FMI Probleme Rezolvate Partial Matematic 2019

Probleme informatice (parţial)
rezolvate matematic
2018 FMI - Lecţii de pregătire pentru admitere

1 / 55
Scop
Trucuri (matematice) pentru a rezolva unele probleme informatice.
2 / 55
Scop
Trucuri (matematice) pentru a rezolva unele probleme informatice.

Trucuri (informatice) pentru a rezolva unele probleme matematice.
Provocare: Project Euler
2 / 55
Pe scurt
1 Probleme de numărare şi Programare dinamică
2 Probleme cu numere; Divizibilitate; Algoritmul lui Euclid
3 / 55
Probleme de numărare: Plan
Descoperirea formulei recursive

(Opţional) rezolvarea recursiei
Programarea soluţiei.
4 / 55
Problemă
Q1
Dacă o echipă de baschet are 9 jucători,

ı̂n câte moduri ı̂şi poate alege cei 5 jucători ı̂n teren?
5 / 55
Truc matematic: Combinări de n luate câte k
Formula recursivă
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1
Rezolvarea recursiei
n!
Cnk =
(n − k)!k!
6 / 55
Cnk — formula directă
n!
Cnk = Cnn−k =
(n − k)!k!
7 / 55
n! (n − k + 1) · (n − k + 2) · · · · · (n − k + k)
Cnk = Cnn−k = =
(n − k)!k! 1 · 2 · ··· · k
unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

k = min(k, n-k);
unsigned long long numarator = 1, numitor = 1;
for (int i = 1; i <= k; i++) {
numarator = numarator * (n - k + i);
numitor = numitor * i;
}
return numarator / numitor;
}
7 / 55
n! (n − k + 1) · (n − k + 2) · · · · · (n − k + k)
Cnk = Cnn−k = =
(n − k)!k! 1 · 2 · ··· · k

k = min(k, n-k);
unsigned long long numarator = 1, numitor = 1;
for (int i = 1; i <= k; i++) {
numarator = numarator * (n - k + i);
numitor = numitor * i;
}
return numarator / numitor;
}
Câte operaţii se fac?

Observaţi vreo problemă?
7 / 55
Cnk — Definiţia recursivă
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
return combination(n-1, k) + combination(n-1, k-1);
}
8 / 55
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
}
8 / 55
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
}

Câte adunări se fac?
8 / 55
Truc: reţinerea valorilor deja calculate
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1
unsigned long long memo[101][101];

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
unsigned long long cnk = memo[n][k];
if (cnk == 0) {
cnk = combination(n-1, k) + combination(n-1, k-1);
memo[n][k] = cnk;
}
return cnk;
}
9 / 55
Truc: reţinerea valorilor deja calculate
k−1
Cn0 = 1, Cnn = 1, Cnk = Cn−1
k
+ Cn−1
unsigned long long memo[101][101];

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
unsigned long long cnk = memo[n][k];
if (cnk == 0) {
cnk = combination(n-1, k) + combination(n-1, k-1);
memo[n][k] = cnk;
}
return cnk;
}
9 / 55
Truc: tabelare
Triunghiul lui Pascal:
C00 1
C10 C11 1 1
C20 C21 C22 1 2 1
C30 C31 C32 C33 1 3 3 1
C40 C41 C42 C43 C44 1 4 6 4 1
10 / 55
Truc: tabelare
unsigned long long linie_triunghi[101];

