui standard se aplica la:
- vagoane de calatori de toate tipurile, automotoare rame
electrice, vagoane cu destinaţie speciaIă din trenurile de calatori,
locomotive diesel cu transmisie electrica, hidraulica sau mecanica,
locomotive electrice, vagoane inzestrate cu agregate termice, rame de
metrou, rame cu motoare liniare.
Standardul cuprinde :
- principiul metodei ,aparatura, modul de lucru, interpretarea
rezultatelor, buletinul de încercări, limitele admisibile ale nivelului de
zgomot.
STAS 9779-82 Acustica psihofiziologica. Evaluarea efectelor
zgomotului asupra omului. Indicaţii generale (corespunde parţial cu ISO
2204: 1979)
Standardul cuprinde indicaţii de baza privind:
- natura zgomotului, respectiv terminologie, mărimi, definiţii;
- metode de măsurare a zgomotului;
- efectele zgomotului asupra omului, limite admisibile;
- protecţia împotriva zgomotului, combaterea acestuia.
Standardul constituie
- un sumar de date necesar utilizării prescripţiilor formulate
detaliat de celelalte reglementari în vigoare precizate în anexa.
Aceasta anexa a standardului cuprinde o lista de standarde de
acustica.
STAS 10183/4-75 Acustica in transporturi. Supravegherea
zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi şi in vecinătate
acestora. Limite admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de
avioane
Standardul stabileşte
- limitele admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de
survolul avioanelor in vederea protecţiei acustice a personalului
aeroporturilor şi a locuitorilor zonelor învecinate.
- perceput efectiv in cazul unui singur survol de avion;
- nivelul de zgomot global produs de o succesiune de avioane
in 24 h.
STAS 10922/1-77 Acustica in transporturi. Certificarea acustica
a aeronavelor. Limite admisibile ale nivelului de zgomot produs de
avioanele uşoare cu elice
Standardul se aplica
91
- avioanelor uşoare cu elice, inclusiv motoplanoarelor, având
masa de decolare de maximum 5700 kg, pentru care certificatul de
navigabilitate a fost emis după 1975-01-01.
Standardul nu se aplică
- avioanelor destinate pentru misiuni agricole, de stins incendiu
şi acrobaţie.
Standardul stabileşte
- limita admisibila a nivelului de zgomot şi condiţii de verificare.
92
- cIasificarea locurilor de munca şi limitele admisibile ale
nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a
atenţiei,
- evaluarea încadrării in limita admisibila a nivelului de zgomot,
- calcularea nivelului de zgomot continuu echivalent Lech.
Lista
standardelor recent publicate sau în curs de apariţie, care preiau
standarde europene armonizate şi standarde internaţionale ce
conţin prevederi de securitatea muncii
93
SR ISO 8253-1:1997 Acustica. Metode de încercări audiometrice.
Partea 1: Audiometrie liminală fundamentala tonală in conducţie
aeriana şi in conducţie osoasă.
SR ISO 8253-2: 1997 Acustica. Metode de încercări audiometrice.
Partea 2: Audiometrie in câmp acustic cu tonuri şi zgomote de banda
îngustă drept semnale de încercare.
SR ISO 9296: 1997 Acustica. Valori declarate ale zgomotului emis de
maşinile de calcul şi de birou.
SR ISO 9613-1: 1996 Acustica. Atenuarea sunetului propagat in aer
liber. Partea 1: Calculul absorbţiei atmosferice.
SR ISO 9902: 1997 Acustica maşinilor textile. Determinarea nivelurilor
de presiune acustică şi a nivelurilor de putere acustica emise de
maşinile textile. Metode tehnice şi de control.
SR EN 352-1 Protectori individuali împotriva zgomotului. Condiţii de
securitate şi de încercare. Partea 1: Antifoane externe.
SR EN 352-2 Protectori individuali împotriva zgomotului. Condiţii de
securitate şi de încercare. Partea 2: Antifoane interne.
SR EN 458 Protectori individuali împotriva zgomotului. Recomandări
pentru alegere, utilizare, îngrijire şi întreţinere
SR EN ISO 3743-1: 1997 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere
acustica emise de sursele de zgomot. Metode tehnice in câmp
reverberant aplicabile surselor mici transportabile. Partea I: Metoda
comparaţiei in camere de încercare cu pereţi duri.
SR EN ISO 3744: 1997 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere
acustica ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica. Metoda
tehnica in condiţii apropiate de cele ale unui câmp liber deasupra unui
plan reflectant.
SR EN ISO 4869-2: 1997 Acustica. Protectori individuali împotriva
zgomotului. Partea 2: Estimarea nivelurilor de presiune acustica
ponderate A in cazul utilizării protectorilor individuali împotriva
zgomotului
SR EN ISO 11200 Acustica. Zgomotul emis de maşini şi echipamente.
Indicaţii pentru utilizarea standardelor de baza pentru determinarea
nivelurilor de presiune acustica ale emisiei la locul de munca şi in alte
poziţii precizate.
SR EN ISO 11201 Acustica. Zgomotul emis de maşini şi echipamente.
Măsurarea nivelurilor de presiune acustica ale emisiei la locul de
munca şi in alte poziţii precizate. Metoda tehnica in condiţii apropiate
de cele ale unui câmp liber deasupra unui plan reflectant.
SR EN 11546-1 Acustica. Determinarea izolării acustice a carcaselor.
Partea 1: Măsurări in laborator.
94
SR EN 11546-2 Acustica. Determinarea izolării acustice a carcaselor.
Partea 2: Măsurări in situ
SR EN 21683 Acustica. Mărimi de referinţa pentru niveluri acustice
SR EN 22922: 1997 Acustica. Măsurarea zgomotului emis de navele
pentru navigaţie pe apele interioare şi in porturi
SR EN 23741:1996 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere
acustica ale surselor de zgomot. Metode exacte pentru surse cu
frecvente discrete şi de banda îngustă in camere reverberante.
SR EN 23742: 1996 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere
acustică ale surselor de zgomot. Metode exacte pentru surse cu
frecvente discrete şi de banda îngusta in camere reverberante.
SR EN 24869-1 Acustica. Protectori individuali împotriva zgomotului.
Metoda subiectiva de măsurare a atenuării acustice
SR EN 24869-3:1997 Acustica. Protectori individuali împotriva
zgomotului. Partea 3: Metoda simplificata pentru măsurarea atenuării
acustice a protectorilor de tip antifon extern in scopul controlului de
calitate.
SR EN 26189: 1996 Acustica. Audiometrie tonala liminala in conducţie
aeriana în vederea conservării auzului.
SR EN 27029 Acustica. Pragul normal de audibilitate in conducţie
aeriana în funcţie de vârsta şi sex pentru persoane otologic normale.
SR EN 27917 Acustica. Măsurarea în poziţia operatorului a zgomotului
aerian emis de ferăstraiele pentru arboret.
BIBLIOGRAFIE
95
SUPRAVEGHEREA PIEŢEI MAŞINILOR INDUSTRIALE,
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
ŞI ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE.
REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT – CERINŢĂ
ESENŢIALĂ DE SECURITATE
96
- Directiva Consiliului 2000/14/CEE referitoare la nivelul
emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării
în exteriorul clădirilor.
Art. 100 A al Tratatului de la Roma, a stabilit că libera circulaţie
a produselor în legătură cu sănătatea, securitatea, protecţia mediului şi
protecţia consumatorilor este permisă în condiţiile în care acestea
asigură un nivel de protecţie ridicat, respectiv dacă nu pun în pericol
sănătatea şi securitatea persoanelor, animalelor şi a bunurilor.
În acest scop se preconizează armonizarea totală a
prevederilor legislative, tehnice şi administrative, ca regulă, dar este
posibilă şi armonizarea parţială. Statele membre sunt însă obligate să
comunice Comisiei orice măsură naţională suplimentară adoptată după
armonizare şi să obţină confirmarea acesteia, pentru a nu se crea
discriminări arbitare sau restricţii deghizate pentru comerţ.
De asemenea, art. 100 A introduce o clauză de supraveghere
a pieţei. Directivele europene derivând de la art.100 A conţin o serie de
prevederi comune, indiferent de tipul de echipament căruia i se aplică,
precum şi prevederi specifice acestuia, în special sub formă de cerinţe
esenţiale de securitate, inclusiv prevederi tehnice (caracteristici,
parametri admisibili, metode de încercări). [1]
97
- HG nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor
esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie
(EIP) şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă;
- HG nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor
pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (MI);
- HG nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului
emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate în
exteriorul clădirilor;
- HG nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru
introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare
destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive.
Aceste acte normative conţin prevederi prin care:
- se stabilesc principalele obligaţii şi responsabilităţi ale
fabricanţilor, reprezentanţilor autorizaţi, importatorilor şi distribuitorilor
de MI şi EIP în legătură cu asigurarea calităţii de securitate a MI şi EIP
comercializate în fazele de concepţie, fabricare şi comercializare;
- se enunţă cerinţele esenţiale ce trebuie îndeplinite;
- se definesc procedurile de certificare aplicabile diferitelor
tipuri de MI şi EIP;
- se stabilesc listele organismelor de certificare şi
competenţele acestora;
- prezintă modele de marcaje de securitate, declaraţii de
conformitate.[1]
3. Supravegherea pieţei
98
legale referitoare la certificarea calităţii de securitate a echipamentelor
tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie din punct de vedere
al securităţii în muncă atât la fabricanţi, reprezentanţe, importatori cât şi
la comercianţi şi utilizatori
Prin prevederile legislative şi juridice notificate de Legea
protecţiei muncii se asigură de către IM şi ITM-uri supravegherea pieţei
interne de produse destinate utilizării în procesul muncii şi se
garantează asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor angrenaţi în
activităţi industriale în conformitate cu prevederile menţionate în
"Ghidul legislativ pentru implementarea Directivelor tehnice ce decurg
din art.100 A bazate pe conceptul de "Nouă Abordare" şi "Abordare
globală". [1]
Supravegherea pieţei presupune monitorizarea de către
Inspecţia Muncii a produselor introduse pe piaţă în conformitate cu
prevederilor legislaţiei naţionale aplicabile, care transpune directivele
Noii Abordări şi, dacă este necesar, Inspecţia Muncii impune măsuri
corective pentru asigurarea conformităţii.
Pentru ca supravegherea pieţei să fie eficientă, acţiunile trebuie
să fie concentrate acolo unde riscul este mai ridicat şi nerespectarea
conformităţii este mai mare, pentru a descoperi produsele neconforme
la producători, la comercianţi şi la utilizatori, precum şi pentru luarea
măsurilor potrivite impunerii conformităţii..
Chiar dacă supravegherea pieţei nu se face în timpul fazei de
producţie, autoritatea de supraveghere poate controla locurile de
producţie în cazul în care au fost descoperite neconformităţi, pentru a
verifica dacă erorile apar în mod constant.[2]
99
- controlul conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale de
securitate sau cu anumite aspecte ale cerinţelor.[2]
100
„...1.5.Măsuri de protecţie împotriva altor pericole.1.5.8.
Zgomot. Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile
rezultate din emisiile de zgomot aerian să fie reduse la cel mai scăzut
nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea
mijloacelor de reducere a zgomotului, în special, la sursă. ” .[5]
HG nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în
exteriorul clădirilor, se referă la:
1.toate maşinile industriale definite la art. 2 alin. (1) din H G nr.
119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a
maşinilor industriale, care sunt autopropulsate sau pot fi deplasate şi
care, indiferent de elementul sau elementele de acţionare, sunt
destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la
expunerea la zgomote în mediu. Se consideră utilizare în exteriorul
clădirilor utilizarea echipamentelor într-un mediu în care transmisia
sunetului nu este afectată sau nu este afectată în mod semnificativ, de
exemplu în corturi, sub copertine de protecţie împotriva ploii sau în
carcasele clădirilor;
2.echipamente neacţionate de un motor, destinate aplicaţiilor
industriale sau de mediu, care conform tipului lor sunt destinate a fi
utilizate în exteriorul clădirilor şi care contribuie la expunerea la zgomot
în mediul înconjurător.
101
12.compactoare pentru gropi de gunoi, de tip încărcător cu
cupă (< 500 kW) ;
13.cositori de gazon, cu excepţia echipamentului agricol şi
forestier şi a utilajelor multifuncţionale, a căror principală componentă
motorizată are o putere instalată mai mare de 20 kW ;
14.maşini de tăiat gazon/maşini de tăiat margini de gazon ;
15.automacarale acţionate de motor cu combustie internă, cu
contragreutate, cu excepţia altor automacarale cu contragreutate
definite în anexa nr. 1 pct. 36 alin. 2, având o capacitate nominală nu
mai mare de 10 t;
16.încărcătoare (< 500 kW) ;
17.macarale mobile ;
18.motosape (< 3 kW) ;
19.finisoare de pavaj, cu excepţia celor echipate cu o grindă de
netezire cu capacitate mare de compactare ;
20.grupuri electrogene (< 400 kW);
21.macarale turn;
22.generatoare de sudură.
102
încărcătoare, P > 55 87 + 11 lg P 84 + 11 lg P
încărcătoare -
excavator pe
şenile
Buldozere,
P < 55 104 101
încărcătoare,
încărcătoare - P > 55 85 + 11 lg P 82 + 11 lg P
excavator pe
pneuri,
Dumpere,
Gredere,
Compactoare
pentru gropi de
gunoi, de tip
încărcător,
Automacarale,
acţionate de
motor cu
combustie
internă, cu
contragreutate,
Macarale
mobile, Maşini
de compactat
doar cu cilindri
nevibratori,
Finisoare de
pavaj, Grupuri
de acţionare
hidraulică
Excavatoare,
P < 15 96 93
Ascensoare de
şantier pentru P > 15 83 + 11 lg P 80 + 11 lg P
materiale, în
construcţii,
Vinci pentru
construcţii,
Moto-sape
Spărgătoare de
m < 15 107 105
103
beton şi
15 < m < 30 94 + 11 lg m 92 + 11 lg m
picamere
portabile m > 30 96 + 11 lg m 94 + 11 lg m
Macarale turn
98 + lg P 96 + lg P
Grupuri
Pel < 2 97 + lg Pel 95 + lg Pel
electrogene,
Generatoare de 2 < Pel < 10 98 + lg Pel 96 + Pel
sudură
Pel > 10 97 + lg Pel 95 + lg Pel
Compresoare
P < 15 99 97
P > 15 97 + 2 lg P 95 + 2 lg P
Cositori de
L < 50 96 942)
gazon, Maşini
de tăiat gazon / 50 < L < 70 100 98
maşini de tăiat
margini de 70 < L < 120 100 982)
gazon
L < 50 105 1032)
1)
Pel pentru generatoarele de sudură: curentul convenţional de sudură
multiplicat cu tensiunea convenţională de încărcare, la valoarea cea
mai scăzută a duratei active indicată de producător.
2)
Acestea sunt doar cifre indicative. Cifrele definitive vor depinde de
modificările ulterioare ale prezentei hotărâri. În absenţa unor astfel de
modificări ulterioare, cifrele din etapa I vor continua să se aplice în
etapa a II a.
Nivelul de putere acustică admis se va rotunji la cel mai apropiat număr
întreg (mai mic de 0,5 la numărul inferior, mai mare sau egal cu 0,5 la
numărul superior).
104
3.ascensoare de şantier pentru materiale, în construcţii, acţionate cu
motor electric ;
4.ferăstraie cu bandă pentru şantiere de construcţii ;
5.bancuri cu ferăstrău circular, pentru şantiere de construcţii ;
6.ferăstraie portabile cu lanţ ;
7.vehicule combinate pentru spălare cu înaltă presiune şi golire prin
aspirare ;
8.maşini de compactare, doar maiuri cu explozie ;
9.malaxoare pentru beton sau mortar;
10.vinciuri pentru construcţii, cu motor electric ;
11.maşini pentru transportarea şi aplicarea sub presiune a betonului şi
mortarului ;
12.transportoare cu bandă ;
13.echipamente frigorifice montate pe vehicule ;
14.utilaje de foraj ;
15.echipamente pentru încărcarea şi descărcarea silozurilor sau a
cisternelor montate pe autocamioane ;
16.containere pentru sticlă reciclabilă ;
17.maşini pentru tăiat iarbă/maşini pentru tăiat margini de peluză ;
18.maşini pentru tăiat gard viu ;
19.vehicule pentru spălare cu înaltă presiune ;
20.maşini cu jet de apă cu înaltă presiune ;
21.ciocane hidraulice ;
22.maşini de tăiat rosturi ;
23.maşini pentru îndepărtat frunze prin suflare ;
24.maşini pentru colectat frunze ;
25.automacarale acţionate de motor cu combustie internă, cu
contragreutate, doar alte "automacarale cu contragreutate" definite în
anexa nr. 1 pct. 36 alin. 2, având o capacitate nominală nu mai mare de
10 t ;
26.containere mobile pentru deşeuri ;
27.finisoare de pavaj echipate cu o grindă de netezire cu capacitate
mare de compactare ;
28.echipamente pentru piloţi de fundaţii ;
29.lansatoare de conducte ;
30.maşini pe şenile pentru piste ;
31.grupuri electrogene (a 400 kW) ;
32.maşini de măturat ;
33.autogunoiere ;
34.freze rutiere ;
35.scarificatoare ;
105
36.maşini pentru tocat/mărunţit resturi vegetale ;
37.maşini de deszăpezit cu organe rotative, autopropulsate, cu
excepţia anexelor ;
38.vehicule pentru vidanjare ;
39.săpătoare de şanţuri ;
40.autobetoniere ;
41.grupuri de pompare a apei care nu se utilizează subacvatic. [6]
Observaţii
107
acustică în condiţiile de operare a maşinii prevăzute în
Directiva 2000/14/CE. Într-adevăr, este preferabil să nu se
utilizeze două moduri diferite de operare pentru acelaşi produs.
In privinta modului de indicare a rezultatelor masuratorilor se
remarca urmatoarele aspecte :
108
materiale sau standardele de încercări, această abordare unilaterală nu
conduce implicit la prezumţia de conformitate a maşinilor rezultate cu
cerintele esenţiale ale directivei. Este necesar ca pentru obţinerea
conformităţii să se aplice standardele armonizate de produs împreună
cu celelalte standarde armonizate, într-o combinaţie stabilită la libera
alegere de către producător, conform destinaţiei produsului pe care
doreşte să îl realizeze.
Numerele de referinta ale standardelor armonizate pentru
fiecare directivă a Uniunii Europene se publică în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene, acţiune prin care standardele armonizate sunt
recunoscute în mod oficial că pot îndeplini funcţia pentru care au fost
create (conform mandatului în baza căruia au fost emise şi ratificate).
Standardele armonizate cu Directiva 98/37/EC sunt acele
standarde a căror aplicare de către producători conduce la prezumţia
de conformitate a maşinilor şi componentelor de securitate cu cerinţele
esenţiale de sănătate şi securitate ale Directivei 98/37/EC.
Subliniem faptul că aplicarea altor standarde sau norme nu
conduce în mod automat la prezumţia de conformitate a maşinilor şi
componentelor de securitate cu cerinţele esenţiale de sănătate şi
securitate ale Directivei 98/37/EC. Dovada obiectivă a faptului că
standardul sau norma utilizată conduce la realizarea unor maşini care
satisfac cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate ale Directivei
98/37/EC este dată de organismele notificate în acest scop.
Pentru Directiva 98/37/7EC, se desfăşoara activităţi de
standardizare care au ca rezultat standardele armonizate şi standarde
de susţinere. Standardele armonizate sunt prezentate în anexă.
Pe lângă standardele armonizate există standardele de
susţinere sau în legătură cu Directiva 98/37/EC. Comisia Europeană
actualizează periodic în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene lista
standardelor armonizate astfel încât cei interesaţi să poată fi informaţi
în timp util despre noile evoluţii în domeniu.
Standardele armonizate nu sunt obligatorii, acestea pot fi
aplicate de producători la libera alegere, în combinaţia pe care o doresc
şi pe care o consideră oportună pentru masinile pe care le produc.
Atunci când un producator alege sa utilizeze standarde armonizate
pentru a fabrica maşini industriale, acesta este obligat să declare faptul
că aplică standardele armonizate şi să indice numerele de referinţă ale
acestora. Declaraţia privind aplicarea standardelor serveşte
organismului notificat pentru evaluarea conformităţii produselor.
109
Utilizarea standardelor de susţinere de către producători pentru
a realiza maşini industriale, nu conduce implicit la prezumţia de
conformitate a produselor cu cerinţele esenţiale. [7]
1. Poziţiile 170, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 251,
263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 282, 283, 284, 285, 286, 287,
288, 293, 294, 296, 297, 337, 339, 393 din Anexa la Ord. MMSSF nr.
242/ 2004, publicat în M.Of. 634 bis/13.07.2004 pentru MI;
2. Poziţiile 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433 din Anexa la Ord.
MMSSF nr. 384/ 2004, publicat în M.Of. 681 bis/29.07.2004 pentru
EEJT;
3. Poziţiile 60,61,62, 63, 104, 105, 113 din Anexa la Ord.
MMSSF nr. 241/ 2004, publicat în M.Of. 635 bis/13.07.2004 pentru EIP.
8. Concluzii
8.1 Zgomotul produs de echipamentele ce funcţionează în aer
liber, în principal rezultate din echipamentele de construcţii şi servicii
publice, constituie o parte importantă a zgomotului urban, cunoscut mai
ales sub numele de zgomot de mediu, rezidenţial sau casnic. În
Comunitatea Europeană există reglementări privind nivelul puterii
acustice, inclusiv metodele de definire şi măsurare a acesteia, cu toate
că există dificultăţi pentru controlarea şi reducerea acesteia. În acest
sens a apărut necesitatea monitorizării nivelului de zgomot şi au apărut
reglementări privind reducerea zgomotului în mediul urban.
110
Zgomotul produs de echipamentele ce funcţionează în aer liber
utilizate în construcţii şi servicii publice are un caracter discontinuu şi
local şi afectează numai muncitorii implicaţi şi populaţia care locuieşte
în vecinătate. Impactul emisiei de zgomote a acestor echipamente este
foarte ridicat, dar în acelaşi timp limitat ca durată de timp, persoane
afectate şi zone. Zgomotul poate cauza afecţiuni a sănătătăţii
populaţiei, interferenţe electromagnetice în comunicaţii, efecte acute şi
cronice în sistemul cardio-vascular, psihic, ce afectează implicit
capacitatea de refacere a organismului uman, productivitatea muncii,
capacitatea intelectuală etc.
Zgomotul produs de echipamentele utilizate în acest sens nu
afectează o mare parte din populaţie, dar unele din echipamente cum
ar fi : compresoare, spărgătoare de beton şi picamere, escavatoare,
generatoare diesel-electrice etc. au un nivel ridicat de putere acustică
ce afectează puternic sănătatea muncitorilor şi a populaţiei din
vecinătate.
În plus aceste echipamente sunt învechite, depăşite moral şi fizic,
iar înlocuirea acestora conduce la o investiţie tehnică, tehnologică şi
financiară ridicată.
8.2. În anul 1989 Comisia Europeană a publicat prima formă a
directivei referitoare la armonizarea legilor statelor membre privind
securitatea maşinilor, Directiva 89/392/EEC care ulterior a fost
completată şi modificată de Directiva 98/37/EC referitoare la
armonizarea legilor statelor membre cu privire la “Maşini”. Trebuie
menţionat faptul că acestea sunt maşini industriale, nu orice fel de
maşini sau turisme, dat fiind definiţia termenului maşini conform
înţelesului directivei, precum şi conţinutul reglementării.
8.3. În februarie 1998, Comisia a prezentat Parlamentului
European şi Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă în
legătură cu emisiile sonore ale echipamentelor destinate să fie utilizate
în exteriorul clădirilor. Parlamentul European şi Consiliul au examinat şi
în parte au modificat propunerea ţinând cont de comentariile
Comitetului economic şi social ca şi de cele ale Comitetului regiunilor.
