Proiect

1
 Proiectarea sculelor aşchietoare

Breviar de calcul al cuţitului de strung

Materialele propuse pentru tema de proiectare

STAS DIN Descriere Rezistența la Indice Duritate HB Grupa de
rupere Werkstoff material*

σr [daN/mm2]

OL37 S235 Oțel de uz general, 40 1.0038 120 1

oțel feritic moale

OLC45 C45 Oțel carbon de 75 1.0503 200 3

calitate cu
C%=0.45

C120 X210Cr12 Oțel dificil, înalt 140 1.2080 230 6

aliat

10TiNiCr180 X5CrNi18-10 Oțel-inox austenitic 60 1.4301 180 8

Fc150 GG15 Fontă cenușie de 15 0.6015 180 12

duritate medie

* - Încadrarea materialului în grupele de material poate să difere în funcție de producător.

1 Adâncimea de așchiere

Adâncimea de așchiere ap se alege în funcție de următorii factori: puterea mașinii, material, forma
plăcuței, raza la vârf, fragmentator de așchii și calitatea plăcuței.
Condiții restrictive: ap > rε, unde rε reprezintă raza plăcuței;
ap < l/2, unde l reprezintă dimensiunea plăcuței
ap =(di – d) / 2 = mm
Pentru acest proiect la prelucrări de finisare se consideră adâncimea de așchiere ap =0.5 mm

2. Alegerea plăcuței
2.1 Calcularea unghiului de degajare optim
La prelucrarea oțelurilor unghiul γ se alege în funcție de (deformarea materialului) rezistența la
rupere a semifabricatului σr:

2
 77.36
𝛾𝑜𝑝𝑡 = 71.43𝑙𝑜𝑔 [0 ] 1.1 [6]
σ𝑟

Exemplu de calcul:

OL37 σ𝑟 = 40 daN/mm2 » 𝛾𝑜𝑝𝑡 = 20.40

OLC45 σ𝑟 = 75 daN/mm2 » 𝛾𝑜𝑝𝑡 = 0.960

X5CrNi18-10 σ𝑟 = 60 daN/mm2 » 𝛾𝑜𝑝𝑡 =7.90

C120 σ𝑟 = 140 daN/mm2 » 𝛾𝑜𝑝𝑡 =-18.40

Fc150 - se alege 𝛾𝑜𝑝𝑡 =00

2.2 Alegerea unghiului de așezare optim
Mărimea unghiului de aşezare α se alege in funcţie de gradul de ridicare al materialului și de faza de
prelucrare.
Pentru oțel: αopt = 80 la degroșare 1.2 [5]
αopt = 120 la finisare
Pentru fontă: αopt = 60 la degroșare
αopt = 100 la finisare

2.3 Calcularea și alegerea unghiului de așezare al plăcuței - θ

θopt = αopt + γlocas
γlocas = γopt - γsp

fig. 2.1 – Orientarea plăcuţei în locaşul corpului cuţitului

3
unde:
γlocas – unghiul de înclinare a plăcuţei în locaşul cuţitului;
γsp – unghiul profilului sfărâmător de aşchii al plăcuţei (se alege din catalogul ISCAR);

Condiții:
1. θopt < 0 » plăcuță negativă θ = 0 (α = -γ)
2. θopt > 0 » plăcuță pozitivă θ > 0, din ISO 1832 se alege θ (valoarea cea mai apropiată de θopt)

fig.2.2 - Valoarea unghiului de asezare constructiv (ISO 1832)

Alte valori ale lui θ, conform ISO 1832: A - (θ = 30); D - (θ = 150); F - (θ = 250); G - (θ = 300);
Recalcularea unghiurilor α și γ:
α= γ=

2.4 Alegerea unghiului de înclinare al plăcuței - λ

La degroșare se alege λ= -50 pentru că protejează vârful plăcuței și influențează pozitiv asupra unghiului
de degajare γ, în sensul creșterii acestuia. La finisare se alege λ= 50 pentru că protejează suprafața
prelucrată de așchiile degajate.