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
linie_triunghi[0] = 1;
for (int i = 1; i <= n; i++) {
if (i <= k) linie_triunghi[i] = 1;
for (unsigned j = min(k, i-1); j > 0; j--)
linie_triunghi[j] =
linie_triunghi[j-1] + linie_triunghi[j];
}
return linie_triunghi[k];
}
11 / 55
Truc: tabelare
unsigned long long linie_triunghi[101];

k = min(k, n-k);
if (k == 0 || n == k) return 1;
linie_triunghi[0] = 1;
for (int i = 1; i <= n; i++) {
if (i <= k) linie_triunghi[i] = 1;
for (unsigned j = min(k, i-1); j > 0; j--)
linie_triunghi[j] =
linie_triunghi[j-1] + linie_triunghi[j];
}
return linie_triunghi[k];
}
11 / 55
Problemă
Q2
În câte moduri putem acoperi n trepte cu n dreptunghiuri,

unde dreptunghiurile pot avea orice formă?
12 / 55
Acoperirea treptelor cu dreptunghiuri
Exemplu
Suprafaţa ı̂n formă de scară cu 4 trepte:
13 / 55
Exemplu
Suprafaţa ı̂n formă de scară cu 4 trepte:
13 / 55
Alegerea triunghiului din colţ
Să considerăm cazul cu 6 trepte.
14 / 55
Alegerea triunghiului din colţ
Să considerăm cazul cu 6 trepte.
În acest mod nu se poate obţine o acoperire cu 6 dreptunghiuri!
14 / 55
Fiecare dreptunghi trebuie să acopere o treaptă!
15 / 55
Deci, dreptunghiul din colţ ı̂mparte problema ı̂n două.
15 / 55

Formula recursivă
Notăm cu Cn numărul de acoperiri pentru n trepte. Se observă relaţia:
C6 = C5 + C1 · C4 + C2 · C3 + C3 · C2 + C4 · C1 + C5
15 / 55

Formula recursivă
Notăm cu Cn numărul de acoperiri pentru n trepte. Se observă relaţia:
C6 = C5 + C1 · C4 + C2 · C3 + C3 · C2 + C4 · C1 + C5
6
X
C6 = Ck−1 Cn−k , cu C0 = 1.
k=1
15 / 55
Truc: Numerele lui Catalan
Formula recursivă
n
X
Cn = Ck−1 Cn−k , cu C0 = 1.
k=1
C0 = 1,
Cn = C0 Cn−1 + C1 Cn−2 + · · · + Cn−2 C1 + Cn−1 C0
16 / 55
Formula recursivă
n
X
Cn = Ck−1 Cn−k , cu C0 = 1.
k=1
C0 = 1,
Cn = C0 Cn−1 + C1 Cn−2 + · · · + Cn−2 C1 + Cn−1 C0
1
Cn = Cn
n + 1 2n
16 / 55
Formula recursivă
n
X
Cn = Ck−1 Cn−k , cu C0 = 1.
k=1
C0 = 1,
Cn = C0 Cn−1 + C1 Cn−2 + · · · + Cn−2 C1 + Cn−1 C0
1
Cn = Cn
n + 1 2n
Exemplu:
1 1 2 5 14 42 132 429 1430 4862 16796 58786

208012 742900 2674440 9694845 35357670 129644790
16 / 55
Aplicaţii
În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?
17 / 55
Aplicaţii
Exemplu (n=3)
x0 · (x1 · (x2 · x3 ))
x0 · ((x1 · x2 ) · x3 )
(x0 · x1 ) · (x2 · x3 )
((x0 · x1 ) · x2 ) · x3
(x0 · (x1 · x2 )) · x3
17 / 55
Aplicaţii
Rezolvare:
Notăm cu pn numărul parantezărilor lui x0 · x1 · x2 · . . . · xn .
Observăm
(x0 · . . . · xk ) · (xk+1 · . . . · xn )
↓ ↓
pk pn−k−1
18 / 55
Aplicaţii
Rezolvare:
Observăm
(x0 · . . . · xk ) · (xk+1 · . . . · xn )
↓ ↓
pk pn−k−1
Deci P
n−1
pn = k=0 pk · pn−k−1 = p0 · pn−1 + p1 · pn−2 + . . . + pn−2 · p1 + pn−1 · p0
18 / 55
Aplicaţii
Rezolvare:
Observăm
(x0 · . . . · xk ) · (xk+1 · . . . · xn )
↓ ↓
pk pn−k−1
Deci P
n−1
pn = k=0 pk · pn−k−1 = p0 · pn−1 + p1 · pn−2 + . . . + pn−2 · p1 + pn−1 · p0
Se observă că pn = Cn , deci numărul parantezărilor unui produs de n + 1
factori este numărul lui Catalan Cn .
18 / 55
Problemă
Q3
În câte moduri se poate scrie un număr n ca sumă a k numere?