Pe 8 mai 2000, noua directivă în legătură cu armonizarea legislaţiilor
statelor membre în ceea ce priveşte emisiile sonore în mediul
înconjurător a echipamentelor (utilajelor) destinate să fie utilizate în
exteriorul clădirilor a fost adoptată. Ea a intrat în vigoare pe 3 iulie
2000, în momentul publicării sale în Jurnalul Oficial (L 162 din 3 iulie
2000).
Directiva se referă la echipamentele introduse pe piaţa română
şi europeană pentru prima dată după 3 ianuarie 2005. Ea nu se aplică
111
echipamentelor puse pe piaţa europeană sau puse în serviciu pentru
prima dată în Europa înainte de 3 ianuarie 2005, nici echipamentelor
care erau deja în serviciu. [7]
BIBLIOGRAFIE
112
SECŢIUNEA II.
Introducere
113
mulţi factori, cum ar fi: intensitatea sunetului, timpul de expunere şi
susceptibilitatea individuală.
Conform statisticilor NIOSH, în SUA, 14% din populaţia activă
este implicată în activităţi unde nivelul zgomotului depăşeşte 90 dBA.
Se consideră că numărul de persoane expuse profesional la zgomot
este semnificativ mai mare decât pentru oricare altă expunere
profesională.
Este dificil de a delimita limita dintre zgomotul periculos şi cel
inofensiv. Valorile limită legiferate, diferite de la o ţară la alta (în
România 87dBA), au în vedere intenţia de a proteja mai mult de 90%
din populaţia expusă. De asemenea este dificil de a diferenţia
expunerea profesională de cea extraprofesională, care se consideră
neglijabilă atunci când expunerea profesională este importantă. Un alt
factor de dificultate ar fi cuantificarea scăderii /pierderii auzului datorat
vârstei, medicamentelor, modului de viaţă sau altor afecţiuni care
produc patologie neurosenzorială.
Material si metoda:
Scopul acestui studiu a fost evidenţierea patologiei otice şi a
celei asociate prezente la un grup de muncitori expuşi la zgomot
profesional.
Lotul studiat este compus din 92 persoane incadrati ca
strungari, frezori, rectificatori pe utilaje automatizate. Dintre aceştia 19
sunt femei, iar restul (73) sunt bărbaţi.
S-au urmarit: solicitarile existente afectiuni prezente,caracterul
ereditar, pozitia, expunerea profesionala
Prelucracrea datelor s-a realizat in Microsft Excel si cu
programul EpiInfo versiunea 3.3.
Rezultate
Determinarea zgomotului în diferite puncte de lucru a
inregistrat valori între 79,6 şi 95,3 dBA.
Vârsta medie a fost de 37,75 ani, cu limite între 19 şi 55ani.
În privinţa fumatului raportul fumători/nefumători/foşti fumători a
fost: 52/30/10.
Expunerea medie la zgomot a fost de 14,61 ani (1 – 35 ani), iar la
ortostatism: 16,25 ani (1- 35 ani).
Afecţiunile găsite sunt reprezentate de patologie otică (25,6%),
cardio-vasculară (20%), digestivă (9,6%), neuropsihică (0). Patologia
otică este prezentă prin modificări audiometrice de tip surditate
hipoacuzie, scotoame la frecvenţe inalte de 6000 şi 8000Hz,
114
prezbiacuzie. Deşi nu s-a înregistrat nici un caz de boală neuropsihică,
testul Amyell relevă prezenţa riscului nevrotic uşor şi crescut (47%).
100
95.3 94.1
95
89.6 90.9
90 86.9 88.5 89.1
87.6 88.2 88.6
85 86.2 86 85.1
80
79.6
75
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 scotom
68 prezbiacuzie
115
Concluzii
Bibliografie
116
INFLUENŢA ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE – STUDIU COMPARATIV PE
PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ
Gabriela MARINESCU
1. SCOPUL STUDIULUI
117
1.1. Lotul de angajaţi
118
Tabel 1.
INVESTIGAŢII INVESTIGAŢII PROPUSE
NOXA PROPUSE LA PENTRU CONTROLUL
ANGAJARE MEDICAL PERIODIC
4 Examen clinic general 4 Examen clinic general (anual)
4 RPS 4 Audiograma (la 3 luni de la
Zgomot 4 VDRL angajare şi apoi anual)
4 Examen ORL (specialist) 4 Examen ORL (specialist)
4 Audiograma 4 Examen psihologic (la 3 ani)
Activitatea tuturor salariaţilor evaluaţi se desfăşoară sub
influenţa unui cumul de factori potenţial nocivi pentru sănătate, care se
adaugă efectelor zgomotului şi impune o supraveghere continuă şi
permanentă a sănătăţii angajaţilor. Zgomotul acţionează atât asupra
aparatului auditiv, cât şi a organismului ca un întreg. Morbiditatea arată
existenţa unor afecţiuni dintre care unele sunt considerate boli legate
de profesie.
Tabel 2.
NOXA IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII
oboseala auditivă
tulburări ale auzului (hipoacuzie, surditate profesională)
afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie
ischemică, tulburări de ritm cardiac)
Zgomot
tulburări digestive
nevroze, psihopatii, tulburări de comportament
modificări ale funcţiei vizuale
tulburări respiratorii
Este foarte importantă selectarea forţei de muncă prin
controale medicale corecte şi complete, conform Normelor Generale de
Protecţia Muncii, ştiut fiind că în mod curent se efectuează doar
examen clinic, angajatorii neacceptând să plătească pentru examenele
suplimentare (audiometrii, testări psihologice). Există contraindicaţii
absolute şi relative pentru expunerea la diferite noxe, de care trebuie să
se ţină cont, în scopul reducerii îmbolnăvirilor profesionale şi a
accidentelor de muncă.
Tabel 3.
NOXA CONTRAINDICAŢII
• boli cronice ale urechii medii si interne
• psihopatii, inclusiv nevroze manifeste
Zgomot
• hipertensiune arterială, forma medie sau severă, asociată cu
alţi factori de risc cardiovascular
119
2. MATERIAL ŞI METODĂ
Materialele folosite în studiu au fost:
o buletinele de analiză care exprimă rezultatele determinarilor de
noxe, efectuate de către Direcţia de Sănătate Publică a
judeţului Timiş – Compartimentul de Medicina Muncii
o vizita locului de muncă
o dosarele medicale ale angajaţilor
o centralizatorul concediilor medicale
Nr. angajaţi
Profilul firmei Meseria Nr. total angajaţi
expuşi la zgomot
Prelucrare masă
operatori maşini 280 148
lemnoasă
artişti lirici şi
Filarmonică 161 158
instrumentişti
muncitori ţesătorie
Producţie textile (ţesătoare, reglori, 197 24
montatori ace etc.)
muncitori înfăşurat
Producţie ciorapi 253 3
elastic
Transmisie televiziune
dispeceri 130 38
prin cablu
Traduceri şi realizare
traducători simultan 25 10
emisiuni TV
120
Figura 1.
Salariaţi expuşi la zgomot
traducători simultan
morari
mecanici utilaj
dispeceri
muncitori înfăşurat elastic
Salariaţi expuşi la zgomot
muncitori ţesătorie
Număr total de salariaţi
instrumentişti şi artişti
operatori maşini
tâmplari şi lăcătuşi
număr de salariaţi
meseria
121
Figura 2.
Distribuţia pe sexe
205; 28%
Femei
Bărbaţi
538; 72%
Figura 3.
20-29 ani
30-39 ani
40-49 ani
> 50 ani
30-39 ani
40-49 ani
258; 35%
291; 39%
122
Figura 4.
Durata de expunere
5-10 ani
133; 18%
> 10 ani
< 5 ani 140; 19%
470; 63%
2. REZULTATE
123
Figura 5.
Patologie - producţie tâmplărie
Hipoacuzie medie 5
17
Hipoacuzie uşoară
0 10 20 30 40 50 60 70
Număr salariaţi
Figura 6.
Patologie - prelucrarea lemnului
Hipoacuzie medie 7
Hipoacuzie uşoară 30
Număr de salariaţi
124
Figura 7.
Patologie - Filarmonică
Hipoacuzie medie 2
Hipoacuzie uşoară 17
Număr de salariaţi
Figura 8.
Patologie - industria textilă
0
Hipoacuzie medie 2
1
Hipoacuzie uşoară 4
Modificarea testelor psihologice 0
0
Hipertensiune arteriala formă medie 3 muncitori înfăşurat elastic
1
Hipertensiune arteriala formă uşoară 9 muncitori ţesătorie
3 24
Salariaţi expuşi la zgomot
0 5 10 15 20 25
Număr de salariaţi
125
Figura 9.
Patologie - agricultură
7
Hipoacuzie medie 9
21
Hipoacuzie uşoară 70
11
Modificarea testelor psihologice 31
7 28
Hipertensiune arteriala formă medie mecanici utilaje
11 72
Hipertensiune arteriala formă uşoară morari
227
67
Salariaţi expuşi la zgomot
Număr de salariaţi
Hipoacuzie medie 2
Hipoacuzie uşoară 8
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Număr de salariaţi
4. CONCLUZII
126
4.2. Efectuarea corectă pentru tot personalul a examenului
medical la angajare şi a controlului medical periodic, conform legislaţiei
în vigoare;
4.3. Efectuarea examinărilor clinice şi paraclinice din cadrul
controalelor medicale pe baza fişei de expunere la riscuri profesionale;
4.4. Nominalizarea persoanelor expuse pe locuri de munca şi
noxe de către angajator, pentru stabilirea de către medicul de medicina
muncii a eventualelor restricţii medicale sau care ţin de locul de munca;
4.5. Necesitatea supravegherii continue şi permanente a
sănătaţii angajatilor, având în vedere că activitatea muncitorilor se
desfăşoară sub influenţa unui cumul de factori potenţial nocivi pentru
sănătate;
4.6. Respectarea legislaţiei în vigoare, ştiut fiind că în funcţie
de tipul de solicitare neuropsihică şi psihosenzorială din cadrul activităţii
profesionale, limitele admisibile ale zgomotului diferă (tabel 5).
Tabel 5.
127
4.9. La locurile de munca unde expunerea la zgomot
depaşeşte 87 dB trebuie să existe marcaje prin semne care să arate
obligativitatea purtării antifoanelor;
4.10. Identificarea cauzelor de zgomot şi stabilirea unui
program de măsuri de natură tehnică şi organizatorică în vederea
reducerii pe cât posibil a expunerii personalului la zgomot. Nu trebuie
neglijaţi factorii neprofesionali (fumatul, consumul de alcool etilic, factori
socio-umani); se recomandă repaus auditiv (pauza de 5-10 minute la o
oră);
4.11. Însuşirea corectă a tehnicilor de lucru, respectarea
normelor de igienă, protecţie şi medicina muncii;
4.12. Considerăm că acest studiu va fi util în aprecierea
riscurilor privind sănătatea angajaţilor care lucrează în zgomot, în
vederea reducerii îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de
muncă.
BIBLIOGRAFIE
128
EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN MEDIUL URBAN
PĂUNCU Elena-Ana, PĂUNCU Sebastian Alexandru, JEBEREANU
Laura, JEBEREANU Sorin, GHERMAN Florina, Hanna MADIA,
CHEPTANARIU Delia, CREŢU Elena
Motivaţie
Zgomotul este una dintre noxele cel mai frecvent întâlnite în mediul
urban. Existenţa sa pune probleme de adaptare, sănătate, poluare.
În ultimul deceniu, municipiul Timişoara şi-a mărit substanţial parcul
auto, a devenit un mai puternic centru comercial, cu trafic bogat, şi-a
restructurat economia, astfel încât problema poluării sonore este de
mare actualitate.
Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a situaţiei poluării prin zgomot în
municipiul Timişoara, cu evaluarea nivelului acestuia în câteva
intersecţii importante din zona locuită a oraşului, şi cunoaşterea
impactului asupra cetăţenilor urbei, inclusiv a celor care muncesc „în
stradă”, lucrători de poliţie, de la salubritate.
Material şi metodă
zS-a urmărit zgomotul de fond constant minimum cinci secunde
diferenţiindu-se vârfurile date de surse de altă etiologie (zgomot din
locuinţe, zgomot provenit din întreprinderi vecine).
129
zMăsurătorile de zgomot au fost efectuate la o înălţime de 1,5 m de sol
şi în apropierea zidului locuinţelor, eventual instituţiilor, întreprinderilor
(la maximum 3 metri distanţă de zid). Determinările au durat între 3
minute şi 10 minute şi s-a urmărit zgomotul de fond constant minimum
cinci secunde.
zS-a aplicat un chestionar unui număr de 100 de cetăţeni, voluntari.
Rezultate
Tabel 1. Determinări "momentane" de zgomot stradal
Nr. Locul măsurătorii Condiţii de măsurare Zgomot
crt. dB (A)
1 C. Buziaşului (intrarea 1 ZS (A) 75
SPUMOTIM)
2 C. Buziaşului (intrarea 1 ZS (camion) 80
SPUMOTIM)
3 C. Buziaşului (intrarea 1 ZS (tramvai G.) 88
SPUMOTIM)
4 Cămin Spumotim (la ZS (A) + locomotivă uzinală 67
intrare) în funţie
5 Cămin Spumotim (la ZS (2A) + locomotivă uzin. 69
intrare)
6 Cămin Spumotim (la ZS (A + ARO) + locomotivă 70
intrare) uzin.
7 Bd. L. Rebreanu (Zona ZS (A) 65
Soarelui)
8 Bd. L. Rebreanu (Zona ZS (A) 68
Soarelui)
9 Bd. Liviu Rebreanu ZS (A) 76
(intrare Spital Clinic
Judeţean - sâmbăta )
10 Bd. Liviu Rebreanu ZS (A + 2 tramvaie din sens 83
(intrare Spital Clinic opus)
Judeţean - miercuri)
11 Bd. L. Rebreanu (Zona ZS (tramvai G) 76
Soarelui -IAEM)
12 C. Buziaşului (intrare ZS (A + camion) 74
IAT)
13 C. Buziaşului (intrare ZS (tramvai G) 79
IAT)
130
14 C. Buziaşului (intrare ZS (A) 75
IAT)
15 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai R spre F-ca 84
ELECTRICA Bere)
16 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai R, spre P-ţa 88
ELECTRICA Traian)
17 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai G, spre P-ţa 91
ELECTRICA Traian)
18 Intrare Casieria 1 ZS (A cu motorul ambalat, 83
ELECTRICA pornire)
19 Calea Aradului (la ZS (A+2 troleib.+ camion) 90
intrarea în UTT)
20 Intersectia Bd. Tinereţii ZS (A) 70
(spre Gara de Nord)
21 B-dul Dr. V. Babeş , ZS (A) 76
nr.16 (intrare Institut de
Sănătate Publică)
22 Piaţa N. Bălcescu ZS (A + 2 tramvaie) 80
(intrare bloc)
23 Intersecţia Str. Cluj cu ZS (A) 73
B-dul Eroilor
24 Calea Şagului (intrare ZS (A + camioane) 71
bloc)
25 Calea Şagului (intrare ZS (A) 54
bloc)
26 Calea Şagului (la baza ZS (A) + zgomot uzinal 66
podului CFR)
ZS= zgomot stradal
A = autoturism
Tabel 2. Analiza spectrală a zgomotului în intersecţii
Loc Nivel de presiune acustică în dB (A)
de Frecvenţe medii în Hz
det.
31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
*I1 76 79 78 67 74 68 62 66 58
*I2 74 71 68 66 68 66 68 59 54
**I3 81 80 77 78 65 64,5 61 58 49
**I4 83 81 78 77 69 69 64,5 61 59
131
*I - intersecţie în zonă de locuinţe
**I - intersecţie platformă industrială + locuinţe
Concluzii
zTimişoara este un oraş cu poluare sonoră importantă, pe arterele
aglomerate
zMăsurătorile efectuate la ora prânzului, în zile lucrătoare din
săptămână, evidenţiază valori de 54 – 90 dB(A) la toate punctele de
măsurare (26)
zAnaliza spectrală a zgomotului pune în evidenţă clar faptul că în
intersecţiile luate în studiu valorile zgomotului se situează peste limitele
admise la toate frecvenţele, cu excepţia celei de 31,5 Hz. Măsurătorile
au fost efectuate când circulau numai autoturisme (nu şi tramvaie sau
troleibuze) în intersecţie sau în apropierea ei
zChestionarul aplicat relevă importanţa zgomotului ca poluant pentru
populaţie
133
zPe primele locuri declarate ca surse de zgomot se situează:
autovehicolele, alarmele auto, intersecţiile aglomerate, tramvaiele.
zCel mai nociv zgomot, considerat dăunător propriei sănătăţi este
apreciat zgomotul exterior locuinţei (70 persoane)
zPropuneri de reducere a zgomotului ce se regăsesc în mai multe
răspunsuri sunt izolaţii corespunzătoare în construcţii, executarea de
şosele de centură cu deviaţia circulaţiei în vederea decongestionării
traficului
z95% dintre chestionaţi nu cunoaşte legislaţia în vigoare referitoare la
zgomot şi nici care sunt limitele de zgomot admise
zAfectarea somnului şi starea de nervozitate sunt simptomele cel mai
frecvent invocate
zIn municipiul TIMIŞOARA principala sursă de zgomot este reţeaua
stradală, prin traficul rutier în permanentă creştere.
zEste necesară analizarea reţelei stradale existente, redimensionarea
ei unde este posibil, construirea unor şosele de centură, drumuri de
calitate, reducerea zgomotului la sursă (motoare silenţioase, corect
reglate), izolarea fonică a locuinţelor
Bibliografie
134
ASPECTE PRIVIND IMPACTUL ZGOMOTULUI
PROFESIONAL ÎNTR-O SOCIETATE COMERCIALĂ
TÂNĂRĂ DIN JUDEŢUL TIMIŞ
PĂUNCU Elena-Ana, KLEMENS Claudiu, ROTARU Cristina,
KLEMENS Diana, JEBEREANU Laura, JEBEREANU Sorin, PĂUNCU
Sebastian Alexandru
Material şi metodă
S-au efectuat determinări de zgomot în secţia Z a unei mari
societăţi comerciale.
Nivelul de zgomot s-a măsurat cu un sonometru integrator.
Interpretarea rezultatelor s-a realizat în conformitate cu normele. S-au
efectuat multiple măsurători, repetat.
135
Populaţia studiată a cuprins un lot de 102 muncitori expuşi la zgomot
profesional ce depăşeşte limita admisibilă de 87 dB(A) şi un lot de 300
de persoane fără expunere profesională semnificativă la zgomot
(personal TESA). S-a efectuat un chestionar care a cuprins date
personale, privind antecedentele, condiţiile de viaţă şi de muncă,
expunere la zgomot profesional şi extraprofesional, obiceiuri de viaţă şi
alimentare, uz de droguri (în special fumat) şi examen clinic complet, cu
măsurarea repetată a tensiunii arteriale (timp de 3 luni), conform
cerinţelor de standarizare OMS.
Rezultate
Determinările de zgomot s-au efectuat la toate locurile de
muncă, la nivelul urechii muncitorului, şi la diverse distanţe de maşină.
Limita admisibilă a zgomotului este de 87 dB(A).
Durata unui schimb este de 8 ore, expunerea săptămânală la zgomot
fiind de 40 de ore.
La 12 locuri de muncă din 31 este depăşită limita de 87 dB(A), iar
analiza spectrală a zgomotului relevă valori crescute în "zona
conversaţională". În întreaga secţie zgomotul depăşeşte 80 - 85 dB(A).
Pereţii halelor nu au proprietăţi fonoabsorbante.
Mijloace de protecţie individuală, deşi există în dotarea fiecărui
muncitor, sub formă de căşti şi antifoane interne, nu sunt folosite decât
de 60%, motivând "incomoditatea" şi imposibilitatea de-a percepe
modificări ale sunetelor la apariţia unor defecţiuni.
Triajul medical la angajare al personalului este realizat întocmai
cerinţelor legale, fiind excluşi de la locurile de muncă zgomotoase
muncitorii cu tulburări auditive.
Vechimea maximă în secţie este de 6,5 ani iar în întreprindere, 3,8 ani.
Anamneza şi examenul clinic evidenţiază puţine elemente patologice.
Rezultatele determinărilor de zgomot
100 98 9 7 9 7 .5 97
95 9 2 .5 92 92
9 1 .5
89 89 89
90 87
d B (A ) 84
85
80
75
136
Cel mai frecvent diagnostic a fost cel de obezitate şi de HTA.
137
La cazurile cu HTA, s-a analizat situaţia riscului cardiovascular în
funcţie de IMC, indice de masă corporală.
Exces ponderal: IMC>25 kg/m2
Hiperponderali: IMC = 25-29,9 kg/m2
Obezi: IMC>30 kg/m2
80
60 Exces ponderal
% 40 Hiperponderali
61.23 Obezi
20 41.19
20.13
0
Concluzii
1. Nivelul de zgomot în secţia Z este crescut cu peste limită la
majoritatea punctelor unde s-au efectuat determinări.
2. Dat fiind faptul că procesal tehnologic un poate fi modificat în
vederea scăderii nivelului de zgomot, este necesară utilizarea
permanente a protectorilor auditivi de către toţi cei expuşi,
3. Vârsta relativ tânără, vechimea profesională mică în mediu cu
zgomot a personalului, triajul la angajare şi controalele medicale
138
periodice complete şi riguroase sunt factori ce concură la absenţa –
în prezent – a patologiei otice.
4. Cele mai frecvente probleme de sănătate sunt obezitatea şi HTA.
5. Mediul profesional cu zgomot, se pare că influenţează pozitiv
apariţia şi evoluţia HTA când există asociere cu o cardiopatie
ischemică sau / şi antecedente familiale hipertensive.
◊ Cele de mai sus implică necesitatea luării de măsuri pentru
reducerea poluării fonice în unităţile industriale. Sumarea la
persoanele expuse la zgomot a altor factori de risc cardiovasculari,
crează prin cumul un risc înalt sau foarte înalt.
◊ Persoanele hipertensive ce prezintă cumulaţi mai mulţi factori de
risc, necesită o supraveghere medicală continuă şi un program
complex de profilaxie secundară pentru evitarea complicaţiilor şi a
visceralizării afecţiunii.
Bibliografie selectivă
1. Dutsenko La, Gvozdeva Li, and all- Labor conditions and morbidity with
temporary disability in workers of the excavation teams engaged in the
Karaganda open coal mines, Grig Tr Prof Zabol, 1991, (7), 12-15
2. Gao H.,Zhang Sz- Effect of noise on blood pressure of various types of
rats, Chung Hua Yu Fang I Hsueh Tsa ChiH (China), sep.1992,26(5), 275-
277
3. Garcia Am, Garcia A.-Occupational noise as a cardiovascular risk factor-
Schriften Ver Wasser Boden Lufthig (Germany), 1993,88,212-222
4. Germano G. and all- Noise stimulus in normal subjects: time-dependent
blood pressure patterne assessment, Clin Cariol, apr.1991,14(4),321-325
5. Hustin A., Degandt Y.- Le bruit, Acta ORL Belgica,1970,24,2
6. Kontosic I.,Vukelic M.,Grubisic-Greblo H.- Noise as a risk factor for arterial
hypertension in sailors, Arh Hig Rada Toksikol,jun.1990,41(2),187-199
7. Păuncu Elena Ana, Zarici Ileana -Zgomotul şi starea de sănătate, Medicina
Familiei, 1998
8. Rosenberg J.- Jets over Labrador and Quebec: noise effects on human
health, Can Med Assoc J apr,1,1991,144(7),869-875
9. Scansetti G.- Arterial hypertension and work activities, Med Lav may-jun
1991,82(3), 233-237
10. Silion I.,and all.- Influenţa factorilor profesionali şI standard de risc asupra
apariţiei şI evoluţiei hipertensiunii arteriale esenţiale- Rev Rom Med Mun,
1994,44(1-2),498-507
11. Tomei F. and all.- Study of some cardiovascular parameters after chronic
exposure to noise, Int J Cardiol dec.1991, 33(3),393-399
12. Vacheron A.-Le retentissement cardio-vasculaire du bruit, Bull Acad Natl
Med, mar.31,1992,176(3),387-392
139
ZGOMOTUL PROFESIONAL ÎN SOCIETĂŢI DE
PRELUCRARE A LEMNULUI DIN JUDEŢUL TIMIŞ -
IMPACT ŞI PROBLEME DE SĂNĂTATE
PĂUNCU Elena-Ana, GHERMAN Florina, CHEPTANARIU Delia,
Hanna MADIA, Creţu Elena, PĂUNCU Sebastian Alexandru,
JEBEREANU Sorin, JEBEREANU Laura
Motivaţie
În multe localităţi din mediul rural exploatarea şi prelucrarea lemnului
brut constituie o ocupaţie frecventă. Solicitarea profesională este
complexă, iar starea de sănătate poate fi serios afectată.