4
2.5 Alegerea unghiurilor de atac principal - χ și de atac secundar- χ1
Valoarea unghiului la vârf al plăcuţei determină următoarele caracteristeristici de exploatare:
• robusteţea plăcuţei, S;
• universalitatea (utilizarea la cât mai multe tipuri de prelucrări), A;
• tendinţa la vibraţii în timpul prelucrării, V;
• puterea necesară la prelucrare, P. Modul în care unghiul la vârf, pentru principalele tipuri de plăcuţe,
influenţează crescător (+) sau descrescător (-) aceste caracteristici este prezentat în figura 2.3.

Fig2.3 - Forma plăcuței

fig.2.4 - Valoarea unghiului de atac principal χ (ISO 1832)

La prelucrarea arborilor lungi și subțiri, se recomandă minimizarea componentei radiale a forței de
așchiere. În acest caz, se alege χ=900.
În condițiile unui sistem tehnologic rigid, pentru a mări durabilitatea tăișului (prelucrarea cu aşchii
late pentru un transfer termic considerabil de la tais), se recomandă alegerea unui unghi mic de atac
principal χ = 300-450. De asemenea, forța principală de așchiere Fc este minimă pentru χ = 500-600
5
Unghiul de atac secundar se calculează cu formula:

𝜒1 = 180 − 𝜒 − 𝜀 = unde: ε - reprezintă unghiul la vârful plăcuței.

2.6 Raza plăcuței rε

Pentru determinarea razei plăcuței rε trebuie respectată condiția: 𝑓 < 𝑟𝜀 < 𝑎𝑝
Raza de racordare rε influențează regimul de așchiere și calitatea suprafeței și se alege în funcție de
forma semifabricatului și faza de prelucrare.
Se alege:

Degroşare, Tema 1 𝑟𝜀 < 3 𝑚𝑚 𝑟𝜀 = (1.2; 1.6; 2; 2.4)

Degroşare, Tema 2 𝑟𝜀 < 1.5 𝑚𝑚 𝑟𝜀 = (1.2)
Finisare, Tema 1şi 2 𝑟𝜀 < 0.5 𝑚𝑚 𝑟𝜀 = (0.2; 0.4)
Valori mai mari ale lui rε se aleg în cazul unui semifabricat mai rigid şi la un material mai casant.

2.7 Dimensiunea plăcuței

6
 tab. 2.5 Alegerea dimensiunii plăcuței în funcție de adâncimea de așchiere (SEC0)

2.8 Toleranța plăcuței

2.9 Codificarea plăcuței conform ISO 1832

7
8
Fig 2.5 Sistemul ISCAR de identificare a plăcuței

9
 2.10. Grupa de utilizare a plăcuței
Grupa de utilizare a plăcuței se alege conform indicațiilor de la Memoriul tehnic

tab. 2.6 Identificarea grupelor de utilizare în funcție de grupele de material

2.11 Alegerea tipului de spărgător de așchii

Tipul spărgătorului de așchii se alege în funcție de indicațiile de la Memoriul tehnic și
conform indicaților ISCAR (tab.2.7...2.9).

10
Fig. 2.7 Ghid ISCAR pentru alegerea spărgătorului și a calității placuței pentru oțeluri-carbon

Fig.2.8 Ghid ISCAR pentru alegerea spărgătorului și a calității placuței pentru oțeluri-inox
11
Fig.2.9 Ghid ISCAR pentru alegerea spărgătorului și a calității placuței pentru fonte

Strunjire de finisare

1. Spărgător SF

Spărgător unic de superfinisare pentru oțeluri-carbon și inox, ce controlează așchia la avansuri și

adâncimi de așchiere foarte mici.

Fig.2.10 Spărgător SF pentru plăcuțe TNMG

2. Spărgător NF

Plecuță negativă recomandată la strunjirea de finisare a oțelurilor-carbon și inox. Forțe de așchiere

scăzute datorită muchiei foarte ascuțite si unghiului mare de degajare.

12
Fig.2.11 Spărgător NF pentru plăcuțe VNMG

3. Spărgător RF/LF

Spărgător de finisare rectificat, asigură o așchiere ușoară, obținerea unei de suprafețe de calitate
excelentă și reduce vibrațiile.