n = n1 + n2 + . . . + nk ,
0 < n1 ≤ n2 ≤ . . . ≤ nk
19 / 55
Truc: Partiţia unei mulţimi
O partiţie a mulţimii A este o familie de submulţimi {Ai }i∈I care verifică

următoarele proprietăţi:
1 Ai 6= ∅ pentru orice i ∈ I ,
S
2 A = i∈I Ai ,
3 Ai ∩ Aj = ∅ pentru i 6= j ∈ I .
Mulţimile Ai se numesc clase ale parţiei.
20 / 55
Exemplu
Care sunt partiţiile mulţimii A = {1, 2, 3} ?
21 / 55
Exemplu
{1, 2, 3}
21 / 55
Exemplu
{1, 2, 3}
{1, 2}, {3}
{1, 3}, {2}
{2, 3}, {1}
21 / 55
Exemplu
{1, 2, 3}
{1, 2}, {3}
{1, 3}, {2}
{2, 3}, {1}
{1}, {2}, {3}
21 / 55
Truc: Numărul partiţiilor unei mulţimi
Nr. elem.: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975
22 / 55
Nr. elem.: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975
Numărul lui Bell Bn : numărul partiţiilor unei mulţimi cu n elemente
22 / 55
Nr. elem.: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Numărul lui Stirling de tipul II S(n, k): numărul partiţiilor cu k clase ale
unei mulţimi cu n elemente
22 / 55
Nr. elem.: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Numărul lui Stirling de tipul II S(n, k): numărul partiţiilor cu k clase ale
unei mulţimi cu n elemente
Bn = S(n, 1) + S(n, 2) + . . . + S(n, n − 1) + S(n, n)
22 / 55
Exemplu
{1, 2, 3} S(3, 1) = 1
{1, 2}, {3}
{1, 3}, {2} S(3, 2) = 3
{2, 3}, {1}
{1}, {2}, {3} S(3, 3) = 1
B3 = S(3, 1) + S(3, 2) + S(3, 3) = 5
23 / 55
Exemplu
{1, 2, 3} S(3, 1) = 1
{1, 2}, {3}
{1, 3}, {2} S(3, 2) = 3
{2, 3}, {1}
{1}, {2}, {3} S(3, 3) = 1
B3 = S(3, 1) + S(3, 2) + S(3, 3) = 5
Observaţi că S(n, 1) = 1, S(n, n) = 1
23 / 55
Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗
24 / 55

∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗
atunci ştim să calculăm şi S(n + 1, k):
24 / 55

∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗
1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •
24 / 55

∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗
1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •
2 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ∗•∗ ··· ∗∗∗
24 / 55

∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗
1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •
2 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ∗•∗ ··· ∗∗∗
Formula recursivă
S(n + 1, k) = S(n, k − 1) + kS(n, k)
Condiţiile iniţiale: S(1, 1) = 1 şi S(n, 0) = S(0, k) = 0
24 / 55
Truc: Numărul partiţiilor unei mulţimi ı̂n k clase
Input: n ≥ 1, numărul de elemente al mulţimii M

