PROIECT DIDACTIC

CLASA: I – a
OBIECTUL: Educaţie plastică
TEMA PLASTICĂ: Tehnici picturale. Fuzionarea
SUBIECTUL: Peisaj
TIPUL: formare de priceperi şi deprinderi
Subcompetențe: - descifrarea valenţelor cromatice într-o armonie consonantă, relaţiile între culorile
vecine (colaterale) prin:
1. alăturare (juxtapunere);
2. amestec
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O.1 – să numească grupurile de culori vecine;
O.2 – să definească noţiunile:
 culori semene
 juxtapunere
 nuanţe şi nuanţare
O.3 – să provoace fuzionări la margine pe suport umed;
O.4 – să observe creaţiile plastice obţinute prin juxtapunere şi amestec;
O.5 – să încerce a descifra mesajele pe care le pot transmite culorile prin fuzionare şi amestec;
O.6 – să creeze un spaţiu plastic cu ajutorul culorilor semene prin juxtapunere şi amestec;
O.7 – să evalueze după criterii stabilite.

METODE: exerciţiul, conversaţia, metoda sinectică, brainstormingul, explicaţia şi demonstraţia,

problematizarea.

MIJLOACE DIDACTICE: materiale şi instrumente de lucru, planşe model, tablouri realizate în

tehnica acuarelei pe umed, bucăţi de sticlă pentru întinderea şi umezirea suportului, cartonaşe cu
nuanţe de roşu şi portocaliu, caseta cu „Anotimpurile” de A. Vivaldi.
Procedee specifice domeniului artelor plastice:
 fuzionarea la margine
 nuanţarea
 Etapele lecţiei Activitatea învăţătorului Activitatea elevului
I. Evocare Urmăresc pregătirea materialelor pentru lecţie. Stabilesc Pregătesc materialele
ordinea în clasă; necesare;
- Priviţi culorile din cercul cromatic şi spuneţi care sunt
culorile primare? Culorile primare sunt: roşu,
- Care sunt culorile binare ? galben, albastru
Culorile binare sunt: verde,
- Cum se obţin ele ? violet, oranj

Culorile binare se obţin prin

-Din cercul cromatic alegeţi cele trei culori calde amestecul culorilor primare
colaterale, semene adică vecine. două câte două
- Care este elementul comun al acestei grupe de culori ?
- Dar putem obţine şi alte culori; prin amestec pe paletă Roşu, galben, oranj;
prin procedeul numit nuanţare şi prin alăturarea lor pe
suport umed, prin fuzionare. Oranjul, deoarece este
Astăzi vom învăţa despre armonizarea culorilor prin compus din cele două culori
fuzionare la margine a culorilor şi prin nuanţare. roşu şi galben.

II Realizarea sensului - Pe o planşă, prezint cele trei pete de culoare fuzionate la - Privesc planşa şi numesc
margine. Numiţi tentele obţinute. tentele obţinute.
- Aceste pete alăturate s-au întrepătruns la margine.
- Ce observaţi că s-a întâmplat în zona în care petele s-au - Observăm că au trecut
atins ? culorile dintr-o pată în alta
- Spunem că petele au fuzionat la margine. şi s-au amestecat.
- Cer să observe şi pe alte planşe pete fuzionate.
- Observă şi arată pete
- Cum devine culoarea în zona de fuzionare ? fuzionate la margine.
- Culoarea devine catifelată,
- Îndrum elevii să observe pe cercul cromatic, că între uşoară, mai plăcută.
culorile primare roşu şi galben se obţin mai multe feluri - Urmăresc planşa cu cercul
de culori. Aceste feluri ale amestecului unor culori le cromatic.
numim nuanţe. Ele se obţin prin amestecul pe paletă,
frământând culorile şi apoi fluidizându-le. Culorile de pe
paletă se păstrează pure pentru a obţine mai multe nuanţe.

- nuanţe de roşu mai aprins

sau de oranj
 - Cum se obţin ele ? - Se obţin amestecând
cantităţi inegale de culoare.
Pentru un roşu intens
folosim roşu mai mult şi
galben mai puţin. Pentru un
- Ce sunt nuanţele ? oranj intens folosim mai
puţin roşu şi mai mult
- Ce rol au fuzionarea şi nuanţarea ? galben.
- Culorile obţinute din culori
semene în cantităţi variate.
- Fuzionarea şi nuanţarea au
rol în îmbogăţirea paletei
cromatice. Fuzionarea se
- Cum vom folosi aceste culori şi nuanţele lor în obţine prin alăturarea pe
compoziţie pentru a avea echilibru ? suport umed a culorilor, iar
nuanţarea se obţine prin
amestecul pe paletă al
- Sigur, cu cât o culoare este mai intensă, va ocupa un culorilor şi apoi le
spaţiu mai mic. fluidizăm.
- Privind aceste culori: roşu, galben, oranj – vă înveselesc - Le vom folosi astfel:
sau vă întristează ? întinderea unei pete de
- Ce simţiţi când le priviţi ? culoare va fi invers
- Aceste culori sunt pozitive; ele ne ajută să fim veseli, proporţională cu strălucirea
buni, dinamici, echilibraţi. şi intensitatea ei.