Prelucrarea lemnului însumează un sector economic foarte extins, dar
puţin investigat din punct de vedere al medicinii muncii. Tipuri de unităţi
specifice: gatere, ateliere de tâmplărie, exploatări forestiere.
140
Efectele expunerii la zgomot
Probleme
Un element comun pentru peste 60% din gatere este reprezentat de
ignorarea aspectelor legate de medicina muncii atât de către angajator
cât şi de către angajaţi.
De obicei nu există buletine de măsurare a noxelor.
Evaluarea sănătăţii la angajare nu se realizează sistematic ori se face
parţial. În mod curent se efectuează doar examenul clinic.
141
Angajatorii, cei care trebuie să finanţeze examinările profilactice nu
acceptă să plătească pentru audiogramă, examen ORL, testare
psihologică, la angajare sau examen periodic; nu se pune problema
examenului medical de adaptare în muncă
105 102
99 100
100 96 97 96
94
95
90 87
85
80
75
dBA
Decojitor Maşina de spintecat
Fierăstrău multiplu Maşinã de prelucrat pe patru feţe
Fierãstrãu de secţionare Fierăstrău pendulă
Maşinã de îmbinare dinţatã Circular
142
şi frecvenţă crescută, sub influenţa alcoolului favorizează apariţia
accidentelor.
Concluzie
Personalul din sectorul de exploatare – prelucrare a lemnului este
expus unui cumul de noxe, zgomotul situându-se pe primul loc. Este
necesară iniţierea unui program de sănătate în muncă pentru
personalul acestui sector greu.
Bibliografie selectivă
143
IMPACTUL ZGOMOTULUI ASUPRA CAPACITĂŢII DE
MUNCĂ A SALARIAŢILOR
Mugur PĂUNESCU, Marius Dan HAVRINCEA
1. Introducere
144
Examenele medicale la angajare şi în special controalele
medicale periodice reprezintă formele de control care trebuie să
asigure un echilibru permanent între acţiunea simultană a zgomotului şi
capacitatea de muncă a salariatului.
Recomandările şi măsurile tehnico-organizatorice stabilite
trebuie să conducă la prevenirea efectelor auditive traumatice (leziuni
ale receptorului auditiv) şi efectelor extraauditive netraumatice
(manifestate la nivel fiziologic şi comportamental).
Controalele medicale periodice trebuie să stabilească precis
eventuala modificare a aptitudinii de muncă în urma expunerii cronice
la zgomot şi să determine eficient luarea de măsuri.
2. Material şi metodă
145
Figura 1
146
Figura 2
> 50 ani
18 - 29 ani
49; 9%
134; 25%
40 - 50 ani 18 - 29 ani
149; 28% 30 - 39 ani
40 - 50 ani
> 50 ani
30 - 39 ani
203; 38%
Durată de expunere
> 15 ani
11; 2% < 5 ani
224; 42%
11-15 ani
139; 26% < 5 ani
5-10 ani
11-15 ani
> 15 ani
5-10 ani
161; 30%
Figura 4
Cumul de noxe profesionale
Pulberi
Vibraţii
Expunere la intemperii
Zgomot
3. Rezultate
148
Figura 5
30; 6%
"APT"
"APT CONDIŢIONAT"
505; 94%
1; 13%
Boli cronice ale urechii medii / interne
(surditate de cauză neprofesională)
149
nefavorabil pentru angajare („apt condiţionat în loc de muncă fară
expunere la zgomot”) – cazuri care nu au fost incluse în studiu.
Tabel 1
(Rezultatele examenelor medicale la angajarea muncitorilor
expuşi la zgomot profesional în aer liber, în funcţie de grupa de
vârstă)
Categoria de vârstă 18 - 29 30 - 39 40 - 50
> 50 ani
actuală ani ani ani
Număr total de salariaţi /
134 203 149 49
categorie de vârstă
Hipoacuzie uşoară 4 12 16 9
Hipertensiune arterială
2 5 5 0
uşoară
Hipertensiune arterială
7 13 11 1
de graniţă
Gastrită / gastrodudenită
1 0 1 0
cronică
Ulcer gastro-duodenal 1 2 0 0
Colopatie funcţională 0 0 1 0
150
Situaţia avizelor medicale este următoarea: 367 salariaţi au
primit aviz medical: „apt”, 165 salariaţi: „apt condiţionat”, 3 salariaţi:
„inapt temporar” (figura 7).
Figura 7
165; 31%
3; 1%
"APT"
"APT CONDIŢIONAT"
"INAPT TEMPORAR"
367; 68%
151
obstructiv distal) şi metabolice (diabet zaharat tip I insulino-necesinant
sau tip II insulino-dependent). (figura 8).
Figura 8
Cauzele condiţionărilor - lot expus la zgomot
("APT CONDIŢIONAT" sau "INAPT TEMPORAR")
Afecţiune musculo-scheletală 5
Afecţiune hepatică 5
Afecţiune neuropsihică 6
Inaptitudine psihologică 15
Afecţiune oftalmologică 36 67
Hipertensiune arterială forma medie sau severă
0 10 20 30 40 50 60 70
Număr de salariaţi
Figura 9
Recomandări - muncitori expuşi la zgomot
(Mod de condiţionare: "APT CONDIŢIONAT")
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Număr de salariaţi
152
Audiometria tonală liminară efectuată în condiţii standardizate
pentru a evalua funcţia auditivă a fost normală în 65% din cazuri şi a
relevat hipoacuzie în restul cazurilor.
Dintre acestea, la 3 persoane (1%) s-a suspicionat caracterul
de profesionalitate al hipoacuziei (de percepţie, permanentă, cronică,
bilaterală, simetrică, după aplicarea corecţiei de presbiacuzie).
Demonstrarea faptului că hipoacuziile sunt determinate de
zgomotul profesional necesită însă sonometria locurilor de muncă –
neefectuate în situaţiile menţionate (figura 10).
Figura 10
Rezultatele audiometriilor
(muncitori expuşi la zgomot)
0,74%; 4
Hipoacuzie cronică neprofesională severă
5,04%; 27
Hipoacuzie cronică neprofesională medie
28%; 150
Hipoacuzie cronică neprofesională uşoară
Hipoacuzie cronică posibil de cauză 0,56%; 3 65,6%; 351
profesională
Normal
153
Figura 11
Examen psihologic
(control medical periodic)
33%
Oboseală (fatigabilitate)
176
10%
Iritabilitate crescută
55
7%
Tulburări de somn
38
3%
Modificări de comportament
16
154
Figura 12
Ulcer gastro-duodenal 16
Gastrită cronică 6
Aritmie cardiacă
11
Afecţiune neuropsihică 6
0 15 30 45 60 75 90
Număr de cazuri
155
Pe primul loc între cauzele condiţionărilor s-au aflat
inaptitudinile psihologice.
Afecţiunile medicale diagnosticate la muncitorii din lotul martor
la angajare au fost în principal oftalmologice şi ale aparatului musculo-
scheletic. În proporţie mai mică s-au aflat boli ale aparatului
cardiovascular, respirator şi digestiv.
Nu s-au efectuat sistematic audiometrii pentru expunere la
zgomot ci doar ocazional pentru conducere auto; testele psihologice s-
au adresat condiţiilor speciale de lucru (muncă la înălţime, conducere
auto etc.).
Figura 13
45; 8%
"APT"
"APT CONDIŢIONAT"
509; 92%
156
Figura 14
72; 13%
"APT"
"APT CONDIŢIONAT"
482; 87%
Afecţiune neuropsihică
2
Aritm ie cardiacă 7
Cardiopatie ischemică cronică 4
Hipotensiune arterială 21
2
Hipertensiune arterială severă 4
Hipertensiune arterială m edie 1 62
Hipertensiune arterială uşoară 3 26
Hipertensiune arterială de graniţă 35
5
Ulcer gastro-duodenal 9
2
Gastrită cronică 4
Afecţiuni hepatice cronice 6
1
Afecţiuni m usculo-scheletice 50
35
Hipoacuzie 63
Teste psihologice modificate 38
11
0 10 20 30 40 50 60 70
157
3.5. Observaţii şi comentarii:
Tabel 2
(Rezultatele controalelor medicale periodice la muncitorii expuşi la zgomot
profesional în aer liber, pe grupe de vârstă)
18 - 29 30 - 39 40 - 50 > 50
ani ani ani ani
Număr de salariaţi / categorie de
134 203 149 49
vârstă
"Apt condiţionat" - în legătură cu
18 37 43 18
expunerea la zgomot
"Inapt temporar" - în legătură cu
0 0 3 0
expunerea la zgomot
"Apt condiţionat" - fără legătură cu
15 17 11 6
expunerea la zgomot
Hipoacuzie 27 43 52 28
Teste psihologice modificate 40 51 28 7
Afecţiune neuropsihică 3 1 2 0
Cardiopatie ischemică cronică 0 0 5 8
Aritmie cardiacă 2 1 3 5
Hipertensiune arterială severă 0 3 7 3
Hipertensiune arterială medie 5 24 21 4
Hipertensiune arterială uşoară 9 17 10 2
Hipertensiune arterială de graniţă 19 22 17 2
Hipotensiune arterială 11 7 3 0
Gastrită / gastrodudenită cronică 3 2 1 0
Ulcer gastro-duodenal 1 10 3 2
158
Tabel 3
(Rezultatele controalelor medicale periodice la muncitorii expuşi la zgomot
profesional în aer liber, pe categorii salariale)
Lăcătuş
Maşinist Muncitor
Mecanic montator
utilaj întreţinere
agricol agregate
transporturi drumuri
transporturi
Număr de muncitori 37 123 174 201
"Apt conditionat" -
fără legătură cu
7 12 11 19
expunerea la
zgomot
"Apt conditionat" -
în legătură cu
5 27 30 54
expunerea la
zgomot
"Inapt temporar" -
în legătură cu
0 1 0 2
expunerea la
zgomot
159
Tabel 5 (continuare)
<5 5-10 11-15 > 15
ani ani ani ani
Aritmie cardiacă 4 2 4 1
Hipertensiune arterială severă 0 4 8 1
Hipertensiune arterială medie 6 19 29 0
Hipertensiune arterială uşoară 11 13 12 2
Hipertensiune arterială de graniţă 26 18 16 0
Hipotensiune arterială 18 2 1 0
Gastrită / gastrodudenită cronică 2 3 1 0
Ulcer gastro-duodenal 2 10 3 1
160
Figura.16
Comparaţie între eşantioane
(control medical periodic)
2
Afecţiune neuropsihică 6
7
Aritmie cardiacă 11
21
Hipotensiune arterială 33
4 18
Hipertensiune arterială severă
62
Hipertensiune arterială medie 96
26
Hipertensiune arterială uşoară îndeosebi diastolică 38
35
Hipertensiune arterială de graniţă 60
9
Ulcer gastro-duodenal 16
4
Gastrită cronică 6
4
Cardiopatie ischemică cronică 13
63 184
Hipoacuzie
38 115
Teste psihologice modificate
72 169
"Apt conditionat" sau "Inapt temporar"
Număr de salariaţi
4. Concluzii
161
4.6. Este necesară o profilaxie medicală a bolilor cardio-
vasculare la muncitorii expuşi la zgomot, prin reducerea atât a factorilor
de risc cardio-vasculari, cât şi a expunerii profesionale la noxă.
4.7. Cele mai importante măsuri care pot fi luate sunt cele
profilactice. Dintre măsurile tehnico-organizatorice, sunt de primă
intenţie:
a) Purtarea corectă obligatorie a echipamentului individual
de protecţie;
b) Reducerea nivelului de zgomot sub limita maximă
admisă;
c) Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
d) Măsuri împotriva propagării zgomotului, izolarea surselor
de zgomot (montarea de ecrane fonoabsorbante);
e) Reducerea duratei de expunere la zgomot;
f) Zonarea acustică, rotaţia personalului, pauze în încăperi
silenţioase, instruirea şi informarea personalului;
Bibliografie:
162
ASPECTE MEDICALE ŞI LEGISLATIVE ALE EXPUNERII
PROFESIONALE LA ZGOMOT
Claudia BĂLĂNEAN
1. Noţiuni introductive
163
indiferent, nici dorit nici nedorit, fiind acceptat în cadrul obligaţiilor
profesionale, cu motivaţia retribuţiei corespunzătoare. Numai în puţine
cazuri el este resimţit ca nedorit iar în unele cazuri este chiar dorit
(atunci când este un indicator al funcţionării normale a maşinilor,
instalaţiilor procesului tehnologic). [1]
Deşi suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete, la locul de
muncă, precum şi în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem
desfăşura activitatea ignorând zgomotul ambiental, dar odată cu
creşterea intensităţii zgomotului acesta devine un factor poluant al
ambianţei de viaţă şi muncă, permanent, nedorit, care influenţează
negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori
cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a
nivelului muncii prestate. Trebuie să se ţină cont în evaluarea modului
în care zgomotul perturbă activitatea la locul de muncă că:
• Zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează mai
mult decât cel continuu;
• Zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe înalte
deranjează mai mult decât cele cu frecvenţă joasă;
• Activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt
perturbate în mai mare măsură decât celelalte;
• Sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile de
instruire decât în lucrările rutiniere. [2]
164
2.2 Surditatea profesională
3%
4%
33%
26%
8%
3% 23%
165
3. Profilaxia efectelor patologice ale zgomotului
4. Scopul lucrării
166
lemnului (391 muncitori) şi unul cu muncitori proveniţi din cadrul
industriei constructoare de maşini (398)
Au fost făcute determinări sonometrice la locurile de muncă
luându-se în studiu doar muncitorii care sunt expuşi la peste 87 dB
media zilnică.
S-au aplicat chestionare cu privire la dotarea cu echipament de
protecţie, obiceiul de a purta echipamentul de protecţie şi vechimea în
mediu cu zgomot.
S-au efectuat testări audiometrice pentru muncitorii cuprinşi în
cele două loturi respectând repausul auditiv de 16 ore.
6. Rezultate
Tabelul nr. 1
167
Industria Polizare 87-102
constructoare de
maşini
Industria Strung automat 87-97
constructoare de
maşini
Industria Maşină de rectificat 87-94
constructoare de
maşini
168
Rezultatele testării audiometrice în industria prelucrării
lemnului
6% 5%
23%
56%
10%
10%
9%
16% 55%
10%
169
similară la ambele loturi studiate. Cea mai mică pondere este în decada
a cincea urmată de prima decadă de vechime în zgomot.
16% 1% 4%
32%
47%
0-10 ani 10-20 ani 20-30 ani 30-40 ani >40 ani
11% 3% 7%
29%
50%
0-10 ani 10-20 ani 20-30 ani 30-40 ani >40 ani
170
7. Comentarii
171
problemei va fi cu atât mai mare cu cât se va lovi a doua oară în
muncitor care după ce a contactat o boală profesională nu poate fi
ajutat de cei care au pregătirea să o facă din cauza unor deficienţe de
ordin birocratic.
8. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
172
PROTEJAREA LUCRĂTORILOR EXPUŞI LA ZGOMOT
ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR
Dan Mircea POP
1. Introducere
173
2. Zgomotul profesional
174
• Scăderea preciziei mişcărilor datorită tulburărilor în reflexele
condiţionate ce stau la baza acestor mişcări
• Tulburări de echilibru
• Tulburări vizuale (diminuarea acuităţii vizuale, atenuarea
perceperii culorilor şi formelor, tulburări de acomodare şi ale
mişcărilor oculare)
Zgomotul profesional reprezintă deci o noxă importantă în
afectarea sănătăţii muncitorilor şi în creşterea riscului de boli
profesionale şi accidente de muncă.(4)
Date asupra morbidităţii prin boli profesionale la nivel naţional pe
anul 2001 arată că 31,2% din totalul îmbolnăvirilor noi sunt datorate
expunerii profesionale la zgomot. Din datele statistice în anul 2003 pe
primul loc în cadrul expunerii se clasează zgomotul (295542 expuşi,
21,68% din totalul angajaţilor expuşi la noxe). (3)
2003
2001
2001 2003
175
În ceea ce priveşte numărul de boli determinate de zgomot
depistate în domeniul construcţiilor situaţia se prezintă ca în diagrama
de mai jos:
1000
800
600
400
200
0
2001 2002 2003
Construcţii 21 4 6
Total pe ţară 696 890 292
50 Dop de
40
30 vată
20 îmbibat în
10 parafină
0
48
8
2
12
51
Dop de
20
Hz vată
introdus
direct în
canalul
177
În ceea ce priveşte antifoanele externe, eficienţa lor este cu
atât mai bună cu cât acoperă mai mult din regiunea pavilionului urechii,
în vederea împiedicării în acelaşi timp şi a transmiterii aeriene şi
osoase a zgomotului. Forţa de compresiune cu care casca se ataşează
de ureche determină eficienţa ei, dar în acelaşi timp constituie şi un
criteriu care determină timpul de purtare a ei.
Cu cât presiunea este mai ridicată, cu atât şi eficienţa de
izolare este mai bună, dar în schimb devine cu atât mai incomodă la
purtare.
Purtarea combinată a antifoanelor interne şi externe protecţia faţă de
efectele nocive ale zgomotului este mai eficientă. Se pot astfel obţine
reduceri de 15-20 dB la frecvenţele joase (125-500 Hz ) şi peste 45 dB
la frecvenţele mai mari de 700 Hz.(5)
Mijloacele individuale de protecţie a auzului trebuie utilizate ca
ultimă soluţie. Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate următoarele
principii:
- antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie
impusă şi urmărită;
- antifoanele trebuie să fie adecvate atât genului de activitate, cât şi
tipului şi nivelului de zgomot, şi să fie compatibile cu restul
echipamentului de protecţie;
- lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre
diferite antifoane corespunzătoare, pe cel mai confortabil;
- trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi
întreţinere a antifoanelor.
¾ Pauze în timpul schimbului de lucru în încăperi silenţioase
178
4. Activităţi producătoare de zgomot în construcţii
Conducerea Tăierea
utilajelor gresiei, Prelucrarea fier-
(buldozer etc.) faianţei betonului
Funcţionarea
betonierelor Demolări
Operaţiuni
producătoare
de zgomot
Introducerea Efectuarea
cablurilor izolaţiilor
electrice şi a
ţevilor
Pregătirea Acţionarea
Nivelarea lemnului picamerului şi a
drumurilor pentru ciocanelor
acoperiş pneumatice
179
Câteva operaţiuni producătoare de zgomot sunt ilustrate în figura
de mai sus.
În colaborare cu un serviciu de medicina muncii am studiat
expunerea la zgomot într-o unitate cu profil de construcţii , numărul
angajaţilor expuşi la zgomot fiind de 89. Aceştia au fost chestionaţi şi în
legătură cu dotarea cu echipamente de protecţie respectiv folosirea lor
în timpul muncii.
De la responsabilul cu protecţia muncii pe unitate am obţinut date
referitoare de expunerea zilnică la zgomot în funcţie de meserie (în
funcţie de activităţile specifice din fişa postului).
Prin metoda sonometriei au fost determinate nivelele acustice
emise în cadrul principalelor activităţi producătoare de zgomot.
Rezultatele acestora sunt ilustrate în tabelul de mai jos.
Valoare determinată
Meseria Operaţiunea a intensităţii
producătoare de zgomot sunetului
(Leq -dB)
Conducători Profilat drumuri 89,7
utilaje grele
Conducători Funcţionare buldozer 102,4
utilaje grele
Conducători Funcţionare macara 97
utilaje grele
Dulgheri Prelucrarea mecanică a 82,4
lemnului
Dulgheri Preparare cofraje 93,4
Zidari Funcţionarea betonierei 92,7
Zidari Demolări 98,6
Zidari Tăiere gresie şi faianţă 100,3
Izolatori Lovire cu ciocan, tăiere 94,5
Electricieni Instalarea cablurilor în 97,5
pereţi
Fierari betonişti Folosirea fierăstrăului 97,5
electric
180
5. Valoarea determinată a zgomotului în diferite activităţi
181
zgomot din acest domeniu produc şi vibraţii, asupra organismului
acţionând ambele noxe.
Acestea se adaugă altor noxe prezente la locurile de muncă în
construcţii: muncă la înălţime, pulberi, gaze de ardere, radiaţii
electromagnetice etc.
Expunerea profesională a acestor muncitori la un complex de noxe
presupune o supraveghere medicală atentă şi complexă.
7. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
[1] Noah Seixas, Rick Neitzel- Noise exposure and Hearing protection
use among Construction Workers in Washington State. Sept 2004
[2] Noah Seixas -Noise and hearing damage in construction
apprentices - Sept 2004
[3] A. Todea, A Ferencz -Morbiditatea profesională în România în anul
2001-ISP Bucureşti Secţia Medicina Muncii
[4] Toma Niculescu -manual de patologie profesională vol. II Editura
medicală Bucureşti 1987
[5] Gh. Cadariu, B Barhad, N Gavrilescu - Igiena muncii, Editura
Medicală Bucureşti 1967
[6] FACTS 50 Managementul zgomotului în construcţii
182
EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN CONSTRUCŢII
Vasile SUCIU
1. Introducere
1.1 Sunetul
183
Sistemul sonor depinde în exclusivitate de condiţiile tehnice şi
organizatorice ale mediului de muncă, în care se desfăşoară activitatea
individului şi trebuie astfel conceput, încât să răspundă cerinţelor şi
posibilităţilor sistemului auditiv.
Propagarea sunetelor este influentata de:
- sursa de zgomot;
- atmosfera;
- distanţa;
- obstacolele întâlnite. [1]
184
1 - Urechea externă captează sunetele.Timpanul este membrana
elastică care se deformează sub efectul undelor acustice aşa cum
face membrana unui microfon.
2 - Urechea mijlocie funcţionează ca un pre-amplificator.
3 - Urechea internă este un amplificatorul final al sunetului.
185
decât sunetele audibile. Caracteristicile, originea, propagarea
infrasunetelor şi influenţa lor asupra organismului uman au fost
observate încă din prima jumătate a secolului aI-XX-lea, devenind în
ultimii treizeci de ani obiectul multor cercetări ştiinţifice. Unul din
motivele pentru care semnificaţia infrasunetelor, ca factor perturbator în
mediul de muncă, este dificilă de evaluat şi nesigură se datorează
faptului că aceste sunete nu sunt percepute în mod normal de organele
auditive şi doar nivelele de presiune acustice relativ mari pot duce la
tulburări evidente.
Printre consecinţele expunerii la infrasunete s-au evidenţiat efectele
perturbante, oboseala, ameţeala, senzaţia de rău de mare, senzatii
difuze de inconfort. Tulburările apar, conform rapoartelor întocmite în
urma cercetărilor, la nivele de intensitate acustică peste pragul de
perceptie şi pot fi eventual explicate prin faptul că nu numai melcul, ci
toată urechea internă, împreună cu aparatul de echilibru sunt stimulate
în cazul expunerii la infrasunete.
186
Fig.2. Tipuri de sunete emise de diferite surse şi domeniile de audibilitate a
diferiţilor receptori
2. Zgomotul
187
Pentru Organizaţia internaţională de standardizare (ISO),
zgomotul este „un fenomen acustic care produce o senzaţie auditivă
considerată ca jenantă şi dezagreabilă”.
Zgomotul poate fi definit ca o succesiune vibratii sonore, fără
caracter periodic, care se propagă prin diverse medii (aer,apa,etc.) si
care impresionează negativ urechea omenească.
Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu
frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera zgomotul ,orice
sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.
Acesta provoacă o senzaţie auditivă care uneori poate fi plăcută
(zgomotul mării, cântecul păsărilor etc.) dar care, adesea, este
dezagreabilă, jenantă sau nocivă.
Caracteristicile fizicea ale zgomotului, ca şi ale sunetului privesc
taria sau intensitatea, durata şi frecvenţa.
Nivelul zgomotului se măsoara ţinându-se seama atât de
intensitatea acestuia, cât şi de frecvenţa sunetelor care-l compun.
Aceste însuşiri confera zgomotului potenţe nocive, indiferent de
preferinţe şi de starea psihică a individului.
188
O parte din aceste efecte, care sunt mai frecvente şi sunt
legate de mediul de muncă, sunt detaliate mai jos:
1) Oboseala auditivă, este caracterizată printr-o scădere
temporară a pragului percepţiei auditive. Ea se accentuează în cazul
măririi intensităţii, frecvenţei şi a timpului de expunere a zgomot. Astfel,
un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecventă cuprinsă între
500-800Hz, produce dupa 60 de minute de expunere o scădere
temporară, destul de accentuată a audiţiei.
2) Traumatismul sonor, produs brusc de zgomotul puternic,
chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. Astfel
de situaţii se întampla, de obicei, în cazul unor explozii, împuşcături,
erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea
leziunii, poate persista surditatea, pentru sunete cu frecvenţe de peste
9000Hz.
3) Surditatea profesională se datorează efectuarii anumitor
activităţi, prin expunerea individului în mod deosebit la zgomot.
Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere
definitivă şi ireversibilă a audiţiei.
4) Influenta zgomotului asupra atenţiei. Timpul în care o
persoană îşi poate menţine atenţia concentrată este limitat. După o
perioadă scurtă apar goluri în atenţie, comparabile cu clipitul pleoapelor
care fragmentează procesul vederii.
Aceste întreruperi devin tot mai frecvente odată cu accentuarea
oboselii şi a monotoniei în procesul muncii.
Zgomotul contribuie la apariţia timpurie şi la intensificarea
frecvenţei acestor fenomene de întrerupere. Se poate spune că
zgomotul are acelaşi efect asupra atenţiei ca şi epuizarea.
5) Influenţa zgomotului asupra eficienţei muncii. Zgomotul
cauzează o scădere a eficienţei muncii, în cazul activităţilor care impun
o atenţie continuă şi sporită, dacă se percep sunete neobişnuite pentru
locul de muncă, discontinui sau neaşeptate, precum şi sunete de înaltă
frecvenţă.
Zgomotul poate însă spori eficienţa muncii în condiţii de
desfăşurare a unei activităţi monotone.
Influenta zgomotului asupra eficienţei în muncă, variază foarte
mult în funcţie de sarcinile de lucru, obişnuinţa cu perturbările
provocate de zgomot şi motivaţia muncii.
Tulburările cele mai puternice cauzate de zgomot, apar în cazul
activităţilor care impun o atenţie şi o concentrare intense.
Studiile demonstrează că influenţa zgomotului asupra eficienţei
în munca creşte în cazul persoanelor care percep zgomotul la care sunt
189
expuse, ca fiind enervant sau neplăcut.
Multe persoane percep absenţa zgomotului ca un factor esenţial
de confort.
6) Tulburări ale somnului. Spre deosebire de vedere, auzul nu
poate fi decuplat în timpul somnului, lucru care determină omul să-şi
controleze mediul chiar şi în timpul somnului cu ajutorul auzului.
Deoarece somnul este vital pentru organismul uman, tulburarile
provocate de zgomot pot duce la consecinţe grave asupra stării de
sănătate, în principal boli ale sistemului nervos.
Sensibilitatea la zgomot în timpul somnului variaza de la individ
la individ. Deasemenea obisnuinta cu anumite tipuri de zgomot este
foarte importantă.
Pe lângă efectele directe asupra organului auditiv, când
organismul uman este expus la zgomot, apar şi alte efecte fiziologice,
ca de exemplu:
- contracţii ale vaselor de sânge;
- mărirea pupilelor;
- afectarea funcţiei respiratorii.
Efectele de acest gen apar chiar de la un nivel al intensităţii
acustice relative reduse, de 40-60 dB, dacă expunerea are loc timp
foarte îndelungat, de ordinul anilor, zilnic la locul de muncă.
Efectele se intensifică odată cu creşterea intensităţii acustice,
dar ele depind de asemenea de frecvenţa sunetului.
În cazul unor sunete bruşte, apărute pe neaşteptate sau
nemaîntâlnite, intră în funcţiune mecanismele de apărare ale
organismului, ceea ce duce la o creştere a tensiunii musculare,
afectarea ritmului cardiac, creşterea tensiunii arteriale şi contracţii ale
vaselor circulaţiei periferice.
Chiar şi atunci când organismul uman este expus la un zgomot
aşteptat, apar efecte fiziologice asupra organismului, efecte care sunt
totuşi mai slabe decât în cazul zgomotelor apărute pe neaşteptate.
Efectele nocive ale zgomotului asupra organismului se simt cel
mai adesea asupra sistemului auditiv al individului, care lucrează întru-
un mediu de muncă în care zgomotul are o intensitate ridicată. [4] ;[5]
190
c) construcţiile şi construcţiile – montaj;
d) terenurile sportive şi stadioanele (zgomotele provenite din acestea
fiind de multe ori de peste 100dB ) ;
e) animalele (câinii, pisicile, păsările) pot tulbura liniştea, mai ales în
timpul noapţii;
f) mediul urban, în general, cu tot ce mişcă în ele este o sursă
importantă de zgomot.[4]
Intensitate Sursa
0 dB Cel mai usor sunet perceput de urechea umană.
30 dB Zgomot în biblioteca publică, şoapta usoară, sau ticăitul de
ceas.
40 dB Sufrageria sau un birou liniştit.
50 dB Semnale în traficul rutier, frigiderul sau o conversaţie.
60 dB Plânsul unui copil.
70 dB Trafic rutier aglomerat, zgomotul dintr-un restaurant.
80 dB Zgomot curent într-o uzină, lătrat de câine, alarma la ceas,
sau masina de indepartat zapada. Aceste zgomote devin
periculoase dacă expunerea la ele continuă mai mult de 8
ore.
90 dB Maşina de tuns iarba, trafic de camioane sau orchestra
simfonică. Pe măsura ce intensitatea zgomotului creşte,
timpul de expunere periculos scade sub 8 ore.
100 dB Masă vibratoare industria materilelor de construcţii, maşini
unelte, fierăstrăul mecanic, picamer, aparat de suflat
frunzele, camion de gunoi, sau căsti stereo. Chiar şi numai
2 ore de expunere la aceste zgomote pot fi periculoase la
100 dB.
105 dB Masă vibratoare şi ciur vibrator în industria materilelor de
construcţii
191
instantaneu şi grav urechilor.
140 dB Împuşcătura, artificii sau pistol cu capse. Orice durată de
expunere la zgomot de 140 dB este periculoasă şi poate
provoca dureri ale urechii.
170 dB Armă de foc puternică sau de vânătoare. Fără protecţie
pentru urechi, zgomotul la această intensitate produce
daune ireversibile. Pierderea auzului poate fi inevitabilă.
3. Zgomotul în construcţii
În domeniul construcţiilor există multe activităţi care presupun
lucrul în condiţii de zgomot ridicat, în multe cazuri peste limita admisă
de 87 dB(A).
În acest sens, lucrătorii pot fi expuşi nu numai zgomotului produs
de propria activitate, ci şi zgomotului ambiental, sau de fond, provenind
de la alte activităţi din şantier. Câteva din cele mai importante surse de
zgomot în construcţii sunt:
9 uneltele cu impact (cum sunt perforatoarele de beton);
9 utilizarea explozibililor (cum sunt detonarea încărcăturilor
explozive sau uneltele cu cartuş exploziv);
9 echipamentele acţionate pneumatic;
9 motoarele cu ardere internă.
O caracteristică a muncii în construcţii, este aceea legată de
efectuarea multor lucrări în interiorul clădirilor, fapt care implică o
particularitate aparte zgomotului şi efectului acestuia asupra
organismului uman.
În aceaste cazuri apare fenomenul de ecou, care este o
consecinţă a reflexiei sunetului, la întâlnirea unui obstacol. Astfel, un
sunet produs în faţa unui obstacol, cum este cazul pereţilor despărţitori
din cadrul unei clădiri, se reflectă la întâlnirea cu obstacolul, ajungând
din nou la cel care la provocat.
Pentru ca sunetul reflectat să fie perceput distinct, el trebuie să
ajungă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului iniţial.
Senzaţia auditivă, produsă de sunetul iniţial, persistă în ureche
cel putin o zecime de secundă, astfel că sunetul reflectat va fi perceput
ca ecou, doar dacă ajunge la ureche după un interval de cel putin 1/10
secunde faţă de primul. Pentru un sunet foarte scurt, distanţa pâna la
obstacol trebuie să fie deci de cel putin 17 m, deoarece sunetul care
192
are viteza în aer de cca 340 m/s va parcurge distanţa de 34 m în
aproximativ o zecime de secundă.
În cazul a doi sau mai mulţi pereţi, situaţi faţă în faţă, se poate
obţine fenomenul de ecou multiplu, produs de reflexia succesivă pe
pereţii reflectatori.
În cazul în care, distanţa de la sursa de zgomot la peretele
reflectator, este mai mică decât distanţa minimă pentru producerea
ecoului, sunetul reflectat va sosi înainte de încetarea senzaţiei auditive
a sunetului direct, producând o prelungire şi o întărire a acestuia.
Fenomenul poartă numele de reverberaţie şi este des întâlnit în
cazul lucrărilor de construcţii, care au loc în interiorul clădirilor, unde în
cele mai multe cazuri, chiar dacă sunet produs iniţial este discontinuu,
organismul uman percepe un zgomot permanent cu efectul negativ în
consecinţă, datorat duratei de expunere la zgomot. [3]
194
3.1.3 Combaterea zgomotului
195
c. Mijloace individuale de protecţie a auzului
Mijloacele individuale de protecţie a auzului trebuie utilizate ca
ultimă soluţie. Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate urmă-
toarele principii:
- antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie
impusă şi urmărită;
- antifoanele trebuie să fie adecvate atât genului de activitate, cât
şi tipului şi nivelului de zgomot, şi să fie compatibile cu restul
echipamentului de protecţie;
- lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege,
dintre diferite antifoane corespunzătoare, pe cel mai confortabil;
- trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare
şi întreţinere a antifoanelor.
3.2.1 Instruirea
196
vederea minimizării expunerii la zgomot.
Instruirea trebuie să aibă un caracter cât mai specific cu putinţă.
Lucrătorii din industria construcţiilor sunt adesea policalificaţi, utilizând
multe unelte diferite. Ei trebuie să ştie cum să minimizeze expunerea
lor la zgomotul provenit de la fiecare dintre acestea. O atenţie specială
trebuie acordată lucrătorilor noi.
197
Formula de calcul în acest caz este:
2
1 ⎡ pA(t ) ⎤
Te
Te ∫o ⎢⎣ p 0 ⎥⎦
dt
LAechT= 101g 10
unde:
- Te - durata zilnică a expunerii personale a angajatului la zgomot (
poate fi mai mare sau mai mică de 8h)
- pA – presiunea acustică ponderată A instantanee, în pascali, la
care este expus în aer la presiunea atmosferică un angajat
care poate sau nu să se deplaseze de la un loc la altul în
timpul muncii; ea se determină din măsurări efectuate la
poziţia ocupată de urechile angajatului în timpul muncii, de
preferat în absenţa acestuia, utilizând o tehnică ce reduce la
minimum acţiunea asupra câmpului acustic.
- p0 = 20 micropascali (20 µPa);[7]
198
Locuri de 9 Studiouri RTV şi 60
muncă cinematografice
cu solicitare 9 Cabine de comandă şi control
neuropsihică şi (de ex.:dispecerat energetic,
psihosenzorială dispecerat mijloace de transport
deosebită rutier, feroviar, naval)
9 Laboratoare pentru măsurări,
cercetare şi proiectare
9 Birouri, încăperi cu calculatoare
9 Săli de tratament
9 Ghişee unde se lucrează cu
publicul, manipulare valori,
cartare poştală
9 Încăperi pentru redactare în
massmedia scrisă şi audio
9 Cabinete medicale, săli de
studiu, clase, amfiteatre,
biblioteci
199
Medicul şi/sau autorităţile responsabile în domeniu, precum şi
angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din întreprindere trebuie să aibă
acces la aceste date.
Dacă se constată că expunerile depăşesc valoarea limită,
angajatorul trebuie să:
- ia imediat măsuri pentru reducerea expunerii la un nivel
inferior valorilor limită de expunere;
- determine cauzele expunerii excesive;
- adaptează măsurile de protecţie şi prevenire în vederea
evitării oricărei depăşiri.
Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui
angajat, depăşeşte 80 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice
instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa ( pascali) ,
angajatorul trebui să pună la dispoziţia angajaţilor echipamente
individuale de protecţie împotriva zgomotului.
Dacă expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat
depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice
instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa, purtarea
echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este
obligatorie.
Angajatorul trebuie să asigure un număr suficient de
echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului, modelele
fiind alese împreună cu personalul afectat. Echipamentele individuale
de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie adaptate pentru fiecare
angajat şi pentru condiţiile sale de muncă, luând în considerare
securitatea şi sănătatea sa. Ele sunt considerate potrivite şi adecvate,
dacă atunci când sunt purtate corect, nivelul de zgomot la urechea
persoanei este sub 80 dB(A).
Prevederile exprese ale clegislţiei naţionale, pentru reducerea
acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă, fac referire la
obligativitatea luării uneia sau a mai multor măsurile tehnice, din cele
prezentate în continuare. Ordinea de expunere a acestora mai jos, este
şi ordinea în care ele trebuiesc luate.
a) măsuri de combatere a zgomotului la sursă – se realizează
prin modificări constructive aduse echipamentului tehnic sau prin
adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea
echipamentului tehnic, în condiţii tehnologice comparabile, se va
acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;
b) măsuri de izolare a surselor de zgomot – se realizează prin
creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice; soluţiile
200
cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante
sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic;
c) măsuri de combatere a zgomotului la receptor – constau în
izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă, soluţia cea
mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.
BIBLIOGRAFIE
[1] U.L.B. Sibiu, Ergonomie pentru uzul studenţilor, Editura Universităţii “Lucian
Blaga” Sibiu, 2004
[2] A.M.M Suedia, Training Manual, 2002;
[3] **** Fizica pt. admitere în învăţământul superior, Editura Pedagogică
Bucureşti, 1982;
[4] Ursoniu,C., Dumitrescu, C. Poluarea sonoră şi consecinţele ei, Editura
Făclia......., 1976;
[5] Bardac, C., Stoia, M., Elemente de medicina muncii şi boli profesionale,
Editura Mira Design, Sibiu, 2003;
[6] www. protecţiamuncii.ro;
[7] MMSSF, MS, Norme Generale de Protecţia Muncii, ed. 2002
ing. Vasile SUCIU, şef serviciu CSSM - Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba
201
ZGOMOTUL ÎN MEDIUL DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA
LEMNULUI
Ing. Mihail OLTEANU, ing. Ioan BUTA GEORGESCU
202
Zgomotul-se poate defini ca o succesiune de vibraţii sonore,
fără a avea caracter periodic, care se propagă prin diverse medii (aer,
apă, etc) şi care impresionează negativ urechea omenească.
Zgomotul –mai poate fi definit ca orice sunet care nu este util
unui anumit ascultator, sau care produce o senzaţie supărătoare
organismului uman.
Tipurile de zgomote :
Zgomotul aerian- este produs într-o încapere, care se propagă
prin mediul aerian al încăperii respective până la elementele de
construcţie
despărţitoare (pereţi, planşee), prin intermediul cărora este radiat în
încăperile adiacente.
Zgomotul aerodinamic- este datorat evacuării gazului în
atmosferă.
Zgomotul alb- sunet complex, al cărui spectru, în funcţie de
frecvenţa, este continu, având valoare medie a energiei acustice
raportată la un herţ.
Zgomotul aleatoriu- al carui nivel variază întâmplător în timp.
Zgomotul colorant- sunet complex al cărui spectru, în funcţie
de frecvenţă, este ccontinu, având valoarea medie a energiei acustice
care variază cu frecvenţa.
Zgomotul de fond- care exista într-un punct dat, în absenţa
semnalelor acustice auditive.
Zgomotul de impact- cel care ia naştere sub forma de sunet
structurat, produs prin lovirea unui element de construcţie şi care este
radiat în incapere sub formă de zgomot aerian.
Zgomotul de impact standardizat- este produs cu ajutorul
ciocanului de impact.
Zgomotul de instalaţii- este recepţionat în interiorul unei
unităţi în care se desfasoara o activitate şi datorat funcţionării unor
instalaţii dintr-o unitate.
Zgomotul staţionar- este caracterizat prin nivel constant în
timp.
Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonată cu
frecvenţe şi intensităţi diferite, iar fiziologii consideră zgomotul, orice
sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă.
Caracteristicile fizice ale zgomotului, ca şi ale sunetului, se
referă la tăria sau intensitatea, durata şi frecvenţa.
Aceste insuşiri conferă zgomotului potenţe nocive, indiferent de
preferinţe şi de starea psihică a angajatului.
203
INFLUENŢA ZGOMOTULUI ASUPRA FUNCŢIILOR
ORGANISMULUI
204
SURSE DE POLUARE SONORA
205
corpuri de rulare şi colivie. Nivelul zgomotului va fi determinat de
construcţia rulmenţilor (tip, calitatea execuţiei), sarcini, valoarea vitezei
de deplasare a elementelor de rulare, jocurile radiale şi axiale,
prezenţa unor defecte pe elementele componente, metoda de ungere,
protejare şi etanşare.
206
a devenit un indicator caracteristic pentru evaluarea calităţii maşinilor
unelte şi utilajelor.
p
Lp = 20 lg ---- [dB]
po
207
Receptorul poate fi un lucrător care deserveşte maşina sa,
lucrătorii care deservesc maşinile învecinate, oamenii din încăperile
învecinate sau chiar un aparat sau o structură nefavorabilă influenţată
de zgomot.
Cel mai adesea receptoarele sunt formate din persoane, care
reacţionează diferit faţă de zgomot.
208
Astfel, în cazul arborilor de rindeluit, generatori puternici de
zgomote, nivelul acestuia poate fi redusă dacă cuţitele montate drept
sunt înlocuite cu cuţite montate înclinat sau elicoidal.
Zgomotul generat de arborii cu cuţite montate drept depinde şi
de înălţimea cuţitului faţă de suprafaţa corpului cilindric al arborelui de
rindeluit.
Construcţia cuţitului poate influenţa nivelul zgomotului în sensul
că un cuţit prevăzut cu goluri produce un zgomot mai scăzut decât un
cuţit plin.
Reducerea zgomotului, în special al celui turbionar, se poate
realiza şi prin construcţia arborilor de rindeluit.
O primă soluţie ar fi folosirea pentru fixarea cuţitelor, a unor
pene având goluri numai în dreptul şuruburilor de fixare şi în
corpul arborelui. Prin micşorarea volumului golurilor de la periferia
arborelui port-cuţite reduce posibilitatea de formare a turbioanelor, deci
a zgomotului aerodinamic. Măsurătorile de zgomot sau efectuat la un
arbore de construcţie normală şi la cel modificat, la mersul în gol şi
sarcină. Punctele de măsurare s-au amplasat la intrarea şi la ieşirea
materialului din maşină. Spectrele zgomotului măsurat la ieşirea
materialului, pentru mersul în gol şi la intrarea materialului, pentru
mersul în sarcină.
Şi alte construcţii de arbori pot reduce nivelul zgomotului.
Pentru eliminarea golurilor generate de turbioane, fixarea
cuţitelor se recomandă a se face cu şuruburi aproape complet
îngropate în corpul arborelui port-cuţite, penele de fixare fiind continue,
fără goluri. Corpul arborelui este prevăzut cu nişte canale care au rolul
de a împiedica formarea turbioanelor.
Arborii de rindeluit cu cuţite montate drept prezintă
dezavantajul că acestea vin în contact cu materialul de prelucrat brusc,
pe toată lăţimea materialului, creându-se unde de şoc care generează
zgomote puternice. În vederea diminuării acestor zgomote, se
recomandă înlocuirea contactul brusc şi pe toată lungimea de
prelucrare a cuţitului cu materialul, astfel:
- cu un contact treptat şi progresiv, prin folosirea de cuţite
scurte montate pe arbore după o elice;
- folosirea de cuţite mai scurte montate înclinat sau
elicoidal;
- fie prin folosirea unor cuţite elicoidale pe toată lungimea
arborelui de rindeluit.
209
Reducerea nivelului de poluare sonoră se poate obţine prin
realizarea unor forme de maşini compacte, dar care să nu transmită
şi amplifică zgomotul, ci
să-l elimine încă de la sursă şi chiar prin modul de evacuare al
aşchiilor.
Cel mai eficient mijloc pentru combaterea poluării sonore
generate de maşini şi utilaje din industria lemnului îl constituie
închiderea acestora şi mai ales a părţilor generatoare de zgomote în
carcase fonoizolante şi fonoabsorbante.
În aceste cazuri trebuie avut grijă ca aceste carcase să nu
stânjenească procesul tehnologic, să permită observare diferitelor
subansambluri ale maşinii şi să se asigure ventilarea necesară.
210
La intrarea şi ieşirea pieselor sunt prevăzute amortizoare de
zgomot.
Izolarea fonică cea mai eficientă se obţine când întregul utilaj
este introdus într-o cabină fonoabsorbantă. Acest lucru este realizabil
în cazul maşinilor unelte universale, de dimensiuni reduse, cum este
cazul maşinilor de rindeluit pe patru feţe.
211
ZGOMOTUL SI STRESUL LA LOCUL DE MUNCA
Introducere
212
sau intensitatea zgomotului este măsurată în general în decibeli
ponderaţi (dB(A)) şi aceasta deoarece urechea umană are sensibilităţi
diferite la frecvenţe diferite.
Urechea umană este capabilă să detecteze frecvenţe cuprinse
intre 20 Hz şi 20.000 Hz.
Frecvenţa joasă produce un sunet grav iar frecvenţa înaltă un
sunet ascuţit.
dB Sunet
0 prag inferior al auzului
10 foşnetul frunzelor
12 şoaptă
20 - 50 conversaţie discretă
50 - 65 conversaţie cu voce tare
65 – 90 trafic pe o stradă circulată
65 - 90 tren
75 – 80 fabrică
90 trafic intens
90 – 100 tunet
110 - 140 avion cu reacţie la decolare
130 pragul senzaţiei dureroase
140 - 190 decolarea unei rachete spaţiale
213
sarcinii (în cazul lucratoarelor gravide), precum şi stresul, care la rândul
său aduce alte şi alte neajunsuri.
Un efect nedorit, dar important al zgomotului asupra sănătaţii
indivizilor este afectarea sistemului cardiovascular. Sub efectul
zgomotului are loc o descărcare a adrenalinei, care acţionând asupra
vaselor duce la apariţia hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiovasculare
ischemice şi accidentelor vasculare cerebrale. Cea mai importantă
cauză de deces este boala cardiovasculară a cărei apariţie şi evoluţie
este influenţată nefavorabil de intensitatea şi durata zgomotului.
Diabetul este o altă afecţiune importantă a cărei apariţie şi
evoluţie este agravată de prezenţa diferiţilor factori stresanţi. În toată
lumea numărul diabeticilor este în continuă creştere, situaţie care este
mai pronunţata în ţările în curs de dezvoltare. Prin creşterea numărului
îmbolnăvirilor, cheltuielile pentru societate dar şi pentru individ devin
din ce în ce mai greu de suportat.
O.M.S. prevede ca ţările în curs de dezvoltare vor fi cele mai
afectate de această nouă epidemie a sec XXI deoarece aproximativ
80% din noile cazuri de diabet vor apare pe în aceste ţări.