Output: Un vector S ı̂n care S[k] este numărul partiţiilor lui M cu k
clase
Data: Un vector S de dimensiune n
begin
S[1] := 1
for i := 2 to n do
S[i] := 1
for k := i-1 down to 2 do
S[k] := k * S[k] + S[k-1]
end
end
end
return S
25 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul funcţiilor surjective

f : {1, . . . , n} → {1, . . . , k}.
26 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul funcţiilor surjective

f : {1, . . . , n} → {1, . . . , k}.
Rezolvare:
Notăm acest număr cu σ(n, k). Observăm că
partiţionăm mulţimea {1, . . . , n} ı̂n k clase ı̂n S(n, k) moduri
ducem câte un element din fiecare partiţie ı̂n mulţimea {1, . . . , k} ı̂n
k! moduri (permutări de k elemente este k!)
Deci răspunsul este σ(n, k) = k!S(n, k)
26 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul relaţiilor de echivalenţă care se pot defini pe

mulţimea {1, . . . , n}.
27 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul relaţiilor de echivalenţă care se pot defini pe

mulţimea {1, . . . , n}.
Rezolvare:
Oricărei relaţii de echivalenţă R pe {1, . . . , n} ı̂i asociem o partiţie a
mulţimii {1, . . . , n} astfel:
(i, j) ∈ R ⇔ i şi j sunt ı̂n aceeaşi clasă
Observăm că ı̂n acest mod se stabileşte o bijecţie ı̂ntre mulţimea relaţiilor
de echivalenţă şi partiţiile mulţimii {1, . . . , n}.
Atunci răspunsul este dat de numărul partiţiilor mulţimii {1, . . . , n}.
27 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul matricilor A pătratice de dimensiune n care

conţin doar 0 şi 1, şi care verifică următoarele proprietăţi:
1 A[i, i] = 1 or. 1 ≤ i ≤ n,
2 A[i, j] = A[j, i] or. 1 ≤ i, j ≤ n,
3 A[i, j] = 1 şi A[j, k]=1 implică A[i, k] = 1 or. 1 ≤ i, j, k ≤ n
28 / 55
Aplicaţii
Să se determine numărul matricilor A pătratice de dimensiune n care

conţin doar 0 şi 1, şi care verifică următoarele proprietăţi:
1 A[i, i] = 1 or. 1 ≤ i ≤ n,
2 A[i, j] = A[j, i] or. 1 ≤ i, j ≤ n,
3 A[i, j] = 1 şi A[j, k]=1 implică A[i, k] = 1 or. 1 ≤ i, j, k ≤ n
Rezolvare:
Asociem lui A o partiţie a mulţimii {1, . . . , n} astfel:
A[i, j] = 1 ⇔ i şi j sunt ı̂n aceeaşi clasă
Observăm că ı̂n acest mod se stabileşte o bijecţie ı̂ntre mulţimea
matricilor de acest tip şi partiţiile mulţimii {1, . . . , n}.
Atunci răspunsul este dat de numărul partiţiilor mulţimii {1, . . . , n}.
28 / 55
Q3

n = n1 + n2 + . . . + nk , 0 < n1 ≤ n2 ≤ . . . ≤ nk
29 / 55
Q3

n = n1 + n2 + . . . + nk , 0 < n1 ≤ n2 ≤ . . . ≤ nk
Descoperirea recursiei:
Dacă p(n, k) este acest număr, observăm că avem două grupuri de
partiţii:
1 partiţii cu 1 ı̂n ele, i.e. 1 + ceva
2 partiţii fără 1
29 / 55
Q3

n = n1 + n2 + . . . + nk , 0 < n1 ≤ n2 ≤ . . . ≤ nk
Descoperirea recursiei:
Dacă p(n, k) este acest număr, observăm că avem două grupuri de
partiţii:
1 partiţii cu 1 ı̂n ele, i.e. 1 + ceva
2 partiţii fără 1
Formula recursivă
p(0, 0) = 0, p(n, 0) = p(0, k) = 0,
p(n, k) = p(n − 1, k − 1) + p(n − k, k)
29 / 55
Problemă
Q4
În câte moduri putem acoperi o placă de 2 × N cu piese de domino 1 × 2?
30 / 55
Piese de domino
Exemplu
Pentru o placă de 2 × 7, o soluţie este:
31 / 55
Piese de domino: descoperirea recursiei
Fie Fn numărul acoperirilor unei table 2 × n.
32 / 55