Fig. 2.12 Spărgător RF/LF pentru plăcuțe VNMZ

4. Spărgător WF

Geometrie "Wiper" pentru prelucrări de finisare cu avans mare, adâncimi mici de așchiere, pentru
materiale moi, cu plasticitate ridicată. Geometria de aşchiere este pozitivă, cu un unghi de așezare θ=70,
pentru realizarea unei prelucrări uşoare, cu forţe reduse.

Fig. 2.13 Spărgător WF pentru plăcuțe DCET

13
Strunjire medie

1. Spărgător TF

Plăcuță cu doua fețe, unghi de degajare pozitiv, pentru micșorarea solicitărilor. Unghiul de
degajare variază de-a lungul muchiei așchietoare către negativpentru prevenirea spargerilor. Geometria
diminuează posibilitatea formării craterelor. Utilizat la oțeluri-carbon și aliate, oțeluri-inox și aliate
pentru temperaturi înalte.

Fig.2.14 Spărgător TF pentru plăcuțe CNMG

2. Spărgător PP

Plăcuță cu două fețe, pantă foarte pozitivă și muchie radială ascuțită. Pentru aliaje rezistente la
temperatură, inox, aliaje de aluminiu și oțel- carbon
moale.

Fig. 2.15 Spărgător PP pentru plăcuțe WNMG

3. Spărgător GN

Fig. 2.16 Spărgător GN pentru plăcuțe QNMG

14
Spărgător cu două fețe pentru aplicații generale. Pentru prelucrări medii la oțel și fontă

Strunjire de degroșare

1. Spărgător NR

Fig.2.17 Spărgător NR pentru plăcuțe SNMG

Recomandat pentru prelucrarea de degroșare a oțelurilor. Plăcuţele prevăzute cu geometria NR sunt

mono-faţă. Muchiile aşchietoare sunt deosebit de robuste.

Domeniul de utilizare: s=0.25-0.8mm/rot; t=2-10mm

2. Spărgător TNM

Plăcuță trigon cu două fețe pentru aplicații de degroșare. Domeniul de utilizare: s=0.25-0.65mm/rot; t=2-
7mm

Fig.2.19 Spărgător TNM pentru plăcuțe WNMG

2.12 Calitatea plăcuței

Calitatea plăcuței se alege în funcție de indicațiile producătorului ISCAR tab.

2.7...2.9 și tab.2.19...2.21

15
Fig.2.19 Calități ISCAR cu recomandări aferente
16
Fig.2.20 Calități ISCAR cu recomandări aferente
17
Fig.2.21 Calități ISCAR cu recomandări aferente

18
 3. Alegerea și codificarea suportului cuțitului

4.Calcului regimului de așchiere și consumul energetic

4.1. Avansul

Avansul depinde de aceeași parametrii ca și adâncimea t. În plus, la finisare raza plăcuței - rε este
influențată de alegerea avansului. Condiții restrictive: f < rε
O valoare mică a valorii avansului f cauzează probleme la fragmentarea așchiilor și scade durabilitatea
sculei.
La faza de degroșare avansul se alege (tab. 4.1) în funcție de diametrul piesei prelucrate și de adâncimea
de așchiere - s = F (d , t)

Materialul Diametrul Adâncimea de așchiere ap [mm]

prelucrat piesei 3 5 8 12
20 la
pâna 0.3...0.4 - - -
Oțel carbon și
oțeluri aliate

40
[mm] 0.4...0.5 0.3...0.4 - -
60 0.5...0.9 0.4...0.8 0.3...0.7 -
100 0.6...1.2 0.5...1.1 0.5...0.9 0.4...0.8
400 0.8...1.2 0.7...1 0.6...0.8 0.5...0.6
40 0.4...0.5 - - -
Fontă și aliaje
de cupru

60 0.6...0.9 0.5...0.8 0.4...0.7 -

100 0.8...1.4 0.7...1.2 0.6...1 0.5...0.9
400 1...1.4 1...1.2 0.8...1 0.6...0.8
Tab.4.1- Alegerea avansului la faza de degroșare exterioară, la prelucrarea cu plăcuțe din carburi
metalice [9]. Valori mai mari ale avansului se vor lua pentru valori mai mici ale adâncimii t și pentru
prelucrarea materialelor cu rezistență mecanică mai redusă.
La faza de finisare avansul se alege (tab. 4.2) în funcție de raza la vârful sculei și de rugozitatea
admisibilă - s = F (rε , Ra )