Dacă în tările mai puţin dezvoltate bolile infecţioase
transmisibile sunt pe primul loc al mortalităţii şi morbidităţii, în ţările în
curs de dezvoltare şi cele dezvoltate pe primul loc se situeaza bolile
cronice netransmisibile în mare parte generate de stres. Printre acestea
subliniem prezenţa bolilor cardiovasculare, a diabetului, a cancerului şi
a afecţiunilor respiratorii.
Zgomotul la locul de muncă chiar la nivele scăzute poate fi un
factor care generează stresul şi complicaţiile date de acesta.
Stresul ocupaţional nu mai poate fi considerat ocazional şi o
problemă personală care poate fi remediat prin soluţii paleative
(îlăturarea efectelor). El este un fenomen global care afectează toate
categoriile de angajaţi, toate locurile de muncă. Această tendinţă
cuplată cu creşterea costurilor individuale, sectoriale şi ale societaţii
subliniază nevoia impevioasă a cercetării, stabilirii şi aplicării unor
măsuri inovative şi eficiente de prevenire a stresului ocupaţional prin
combaterea cazurilor.
214
cauzată de zgomot reprezintă o treime din totalul bolilor profesionale în
Europa. Pierderea auzului este una din cele mai costisitoare boli.
Evoluţia bolilor profesionale la nivelul judeţului Bistriţa - Năsăud
în ultimii cinci ani se prezintă astfel:
16
14
12
10 nr. cazuri de
8 hipoacuzii
6 datorate
zgomotuui
4
2
0
2000 2002 2004
4. Zgomotul şi stresul
215
Ce se intâmplă când eşti stresat
216
Stresul a devnit dupa unii autori „boala secolului douăzeci” şi se
crede că el a provocat mai multă durere decât orice altceva cunoscut
de medicina modernă şi indiferent dacă ne dăm seama sau nu de acest
lucru, suferim cea mai mare parte dintre noi.
De ani de zile, doctorii atrag atenţia asupra faptului că stresul
dăunează sănătăţii şi expunerea permanentă la stres poate duce la
apariţia unor probleme de sănătate foarte complicate.
217
- indepărtarea angajaţilor de echipamentele tehnice zgomotoase
- limitarea duratei de expunere.
6. Cadrul legislativ
- Directivele europene ale căror cerinte au fost armonizate cu legislatia
noastră :
- Directiva 86/188/CEE din 12 mai 1986, numită „directiva
zgomot”, se refera la protecţia muncitorilor împotriva riscurilor
datotrate expunerii la zgomot;
- Directiva 89/392/CEE din 14 iunie 1986, numită„directiva
maşinii”, se referă la securitatea maşinilor şi specifică cerinţele ce
trebuie respectate mai ales în privinţa zgomotului emis;
- Directiva 89/686/CCE din 21 decembrie 1989 apropie
legislaţiile Statelor membre privind echpamentele individuale de
protecţie.
- Directiva 2003/10/CE cu privire la cerinţele minime de
securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de acenţii fizici (zgomot). Această directivă urmează să fie
transpusa în legislaţia naţională începând cu februarie 2006
- Normele generale de protecţia muncii / 2002
- Hotărârea de Guvern nr. 261/2001 cu modificările şi completările
ulterioare privind criteriile şi metodologia de încareare a locurilor de
muncă în condiţii deosebite.
- Standarde referitoare la protecţia contra zgomotelor.
BILIOGRAFIE
[1] Legea nr. 90/1996 privind Protecţia muncii, cu modificările si
completările ulterioare.
[2] Norme Generale de Protecţia Muncii / 2002
[3] Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea
la zgomot / 2002.
[4] Directiva CE 86/188/EEC cu privire la protecţia lucrătorilor faţă de
riscurile legate de expunerea la zgomot în muncă.
[5] Directiva 89/391/EEC privind introducerea măsurilor de încurajare a
îmbunătăţirilor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
[6] Lucrarile cu ocazia Zilei dedicată Siguranţei Rutiere 07.04.2004.
[7] Fişe informative cu privire la zgomot.
[9] Resurse internet: http://europa.eu.int/eur-lex/
218
ASPECTE PRIVIND EFECTELE ZGOMOTULUI
PROFESIONAL ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Cristian MARINESCU
1. Introducere
2. Etiopatogenie
219
- efecte otice, specifice – reprezentate de hipoacuzia şi surditatea
profesională. La aceste afecţiuni caracterul profesional este cert
recunoscut iar semnalarea şi declararea lor este obligatorie [12].
Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a
pragului auditiv la frecvenţa de 4000 Hz cu peste 30 dB inclusiv, după
aplicarea corecţiei de presbiacuzie, de tip percepţie, în general
bilaterală şi simetrică, fără interesarea frecvenţelor conversaţionale, de
etiologie profesională [5].
Surditatea profesională reprezintă scăderea permanentă a
pragului auditiv la frecvenţe conversaţionale (media aritmetică a
valorilor la 500, 1000, 2000 Hz) cu peste 25 dB inclusiv, după aplicarea
corecţiei de presbiacuzie, de tip percepţie, în general bilaterală şi
simetrică, de etiologie profesională [5].
- efecte extraotice, nespecifice – reprezentate de modificări ale
funcţiei diferitelor aparate şi sisteme ale organismului, datorate
zgomotului. Aceste afecţiuni nu au caracter de profesionalitate dar
trebuie avute în vedere şi cunoscute deoarece zgomotul poate interveni
în sens negativ în evoluţia lor.
În mod normal sunetele sunt captate de către urechea externă,
transmise prin conductul auditiv extern, după care determină vibraţia
timpanului şi a lanţului de oscioare din urechea medie (ciocan,
nicovală, scăriţă) şi apoi ajung la urechea internă. De aici energia
mecanică este transformată în influx nervos care prin căile nervoase
ajung la scoarţa cerebrală determinând senzaţia auditivă. Efectele
specifice, respectiv hipoacuzia şi surditatea profesională sunt explicate
prin acţiunea zgomotului asupra urechii interne. Efectele nespecifice se
datoresc conexiunilor existente între ariile auditive cu alte arii de pe
scoarţă şi alţi centri subcorticali [10].
3. Factori favorizanţi
220
medii constituie un factor protector împotriva zgomotului iar
contraindicaţiile medicale referitoare la persoanele cu afecţiuni
la acest nivel sunt formulate ca atare [5].
- Vârsta – s-a emis ipoteza că persoanele mai în vârstă ar fi mai
susceptibile, dar cercetările efectuate nu au demonstrat
existenţa relaţiei între vârstă şi deficitul auditiv dat de
expunerea profesională [5], [7].
- Sexul – nu sunt comunicate date concludente, deşi unii autori
indică o sensibilitate mai mare a femeilor la zgomot [5].
- Starea individuală a sistemului nervos vegetativ [9].
- Fumatul şi alcoolismul – probabil şi datorită faptului că aceste
persoane prezintă şi carenţe nutriţionale şi vitaminice (mai ales
grupul de vitamine B) [1], [10].
- Expunerea simultană la alte substanţe ototoxice – de exemplu
expunerea la oxid de carbon, plumb, mangan, sau diferite
medicamente [1], [5], [9], [10].
- Tipul de zgomot – zgomotele impulsive ajung la nivelul urechii
interne fără a declanşa reflexul stapedian, şi de aceea au un
efect deosebit de nociv. De asemenea, zgomotul uniform,
prelungit, duce la obosirea muşchiului stapedian ceea ce
determină o slabă protecţie [2], [5].
- Frecvenţa sunetelor – sunetele cu frecvenţă înaltă par a fi mai
nocive decât cele cu frecvenţă joasă [3].
4. Tablou clinic
221
depistare este audiometria. În timp, deficitul auditiv la frecvenţe înalte
se accentuează şi cuprinde progresiv şi zona de frecvenţe
conversaţionale. În acest stadiu nu se mai percepe vocea şoptită, se
înţelege mai greu vocea ascuţită, conversaţia simultană cu mai multe
persoane este urmărită cu dificultate. Progresiv, vocea normală se
percepe tot mai greu. Pot să apară frecvent acufene care uneori
împiedică somnul. Cu timpul, comunicarea interumană devine foarte
dificilă dar foarte rar se ajunge la cofoză [2], [5], [10].
Examenul paraclinic esenţial în stabilirea diagnosticului este
audiometria liminală tonală, care determină posibilitatea de a percepe
cea mai mică intensitate sonoră la o anumită frecvenţă. Pentru
stabilirea deficitului auditiv determinat de expunerea la zgomot se
efectuează o corecţie în funcţie de vârstă deoarece, odată cu
înaintarea în vârstă există o pierdere fiziologică a sensibilităţii auzului
[3], [4].
222
6. Tratament
BIBLIOGRAFIE
[1] Bardac, Dorin Iosif, Stoia, Mihaela, Elemente de medicina muncii şi boli
profesionale, Editura Mira Design, Sibiu 2004
[2] Cocârlă, Aristotel, Tefas, Lucian, Petran, Marilena, Manual de medicina
muncii, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca 2000
[3] Manu, Petru, Medicina muncii, Editura Medicală, Bucureşti 1983
[4] Manu, Petru, Niculescu, Toma sub red., Practica medicinii muncii, Editura
Medicală, Bucureşti 1978
223
[5] Niculescu, Toma sub red., Manual de patologie profesională, vol. 2, Editura
Medicală, Bucureşti 1987
[6] Niculescu, Toma, Radu, Mioara, Angelescu, Cristina, Boariu, D., Muzică,
muzicanţi, medicina muncii. Sistematizare comentată a lucrărilor unui congres
internaţional de muzică şi medicina muncii, Editura Medmun, Bucureşti 2002
[7] Silion, Ion, Cordoneanu, Cristina, Bazele medicinii muncii – teorie şi
practică, Editura Moldogrup, Iaşi 2000
[8] Tefas, Lucian, Ossian, Aurel, Râjnoveanu, Armand, Ionuţ, Răzvan, Giurgiu,
Doina, Hoţa, Anca, Frecvenţa hipertensiunii arteriale în expunerea profesională
la zgomot. Consideraţii clinice, epidemiologice şi patogenetice, În: Volum de
rezumate la al XII-lea Congres Naţional de Medicina Muncii, Cluj Napoca 2004,
pag. 82
[9] Todea, Adriana, Boli profesionale în actualitate, Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti 2000
[10] Toma, Ion, Medicina muncii, Editura Sitech,Craiova 2004
[11] Zabik, Ana Maria, Marinescu, Cristian, Studiu privind efectele auditive şi
extraauditive ale zgomotului profesional asupra organismului la muncitorii dintr-
o întreprindere de mobilă, În: Volum de rezumate la Conferinţa Naţională de
Medicina Muncii, Craiova 2002, pag. 8
[12] *** Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Familiei,
Norme generale de protecţie a muncii, 2002
224
SECŢIUNEA III.
The study refer to the procedure of making the noise map in the work
environment.
Introducere
225
• informaţii privind emisia de zgomot furnizate de
producătorii echipamentelor de lucru în conformitate cu
directivele comunitare pertinente;
• existenţa unor echipamente de lucru alternative,
proiectate pentru a reduce emisia de zgomot;
• extinderea expunerii la zgomot peste orele de lucru
normale, pe răspunderea angajatorului;
• informaţii adecvate obţinute în urma supravegherii
sănătăţii;
• disponibilitatea mijloacelor de protecţie auditivă cu
caracteristici de atenuare adecvate.
226
În final, preocuparea principală a angajatorului trebuie să fie
evitarea deteriorării ireversibile a uzului lucrătorilor, zgomotul care
ajunge la urechi să fie menţinut sub valoarea limită admisibilă.
Cu toate că procesul de transformări politice, economice şi
sociale în care s-a angajat România a impus ca toate domeniile de
activitate, între care şi activitatea de securitate şi sănătate în muncă, să
fie aliniate la noile condiţii şi cerinţe ale societăţii, nu putem spune că s-
a realizat o schimbare spectaculoasă privind proiectarea şi amenajarea
locurilor de muncă. În majoritatea cazurilor întâlnim situaţii în care
locurile de muncă au fost proiectate, realizate şi amenajate cu zeci de
ani în urmă, ţinând cont de prevederile legale şi progresul tehnic din
vremea respectivă. Alinierea la noile cerinţe legale, înlocuirea
echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor de lucru este o problemă de
timp şi în primul rând o problemă financiară. În situaţia în care
întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai active, dar în acelaşi timp
multe dintre ele cu posibilităţi financiare reduse, trebuie să acţionăm în
vederea informării angajatorilor din acest sector privind metodele cele
mai eficiente şi mai puţin costisitoare pentru combaterea zgomotului.
Pornind de la un principiu general de prevenire, enunţat în art.6
alin.2 din Directiva 89/391/CEE şi anume că în reducerea riscului se va
ţine seama de proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a
posturilor de lucru, propun efectuarea unei analize a sistemului de
muncă din punct de vedere acustic şi fundamentarea unor lucrări de
amenajare care să contribuie la reducerea nivelului de zgomot care
ajunge la lucrători şi la protejarea locurilor de muncă vecine.
2. Harta de zgomot
227
limită. Pentru a fi cât mai aproape de realitate, hala de producţie se va
împărţii în suprafeţe de 1m2, deci un caroiaj de 1mx1m, şi se vor
efectua determinări de zgomot în fiecare pătrat astfel obţinut.
Rezultatele măsurătorilor se vor trece pe planul de situaţie a locului de
muncă, iar în funcţie de valori se vor aplica culori diferite ale
suprafeţelor convenţional create. Astfel vom obţine o hartă a
zgomotului în mediul de muncă analizat putând localiza cu uşurinţă
zonele cu un nivel de zgomot ridicat. În urma determinărilor efectuate, a
întocmirii hărţilor de zgomot şi a identificării zonelor cele mai poluate
din punct de vedere fonic, putem trece la identificarea şi fundamentarea
măsurilor pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire profesională sau
degradarea stării de sănătate a lucrătorilor. Pentru a înţelege mai bine
metoda propusă, în continuare, voi prezenta un studiu de caz într-un
atelier de producţie dintr-o tipografie. Am ales acest sector de activitate
având în vedere faptul că impactul asupra sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor rezultat din interacţiuni între zgomot şi substanţe ototoxice
din mediul profesional, este mai mare ca în alte domenii de activitate.
3. Studiu de caz
228
229
Figura prezentată nu este altceva decât harta de zgomot al
atelierului analizat, hartă pe care se pot localiza cu uşurinţă zonele cu
un nivel de zgomot relativ mai puţin ridicat sau chiar cu depăşiri ale
limitelor maxim admisibile. Am ales două puncte din atelier unde
operatorii îşi desfăşoară efectiv activitatea şi am efectuat determinări
timp de 300 sec în mod continuu. Cu ajutorul aplicaţiei 2232 pe
calculator (livrat cu aparatul de măsură) măsurătorile au fost transpuse
în grafice după cum urmează:
Grafic nr.1
Grafic nr.2
230
În graficele prezentate mai sus se pot observa momentele de
pornire respectiv oprire a echipamentelor, precum şi rezultatul
funcţionării ghilotinei, care generează un zgomot impulsiv. Zgomotul
realizat de ghilotină s-a reprezentat în graficul de mai jos atât în cazul
în care este unicul echipament generator de noxă cât şi în cazul în care
funcţionează împreună cu celelalte echipamente tehnice.
Grafic nr.3
4.Concluzii
231
Masa de montaj, unde se realizează machetele pentru
pregătirea tipografică se va muta într-o altă sală unde nivelul de
expunere este sub 60dB(A).
Zonele din cadrul atelierului unde poluarea fonică este mai
ridicată se vor semnaliza în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Bibliografie
232
COMBATEREA ZGOMOTULUI ÎN CENTRALELE
HIDROELECTRICE DE PE RIUL SEBES
Iustin NEMEŞ, Daniel CRIŞAN
1. Întroducere
233
Săsciori şi Petreşti. Hidrocentralele amintite sunt deservite în ordine de
lacurile de acumulare de la Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna şi Petreşti.
Sucursala Hidrocentrale Sebeş aparţine de SC Hidroelectrica SA
Bucureşti are ca obiect de activitate producerea de energie electrică în
centrale hidroenergetice din bazinul râului Sebeş.
Anul 1979 a marcat începerea acumulării apei în lacul Oaşa
şi finalizarea lucrărilor de punere în funcţiune a celor doua grupuri de
75 MW din centrala Gâlceag, prima centrală din amenajarea
hidroenergetică a râului Sebeş. în prezent aceasta amenajare are în
componenţa patru trepte hidroenergetice, repartizate astfel:
Treapta I Oaşa – Gâlceag este alcătuită din lacul de acumulare
şi barajul Oaşa, aducţiunea principală Oaşa - Gâlceag, nodul de
preşiune şi centrala Gâlceag, precum şi derivaţia secundară Ciban
împreună cu captările secundare aferente.
Centrala Gâlceag este o construcţie subterană sub formă de
cavernă, amplasată pe malul stâng al rîului Sebes. Centrala Gâlceag
este echipată cu doua hidrogeneratoare de tip HVS – 396/215-10,
antrenate de turbine Francis FVM 83, verticale, cu camera spirală
metalică.
Treapta II Tău - Şugag este alcatuită din lacul de acumulare şi
barajul Tău, aducţiunea principală Tău – Şugag, nodul de presiune şi
centrala Şugag precum şi derivaţia secundară Dobra împreună cu
captările secundare aferente.
Centrala Şugag este o centrală subterană sub formă de cavernă,
amplasată pe malul drept al rîului Sebes, este echipată cu 2 turbine
Francis de 75 MW fiecare. Puterea înstalată este de 150 MW iar debitul
înstalat 50 mc/sec.
Treapta III Obrejii de Căpâlna – Săsciori este alcătuită din lacul
de acumulare şi barajul Obrejii de Căpâlna, aducţiunea principală
Obrejii de Căpâlna – Săsciori, nodul de preşiune şi centrala Săsciori, cu
o putere înstalată de 42 MW, amplasată în subteran pe malul drept al
râului Sebes.
Treapta IV Petreşti are în componenţa lacul de acumulare
Petreşti cu un volum de 1,35 mil. mc, centrala Petreşti de tip "baraj",
supraterană. Este echipată cu două turbine tip Bulb şi un
microhidroagregat avînd fiecare un debit înstalat de 26 mc/sec şi o
putere de 2 MW pe fiecare agregat.
Particularităţile centralelor hidroelectrice de pe râul Sebeş
constau în faptul că toate instalatiile aferente producerii şi transformării
energiei electrice, sunt închise într-o construcţie tip cavernă, aflată la
zeci sau chiar sute de metri sub pământ.
234
Microclimatul mediului de lucru este caracterizat printr-o
umiditate destul de ridicată, viteza curenţilor de aer mare, o
temperatură relativ scazută, toate specifice mediului subteran. La
acestea se mai adaugă nivelul de zgomot în aproape toate încăperile
peste limita admisă, cîmpul electric la o valoare ridicată, cît şi faptul nu
lipsit de interes, că personalul îşi desfăsoară activitatea aproape ca cel
din condiţii de izolare, deoarece singurul mijloc de comunicaţie cu
lumea înconjuratoare este telefonul.
235
Tabelul nr. 1
Nivel de
Nivel de
Centrala zgomot
Locul de muncă zgomot
hidroelectrica echivalent
masurat
contînuu
Gâlceag Cameră comandă 68 - 70 75
Gâlceag Sala maşinilor 93 - 94 90
Gâlceag Nivel fosă generator 90 - 98 90
Gâlceag Compresori 97 90
Gâlceag Nivel turbină 98 - 99 93
Gâlceag Nivel epuisment 92 - 94 90
Şugag Cameră comandă 68 - 70 75
Şugag Sala maşinilor 93 90
Şugag Nivel fosă generator 93 90
Şugag Compresori 97 - 98 93
Şugag Nivel turbină 96 90
Şugag Nivel epuisment 96 90
Săsciori Sala maşinilor 78 - 80 75
Săsciori Nivel turbină 89 - 90 86
Săsciori Nivel fosă generator 86 - 88 86
Săsciori Compresori 97 93
237
efectuat şi audiograme. Rezultatele examinărilor medicale clinice şi
paraclinice au fost : hipoacuzii 52 de cazuri, traume sonore la un numar
de 66 persoane. La 2 persoane s-a constatat hipoacuzie gravă, care
ulterior s-au declarat îmbolnăviri profesionale.
În anul 2003 controlul medical periodic a fost efectuat de către
Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Sebeş. Au fost examinate
204 persoane, fiind efectuate examinările obligatorii. Rezultatele
examinărilor ORL au fost: 9 cazuri de hipoacuzie, 5 cazuri de surditate
neurosenzorială prin traumă sonoră, 4 cazuri de presbiacuzie şi alte 2
cazuri de hipoacuzie mixtă la care prin fişa de aptitudini au fost
declaraţi „apt condiţionat” şi s-a recomandat schimbarea locului de
muncă.
În anul 2004 controlul periodic a fost efectuat tot de către Centrul
Medical de Diagnostic şi Tratament Sebeş. Au fost examinate 204
persoane, fiind efectuate şi alte examinări pe lîngă cele obligatorii
(echografie abdominală, analize de laborator, EKG). Rezultatele
examinarii au evidentiat 10 cazuri de traume sonore.
Se poate concluziona ca rezultatele examinărilor medicale cit şi
declararea în anul 2002 a două cazuri de imbolnăvire profesională,
confirmă existenţa la toate locurile de muncă din centralele subterane,
a noxei profesionale, zgomot.
238
montaj, unităţi de transport, în locuri de muncă cu nivel de zgomot sub
limita admisă; în perioada 1990 – 2002 lucreaza în centralele subterane
de pe Valea Sebesului, ca maşinist înstalaţii turbină. Boala profesională
a apărut după o activitate de 12 ani lucraţi intr-un mediu cu nivelul de
zgomot peste nivelul admis de reglementările in vigoare, ceace
reprezintă doar 30% din intreaga activitate profesională, însă locul de
munca nivel turbină este cel mai expus din activitatea desfasurată intr-o
centrală hidroelectrică subterană.
239
Foto 1 Camera de comandă CHE Gâlceag
240
Foto 3 Camera de comandă CHE Săsciori
241
În perioada 2003-2004 la nivelul Sucursalei Hidrocentrale
Sebeş, au fost alocate mijloace financiare si au fost executate lucrări de
anvergură in trei centrale hidroelectrice şi anume:
- dotarea camerelor de comandă de la CHE Gâlceag şi Şugag
cu ecrane termopane spre sala maşinilor(inclusiv uşile de acces),
special proiectate, prezentate mai sus, în foto 1 şi foto 2.
- la CHE Săsciori cabina metalică existentă in sala maşinilor a
fost înlocuită de o cabina special proiectată, cu protecţie fonică ridicată,
prezentată în foto 3.
- la nivelul turbinelor de la CHE Gâlceag şi Sugag, unde este
locul permanent de muncă al maşinistului turbină, s-au executat cîte o
cabina special proiectată, cu protectie fonică foarte ridicată, prezentată
în foto 4.
Aceste măsuri tehnice au fost completate si de măsuri
organizatorice ca sensibilizarea personalului de exploatare privind
riscul expunerii la noxa zgomot si utilitatea folosirii căştilor de protecţie
in perioadele de timp cînd nu se află fie în camerele de comandă, fie în
cabinele fonoizolante.
242
Tabelul 2
243
BIBLIOGRAFIE
244
NOCIVITATEA ZGOMOTULUI ÎN MEDIUL DE MUNCĂ ŞI
METODE SPECIFICE DE COMBATERE A EFECTELOR
ACESTUIA, PREOCUPARE PERMANENTĂ A
INSPECTORILOR DE MUNCĂ SSM DIN CADRUL ITM
ARAD.
Autori: drd.ing. Florin COTIGĂ, chim. Emil OPRIŞ
The summary of the work paper: A few apects about damage of noise
in the working environment and specific methods to eliminate its
effects, permanent concern of SSM labor inspectors from ITM Arad.