Cât este F1 ?
32 / 55

Cât este F1 ? F1 = 1
32 / 55

Cât este F2 ?
32 / 55

32 / 55

Ştiind să calculăm Fk pt. or. k < n, cât este Fn ?
32 / 55

32 / 55

Fn = Fn−1 + Fn−2
32 / 55
Truc: Numerele lui Fibonacci
F0 = 1, F1 = 1, Fn = Fn−1 + Fn−2 pentru n ≥ 2
33 / 55
Truc: Numerele lui Fibonacci
F0 = 1, F1 = 1, Fn = Fn−1 + Fn−2 pentru n ≥ 2
Input: n ≥ 1
Output: Al n-lea număr din secvenţa Fibonacci
begin
f1 := 1
f2 := 1
for i := 2 to n do
aux := f1
f1 := f2
f2 := aux + f2
end
end
return f2
33 / 55
Aplicaţii
Reproducerea iepurilor
Populaţia ı̂ncepe cu o singură pereche de iepuri.
Fiecare pereche de iepuri produce o nouă pereche ı̂n două luni.
Presupunem că iepurii nu mor niciodată.
Câte perechi de iepuri vor fi peste n luni?
34 / 55
Aplicaţii
Reproducerea iepurilor
Populaţia ı̂ncepe cu o singură pereche de iepuri.
Fiecare pereche de iepuri produce o nouă pereche ı̂n două luni.
Presupunem că iepurii nu mor niciodată.
Câte perechi de iepuri vor fi peste n luni?
Rezolvare:
Dacă fn este numărul de perechi de iepuri peste n luni, atunci avem
relaţiile f0 = 1, f1 = 1, fn+1 = fn + fn−1 pentru n ≥ 2.
34 / 55
Aplicaţii
Care este numărul secvenţelor binare de lungime n care nu conţin 0-uri

consecutive?
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
Fie sn numărul secvenţelor de lungime n care nu conţin 0-uri
consecutive.
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
consecutive.
Se observă că s0 = 1 (cuvântul vid) şi s1 = 2.
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
consecutive.
O secvenţă de lungime n care nu conţine 0-uri consecutive se poate
termina ı̂n:
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
consecutive.
termina ı̂n:
0: ?? . . .?10, unde |?? . . .?| = n − 2
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
consecutive.
termina ı̂n:
0: ?? . . .?10, unde |?? . . .?| = n − 2
1: ?? . . .?1, unde |?? . . .?| = n − 1
35 / 55
Aplicaţii

consecutive?
Rezolvare:
consecutive.
termina ı̂n:
0: ?? . . .?10, unde |?? . . .?| = n − 2
1: ?? . . .?1, unde |?? . . .?| = n − 1
Deci sn = sn−1 + sn−2 .
35 / 55
Aplicaţii
Care este numărul submulţimilor lui {1, . . . , n} care nu conţin două

numere consecutive?
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
Fie an numărul submulţimilor lui {1, . . . , n} care nu conţin două
numere consecutive.
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
numere consecutive.
Se observă că a0 = 1 (mulţimea vidă) şi a1 = 2.
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
numere consecutive.
Pentru n ≥ 2, dacă A este o submulţime a lui {1, . . . , n} care nu
conţine două numere consecutive, atunci avem două cazuri:
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
numere consecutive.
n este ı̂n A: Atunci n − 1 nu poate să fie ı̂n A şi A \ {n} este o
submulţime a lui {1, . . . , n − 2} care nu conţin două numere
consecutive.
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
numere consecutive.
consecutive.
n nu este ı̂n A: Atunci A este o submulţime a lui {1, . . . , n − 1} care
nu conţin două numere consecutive.
36 / 55
Aplicaţii

numere consecutive?
Rezolvare:
numere consecutive.
consecutive.
n nu este ı̂n A: Atunci A este o submulţime a lui {1, . . . , n − 1} care
nu conţin două numere consecutive.
Deci an = an−2 + an−1 .
36 / 55
Problemă
Q6
În câte zerouri se termină 100! ?