Raza la Rugozitatea admisibilă Ra [μm]

vârful 12.5 6.3 3.2 1.6
cuțitului Viteza de așchiere v, [m/min]
rε [mm] v<60 v>60 v<60 v>60 v<60 v>60 v<60 v>60
0.4...1 - - - - 0.08...0.15 0.1...0.15 0.02...0.04 0.03...0.06
1...1.5 0.2...0.4 0.3...0.5 0.1...0.2 0.12...0.24 0.08...0.2 0.1...0.2 0.03...0.06 0.05...0.08

19
 1.5...2 0.3...0.6 0.4...0.65 0.25...0.3 0.2...0.4 0.1...0.25 0.15...0.25 0.03...0.06 0.05...0.1
>2 0.4...0.6 0.5...0.7 0.25...0.4 0.3...0.5 - - - -
Tab.4.2- Alegerea avansului la faza de finisare exterioară, la prelucrarea cu plăcuțe din carburi metalice
[9].
f= mm/rot
Din gama de avansuri a strungului SN 320 (tab.4.3) se alege valoarea imediat inferioară sau cel mult egală
cu valoarea lui f.

tab. 4.3-Gama de avansuri longitudinale pentru SN320 (0.03-3.52 mm/rot)

f = CSR Rae5 rεe6 4.1[5]

Unghiul de atac principal χ CSR e5 e6

(unghiul de atac secundar χ1)

450 (450) 0.0909 0.487 0.528

700 (200) 0.0899 0.509 0.463

900 (50) 0.0893 0.597 0.297

Tab.4.4- Coeficienții CSR, e5 și e6 [6]

CSR = ; e5 = ; e6 =
Ra = μm – rugozitatea admisibilă a suprafeţei prelucrate
rε = mm – raza la vîrful plăcuţei
f= mm/rot

4.1.2 Verificarea avansului d.p.d.v. a rezistenţei cozii cuţitului.

Y1
3,33h 2b
f x1 4.2[5]
C4 La p HB n1
20
unde: L=1,5h = – lungimea cuţitului în consolă;
Se alege: h= 25 mm – înǎlţimea cozii cuţitului
b= 25 mm – lǎţimea cozii cuţitului
C4 = 35,7 -coeficient de material pentru oțel; 4.3[5]
C4 = 51.4 -coeficient de material pentru fontă; 4.4[5]
x1 = 1; y1 = 0,75 - pentru oțel și fontă 4.5[5]
HB = – duritatea Brinell a materialului prelucrat;
n1=0,35- pentru oțel și fontă 4.6[5]
f= mm/rot
4.1.3 Verificarea avansului d.p.d.v. a rezistenţei plăcuţei.

8,3c1,8
f  0,3 k , pentru prelucrarea oțelului cu R > 600 N/mm2 4.7[5]
a p Rm m

c1,8
f  0,13 0.5 k  ,pentru prelucrarea oțelului cu Rm ≤ 600 N/mm2 4.8[5]
a p Rm
unde: c = mm – grosimea plăcuţei
Rm = daN/mm2 – rezistenţa la rupere pentru ......................

0.71 𝑋𝑠
𝑘𝜒 = ( ) 4.9[5]
sin 𝜒

unde: Xs= 0.7 când Rm > 600 N/mm2

Xs= 0.87 când Rm ≤ 600 N/mm2
Pentru prelucrarea fontei, avansurile calculate cu formula 4.8 se măresc prin înmulțirea cu următorii
factori de corecție Cs:
Cs = 3,2 - pentru fontă moale (HB=150....170);
Cs = 2.7 - pentru fontă cu duritate mijlocie (HB=180....200);
Cs = 2.4 - pentru fontă dură (HB=210....230).
f= mm/rot

21
4.1.4 Verificarea avansului d.p.d.v. al rigidităţii piesei
Pentru prinderea semifabricatului în universal și sprijin în vârful păpușii mobile, se calculează
avansul maxim:

3
4,36 Efadm D  D 
f  y1  
C4 a p HB n1  L 
x1 tab.4.10[5]

unde: fadm≈0,25T – săgeata admisibilă la încovoiere;

T= mm – toleranţa la diametrul D
fadm=0,1mm - la finisare;
fadm=0,2mm - la degroșare;
E=2,1*105N/mm2 – modulul de elasticitate pt. oţel;
D= mm – diametrul minim al piesei ;
L= mm – lungimea piesei între vârfuri;
s= mm/rot
Condiţii verificate pentru s = mm/rot.