1. Introducere
245
prevăzute. Expunerea personală zilnică la un zgomot ce depăşeşte
aceste limite poate determina apariţia unor modificări auditive care, în
cazul unei expuneri pe termen lung, pot deveni ireversibile.
În conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a
muncii, limita maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare
neuropsihică şi psihosenzorială obişnuită, pentru expunerea zilnică,
este de 87 dB (A).
246
1.3. Decibelul A reflectă sensibilitatea urechii.
247
În imaginea de mai sus sunt prezentate, pe o scală de la 0 la
140 dB(A), diverse niveluri de zgomot receptate de către urechea unor
persoane, în funcţie de activitatea desfasurată.
Gama frecvenţelor conversaţionale (voci) nu ocupă decât o
mică parte a câmpului auditiv. Omul aude mai bine în frecvenţe medii
ce corespund grosier sunetelor limbajului. Muzica orchestrală, de
exemplu, acoperă o plajă de frecvenţe mult mai întinsă. Infrasunetele şi
ultrasunetele nu sunt perceptibile de către urechea umană. Ele se
situează în afara domeniului audibil.
Infrasunetele (frecvenţe mai mici de 20 Hz) pot să fie generate
de unele maşini (arzătoare, compresoare cu pistoane etc.), de instalaţii
de climatizare, de vântul produs în imobilele înalte, de motoarele
avioanelor etc.
Peste aproximativ 20 000 Hz, nu auzim nimic; este vorba de
ultrasunetele pe care le pot percepe unele animale (câini, lilieci etc.).
Tehnologiile de sudură şi de curăţare utilizează frecvent ultrasunete
(între 20 000 şi 100 000 Hz).
248
unor dificultăţi şi perturbaţii ale somnului şi provoacă o reducere a
activităţii imunologice a organismului, făcându-l mai vulnerabil la infecţii
de orice fel.
În plus toate aceste efecte pot, să se cumuleze şi să agraveze
tulburări datorate altor factori dăunători.
249
aceste limite poate determina apariţia unor modificări auditive care, în
cazul unei expuneri pe termen lung, pot deveni ireversibile.
Combaterea zgomotului în mediul profesional este, fără
discuţie, în responsabilitatea angajatorului care, pentru succesul deplin
al acţiunii, trebuie să ia in considerare acest risc chiar dacă valorile
limită de expunere nu sunt depăşite. Noile reglementări determină însă
şi pe constructorii de echipamente tehnice, precum şi pe cei ce
proiectează clădirile industriale, tehnologiile, locurile de muncă, să
participe la acest obiectiv.
Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi
angajaţii implicaţi să se alăture, o acţiune de combatere a zgomotului în
mediul de muncă are puţine şanse de izbândă. Pentru a fi eficient, un
program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, o
investiţie umană şi financiară care poate fi importantă.
Măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate de
persoane specializate la intervale regulate (cel puţin o dată pe an),
toate acestea fiind în responsabilitatea angajatorului. Orice eşantionare
trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală zilnică la
zgomot a unui lucrător. Metodele şi aparatura utilizate trebuie să fie
adaptate condiţiilor preponderente în special în ceea ce priveşte
caracteristicile zgomotului care trebuie măsurat, durata expunerii,
factorii de mediu şi caracteristicile aparaturii de măsurare.
Pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de muncă trebuie efectuate
măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au loc modificări
importante la locul de muncă.
Reglementările actuale prevăd criterii precise pentru
măsurarea nivelurilor de zgomot la locul de muncă, referitoare la
metode şi aparatură, eşantionare etc.
Dacă întreprinderile nu au mijloacele şi/sau competenţele
pentru a efectua aceste determinări, ele trebuie să apeleze la
organisme specializate în acustică industrială.
Zgomotul perceput de angajatori depinde de circumstanţele
expunerii la zgomotul emis de echipamentele precum şi de natura
activităţii. De aceea pentru ca măsurarea să fie reprezentativă
trebuie facuta o analiza a muncii reale a lucratorilor.
Descrierea circumstanţelor expunerii la zgomot este
indispensabilă pentru evitarea erorilor care provin de la o măsurare
nereprezentativă a acestei expuneri. Analiza muncii are ca obiectiv
asigurarea că circumstanţele de măsurare corespund unor faze de
expunere tipice. Măsurarea trebuie „să reprezinte fidel” expunerea la
zgomot suportată de muncitor.
250
Între descrierea oficială a sarcinii şi modurile operatorii puse în
practică cu adevărat de către angajaţi, există adesea diferenţe notabile.
În îndeplinirea muncii, omul este, într-adevăr, supus unor evenimente
exterioare care fluctuează (zgomote provocate de colegii şi maşinile din
apropiere, natura producţiei, organizarea muncii). De asemenea, alte
situaţii scapă din descrierea teoretică a sarcinii: recuperarea unor
întârzieri, ajutor în caz de dificultăţi pasagere dat unui coleg învecinat.
Aceste aspecte au consecinţe atât pozitive cât şi negative
pentru întreprindere: ele permit reducerea fluctuaţiilor de producţie
datorate oboselii de exemplu, compensarea evenimentelor neprevăzute
dar sunt, de asemenea, o sursă a riscurilor cu atât mai greu de redus
cu cât nu sunt înregistrate.
Pentru a păstra rezultate satisfăcătoare şi a micşora eforturile
şi efectele negative asupra lui însuşi, angajatul îşi adaptează activitatea
reală şi elaborează alte moduri de operare. Munca reală, presupune
deci identificarea modurilor de operare, a condiţiilor de realizare a
sarcinilor, a deplasărilor care conduc la luarea de informaţii şi de
decizii. Datorită acestei analize, va fi posibil, pe de o parte, să se pună
în practică o strategie de determinări care să corespundă situaţiilor
reale, şi, pe de altă parte, să se repereze elementele pozitive ce trebuie
păstrate precum şi cele negative ce trebuie corectate.
251
face accesibile. Singurul dezavantaj constă în faptul că ele nu permit
controlul decât a unei singure persoane o dată.
Este esenţial ca zgomotul captat de microfon să ofere informaţii
corecte despre zgomotul perceput de urechile angajatului. Când
angajatul controlat poartă el însuşi microfonul şi aparatul de măsură,
microfonul trebuie să fie amplasat în apropierea uneia din urechile sale.
Când măsurarea este efectuată de o altă persoană, aceasta trebuie să
menţină microfonul, la mai puţin de 40 cm de urechea angajatului pe
care-l controlează, în tot timpul măsurării. Dacă, din anumite motive,
măsurarea se face în lipsa angajatului, microfonul se plasează exact la
locul de muncă la o înălţime de la sol de 1,20 m sau de 1,70 m, după
cum angajatul în mod normal, are o poziţie, aşezat sau în picioare.
Metodele şi aparatura trebuie să facă posibilă determinarea
parametrilor definiţi în NGPM (expunerea personală zilnică a unui
lucrător, LEP,z , nivelul acustic echivalent continuu pe timpul de lucru
zilnic LAech,Te , media săptămânală a valorilor zilnice, LEP,s etc.) şi
compararea acestora cu valorile admise.
Nivelul LEP,z se calculează cu ajutorul nivelului acustic
echivalent continuu pe timpul de lucru zilnic ,LAech,Te. Acesta
reprezintă nivelul acustic, în dB(A), al unui zgomot constant şi care,
acţionând continuu pe toată durata zilei de muncă, are un efect auditiv
similar cu efectul zgomotului variabil măsurat real la locul de muncă.
În cazul unei variaţii a zgomotului de la o zi la alta este utilă
calcularea mediei săptămânale a valorilor zilnice LEP,z.
Nivelul de expunere personală zilnică la zgomot, LEP,z, este
nivelul de zgomot care face ca un salariat să primească timp de 8 ore
aceeaşi energie sonoră – deci să fie expus aceluiaşi risc – ca cea pe
care o primeşte efectiv la locul său de muncă în timpul duratei reale
zilnice de expunere care poate fi diferită de 8 ore.
Dacă măsurările expunerii la zgomot a angajaţilor au scos în
evidenţă niveluri de expunere peste 87 dB(A) sau când valoarea
maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de
200 Pa, angajatorul este obligat să identifice cauzele nivelului ridicat,
să întocmească şi să pună în practică un program de măsuri de natură
tehnică sau organizatorică a muncii menite să reducă expunerea la
zgomot, să prevadă supravegherea medicală a angajatilor şi să-i
informeze despre nivelul ridicat şi măsurile luate.
La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la
zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 87 dB(A),
trebuie să se asigure examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi
periodic (cel puţin odată pe an) de către un medic sau de altă persoană
252
calificată sub responsabilitatea unui medic. Scopul verificării trebuie să
fie diagnosticarea deteriorării auzului din cauza zgomotului şi
conservarea auzului.
Medicul de medicina muncii trebuie să procedeze la un control
audiometric pentru a depista eventualele afecţiuni ale urechii înainte de
expunerea la zgomotele profesionale. Acest examen audiometric
prealabil este indispensabil pentru a furniza referinţe atunci când se va
face urmărirea ulterioară a nivelului de audiţie şi pentru a aprecia
amploarea unei eventuale diminuări a capacităţilor auditive.
Peste niveluri de zgomot de 80 dB(A), angajatorul este obligat
să pună la dispoziţie angajaţilor echipamente individuale de protecţie
împotriva zgomotului şi să-i informeze asupra riscurilor pentru auzul lor.
Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot
depăşeşte 87 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice
instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa, trebuie să fie marcate cu
semne care să arate că purtarea echipamentului individual de protecţie
împotriva zgomotului este obligatorie.
La locurile de muncă unde nivelurile de zgomot ating sau depăsesc 105
dB(A) se va instala panoul de interzicere.
253
Angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea datelor
referitoare la zgomot şi la starea auzului angajaţilor pentru urmărirea
evoluţiei expunerii la zgomot.
Rezultatele examinărilor auzului trebuie păstrate şi angajaţii
respectivi trebuie să aibă acces la acestea.
120
100
80
1
60 2
3
40 4
20
0
2001 2004 2005
254
120
100
80
1
60
2
40 3
20
0
2001 2004 2005
120
100
80 1
60 2
3
40
4
20
0
2001 2004 2005
255
105
100
1
95
2
90 3
4
85
80
2001 2005
1: formaţia corală
2: solist vocal – studiu individual
3: orchestră simfonică
4: violoncel . studiu individual
A. Astfel la graficele 1-3 (SC Astra Vag. Arad SA, SC IMAR SA,
SC CET ARAD SA):
- nu se observă determinări spectaculose privind nivelul
de zgomot pe parcursul celor cinci ani de observaţii, o posibilă
explicaţie a acestui fapt este că echipamentele tehnice au rămas
aceleaşi:
- dacă în 2001 nivelul de zgomot a fost caracterizat prin
NAECS (nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru),
după intrarea în vigoare a noilor NGPM nivelul de zgomot este
caracterizat prin nivelul expunerii zilnice la zgomot/salariat.
- în anii 2002 şi 2003 nu există date comparative
întrucât DSP Arad (organism care a efectuat aceste măsurători), nu a
fost dotat cu aparatura corespunzătoare. La sfârşitul anului 2003 s-a
achiziţionat un sonometru integrator tip Quest 1900 iar până în anul
2001 măsurătorile au fost efectuate cu un sonometru BRŰEL & KJOER
tip 2203, cu filtru de octavă tip 1613, stabilindu-se curba de zgomot Cz
în benzile de octavă de 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
Menţionăm că nivelul de zgomot global pentru industrie până în 2002 a
fost de 90 dB.
256
- expunerea personală zilnică la zgomot nu ia în
considerare EIP împotriva zgomotului;
- metodele specifice pentru contracararea efectelor
zgomotului în situaţiile mai sus prezentate rămânând cele de utilizare a
EIP.
B. La graficul 4, care prezintă măsurătorile de zgomot la
Filarmonica de Stat Arad, în anii 2001 şi 2005, se constată că nivelele
de zgomot sunt aproape aceleaşi. Ca situaţie interesantă în acest caz
se pune întrebarea ce mijloace de protecţie individuală sau colectivă se
pot lua ???
Singurul aspect care poate fi urmărit îndeaproape este
frecvenţa controlul medical periodic, respectându-se întocmai
recomandările medicilor specialişti.
Este adevărat şi faptul că ăn cele 4 ore de lucru în ansamblu
(cor şi orchestră) sau cele 4 ore de studiu individual există mai multe
pauze fără expunere la nivelele mărite de zgomot, în comparaţie cu
zgomotul produs de echipamente tehnice într-o hală sau o secţie de
producţie.
4. CONCLUZII
257
- tratamente fonoabsorbante ale pereţilor despărţitori, adică
prin acoperirea acestora cu materiale fonoabsorbante cum ar fi :
materiale poroase ( spume poliuretanice cu pori deschişi minerale
expandate rigide cum este spuma de argilă) ;materiale fibroase ( vata
de sticlă) ; materiale cu celule închise (polistiren expandat).
- asigurarea izolaţiei acustice a incintei care se realizează prin
interpunerea unui obstacol în propagarea zgomotelor. Se pot adopta
urmatoarele soluţii :
- carcasarea sursei de zgomot;
- dispunerea între sursa de zgomot şi angajaţi a unor ecrane
acustice;
- protejarea angajaţilor prin izolare în cabine sau boxe
fonoizolante;
- organizarea muncii.
- îndepartarea angajaţilor de echipamentele tehnice
zgomotoase.
- limitarea duratei de expunere a angajaţilor la zgomot.
258
un mijloc colectiv nu este realizabilă sau că recurgerea la această
protecţie nu este decât temporară sau limitată la operaţiuni ocazionale.
Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a
angajatului depăşeşte 87 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii
acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa, purtarea
echipamentelor individuale de protecţie împotriva zgomotului este
obligatorie
Tipul de echipamente individuale de protecţie împotriva
zgomotului trebuie ales în funcţie de activitate şi de mediul de muncă,
pentru a aduce o protecţie acustică satisfăcătoare şi un disconfort
minim.
259
individual de protecţie şi nivelul acustic perceput de ureche în spatele
echipamentului individual de protecţie purtat corect.
260
schimbate atunci când au atins limita de utilizare sau când sunt
deteriorate.
BIBLIOGRAFIE:
261
ZGOMOTUL RĂMÂNE O PROBLEMĂ LA
TERMOCENTRALA MINTIA
Ing. Ioan MIHEŢ
262
Mintia reprezintă o sursă de energie electrică de bază a Sistemului
Energetic Naţional.
În toată perioada parcursă de la punerea în funcţiune,
Termocentrala Mintia a produs (9 – 10)% din energia electrică a ţării şi
(18 – 22)% din energia electrică produsă de termocentrale ce folosesc
ca materie primă cărbunele.
Centrala Termoelectrică Mintia - Deva (C.T.E. Mintia), este
situata în sud-estul Transilvaniei, pe malul râului Mureş, la 7 km
distanţa de municipiul Deva, (fig. 1), fiind a treia mare unitate
producătoare de energie electrică din România.
Are o putere instalată de 1.260 MW, în 6 grupuri energetice
(identice) de condensatie de 210 MW fiecare.
Centrala a fost pusă în funcţiune în 3 etape:
- 1969 – 1971 – grupurile energetice nr. 1 – 4;
- 1977 - grupul energetic nr. 5;
- 1980 - grupul energetic nr. 6.
Din anul 1984, termocentrala livrează şi căldură (agent termic)
pentru cca. 25.000 apartamente din municipiul Deva, având o
capacitate de livrare instalată din prizele nereglabile ale turbinelor de
300 Gcal/h (6 X 50 Gcal/h).
Principalele firme care îşi desfăşoară activitatea pe platforma
termocentralei Mintia sunt:
1. S.C. Electrocentrale Deva S.A., care are un număr de 1036
angajaţi şi al cărei obiect de activitate este producerea energiei
electrice;
2. S.C. Termoserv Deva S.A., care are un număr de 858
angajaţi şi al cărei obiect de activitate este proiectare, execuţie
produse, întreţinere şi reparaţii la agregate şi instalaţii energetice.
263
- Transportare sort fin în cazan, unde este ars transformându-se în
abur ;
- Aburul produs de cazan ajunge la turbină unde pune în mişcare
rotorul turbinei ;
- Mişcarea de rotaţie a turbinei indusă la generator generează curentul
electric care este furnizat SEN.
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE LA TERMOCENTRALA MINTIA
DEPOZITE
COMBUSTIBIL
BENZI CĂRBUNE
CONCASOARE
BUNKERE MOARĂ
MORI
CAZANE
TURBINE
GENERATOARE
S.E.N.
264
III. Zgomotul
265
Prezenţa factorului de risc reprezentat de zgomot a impus
luarea următoarele măsuri la cele 2 unităţi:
1. În 2001, când s-a facut încadrarea personalului în condiţii
deosebite datorită zgomotului, s-a întocmit un program de reducere a
zgomotului sub limita maximă admisă. Acest program este în derulare.
Până în prezent s-au montat 9 cabine fonoizolante, urmând ca până la
termenul asumat pentru Decembrie 2006 să se monteze încă 6 cabine
fonoizolante.
2. Conform prevederilor art. 608 din NGPM/2002, la toate
locurile de muncă cu nivele de zgomot de peste 80 dB(A), toţi angajaţii
care îşi desfăşoară activitatea acolo şi beneficiază de condiţii deosebite
au fost dotaţi cu echipamente individuale de protecţie (EIP) compuse
din antifoane externe, iar pentru celelalte categorii de personal
antifoane interne.
3. Chiar dacă s-a retehnologizat unitatea nr. 3, în momentul
actual zgomotul nu se poate suprima la sursă şi nici nu poate fi redus
sub limita maximă admisă.
4. Cu ocazia instructajului introductiv-general şi a celor
periodice, în baza prevederilor art. 604 din NGPM/2002, personalului
expus la zgomot i se prelucrează conform tematicilor de instruire
informaţii referitoare la zgomot.
5. La toate locurile de muncă unde expunerea personală zilnică
la zgomot depăşeşte 85 dB(A) conform prevederilor art. 605 din
NGPM/2002 s-a făcut marcajul cu panouri care obligă personalul
muncitor să poarte EIP împotriva zgomotului.
266
BIBLIOGRAFIE
267
CONCEPEREA UNUI SISTEM PERFORMANT DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU
LUCRĂTORII EXPUŞI LA ZGOMOT DIN CADRUL CNH
SA PETROŞANI
Ileana BODEA, Liviu BĂCĂIAN
268
lucru, obişnuinţa cu perturbările provocate de zgomot şi motivaţia în
muncă. Tulburările cele mai puternice cauzate de zgomot apar în cazul
activităţilor care impun o atenţie şi o concentrare intense.
Dacă efectele pe termen lung asupra sănătăţii sunt încă prost
cuantificate, se ştie totuşi că zgomotul este cauza oboselii şi că el
acţionează asupra sistemului nervos, cardio-vascular şi digestiv.
Organismul intrepretează prezenţa zgomotului ca semnalul
unui pericol care generează stare de nelinişte şi stres. Pe termen lung,
aceste stări provoacă dezechilibre. Inima bate puţin mai repede,
presiunea sanguină este prea crescută, digestia este încetinită. Aceste
dereglări ale echilibrului organismului pot contribui, după câţiva ani, la
probleme mai grave: apariţia şi evoluţia hipertensiunii arteriale, boli
cardiace, deranjamente ale digestiei, ulcere stomacale. Acest stres
este de asemenea cauza unor dificultăţi şi perturbaţii ale somnului şi
provoacă o reducere a activităţii imunologice a organismului, făcându-l
mai vulnerabil la infecţii de orice fel.
Problemele încep, în general, prin ceea ce se numeşte
oboseala auditivă, care apare după un anumit timp petrecut de angajat
într-o ambianţă zgomotoasă şi care se manifestă prin senzaţie de
urechi astupate (sunetele receptate sunt atenuate şi propria voce pare
îndepărtată).
Este prima fază de afectare a auzului. Este suficientă o
expunere de câteva ore la un zgomot intens pentru ca această
oboseală să se instaleze provocând o scădere temporară a acuităţii
auditive. Funcţia auditivă normală este recuperată, după o perioadă
care variază între 12 şi 36 ore, în funcţie de individ şi de mărimea
expunerii. Atâta vreme cât pierderea auditivă rămâne temporară,
vorbim de oboseala auditivă. Dar, dacă expunerea se prelungeşte sau
dacă zgomotul este mai intens, pierderea auditivă nu va mai fi
recuperată în totalitate. Puţin câte puţin, această oboseală, reversibilă,
se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până
la surditate.
Surditatea profesională evoluează lent şi insidios. Unele
profesii prezintă un risc de surditate important pentru cei care le
practică, de exemplu : cazangii, mecanicii de întreţinere din industra
aeronautică, minerii, angajaţii pe şantierele navale etc.
Surditatea profesională este consecinţa unei expuneri
prelungite la niveluri de zgomot ridicate.
Într-o primă etapă, subiectul nu-şi dă seama de nimic. Numai
zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz este atinsă. Într-adevăr, în
această zonă auzul este cel mai sensibil şi cel mai fragil. Pierderea
269
atinge 30-40 decibeli: frecvenţele adiacente sunt puţin afectate, mai
ales în zona conversaţională între frecvenţele 500-2000 Hz.
Când devii „tare de urechi”, surditatea este deja bine fixată.
Pierderea creşte până la 60 sau 70 dB(A). Ea se şi lărgeşte:
frecvenţele acute ale conversaţiei sunt atinse. Subiectul cere să i se
repete, nu mai aude anumite sunete, mai ales dacă sunt ascuţite, şi din
această cauză, începe să sufere o jenă sensibilă în viaţa sa socială şi
profesională. El nu mai înţelege distinct ceea ce se spune, mai ales
când vorbesc mai multe persoane. Pot să apară tulburări uşoare, cum
ar fi şuieraturi şi senzaţia de urechi astupate. Audiograma arată că
frecvenţele apropiate de 2000 Hz şi 4000 Hz sunt alterate.
La cea de-a treia fază, surditatea este profundă. Pierderea de
audibilitate atinge 100 respectiv 110 dB(A) la frecvenţa de 4000 Hz.
Frecvenţele adiacente sunt atinse, de asemenea, din plin: se constată
o pierdere sensibilă a audierii vocii. Pierderea este importantă în zona
conversaţională: de exemplu 70 dB(A) - 1000 Hz, 40 dB(A) - 500Hz.
Contrar surdităţii de transmisie (malformaţii etc.) şi celei
provocate de un traumatism violent (explozie, bruscă variaţie de
presiune etc.) care afectează urechea mijlocie, surditatea de percepţie
este datorată unei distrugeri iremediabile şi definitive a celulelor ciliate
ale urechii interne. Nici o intervenţie chirurgicală nu poate remedia
nimic în acest caz. Protezele auditive nu pot decât parţial să acopere
aceste deficienţe şi rezultatele unei aparaturi sunt aleatorii şi
întotdeauna imperfecte.
Zgomotul agresionează specific analizatorul auditiv care apare
de obicei după o durată de expunere în medie de 10 – 15 ani cu variaţii
individuale apărând hipoacuzii de percepţie şi surditate profesională.
Pentru prevenirea zgomotului perturbator la locurile de muncă
se impune luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice de
protecţie a muncii, astfel încât să fie asigurat un nivel al zgomotului
care să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Şi la nivelul Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani
zgomotul perturbator în anul 2002 a fost prezent la un număr de 213
locuri de muncă, printre bolile profesionale constatate la salariaţi
remarcându-se şi surditatea şi hipoacuzia. Aceste locuri de muncă cu
un nivel ridicat al zgomotului se regăsesc atât la suprafaţa unităţilor
miniere şi a preparaţiilor cât şi în subteran.
Principalele locuri de muncă de la suprafaţă cu un nivel ridicat
al zgomotului sunt : staţiile de compresoare, casele maşinilor de
extracţie, transportoarele cu bandă, staţiile de ventilatoare, atelierele de
tâmplărie, centralele telefonice, separaţiile, atelierele de confecţii
270
metalice, instalaţiile de funicular, atelierele de reparaţii unelte
pneumatice, silozurile de cărbune, preparaţiile şi carierele.