100! = 1 · 2 · 3 · 4 . . . · 97 · 98 · 99 · 100
37 / 55
În câte zerouri se termină n! ?
Algoritmul naiv
Input: n ∈ N
Output: Numărul de zerouri din n!
begin
fact := 1
for i := 2 to n do
fact := fact * i
end
z := 0
while fact mod 10 = 0 do
fact := fact div 10
z := z + 1
end
end
return z
38 / 55
Algoritmul naiv
Input: n ∈ N
begin
fact := 1
for i := 2 to n do
fact := fact * i
end
z := 0
while fact mod 10 = 0 do
fact := fact div 10
z := z + 1
end
end
return z
38 / 55
Zerourile de la sfârşitul lui n! apar din produse de 2 şi 5
39 / 55
Descompunem n! ı̂n factori primi: n! = 2k2 ∗ 3k3 ∗ 5k5 ∗ · · ·
39 / 55
Numărul zerourile de la sfârşitul lui n! este min(k2 , k5 ).
39 / 55
Sunt mai puţini factori 5 decât 2, deci nr. de zerouri căutat este k5 .
39 / 55
Sunt mai puţini factori 5 decât 2, deci nr. de zerouri căutat este k5 .
k5 = nr. numerelor mai mici ca n divizibile cu 5 +

nr. numerelor mai mici ca n divizibile cu 25 +
nr. numerelor mai mici ca n divizibile cu 125 + ...
$ %
Xj n k j n k n
5i
k5 = , unde =
5i 5i+1 5
i≥1
39 / 55
$ %
Xj n k j n k n
5i
k5 = , unde =
5i 5i+1 5
i≥1
Input: n ∈ N
begin
z := 0
while n 6= 0 do
n := n div 5
z := z + n
end
end
return z
40 / 55
Problemă
Q7
Pentru două numere n ≥ 1 şi p ≥ 1, n ≥ p, găsiţi x şi y cu proprietatea

xn + y p = cmmdc(n, p)
41 / 55
Truc: Algoritmul lui Euclid
Algoritmul lui Euclid (scăderi repetate)

Input: n, p ∈ N, n ≥ p
Output: cmmdc(n, p)
begin
while n 6= p do
if n ≥ p then
n := n - p
else
p := p - n
end
end
end
return n
42 / 55
Algoritmul lui Euclid (ultimul rest nenul)

Output: cmmdc(n, p)
begin
while p 6= 0 do
aux := p
p := n mod p
n := aux
end
end
return n
43 / 55
Algoritmul ı̂ncepe cu n şi p şi constă ı̂n calcularea

unei secvenţe q1 , . . . , qk de câturi şi a
unei secvenţe r0 , . . . , rk+1 de resturi
astfel ı̂ncât:
r0 = n
r1 = p
...
ri+1 = ri−1 − qi ri şi 0 ≤ ri+1 < ri
...
Algoritmul se termină când un rest rk+1 este 0 şi cmmdc-ul este rk .

Câturile q1 , . . . , qk nu sunt folosite!
44 / 55
Output: cmmdc(n, p)
begin
r := n
r’ := p
while r’ 6= 0 do
ct := r div r’
aux := r
r := r’
r’ := aux - ct * r’
end
end
return r
45 / 55
Truc: Algoritmul lui Euclid extins
Algoritmul lui Euclid extins permite calcularea a doi ı̂ntregi x şi y astfel
ı̂ncât
xn + yp = cmmdc(n, p) (Identitatea lui Bézout)
46 / 55
Algoritmul ı̂ncepe cu n şi p, şi constă ı̂n adăugarea a două secvenţe
suplimentare
x0 , . . . , xk şi
y0 , . . . , yk d
astfel ı̂ncât
ri = xi ∗ n + yi ∗ p
r0 = n r1 = p ...
x0 = 1 x1 = 0 ...
y0 = 0 y1 = 1 ...
Formula recursivă
ri+1 = ri−1 − qi ri astfel ı̂ncâ t 0 ≤ ri+1 < ri
xi+1 = xi−1 − qi xi
yi+1 = yi−1 − qi yi
47 / 55
Algoritmul se termină când un rest rk+1 este 0.