- Culorile: roşu, galben,

oranj ne înveselesc !
-Simţim bucurie, dinamism,
căldură.
III. Reflecție - Ţinând seama de cele discutate ce subiecte putem - Elevii vin cu sugestii, care
realiza ? se vor scrie pe tablă, se vor
- Le voi atrage atenţia că nu au ce căuta alte culori pe analiza apoi şi se vor alege
planşă decât roşu, galben, oranj şi nuanţele lor. cele mai interesante.
Exemple:
- Vară
- Toamnă rodnică
- Toamna în pădure
- Răsărit de soare
- Apus de soare
- Construiesc din linii, pete
şi puncte formele dorite
pentru a realiza compoziţia
- Cer elevilor să umezească şi să întindă foaia pe sticlă aleasă. Ei pictează pe
fără a-i deteriora textura. Cu pensula încărcată cu culoare fondul muzical „Vara”, de
mai densă, îi îndrum să traseze linii şi pete care să Antonio Vivaldi.
fuzioneze şi să sugereze ceea ce şi-au propus. - Alături de tentele obţinute
- Deoarece suportul este bine umezit, îndrum elevii să ia prin fuzionare aşază
culoarea cu mai puţină apă pentru ca aceasta să fie mai nuanţele obţinute pe paletă.
densă.
IV. Extindere Organizez etapa de evaluare după criteriile: - Aleg lucrările cele mai
- petele sunt fuzionate la margine pe suport umed; reuşite;
- culoarea aplicată este destul de densă; - Participă la evaluare,
- au folosit nuanţe suficiente; respectând criteriile de
- petele, liniile sunt catifelate, pufoase; evaluare, adăugând şi alte
Alegeţi cele mai expresive, reuşite planşe şi le expuneţi. criterii.
Acestea vor fi şi notate. Vor fi expuse apoi toate planşele. - Îşi exprimă verbal părerile.
Dirijez încheierea activităţii. Elevii care n-au terminat - Strâng materialele şi fac
planşele în clasă, le vor termina acasă. curăţenie.
 Elemente de limbaj plastic

Fuzionarea
Fuzionarea este un amestec care se realizează între pete sau linii umede, relativ spontan, fără
a folosi pensula. Când se alătură linii sau pete umede care se întrepătrund, fuzionarea are loc la
margini.
Dacă petele sau liniile umede se suprapun prin atingere cu pensula, fără a le freca, se
realizează fuzionarea în masă. Prin acest procedeu delimitarea între culori este topită şi se obţine un
aspect catifelat.

Monotipia

Monotipia se realizează pe hârtie albă sau colorată, de preferinţă lucioasă, pe care se asează
una sau mai multe pete de culoare, cât mai grupate. Se pliază hârtia peste ele şi se presează. După
desfacerea foii va rezulta o imagine a cărei formă şi întindere depind de cantitatea de culoare folosită
şi de sensul de apăsare. Imaginea obţinută va fi uşor asociată cu unele forme naturale.
Tehnica formelor spontane prin compresarea firelor textile
Tehnica formelor spontane prin compresarea
firelor textile cse realizează astfel: firul de aţă impregnat
în culoare este aşezat pe o foaie de hârtie albă sau
colorată peste care se aşează altă foaie. Când se trage de
capatul firului, dirijându-l în direcţii diferite până la
extragerea dintre foi, se obţin imagini interesante, mai
ales dacă firele sunt impregnate în mai multe culori.

Dirijarea jetului de aer

Constă în suflarea culorii fluidizate depusă pe
suport în diferite sensuri, liber sau folosind unele obiecte
(pai, tub,etc.)

Tehnica formelor spontane prin imprimare

Una dintre tehnicile prelucrării formelor prin imprimare
este şi dactilopictura. Copiii pot folosi degetul arătător sau mare
(chiar toată mâna). Exerciţiul de dactilopictura antrenează
dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, aceasta dobândind
siguranţă şi flexibilitate în mişcare.

Tehnica formelor spontane prin ştampilare

Tehnica formelor spontane prin ştampilare foloseşte ştampile care se confecţionează din
gumă de şters, plută, legume. Se crestează pe aceste materiale o formă, scoţându-se apoi desenul în
relief. Tot în cadrul acestei tehnici se pot folosi ca ştampile frunzele cu partea pe care se văd mai bine
nervurile, obţinându-se decorarea surprinzător de atrăgătore a compoziţiei.
Scurgerea aderentă
Se realizează prin dirijarea culorii fluidizatre
depuse pe suport în diferite sensuri. Operaţia se
poate repeta de mai multe ori folosind diverse culori,
urmărindu-se chiar suprapunerea urmelor de culoare.
Se poate lucra şi pe suport umed, care se poate
reumezi cu un pulverizator pentru a se putea folosi
mai multe culori.

Stropirea forţată
Se poate face pe suport umed cu orice fel de instrument: pensulă,
stilou, periuţă de dinţi sau de unghii, etc. Se observă modul în care
culoarea difuzează pe suprafaţă.

Curgere liberă
Se realizează prin depunerea culorii bine fluidizate pe un suport umed sau uscat prin scurgere
dintr-un recipient.