În subteran principalele surse generatoare de zgomot sunt:
transportoarele cu bandă, concasoarele, perforatoarele şi instalaţiile de
perforare, punctele de descărcare din silozuri, culbutoarele, efectuarea
lucrărilor de împuşcare în subteran, instalaţiile de aeraj parţial.
Numărul de locuri de muncă de la subunităţile CNH SA
Petroşani cu un nivel al zgomotului peste limitele admise, la nivelul
anului 2002, este prezentat în tabelul nr.1.
Tabel nr.1
Nr. Denumirea subunităţii Nr locuri de
crt muncă cu un
nivel al
zgomotului
peste limitele
admise
1. Exploatarea Minieră Lonea 15
2. Exploatarea Minieră Petrila 16
3. Exploatarea Minieră Livezeni 18
4. Exploatarea Minieră Aninoasa 2
5. Exploatarea Minieră Vulcan 12
6. Exploatarea Minieră Paroşeni 6
7. Exploatarea Minieră Lupeni 30
8. Exploatarea Minieră Uricani 6
9. Exploatarea Minieră Ţebea 2
10. Staţia Centrală de Salvare Minieră 9
11. Exploatarea de Preparare a Cărbunelui 97
Valea Jiului
12. Total Compania Naţională a Huilei SA 213
Petroşani
După cum se observă din tabelul nr.1 cel mai mare număr de
locuri de muncă cu emisii de zgomote peste limitele maxime admise se
găseşte la Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului,
respectiv 45,54% din total. Valoarea maximă a zgomotului măsurată la
locurile de muncă din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani a
fost înregistrată la Atelierul de reparaţii unelte pneumatice de la EM
Petrila, unde a fost înregistrată o valoare de 99 db(A).
Situaţia hipoacuziilor la nivelul CNH SA Petroşani în perioada
1999 – 2003 este prezentată în tabelul nr.2 precum şi în figura nr.1.
271
Tabel nr.2
Unitatea 1999 2000 2001 2002 2003
Exploatarea Minieră 5
Lonea
Exploatarea Minieră 4
Petrila
Exploatarea Minieră 2
Livezeni
Exploatarea Minieră
Aninoasa
Exploatarea Minieră 3
Vulcan
Exploatarea Minieră 3
Paroşeni
Exploatarea Minieră
Lupeni
Exploatarea Minieră
Bărbăteni
Exploatarea Minieră
Uricani
Exploatarea de 1
Preparare a Cărbunelui
Valea Jiului
Total Compania 18
Naţională a Huilei SA
Petroşani
272
Figura nr.1
5
5
4
3 3
3
2
2
1
1
273
Tabelul nr.3
Unitatea 1999 2000 2001 2002 2003
Exploatarea Minieră Lonea
Exploatarea Minieră Petrila 1
Exploatarea Minieră
Livezeni
Exploatarea Minieră
Aninoasa
Exploatarea Minieră Vulcan 1
Exploatarea Minieră
Paroşeni
Exploatarea Minieră Lupeni
Exploatarea Minieră
Bărbăteni
Exploatarea Minieră Uricani
Exploatarea de Preparare a
Cărbunelui Valea Jiului
Total Compania Naţională a 2
Huilei SA Petroşani
274
Figura nr.2
2
1,8 Unitatea
1,6
1,4 Exploatarea Miniera
1,2 Petrila
1
0,8 Exploatarea Miniera
Vulcan
0,6
0,4 Total Com pania
0,2 Naţională a Huilei SA
Petroşani
0
1 2
275
În perioada 2002 – 2005, CNH SA Petroşani a realizat
programele de măsuri pentru reducerea nivelului de zgomot la locurile
de muncă, programe ce au conţinut aspecte legate de:
- reducerea zgomotului la sursă;
- adoptarea unor soluţii de atenuare a zgomotului;
- suprimarea şocurilor sau amortizarea lor;
- evitarea vibraţiilor inutile;
- modificarea utilajelor şi a tehnologiilor;
- izolarea locului de muncă de zgomotele exterioare;
- carcasarea sursei de zgomot.
La alte locuri de muncă ( staţii de compresoare, staţii principale
de ventilatoare, la fluxul de spălare de la Preparaţia Coroieşti, etc. ),
deşi au fost luate măsuri tehnico – organizatorice de normalizare a
condiţiilor de muncă, nivelul zgomotului, deşi a scăzut, este mai mare
decât limita maximă admisă. La aceste locuri de muncă se urmăreşte
starea de sănătate a salariaţilor, s-a luat măsura reducerii timpului de
lucru în zgomot şi purtarea, de către salariaţi, a echipamentului
individual de protecţie în condiţiile în care, prin aceasta, nu se induce
un risc suplimentar.
BIBLIOGRAFIE
[1] Napar, G., Mândru, M., Brădăţan, M., Ghid metodologic pentru
prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot, Editor Inspecţia
Muncii, Bucureşti, 2002.
[2] Darabont, A., Pece, Şt., ş.a., Managementul securităţii şi sănătăţii în
muncă, vol.I şi II, Editura AGIR, Bucureşti, 2002.
[3] Pece, Şt., Dăscălescu, A., Factorii de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională în sistemul de muncă, Studiu ICSPM
Bucureşti, 1989.
[4] Ghertek, M., Ciriperu, V., Starea de sănătate, Studiu CNH SA
Petroşani, 2004.
[5] XXX Program de twinning România – Suedia, Suport de curs,
Inspecţia Muncii, Bucureşti, 2002.
[6] XXX Norme generale de protecţia muncii, Bucureşti, 2002.
276
REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT,
COMPONENTĂ IMPORTANTĂ ÎN STRATEGIA
MANAGERIALĂ A S.C DRUMCO S.A. TIMIŞOARA
Liviu DÂMBOIU, Iustin FURDUI
277
1.- Conceptul de securitate, sănătatea muncii şi reducerea
expunerii la zgomot în managementul firmei.
278
Societatea dispune de programe anuale de prevenire a
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate
factorilor de solicitare specifici activităţilor pe care firma le desfăşoară.
Prezentul studiu tratează în contextul general al asigurării sănătăţii
şi securităţii în muncă, preocupările pentru diminuarea expunerii la
zgomot.
279
emulsiilor bituminoase, instalaţii de preparare a betoanelor şi instalaţii
de producere a agregatelor minerale
Surse mobile generatoare de zgomot, care includ
combine pentru tratamente bituminoase, repartizor de mixturi asfaltice,
cilindri compresori, autogredere, buldozere, mijloace de transport
b.- Medii de lucru expuse zgomotului.
Mediile expuse zgomotului cuprind execuţia unor lucrări sub
circulaţie şi zonele de lucru din vecinătatea instalaţiilor şi a utilajelor
folosite de firmă.
Surse de zgomot provenite din traficul rutier, se
regăsesc la lucrările executate sub circulaţie efectuate pe drumurile
publice sau pe străzile unor localităţi urbane sau rurale.
Surse de zgomot provenite de la mijloacele de muncă.
280
viteză datorat restricţiilor impuse atât prin proiectele de execuţie cât şi
de normativele în vigoare.
În tabelul 1 sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul
zgomotului la punctul de comandă pentru instalaţiile şi utilajele care
prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 1
Seria
măsurat
Valoare
Organis
a Stas
Utilajul s-au Amplasa numărul
m
a
instalaţia -ment Atestatului
autorizat
tehnic
Staţia de mixturi
Buziaş RMEC1) R-8159 /2004 70 70
asfaltice Wibau
Staţia de mixturi Sănnico- ICECOM
2) RI-365/2005 74 70
asfaltice Nicolina lau Mare
Staţia de mixturi
Făget ICECOM RI-364/2005 70 70
asfaltice Nicolina
Instalaţie pentru
Sănnico-
emulsie ICECOM RI-366/2005 70 70
lau Mare
bituminoasă
Centrală betoane
Făget RMEC R-7085/2003 70 70
Nicolina Iaşi
Instalaţie
producere Jena Est
ICECOM RI-362/2005 70 70
agregate Timiş
minerale
Combina
tratamente Mobil ICECOM RI-363/2005 76 76
bituminoase
Repartizor de R-8109/2004
mixturi asfaltice Mobil RMEC Vogele S- 83 85
1800
Repartizor de R-8110/2004
mixturi asfaltice Mobil RMEC Vogele S- 90 85
1800
Repartizor de R-8111/2004
Mobil RMEC 85 85
mixturi asfaltice Demag,df14c
Repartizor de R-8112/2004
Mobil RMEC 85 85
mixturi asfaltice Demag,df100
281
1)
Registrul român al Maşinilor şi Echipamentelor tehnologice de
Construcţii.
2)
Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi tehnologii în
Construcţii.
282
Sistemul de control şi reglare a stării de sănătate a angajaţilor.
Schema 2.
Dotare utilaje,
instalaţii , mijloace Produse şi servicii
şi tehnologii oferite
STAREA DE SĂNĂTATE A
ANGAJAŢILOR
Raportul medical şi controale periodice
283
pentru asigurarea măsurilor de protecţie a angajaţilor prin asigurarea
echipamentului individual de protecţie, in cazul expunerii la zgomot.
Bibliografie
[ 1 ] Hans-Horst Konkolewsky, directorul AESSM, interviu
[ 2 ] Directivele Europene 89/106 CEE şi 98/37 CEE
[ 3 ] Legea nr.90/1996, republicată în M.O. nr.47/29.01.2001
[ 4 ] STAS 11617-90, Metode pentru determinarea nivelului de zgomot
şi limitele admisibile, Institutul Român de Standardizare, Bucureşti,
1990
284
ANALIZA ZGOMOTULUI PRODUS ÎN PROCESUL
TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN
DEFORMARE PLASTICĂ LA CALD - FORJARE -
- RISCURI ŞI IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
A LUCRĂTORILOR-
ing. Vasile ISAI
1.Introducere
285
Urechea captează aceste vibraţii şi celulele ciliate situate în
urechea internă transformă aceste vibraţii în impulsuri nervoase care se
transmit la creier, unde sunt analizate şi transformate în senzaţii
acustice. Celulele ciliate în număr de circa 24.000, sunt esenţiale
pentru auz, ele nu se pot regenera, distrugerea lor fiind ireversibilă.
Vibraţiile mediului elastic provoacă o variaţie a presiunii atmosferice şi
amploarea acestei variaţii determină mărimea zgomotului exprimat prin
nivelul de presiune acustică. Zgomotul se distinge prin mărime şi
frecvenţă. Nivelul de zgomot se măsoară în decibeli. Sunetele situate în
gama de frecvenţe de la aprox. 20 la 20.000 hertzi (Hz) constituie
câmpul auditiv, domeniu care se îngustează odată cu înaintarea in
vârstă. Urechea umană este mai sensibilă la frecvenţe medii decât la
cele joase şi înalte, motiv pentru care instrumentele de măsură sunt
dotate cu un filtru numit „ de pondere A” al cărui răspuns în frecvenţă
este identic cu al urechii. Unitatea de măsură pentru nivelul de zgomot
perceput de auzul uman se numeşte decibel ponderat A ( dB(A) ).
Nivelurile de zgomot nu se însumează aritmetic, ci
logaritmic.Infrasunetele, frecvenţe mai mici de 20Hz şi ultrasunetele
frecvenţe mai mari de 20.000 Hz, nu sunt perceptibile de către urechea
umană.Urechea reprezintă o structură de amplificare a sunetelor , de
protecţie şi de rezonanţă, prin părţile sale externe şi interne. Se
cunoaşte faptul că unda acustică care intră în ureche este tradusă în
senzaţie sonoră pe creier în mai puţin de 20 miimi de secundă.Dacă o
persoană petrece un anumit timp într-o ambianţă zgomotoasă, după
revenirea într-o ambianţă liniştită sunetele i se vor părea atenuate,
propria voce i se va părea îndepărtată, având impresia că urechile sunt
astupate. Este prima fază de afectare a auzului. Este suficient ca
urechea să fie expusă câteva ore la un zgomot intens pentru a scădea
temporar funcţia auditivă, astfel funcţia auditivă normală este
recuperată după o perioadă care variază între 12 şi 36 ore funcţie de
individ şi durata expunerii. Când pierderea auditivă este temporară,
vorbim de oboseală auditivă. Dacă expunerea la zgomote se
prelungeşte, fără o protecţie a urechii, pierderea auditivă nu va mai fi
recuperată în totalitate şi in timp se transformă în pierdere auditivă
permanentă care poate evolua până la surditate.
286
factor care contribuie la producerea de accidente de muncă şi la
apariţia altor probleme de sănătate. În domeniul industriei grele există
multe activităţi care presupun lucrul în condiţii de zgomot, lucrătorii fiind
expuşi nu numai zgomotului produs de propria activitate ci şi
zgomotului ambiental, sau de fond provenind de la alte activităţi. Cele
mai importante surse de zgomot în sectoarele de prelucrare a metalelor
prin forjare sunt : - ciocane de forjare liberă autocompresoare; - ciocane
matriţoare cu aer; - cuptoare de încălzire a metalului, cu gaz metan ;
- prese mecanice de forjare; - prese hidraulice; - ventilatoare de aer;
287
3. Măsurarea zgomotului receptat de lucrătorii din
sectoarele de prelucrare a metalelor prin forjare şi
impactul asupra stării lor de sănătate
288
Fig. M2 - Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă, la intrarea in hala
din cadrul SC PREMAGRO SA
289
Fig. M4 - Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă,
lângă presa de 3 tf din cadrul SC PREMAGRO SA
290
Fig. M6 -Graficul zgomotului înregistrat în curte, pe aleea de circulaţie,
la intrarea în hala de debitare prin forfecare cu presa de 500 tf –
ERFURT, din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta
291
Fig. M8 - Graficul zgomotului înregistrat la intrare în hala forjă, la aprox.
8 m de ciocanul matriţor de 3 tf
din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta
292
Fig. M10- Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă, la aprox. 3 m de
presa de 250 tf din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta
293
Evaluând rezultatele evidenţiate în graficele prezentate,
constatăm următoarele valori maxime ale nivelului de zgomot :
Art. 594 din N.G.P.M. -ed. 2002 :" Limita maximă admisă la
locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A).”
Art. 607 din N.G.P.M. -ed. 2002 :" Acolo unde expunerea
personală zilnică a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea
maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de
200 Pa :
Art. 611 din N.G.P.M. -ed. 2002 :" La locurile de muncă unde
expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă
sub valoarea de 85 dB(A), trebuie să se asigure examinarea stării
auzului angajaţilor la angajare şi periodic (cel puţin o dată pe an) de
către medic sau de altă persoană calificată sub responsabilitatea unui
294
medic. Scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea deteriorării auzului
din cauza zgomotului şi conservarea auzului ."
295
4. Principii generale privind managementul zgomotului la
locul de muncă
particular;
296
- prelungirea expunerii la zgomot peste programul normal de
BIBLIOGRAFIE
300
STUDIUL NIVELULUI ZGOMOTULUI ÎN UNITĂŢILE
UNDE SE UTILIZEAZĂ MORI CU BILE ŞI ÎN LOCURILE
DE MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSHIHICĂ ŞI
PSIHOSENZOREALĂ DEOSEBITĂ
(BIROURI, ÎNCĂPERI CU CALCULATOARE, GHIŞEE
UNDE SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL)
ing. Gavril JUDEŢ
1.POLUAREA FONICĂ
301
Unitatea de măsură a intensităţii sunetelor este decibelul (dB).
Este o unitate de măsură relativă, având ca bază logaritmul raportului
dintre intensitatea zgomotului dat şi intensitatea de referinţă, stabilită
convenţional ca fiind presiunea vibraţiilor sonore de 0,0002 dine/cm şi
care a fost considerată ca limita de jos a sunetelor auzibile de către om.
Ţinând seama de scara logaritmică, înseamnă că sunetele cu
intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezintă deplasarea de 10, 100, 1000
ori a pragului inferior al intensităţii.
Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20.000 vibraţii
pe secundă (Hz) şi cu o intensitate între 0 şi 120 dB (de
10.000.000.000.000 ori peste pragul minim).
Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de
30 şi 60 dB.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul
uman, acesta este fonul sonic normal.
Sunete de 130 decibeli provoacă senzaţia de durere, iar de 150
decibeli este insuportabil (în secolele trecute exista termenul de moarte
sub clopot).
În natură sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab
şi de obicei de scurtă durată.
302
2.3.Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de
muncă cu solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală crescută şi
deosebită
303
Graficul zgomotului înregistrat în încăperea operatorilor morilor de
măcinat bauxită din cadrul SC CEMTRADE SA Oradea
304
Graficul zgomotului înregistrat la morile de măcinat ciment
din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd
Concluzii:
La SC HOLCIM SA şi SC CEMTRADE SA zgomotul produs de
morile de măcinat calcar, ciment şi bauxită este mai mare de 87 dB,
ajungând la valori maxime de 102 – 104 dB.
305
Chiar şi în afara halelor unde sunt amplasate morile de măcinat
calcar, ciment şi bauxită zgomotul are valoare mai mare de 87 dB,
ajungând la valori maxime de 90 dB;
La SC CEMTRADE SA zgomotul produs de morile de măcinat
bauxită în încăperea unde operatorii stau ajunge până la valori de 90
dB ;
Aceste unităţi cunosc riscurile generate asupra lucrătorilor de
zgomotul produs de morile de măcinat calcar, ciment şi bauxită.
Morile sunt amplasate în hale, însă doar la SC HOLCIM SA s-a
redus expunerea lucrătorilor la zgomot prin îmbunătăţirea organizării
muncii şi amenajării locurilor de muncă, respectiv morile sunt
supravegheate fără a fi nevoie ca aceştia să fie prezenţi în hala morilor.
Cele două unităţi acordă echipamente individuale de protecţie
împotriva zgomotului, cum sunt antifoanele de uz extern sau intern.
Măsuri de reducere sau eliminare la sursă a zgomotului nu cred
că sunt posibile în acest moment, decât dacă vor fi înlocuite aceste
echipamente tehnice cu altele mai performante sau se va folosi o altă
tehnologie de măcinat pentru aceste substanţe.
306
Graficul zgomotului înregistrat în încăperea unde îşi desfăşoară
activitatea serviciul Carnete de muncă din cadrul ITM Bihor
307
Graficul zgomotului înregistrat în Biroul PM
din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd
308
Concluzii:
Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu
solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală crescută şi deosebită
(birouri, încăperi cu calculatoare, ghişee unde se lucrează cu publicul)
conform legislaţiei în vigoare este de 60 dB.
În încăperile unde se desfăşoară astfel de activităţi (activitatea
de securitate şi sănătate în muncă, activitatea cu publicul la ghişeul
unde se preiau documente privind relaţiile de muncă a agenţilor
economici din cadrul ITM Bihor, zgomotul înregistrat este peste
valoarea de 60 dB, ajungând chiar la valori maxime de 74 dB. Acelaşi
lucru s-a constatat şi în birourile unităţilor unde s-au efectuat măsurători
de zgomot (SC HOLCIM SA, SC CEMTRADE SA, SC PREMAGRO
SA, SC METALUL MESA SA) ajungând chiar la valori maxime de 75
dB.
La proiectarea şi amenajarea acestor spaţii nu s-a ţinut cont de
înălţimea minimă a încăperii (2,6 m), volumul de lucru necesar fiecărui
3
lucrător din acea încăpere (10 m ) în cele mai multe situaţii lucrând un
număr mare de salariaţi cu un număr mare de echipamentele tehnice
(computere etc.) producătoare de zgomot.
La fel nu s-a ţinut cont nici de sursele exterioare de zgomot
pentru situaţiile când acestea sunt amplasate în vecinătatea locurilor
unde se desfăşoară procese tehnologice, pentru ca aceste încăperi să
fie izolate fonic.
BIBLIOGRAFIE
309
RISCURILE EXPUNERII ANGAJAŢILOR LA ZGOMOT ÎN
UNITĂŢILE ECONOMICE DE RECEPŢIONARE,
CONSERVARE, PĂSTRARE ŞI VALORIFICARE A
PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ÎN CELE DE
PRELUCRARE, PĂSTRARE, INDUSTRIALIZARE ŞI
LIVRARE A FURAJELOR
1. Introducere
310
aparate sau discontinuu de mijloacele de transport, vocea omenească
în timpul activităţii profesionale [1].
Pierderea auzului indusă de zgomot este considerată ca fiind
încă cea mai comună boală profesională din Europa, reprezentând
circa o treime din totalul bolilor profesionale. De asemenea, pierderea
auzului este în acelaşi timp, una dintre cele mai costisitoare boli. Un
studiu efectuat în Germania a arătat că bolile datorate zgomotului se
situează pe locul al doilea, având cea mai importantă pondere (după
silicoză), în cheltuielile efectuate anual pentru acoperirea costului
pensiilor de invaliditate şi a costurilor de reabilitare, însumând
aproximativ 160 milioane Euro.
311
zgomotul la locul de munca, faptul că o treime din lucrătorii Europei,
reprezentând aproximativ 60 milioane de salariaţi sunt expuşi la
condiţiile de muncă zgomotoase mai mult de un sfert din timpul lor de
lucru. De asemenea, s-a estimat faptul că, circa 40 milioane de
lucrători din Spania sunt expuşi la zgomot, cel puţin jumătate din timpul
lor de lucru [2].
Alte analize bazate pe efectul negativ al zgomotului asupra
sănătăţii angajaţilor au relevat faptul că în Statele Unite ale Americii,
aproximativ 30 de milioane sunt expuşi în fiecare zi de muncă la un
nivel de zgomot superior valorii de 85 dB(A). În Germania şi în alte ţări
dezvoltate, 4 - 5 milioane de persoane, reprezentând 12-15% din
populaţia activă, sunt supuşi la un nivel de zgomot mai mare de 85
dB(A).
Din datele prezentate în tabelul 1, privind morbiditatea
profesională în România şi raportate Institutului de Sănătate Publică
Bucureşti, a reieşit faptul că în ţara noastră există un număr total de
321.611 angajaţi expuşi la zgomot. Numărul cazurilor noi declarate ca
boli profesionale, determinate de expunerea la zgomot a înregistrat o
continuă creştere în ultimii 10 ani [1].
Tabelul 1
Anii de observaţie Număr de cazuri
1993 59
1994 56
1995 159
1996 337
1997 395
1998 211
1999 386
2000 386
2001 696
2002 892
2003 292
2004 258
312
Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie şi surditate cauzate
de expunerea la zgomot s-au înregistrat în judeţele Alba (39 cazuri),
Brăila (30), Harghita (24) şi Cluj (23).
313
4.2 Directivele europene ale căror cerinţe au fost
armonizate:
314
Limita maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare
neuropsihică şi psihosenzorială obişnuită pentru expunere zilnică la
zgomot este de 87 dB(A).
Limitele maxime admise la locurile de muncă cu solicitare
neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, pentru
expunerea zilnică sunt cele prevăzute în tabelul următor:
Tabelul 2
Complexitatea Locul de muncă Nivelul
muncii admis de
zgomot
Lech,z
dB(A)
Locuri de Laboratoare de încercări sau 75
muncă cu depanări
solicitare Cabine de supraveghere a
neuropsihică şi proceselor tehnologice
psihosenzorială Puncte vamale
crescută
Locuri de Studiouri RTV şi cinematografice 60
muncă cu Cabine de comandă şi control (de
solicitare ex.:dispecerat energetic, dispecerat
neuropsihică şi mijloace de transport rutier, feroviar,
psihosenzorială naval)
deosebită Laboratoare pentru măsurări,
cercetare, proiectare
Birouri, încăperi cu calculatoare
Săli de tratament
Ghişee unde se lucrează cu
publicul, manipulare valori, cartare
poştală
Încăperi pentru redactare în mass-
media scrisă şi audio
Cabinete medicale, săli de studiu,
clase, amfiteatre, biblioteci
315
Având în vedere faptul că zgomotul constituie un factor de risc,
cu implicaţii negative multiple asupra sănătăţii lucrătorilor din unităţile
economice în care se efectuează activităţi de recepţionare, conservare,
păstrare şi valorificare a produselor şi de producere a nutreţurilor
combinate, scopul acestei lucrării este de evidenţiere a acestui risc,
precum şi de promovare a soluţiilor şi măsurilor de prevenire necesare
eliminării sau diminuării acţiunii acestuia asupra sănătăţii angajaţilor şi
angajatorilor. De asemenea, un alt scop al lucrării este acela de a
ridica nivelul de conştientizare al angajatorilor şi angajaţilor cu privire la
efectele negative pe care le presupune zgomotul la locul de muncă.