În acest caz obţinem:
rk este cmmdc(n,p)
Coeficienţii Bézout sunt xk şi yk , adică:
xk n + yk p = cmmdc(n, p) = rk
48 / 55
Algoritmul lui Euclid extins
Input: n, p
Output: r=cmmdc(n, p) şi x, y , astfel ı̂ncât x ∗ a + y ∗ b = r
begin
x := 1 x’ := 0
y := 0 y’ := 1
r := n r’ := p
while r 0 6= 0 do
ct := r div r’
aux := r r := r’ r’ := aux - ct * r’
aux := x x := x’ x’ := aux - ct * x’
aux := y y := y’ y’ := aux - ct * y’
end
end
return r,x,y
49 / 55
Aplicaţii
Să se verifice dacă n este inversabil modulo p.

În caz afirmativ, să se determine n−1 (mod p).
50 / 55
Aplicaţii
Să se verifice dacă n este inversabil modulo p.

În caz afirmativ, să se determine n−1 (mod p).
Rezolvare:
Algoritmul lui Euclid permite calcularea a doi ı̂ntregi x şi y astfel
ı̂ncât xn + yp = cmmdc(n, p).
Dacă cmmdc(n, p) = 1, atunci n−1 (mod p) = x.
50 / 55
Problemă
Q8
Care este cel mai mic număr natural n care ı̂mpărţit la 2 dă restul 1,
ı̂mpărţit la 3 dă restul 2, ı̂mpărţit la 5 dă restul 3, iar ı̂mpărţit la 7 dă
restul 4?
51 / 55
Problemă
Q8
Care este cel mai mic număr natural n care ı̂mpărţit la 2 dă restul 1,
ı̂mpărţit la 3 dă restul 2, ı̂mpărţit la 5 dă restul 3, iar ı̂mpărţit la 7 dă
restul 4?
Fie p1 , . . . , pk numere naturale prime ı̂ntre ele şi

0 ≤ si < pi , oricare 1 ≤ i ≤ k .
Determinaţi s ≥ 0 astfel ı̂ncât s = si (mod pi ) oricare 1 ≤ i ≤ k.
52 / 55
Truc: Teorema chineză a resturilor
Teoremă
k
X
s= (si · Pi · xi ),
i=1
p1 ···pk
unde Pi = pi şi xi = Pi−1 (mod pi ) oricare 1 ≤ i ≤ k.
53 / 55
Teoremă
k
X
s= (si · Pi · xi ),
i=1
p1 ···pk
unde Pi = pi şi xi = Pi−1 (mod pi ) oricare 1 ≤ i ≤ k.
Observaţi că xi poate fi calculat folosind Algoritmul lui Euclid extins.
53 / 55
Pk p1 ···pk
s= i=1 (si Pi xi ), unde Pi = pi şi xi = Pi−1 (mod pi ) or. i.
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
P1 = 105, 1 = 105−1 (mod 2), x1 = 1
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
P1 = 105, 1 = 105−1 (mod 2), x1 = 1
P2 = 70, 1 = 70−1 (mod 3), x2 = 1
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
P1 = 105, 1 = 105−1 (mod 2), x1 = 1
P2 = 70, 1 = 70−1 (mod 3), x2 = 1
P3 = 42, 3 = 42−1 (mod 5), x3 = 3
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
P1 = 105, 1 = 105−1 (mod 2), x1 = 1
P2 = 70, 1 = 70−1 (mod 3), x2 = 1
P3 = 42, 3 = 42−1 (mod 5), x3 = 3
P4 = 30, 4 = 30−1 (mod 7), x4 = 4
54 / 55
Pk p1 ···pk
Exemplu
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7
s1 = 1, s2 = 2, s3 = 3, s4 = 4
P = 2 ∗ 3 ∗ 5 ∗ 7 = 210
P1 = 105, 1 = 105−1 (mod 2), x1 = 1
P2 = 70, 1 = 70−1 (mod 3), x2 = 1
P3 = 42, 3 = 42−1 (mod 5), x3 = 3
P4 = 30, 4 = 30−1 (mod 7), x4 = 4
Deci s = 1 ∗ 105 ∗ 1 + 2 ∗ 70 ∗ 1 + 3 ∗ 42 ∗ 3 + 4 ∗ 30 ∗ 4 = 1109
54 / 55
Baftă la examen!
55 / 55