Dacă valoarea avansului ales tabelar este mai mic decât cel verificat cu formulele 4.1, 4.2, 4.7-4.9,
și 4.10, se alege valoarea avansului valoarea aleasă tabelar.

4.2. Viteza de aşchiere

Cv
v n k1k 2 k 3k 4 k 5k 6 k 7 k 8 k 9
 HB  4.11[5]
T mt xv s yv  
 200 

unde: T - durabilitatea cuţitului;

T = 90 min, pentru oțel (secțiunea cozii 25x25) 4.12[5]
T = 90 min, pentru fontă (secțiunea cozii 25x25) 4.13[5]
m = 0,125 - pentru plăcuță P și M 4.14[5]
m = 0,15 - pentru plăcuță K 4.15[5]

22
 material n

oțel carbon cu HB≤130 1

oțel carbon cu HB>130 1.7

oțel aliat, fontă și aliaje de cupru 1.5

Tab.4.6 - Exponentul durității "n" [6]

Materialul părții așchietoare Materialul de Avansul Condiții de prelucrare

a sculei prelucrat [mm/rot] Cu răcire Fără răcire
CV xV yV CV xV yV
Carburi metalice K40 Fontă și aliaje de f≤0.3 133 0.22 0.4 126 0.22 0.4
cupru f>0.3 123 0.22 0.5 112 0.22 0.5
Carburi metalice Oțel, aliaje de Al f<0.3 257 0.18 0.2 242 0.18 0.2
și Cu f=0.3...0.75 294 0.18 0.35 267 0.18 0.35
P10 f>0.75 285 0.18 0.45 259 0.18 0.45
Tab.4.7 Coeficienții CV, xV și yV [6]

 q 
k1   
 20x 30  4.16[5]

q= mm2 – aria secţiunii transversale a cozii cuţitului;

ξ = 0,08 - pentru oțel;
ξ = 0,04 - pentru fontă și aliaje neferoase;
k1 =

 45 
k2    4.17[5]
 

χ= – unghi de atac principal;

δ = 0,3 - pentru carburi metalice P și M;
δ = 0,45 - pentru carburi metalice K.
k2 =
0 , 09
a
k3   
 1  4.18[5]

a = 15- pentru plăcuțe dure;

23
 χ1 = 0
– unghi de atac secundar;
k3 =

r 
k 4     4.19[5]
2 
r= mm – raza la vîrful plăcuţei;
μ = 0,1 - pentru degroșare;
μ = 0,2 - pentru finisarea oțelului și a aliajelor de Al și Mg;
μ = 0,08 - pentru finisarea fontei și a aliajelor de Cu.
k4 =

Materialul de Materialul părții așchietoare a Valoarea

prelucrat sculei
coeficientului k5

Fontă și K40 0.83

materiale K30 1
dure K10 1.32

P30 0.7
Oțel P20 0.85
P10 1
P01 1.5
Tab.4.8- Valorile coeficientul k5 [5]
k5 =

Materialul de prelucrat Valoarea coeficientului k6

Oțel carbon cu conținut de C < 0.6 % 1

Oțel carbon cu conținut de C > 0.6 % 0.85

Fontă cenușie, fontă maleabilă și aliaje de Cu 1

Oțel aliat cu Cr, Cr-Ni, 0.9

Oțel rapid de scule, oțel înalt aliat, oțel inoxidabil 0.65

Tab.4.9- Valorile coeficientul k6 [5]

k6 =

24
Tipul semifabricatului Valoarea coeficientului k7

Laminat la rece 1.12

Laminat la cald, normalizate și îmbunătățite 1

Recopt 0.9

Tab.4.10- Valorile coeficientul k7 [5]