316
Fig. 1- Siloz de cereale
317
Fig. 2- Utilaje specifice pentru
silozuri de cereale
320
Călăraşi -calea de acces –la 2 76,8
(determinări mijloc
efectuate în -zona elevatoare 3 82,3
anul 2005) -la o bandă 8 76,7
transportoare
-lângă motor 8 81,7
acţionare bandă
transportoare
-cale de acces 2 73
9. S.C. Prutul S.A. Subsol cota -2
Galaţi- siloz -lîngă transportoare 4 88
Lehliu Gară cu lanţ
siloz vechi tip -zona elevatoare 2 83,8
Suka jud. -zona ventilator 8 85,2
Călăraşi Etaj 1
(determinări La maşina de tarat 4 88,8
efectuate în Etaj VI- platforma
anul 2005) superioară
-lângă distribuitor 8 82,5
transportor
-lângă motor 8 86,4
acţionare stânga
-zgomot fond 8 81,3
10. S.C. Romsiloz Subsol cota -2
Cereale S.R.L.- -lângă banda 8 74,7
siloz Olteniţa, transportoare
jud. Călăraşi -calea de acces la 4 73,6
(determinări mijloc
efectuate în -sala maşinii 8 80,9
anul 2005) Cota tarare
-la tarar dreapta 4 87,6
-la tarar stânga 4 82,5
-între tarare 4 81,7
Cota + 38
-la o bandă 8 89,9
transportoare
-cale de acces 2 85,7
Cap elevator
-pornire elevator 4 94,5
321
Atelier mecanic
-la bormaşina 8 89,7
-la polizorul PD 300 8 86,0
- la strung 8 86,9
-la polizorul PD 250 8 86,6
-la maşina de găurit 8 86,9
G 29
-la mijlocul căii de 2 88
acces
11. S.C. Semrom Cota 17 6 88-91
Muntenia S.A.
Prahova Cota 21 6 87-87,6
Bucureşti -
Sediul secundar
Ploieşti - Staţia
de condiţionare
(determinări
efectuate în
anul 2004)
322
- S.C. Cerealprod S.A. Galaţi, punct de lucru Barcea şi locul de
muncă, moara cu ciocănele, depăşiri ale limitei maxime admise
cu 4,6-7,2 dB(A);
- S.C. Cerealprod S.A. Galaţi, punct de lucru Fileşti şi locul de
muncă, moara cu ciocănele, depăşiri ale limitei maxime admise
cu 3,3-5,4 dB(A);
- S.C. Comcereal S.A. Constanţa, siloz Palas, locul de muncă,
transportoare cu racleţi, depăşiri ale limitei maxime admise. cu 7-
13 dB(A);
- S.C. Agricover S.A., punct de lucru, Fabrica de ulei, locul de
muncă, elevator, depăşiri ale limitei maxime admise cu 1 dB(A);
- S.C. Prutul S.A. Galaţi, siloz Călăraşi depăşiri ale limitei maxime
admise la locurile de muncă:
o între tarare, depăşiri cu 1,4 dB(A);
o bandă transportoare, depăşiri ale limitei maxime admise cu
2,9 dB(A);
o punct aerare activă, depăşiri ale limitei maxime admise cu
0,8-5,9 dB(A);
o utilaj fadromă (cabină), depăşiri ale limitei maxime admise.
cu 2,2 dB(A);
- S.C. Prutul S.A. Galaţi, siloz vechi Suka, Lehliu Gară, locurile de
muncă:
o transportoare cu lanţ, depăşiri ale limitei maxime admise cu
1 dB(A);
o tarar, depăşiri ale limitei maxime admise cu 1,8 dB(A);
- S.C. Romsiloz Cereale S.R.L., siloz Olteniţa, la următoarele locuri
de muncă:
o bandă transportoare, depăşiri ale limitei maxime admise cu
2,9 dB(A);
o tarar, depăşiri ale limitei maxime admise cu 0,6 dB(A);
o pornire elevator, depăşiri ale limitei maxime admise cu 7,5
dB(A);
o echipamente tehnice portabile (bormaşină) depăşiri ale
limitei maxime admise cu 2,7 dB(A);
- S.C. Semrom S.A. Prahova, punct de lucru Ploieşti, staţia de
condiţionare, locurile de muncă:
o Cota 17 şi cota 21, depăşiri ale limitei maxime admise cu 1-
4 dB(A) şi respectiv, cu 0,6 dB(A);
- S.C. Comcereal Tulcea, siloz Baia, depăşiri ale limitei maxime
admise la moara de măcinare , cu 1 dB(A);
323
Determinările privind nivelul de zgomot la locurile de muncă din
unităţile economice cu activităţi de prelucrare, păstrare, industrializare
şi livrare a furajelor sunt prezentate în tabelul 4.
Tabel 4
Nr. Agentul Punctul de lucru şi Durata de Expunerea
crt. economic locul de muncă expunere zilnică a
analizat la zgomot unui
(ore) lucrător
Lech,z
dB(A)
1. S.C. Nutricod Sala morii
Codlea - 4 95-97
Fabrica de
nutreţuri
combinate -jud.
Braşov
(determinări în
anul 2001)
2. S.C. Avicola -la însăcuire 8 70-72
Buzău - Fabrica -zgomot de fond 8 67-69
de nutreţuri Camera de
combinate jud. comandă Premix:
Buzău -lângă imprimanta 2 64-67
(determinări matricială
efectuate în -zgomot de fond 8 64-67
anul 2004) -lângă panou de 2 55-57
comandă şi
control
-zgomot de fond 8 52-55
Parter moară
-la însăcuire 6 79-80
-zgomot de fond 6 75-77
-zgomot de fond în 8 65-69
camera de
comandă dozare
Etaj 1: malaxor
-lângă malaxor 4 90-91
-zgomot de fond 4 88-89
Etaj 2: moară
-lângă moară 4 98-100
324
-zgomot de fond 4 94-95
Etaj 3: moară
-lângă elevator 0,5 92-94
-zgomot de fond 0,5 89-90
3. S.C. Avicola Parter -încăpere
Buzău însăcuire
Fabrica de -zgomot de fond 8 60-62
nutreţuri camera de
combinate comandă dozare
(determinări -zgomot de fond 8 88-89
efectuate în parter moară
2005) Etaj 1 -malaxor
–lângă malaxor 8 88-89
-zgomot de fond 8 87-89
Etaj 2-moară
-lângă moară 8 95-97
-zgomot de fond 8 94-95
4. S.C. Cerealprod -limita de
S.A. - Fabrica proprietate cu 8 51-61
de nutreţuri zona feroviară, cu
combinate instalaţiile tehnice
Independenţa în funcţiune şi
jud. Galaţi zgomot de fond
(determinări în
2004)
326
impune faptul că angajaţii să fie instruiţi să utilizeze corect şi în mod
igienic, echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului.
De asemenea, în situaţiile când angajaţii sunt supuşi unor
niveluri de zgomote care au depăşit 85 dB(A), se organizează acţiunea
de supraveghere medicală (N.G.P.M., art.611). În această acţiune se
efectuează examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi periodic
(cel puţin o dată pe an) de către un medic sau de altă persoană
calificată sub responsabilitatea unui medic.
Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot
depăşeşte 85 dB(A), sau unde valoarea maximă a presiunii acustice
instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa, trebuie să fie marcate cu
panouri care să arate că purtarea echipamentele individuale de
protecţie împotriva zgomotului este obligatorie, conform Prescripţiilor
minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă (fig. 3). De asemenea, se va reglementa accesul la locurile de
muncă unde nivelurile de zgomot ating sau depăşesc 105 dB(A), (fig.
3).
327
echipamentului tehnic în condiţii comparabile, se va acorda
prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic;
- măsuri de izolare a surselor de zgomot se realizează prin
creşterea rezistenţei mediului în transmisia energiei acustice;
soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane
fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului
tehnic;
- măsuri de combatere a zgomotului la receptor – constau în
izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă,
soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinetelor fonoizolante;
9. Concluzii:
10. Bibliografie
328
STUDIU PRIVIND IMPACTUL POLUĂRII SONORE ÎN
INSTALAŢIILE ENERGETICE DIN CADRUL UNEI UZINE
DIN JUDEŢUL BIHOR
ing.Gabriel HARAGOŞ
The work present the impact of the industrial noise on the workers of a
energie industry plan of departament of Bihor.
Hayard comunication, training and information dissemination must be
included in the prevention activity.
Occupational diseases are analysed of the occurrence of the exposure
to noise of workers and prophylactic measures imposed to prevent the
occurrence of new occupational diseases.
1.Introducere
Poluarea sonoră este unul din factorii care afectează sănătatea
şi condiţiile de lucru ale oamenilor şi provoacă scăderea randamentului
şi a activităţii prestate.
p
Np = 20 log (1)
po
în care: - p este presiune sonoră a sunetului măsurat
- p0 este presiunea sonoră de referinţă (2x10 - 4 bar).
Nivelul de intensitate sonoră Ni, în dB, este dat de relaţia(2):
I
Ni = 10 log (2)
Io
în care: - I este intensitatea sunetului respectiv
- I0 este intensitatea sonoră de referinţă (10 - 16 W/cm2)
Cele două niveluri (presiune şi intensitate) sunt apropiate ca
valoare, în condiţii normale de temperatură şi de presiune atmosferică.
Intensitatea sunetului (în dB) este dată de amplitudinea vibraţiei
undei sonore. Înălţimea sunetului (în Hz) este dată de frecvenţa lui
(număr de vibraţii pe secundă).
Urechea umană percepe sunete în zona de frecvenţe cuprinsă
între 16 - 20000 Hz, cu variaţii în plus sau minus care depind de vârsta
şi de starea patologică a individului respectiv, scala de receptivitate
fiind logaritmică.
Organul auditiv al omului are o sensibilitate crescută pentru
sunetele cuprinse între 1 - 5 kHz, deci din această zonă pragul de
durere va apărea la valori sub 140 dB, cea mai mare sensibilitate fiind
frecvenţa de 4096 Hz. Această localizare la 4096 Hz, când pragul de
durere apare la 120 dB, a fost constatată dar nu şi explicată complet
sub aspectul cauzelor. În prezent există mai multe teorii care încearcă
să explice acest fenomen.
Efectele zgomotului asupra organismului uman sunt diverse,
începând de la crearea unei stări de nelinişte şi nervozitate şi mergând
până la lezarea organului auditiv.
330
Intensitatea acustică nu poate fi măsurată direct, însă poate fi
determinată prin măsurarea unei mărimi fizice de care depinde. În
practică este util a se cunoaşte nivelul de intensitate acustică, această
mărime obţinându-se prin măsurarea nivelului de presiune, diferenţa
dintre cele două mărimi este practic neglijabilă.
Dacă măsurătoarea este efectuată mult prea aproape de
maşina de investigat, nivelul presiunii acustice poate varia considerabil
pentru orice mică deplasare a punctului de măsură. Această situaţie
apare atunci când distanţa la punctul de măsură este inferioară lungimii
de undă a frecvenţei celei mai joase, produsă de către maşina
respectivă sau este inferioară dublului dimensiunii celei mai mari a
maşinii. Această porţiune în apropierea sursei de zgomot se numeşte
câmp apropiat, fig.3 şi este o regiune în care trebuie să se evite
efectuarea măsurătorilor acustice.
331
Între câmpul reverberant şi câmpul apropiat se află câmpul liber
care poate fi determinat atunci când nivelul va fi redus cu 6 dB pentru o
dublare a distonanţei faţă de sursă. Aceasta este regiunea în care
trebuie efectuate măsurătorile.
Un alt factor care poate influenţa precizia măsurării este nivelul
zgomotului de fond comparat cu nivelul sursei sonore, ce trebuie
măsurat. Zgomotul de fond nu trebuie să elimine semnalul asupra
căruia se efectuează determinările. În practică, aceasta înseamnă că
semnalul dat de sursa sonoră trebuie să fie cel puţin cu 3 dB superior
zgomotului de fond, dar trebuie efectuată o corecţie pentru a obţine
rezultatul corect.
Procedura de măsurare a nivelului acustic al unei maşini în
condiţii de zgomot de fond ridicat, este următoarea:
- se măsoară nivelul de zgomot cu maşina în funcţiune;
- se măsoară nivelul de zgomot cu maşina oprită;
- se determină diferenţa care există între cele două nivele.
Dacă diferenţa este mai mică de 3 dB, zgomotul de fond este prea
ridicat pentru a efectua o măsurare corectă. Dacă diferenţa este
cuprinsă între 3 şi 10 dB este necesară o corecţie. Dacă diferenţa este
mai mare decât 10 dB, nu este necesară nici un fel de corecţie.
332
Pentru a se efectua corecţia se introduce pe abscisa graficului din
fig.2 diferenţa calculată iar la intersecţia cu curba se citeşte valoarea pe
ordonată, se scade valoarea obţinută din nivelul total de zgomot
măsurat. Valoarea rezultată va da zgomotul de fond al maşinii.
Se constată că corecţia este cu atât mai mare cu cât diferenţa
dintre nivelele zgomotului examinat şi cel al zgomotului de fond este
mai mică. Pentru ca această corecţie să aibă sens, trebuie ca atât
zgomotul de fond cât şi zgomotul examinat să fie destul de stabile, cel
puţin în intervalul de timp cât durează măsurarea.
În cazul în care se cunoaşte nivelul de zgomot generat de două
maşini în parte sau mai multe şi trebuie să se afle nivelul de zgomot
total produs de cele două maşini funcţionând împreună, cele două
nivele trebuiesc adunate dar un aritmetic, ci trebuie să se adauge o
corelaţie utilizând grafcul de mai jos, vezi fig.3
333
- se introduce pe abscisa graficului această valoare, se urcă
până la intersecţia cu curba şi se citeşte pe ordonată valoarea
respectivă;
- se adaugă valoarea obţinută la nivelul de zgomot al maşinii cu
nivelul de zgomot cel mai ridicat. Rezultatul corespunde nivelului de
zgomot produs de cele două maşini în funcţiune.
Aparatul care serveşte la măsurarea nivelului de presiune
acustică exprimat în decibeli (dB) este sonometrul a cărui schemă de
principiu este reprezentată în fig.4
334
Fig.5 Curbe de pondere
335
Media săptămânală a valorilor zilnice LEP,z
⎡ 1 m 0,1( L ) ⎤ I
LEP , z = 10 lg ⎢ ∑10 EP , z k ⎥ (4)
⎣ 5 k =1 ⎦ Io
unde:
(LEP,z)k - valorile lui LEP,z pentru fiecare din cele m zile de lucru
din săptămâna considerată
336
3. Riscul de îmbolnăvire profesională prin expunere la
zgomot în cazul unei societăţi din industria energetică din judeţul
Bihor - Uzina Electrică Crişuri
337
Tabel nr. 1
Situaţia bolilor profesionale în perioada 1995-2004 în judeţul Bihor
Anul
Cumul
Boala profesională
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
perforaţie de sept nazal 1 1 2
Carcinom bronho- 1 1
pulmonar
silicoză I/II 10 1 6 7 1 2 3 30
Bisinoză 1 1
hipoacuzie de percepţie 3 2 3 2 82 40 9 6 147
bilaterală
Sindrom Raynaud 3 1 1 1 1 1 8
eczema de contact 1 1 2
intoxicaţie acută cu CO 5 5
intoxicaţie acută cu toluen 1 1
intoxicaţie acută cu 1 1
cianură de Na
dermatită de contact 1 2 1 4
dermatoză de contact 1 12 13
astm bronşic infecto- 1 1
alergic
intoxicaţie acută letală cu 7 7
gaze iritante
neoplasm bronho- 1 1
pulmonar
Alveolită alergică 1 1
extrinsecă
pneumoconioză diatomee 1 1
I/I
Ulceraţie de semn nazal 6 6
prin expunere la crom
hexavalent
TOTAL 14 10 13 19 3 8 89 57 11 8 232
338
Se observă că din totalul celor 232 de îmbolnăviri profesionale,
înregistrate în perioada 1995-2004 în judeţul Bihor, un număr de 147
sunt hipoacuzii de percepţie bilaterală datorate expunerii la noxa
zgomot, însemnând o pondere de 63,36%.
O ierarhizare a sectoarelor de activitate care au înregistrat
hipoacuzii de percepţie bilaterală este prezentată în tabelul 2
Tabel nr. 2
339
Publică a judeţului Bihor prin măsurare cu un sonometru cu circuit de
pondere A , marca Quest – USA, valorile consemnate în tabelul 3.
Tabel nr.3
340
Ca urmare a controalelor efectuate întregului personal angajat
al Uzinei Electrice Crişuri de către Centrul Medical MEDSTAR Cluj
Napoca s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri profesionale prin
hipoacuzie de percepţie bilaterală dintre care 11 au fost declarate
cazuri noi de boli profesionale.
Analizând sinteza rezultatelor controalelor medicale întocmită
cu acest prilej de către Centrul Medical MEDSTAR putem face o
clasificare a acestor rezultatelor în funcţie de vechimea expunerii
angajaţilor, vezi tabelul 4
Tabel nr.4
Vechime de TOTAL
expunere la Hipoacuzie Hipoacuzie Hipoacuzie Auz
zgomot bilaterală medie uşoară normal
0 - 10 ani 2 1 2 34
11 - 20 ani 17 3 13 83
21 - 30 ani 14 2 13 23
31 - 40 ani 2 0 2 1
90
83
80
70
60 Hipoacuzie bilaterală
Nr. rezultate
50 Hipoacuzie medie
40 Hipoacuzie uşoară
34 Auz normal
30
23
20
17
13 14
13
10
2
1 3 2 2
1
0 0
0 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 40
ani ani ani ani
Vechim e (ani)
341
Analizând situaţia pe locuri de muncă şi meserie se constată că
la unele meserii îmbolnăvirile au apărut mai frecvent cum
sunt:electricienii, maşiniştii turbine, fără să avem însă date suficiente
pentru o ierarhizare exactă a riscului raportat la numărul de expuşi din
meseriile respective.
Din punct de vedere statistic structura morbidităţii profesionale
pe meserii este prezentată în tabelul 5
Tabel nr.5
100
73
90
Nr de cazuri depistate
80
70 Auz normal
60 Hipoacuzie uşoară
50
40 19 Hipoacuzie medie
30 Hipoacuzie bilaterală
16 14 17
20 7 11
2
13 1
10 10 5 5 2
1
7
1
4 1
4
0
ri
ii
ne
ic
n
er
ne
ia
an
bi
es
ric
gi
ec
ur
m
t
in
ec
tt
m
te
ri,
is
el
şt
al
in
tu
ai
aş
că
m
m
lă
342
4.Soluţii de reducere a zgomotului
343
împotriva zgomotului(vezi fig.13), examinarea stării auzului personalului
care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la
angajare şi periodic), precum şi stabilirea programului de lucru pe
posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot.
Concluzii :
Bibliografie:
344
CUPRINS
SECŢIUNEA I. 5
1. ZGOMOTUL ŞI OMUL 5
2. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI 18
3. POLUAREA FONICA SI SANATATEA OMULUI 25
4. LEGISLAŢIA CU REFERIRE DIRECTĂ LA CONTROLUL
ZGOMOTULUI 37
5. INTERDEPENDENŢA DINTRE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 45
6. PREZENŢA ZGOMOTULUI LA LOCURILE DE MUNCĂ
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 53
7. SUPRAVEGHEREA PIEŢEI – MODALITATE DE
REDUCERE A EXPUNERII LA ZGOMOT 69
8. STANDARDE ARMONIZATE SSM 81
9. SUPRAVEGHEREA PIEŢEI MAŞINILOR INDUSTRIALE,
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
ŞI ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE.
REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT – CERINŢĂ
ESENŢIALĂ DE SECURITATE 96
SECŢIUNEA II. 113
10. ASPECTE ALE STĂRII DE SĂNĂTATE LA UN GRUP DE
MUNCITORI EXPUŞI LA ZGOMOT 113
11. INFLUENŢA ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE – STUDIU COMPARATIV PE
PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ 117
12. EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN MEDIUL URBAN 129
13. ASPECTE PRIVIND IMPACTUL ZGOMOTULUI PROFESI-
ONAL ÎNTR-O SOCIETATE COMERCIALĂ TÂNĂRĂ DIN
JUDEŢUL TIMIŞ 135
14. ZGOMOTUL PROFESIONAL ÎN SOCIETĂŢI DE
PRELUCRARE A LEMNULUI DIN JUDEŢUL TIMIŞ -
IMPACT ŞI PROBLEME DE SĂNĂTATE 140
15. IMPACTUL ZGOMOTULUI ASUPRA CAPACITĂŢII DE
MUNCĂ A SALARIAŢILOR 144
16. ASPECTE MEDICALE ŞI LEGISLATIVE ALE EXPUNERII
PROFESIONALE LA ZGOMOT 163
17. PROTEJAREA LUCRĂTORILOR EXPUŞI LA ZGOMOT
ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR 173
18. EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN CONSTRUCŢII 183
19. ZGOMOTUL ÎN MEDIUL DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA
LEMNULUI 202
20. ZGOMOTUL SI STRESUL LA LOCUL DE MUNCA 212
21. ASPECTE PRIVIND EFECTELE ZGOMOTULUI
PROFESIONAL ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 219
SECŢIUNEA III. 225
345
22. IMPORTANŢA HĂRŢILOR DE ZGOMOT
ÎN EVALUAREA LOCURILOR DE MUNCĂ 225
23. COMBATEREA ZGOMOTULUI ÎN CENTRALELE
HIDROELECTRICE DE PE RIUL SEBES 233
24. NOCIVITATEA ZGOMOTULUI ÎN MEDIUL DE MUNCĂ ŞI
METODE SPECIFICE DE COMBATERE A EFECTELOR
ACESTUIA, PREOCUPARE PERMANENTĂ A
INSPECTORILOR DE MUNCĂ SSM DIN CADRUL ITM
ARAD. 245
25. ZGOMOTUL RĂMÂNE O PROBLEMĂ LA
TERMOCENTRALA MINTIA 262
26. CONCEPEREA UNUI SISTEM PERFORMANT DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU
LUCRĂTORII EXPUŞI LA ZGOMOT DIN CADRUL CNH SA
PETROŞANI 268
27. REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT,
COMPONENTĂ IMPORTANTĂ ÎN STRATEGIA
MANAGERIALĂ A S.C DRUMCO S.A. TIMIŞOARA 277
28. ANALIZA ZGOMOTULUI PRODUS ÎN PROCESUL
TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN
DEFORMARE PLASTICĂ LA CALD - FORJARE -
- RISCURI ŞI IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A
LUCRĂTORILOR- 285
29 STUDIUL NIVELULUI ZGOMOTULUI ÎN UNITĂŢILE UNDE
SE UTILIZEAZĂ MORI CU BILE ŞI ÎN LOCURILE DE
MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSHIHICĂ ŞI
PSIHOSENZOREALĂ DEOSEBITĂ
(BIROURI, ÎNCĂPERI CU CALCULATOARE, GHIŞEE
UNDE SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL) 301
30. RISCURILE EXPUNERII ANGAJAŢILOR LA ZGOMOT ÎN
UNITĂŢILE ECONOMICE DE RECEPŢIONARE,
CONSERVARE, PĂSTRARE ŞI VALORIFICARE A
PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ÎN CELE DE
PRELUCRARE, PĂSTRARE, INDUSTRIALIZARE ŞI
LIVRARE A FURAJELOR 310
31. STUDIU PRIVIND IMPACTUL POLUĂRII SONORE ÎN
INSTALAŢIILE ENERGETICE DIN CADRUL UNEI UZINE
DIN JUDEŢUL BIHOR 329
346