FMI Probleme Rezolvate Partial Matematic 2019

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originalbeschreibung:

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

FMI Probleme Rezolvate Partial Matematic 2019

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Probleme informatice (parţial)

2018 FMI - Lecţii de pregătire pentru admitere

Trucuri (matematice) pentru a rezolva unele probleme informatice.

Trucuri (matematice) pentru a rezolva unele probleme informatice.

1 Probleme de numărare şi Programare dinamică

2 Probleme cu numere; Divizibilitate; Algoritmul lui Euclid

Descoperirea formulei recursive

Dacă o echipă de baschet are 9 jucători,

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

Câte operaţii se fac?

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

Observaţi vreo problemă?

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

Observaţi vreo problemă?

unsigned long long memo[101][101];

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

unsigned long long memo[101][101];

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

Triunghiul lui Pascal:

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

unsigned long long combination(unsigned n, unsigned k) {

În câte moduri putem acoperi n trepte cu n dreptunghiuri,

Să considerăm cazul cu 6 trepte.

Să considerăm cazul cu 6 trepte.

În acest mod nu se poate obţine o acoperire cu 6 dreptunghiuri!

Deci, dreptunghiul din colţ ı̂mparte problema ı̂n două.

Deci, dreptunghiul din colţ ı̂mparte problema ı̂n două.

Deci, dreptunghiul din colţ ı̂mparte problema ı̂n două.

1 1 2 5 14 42 132 429 1430 4862 16796 58786

În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?

În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?

În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?

În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?

În câte moduri putem paranteza produsul x0 · x1 · x2 · . . . · xn ?

În câte moduri se poate scrie un număr n ca sumă a k numere?

O partiţie a mulţimii A este o familie de submulţimi {Ai }i∈I care verifică

Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Numărul lui Bell Bn : numărul partiţiilor unei mulţimi cu n elemente

Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Numărul lui Bell Bn : numărul partiţiilor unei mulţimi cu n elemente

Nr. partiţii: 1 1 2 5 15 52 203 877 4140 21147 115975

Numărul lui Bell Bn : numărul partiţiilor unei mulţimi cu n elemente

Bn = S(n, 1) + S(n, 2) + . . . + S(n, n − 1) + S(n, n)

B3 = S(3, 1) + S(3, 2) + S(3, 3) = 5

B3 = S(3, 1) + S(3, 2) + S(3, 3) = 5

Observaţi că S(n, 1) = 1, S(n, n) = 1

Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •

Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •

2 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ∗•∗ ··· ∗∗∗

Dacă ştim să calculăm S(n, k) pentru orice k ≤ n

1 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ··· ∗∗∗ •

2 ∗∗∗ ∗∗∗ ··· ∗•∗ ··· ∗∗∗

Input: n ≥ 1, numărul de elemente al mulţimii M

Să se determine numărul funcţiilor surjective

Să se determine numărul funcţiilor surjective

Să se determine numărul relaţiilor de echivalenţă care se pot defini pe