k7 =

Starea materialului Valoarea coeficientului k8

Oțel fără țunder 1

Oțel cu țunder 0.9

Fontă fără crustă 1

Fontă cu crustă cu duritatea HB<160 0.9

Fontă cu crustă cu duritatea HB=160...200 0.8

Fontă cu crustă cu duritatea HB>200 0.7

Tab.4.11- Valorile coeficientul k8 [5]

k8 =

Forma suprafeței de degajare Valoarea coeficientului k9

Formă plană 1

Formă concavă 1.05

Cu fațetă 1.15

Plană cu unghi de degajare negativ 1.2

Tab.4.12- Valorile coeficientul k9 [5]

v= m/min

4.3. Turaţia

1000v
n
D1 4.22

25
 D1 = mm - diametrul prelucrat la faza precedentă
n= rot/min
Treptele de turaţii directe ale strungului SN320: 31.5; 40; 50; 63 ; 80; 100; 125; 160; 200;
250; 315;400; 500; 630; 800; 1000; 1250; 1600 rot /min
Din gama de turaţii a strungului SN 320 s-a ales n= rot/min
vrecalculat = v*nSN320/n= m/min

4.4. Forţele de așchiere

Forţa de aşchiere are o mărime şi direcţie de acţiune ce depind de: calitatea materialului prelucrat,
mărimea elementelor regimului de aşchiere, parametrii geometrici ai sculei aşchietoare, lichidele de
răcire-ungere.
Forţa de aşchiere, din considerente de ordin practic, se consideră prin componentele ei:
-pe direcţia mişcării principale, Fp:
-pe direcţia mişcării de avans, Ff;
-radială faţă de semifabricat, Fr, (fig. 4.15)

Forţa rezultantă FR are valoarea: 𝐹𝑅 = √𝐹𝑝2 + 𝐹𝑟2 + 𝐹𝑓2 4.21

Fig. 4.13 - Componentele forţei rezultante de aşchiere în cazul

strunjirii longitudinale şi secţiunea aşchiei nedetaşate

Parametri geometrici:
a - grosimea aşchiei nedetaşate:
b- lăţimea aşchiei nedetaşate
Aria aşchiei nedetaşate: A = ab = ap f = mm2 4.22
26
 Forța principală de așchiere se calculează cu formula
𝐹𝑐 = 𝐴 𝑘𝐶 𝑘𝐹 [N] 4,23
unde: kC reprezintă forța specifică și se alege în funcție de materialul prelucrat (tab.4.16)
Forța specifică kC [N/mm2]
Adancimea de așchiere -t- [mm]
Material

0.05

0.08

0.15

0.25
0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.8

1,5
1

2
S235

3850

3555

3425

3195

3040

2930

2840

2705

2605

2405

2315

2160

2055
4760

4210

3975

3575

3320

3130

2985

2770

2615

2315

2185

1965

1825
C45
X5CrNi18-10

5730

5190

4955

4550

4285

4085

3935

3705

3535

3200

3055

2805

2640
X210CrW12

5155

4565

4305

3875

3595

3395

3235

3005

2835

2510

2365

2130

1975
Fc150

2315

2100

2005

1840

1730

1650

1590

1500

1430

1295

1235

1135

Tab.4.14 - Forța specifică la prelucrarea cu plăcuțe din carburi metalice pentru diferite materiale [10]. Uzura 1065
sculelor mărește forța de așchiere specifică cu aproximativ 30%. Valorile specificate în tabelul de mai sus include
această majorare.

kF - coeficient de corecție al forței principale de așchiere

𝑘𝐹 = 𝑘𝑉 𝑘𝜒 𝑘𝛾 𝑘𝑙 𝑘𝑟 4.26

Viteza de așchiere [m/min] 𝑘𝑉

10-30 1.3
31-80 1.1

27
 81-400 1.0 𝑘𝑉 = - coeficientul de corecție al vitezei de așchiere se alege pe
baza considerentului că creșterea vitezei de așchiere conduce la
scăderea forței de așchiere
Tab.4.15 - coeficientul de corecție al vitezei de așchiere [10]
𝑘𝜒 = - coeficientul de corecție al unghiului de atac principal χ

χ0
10 20 30 45 60 75 90
Materialul prelucrat
Oțel, oțel turnat, aliaje de Al 1.32 1.16 1.08 1 0.98 1.03 1.08
Fontă - - 1.05 1 0.95 0.94 0.92
Tab.4.16 - coeficientul de corecție al unghiului de atac principal χ [9]

𝑘𝛾 = - coeficientul de corecție al unghiului de degajare γ

Materialul prelucrat σr [daN/mm2] γ0

8 12 20 25 30
<50 - - 1.06 1 0.94
50...80 - 1.1 1 0.94 -
80...100 1.06 1 0.91 - -
Oțel, oțel turnat 100...120 1 0.94 - - -
HB
<150 - 1.1 1.1 1 1
150...200 1.06 1 1 - -
Fontă 200...260 1 0.94 0.94 - -
Tab.4.17 - coeficientul de corecție al unghiului de degajare γ [9]

𝑘𝑟 = - coeficientul de corecție al razei la vârf r

Raza la vîrf r [mm]

Materialul prelucrat 0.5 1 2 3 5
Oțel, oțel turnat 0.87 0.93 1 1.04 1.1
Fontă 0.91 0.95 1 1.03 1.07
Tab.4.18- coeficientul de corecție al razei la vârf r [9]
Calculul componentelor radială Fr și axială Ff;

𝐹𝑟 = 𝐹𝑐 cos 𝜒 = N 4.27

𝐹𝑓 = 𝐹𝑐 sin 𝜒 = N

28
 4.5 Puterea efectivă

𝐹𝑐 𝑣
𝑁𝑒 = [𝑘𝑊] 4.28
6000

unde Fz - forța principală de așchiere [daN];

Se verifică condiția: Ne < PSN320 (3kW) 4.29
Dacă condiția 4.29 nu este satisfăcută, se alege un strung cu un motor electric mai puternic.

5 Stabilirea geometriei tehnologice pentru taisul principal

In scopul ascutiri cutitului (daca este cazul) se foloseste un dispozitiv care are 2 grade de libertate :
o rotatie in jurul axei xx si o rotatie in jurul axei yy.
Ca urmare pentru pozitionarea cutitului la ascutire sau reascutire sunt necesare unghiurile :
In sectiunea xx

 x  unghiul de asezare lateral

 x  unghiul de degajare lateral

In sectiunea yy

 y  unghiul de asezare posterior

 y  unghiul de degajare posterior

29
 Calculul parametrilor constructive necesari tehnologiei de ascutire a cutitului se face pe baza
metodei propuse de P.R. Rodin.
Pentru muchie taisului principal:

tg y  cos   tg  sin   tg 

ctg y  cos   ctg  sin tg  

tg x  sin   tg  cos   tg 

ctg x  sin   ctg  cos tg 
Semnele de sus se aleg când unghiurile λ și γ au același semn;
Semnele de sus se aleg când unghiurile λ și γ au semne opuse;

30
 6. Calcule de dimensionare și verificare a cuțitului de strung

6.1 Calculul secțiunii cozii cuțitului

6𝐹𝑐 𝑞2 +6𝐹𝑓 𝑞1 𝑞2 −2𝐹𝑟

𝑏=√ 4.29[2]
𝑞1 𝜎𝑎𝑖

unde: q1 = h/b =
q2 = l/h ≈ 2
l - lungimea de la vârful cuțitului la suportul port-cuțit;
σai =9 daN/mm2 - rezistența admisibilă la încovoiere pentru OLC45
b= mm < 20 mm- Condiție satisfăcută

6.2 Calculul săgeții maxime a cuțitului

𝐹𝑐 𝑙 3
𝑓= [𝑚𝑚] < 𝑓𝑎𝑑𝑚 4.30[2]
3𝐸 𝐼

E = 2.1*104 daN/mm2 - modulul de elasticitate pentru oțel;

𝑏 ℎ3
𝐼= - momentul de inerție pentru coada cuțitului [mm4];
12

fadm = 0.1...0.2mm - la degroșare;

fadm = 0.01...0.02mm - la finisare.
f= mm < fadm= mm - Condiție satisfăcută

31