Scribd Logo
Hochladen

Willkommen bei Scribd!

  • Curs Semiologie

    Hochgeladen von

    Bogdan Gologan
    464 Ansichten28 Seiten
    Curs Semiologie FEG - Anul 1

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Verfügbare Formate

    PDF, TXT oder online auf Scribd lesen

    Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

    Sind diese Inhalte unangemessen?

    Dieses Dokument melden
    Curs Semiologie FEG - Anul 1

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Als PDF, TXT herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    464 Ansichten28 Seiten

    Curs Semiologie

    Hochgeladen von

    Bogdan Gologan
    Curs Semiologie FEG - Anul 1

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Als PDF, TXT herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    von 28
    SCOALA POSTLICEALA F.E.G. SEMIOLOGIE CURS PENTRU ANUL I A.M.G DR. COSTANCEANU VALENTIN Sova NiHAELA. CURSUL Nr. 1 VOCABULARUL MEDICAL Vocabularul medical reprint totalitateatermentior de specalitate Jolosii tn medicind. $1 aici puiem distinge un vocabular medical general — {folosit de intreg personalul medical - sin vocabular particular - folosit doar ‘de anumite specialty medicale. Vocabularul medical trebule cunoscut de ntreg personatul medical, deoarece numai ase se poate realiza 0 colaborare corecta inre membrii une cechipe medicale sau inire o echipa si alt echiba Vocabuarul medical se folosese in relapile dintre medic, in relaile iedicilor eu personatul sanitar medlu, tntre membrit personatutu santar. Topi membri comunisati medicale (medici,asisteni, surori sunt obligasi 8-31 insuseased terminologia jolosta in practica medicalé Dar vocabularul medical rebuie evitat in discuile cu personalul nemedical. Daca l-am folosi in aces eazuri rise ea interlocutoruls8 mo injeleaga cele comunicate si, totodatd, ese $10 dovada de proasta educasi cin artea celui ce- foloseste. In continuare vom explica o serie de terment. je Ananmeci = totaitatea informatitor pe care personaiul medical 0 ‘objine de la bolnav sau de la tnsoptoritacestora gi care se uriizeaza pentru stabilirea diagnosticului ‘y+ Antecedente = fapiele sau evenimentele desBndtate survente inainted Start prezente a botnavadui Antidot = substanta care impiediedefecteletoxice ale unei ate substanje ‘au ale unt medicament % Bacteriemie = prezenja microbilor in singele bolnavutut = Becoar = ghem de fibre vegetale sau par format in rubut digest al wre! persoane = Catecolamine = substan secretate de glanda suprarenala yi existem jn singe: adrenaline, nonadrenalina, dopamina = Cateter = ub metalic, de caucive seu plastic flost pentru abordares tumor organe sau vase de singe 4 Glanoza = coloratie albastruie a piel i mucoaselor = Decotare = separarea a dows fesuturi ~ Delivrare = expulsia sou exracjia placentei + Despuiere = operajie de coletare us unor date, i vederea relizarii wnor Iucrar staitice Dispnee = tulburare afreevenel sa rimulut respiraror~ Enantem = eruptie pe mucoase Eplerica = concluzie medical asupro unui eaz examinat gi ratat Facies = aspect particular al fei, caractristica unei boll _ Fetor ~ miros puternie, specife nit boli Galactoree = secreje excesiva a glade’ mamare Guterd = ald in forma de jghead format din metal invelit cu ton Sau din fesesipsate Hemicrante ~ durere care afecteaza juméitate de cap Hiporrofie = dezvoliareinsijictenta a un fest, a wna membre, a in lorgan sau a intregului organism : Iatrogenie = boald sau suferinga produsd de wn act medical Incubaiie = perioada de timp scursd dela infectare pana la apariiabolit Labial = care se referdla bce Leucodermie = picle depigmemata ‘Mastopatie = boala a glandei mamare ‘Meconiue = scaun format in viaja intrauterind 3 eliminat tn primele ore ‘sai zle dpa nastere Nefropatie = boala a riniehiall Nomd ~ dceraie a peretelu obrazulut Ortopnee = dispnee asociatd cu posiia sezind Palpebral ~ referitor la pleoape Parenteral = referd ta administrarea medicamentelor alee decst pe cae digestivg : Ragada ~ fsurd la nivel grit Ral = zgomot ed&uigat sgomorului resprapel normale Saturnism = intoxicate ex plumb ‘Siicter = formatiane musculard ce inconjoara capaeul unui tub (es0fo8, ‘stomae, uretrd etc) Tractus = cale (digestiva, wriara) Tromb = cheag (sanguin, bila) Uleus = rand Urati = sirur ale acteult uric © Valgus = picioare eurbate in afora & Vert ~ amepeala = Cade - dade’ Deo, ages | ate TRG é 3 Arbicoulie tio Relish 2 Seen faves COREY So eee ae oe Simm me eee ee CURSUL Nr.2 ANAMNEZA Anamueza represintatotalitatea tnformatilor pe care medioul saw ‘personalu! sanitar le objin de la bolnav sau insoftotiacestuia, penta le ili tn scopul stabilirié diagnosteulut. “Anamneza se realizeazi prin discufa eu botnayul gi interogaea acetuia sau insofitorilor sa, ‘In realizarea ei anamneza trebuie 36 respecte nige past, si anume. = Brimul pas in realizarea unci anamneze este abordarea bolniavului ‘Aceasta 3 face prin salut urmat de prezentarea celui care face anomnez0, Prezentarea are o importanta deosebid deoarece, pe langa faptul & este tun gest de bund custingd, ea lamureste bolnavul ex privire la cel care a abordat si bolnavul, 0 data lamurit, devine mult mai cooperant si oferd toate ddatele solcitate. = Aldoilea pas. care i anumitesitwapi poate ft lésat pe un plan seeund, este objinerea dela bolnav a datelor personale; aceasta se realizeazi cu mult tact si blandete. Se solicits bolnavului ‘© Numele si prenumele ~ date necesareintocmirtactelor medicale «# Varsta boinavului— care oferd deja orientiri despre boala de care ar suferi aceasta deoarece sunt boli legate de 0 anumits vérsta (ale eopilirie, ale ladolescenei, ale adult tdnar, ale banal) Date despre domicilu! bolnavuui; aceast® deoarece sunt boil specifce nei zone (2one ford iod tn natura, zone cu bol de rinichi, zone cu incidenp) crescutd a unor bol infectioase) ‘© Date despre profesia bolnavului; aceasta deoarece sunt foarte mute boli profesionale. ~ Al treilea pas al anaimnezei il constcve aflarea motivelor prezentari la medic saw al interndril.Acestea se objn prin inrebar de genul: Ce vi supira? Sow: Ce va determinat sd venti a nol? Sau: Ce a pat? Este bine ca bolnaval si fie lasat sai spud liber suferingele, rotusi tuncorl trebuie ghidat cu intrebarl suplimentare;De exemplu: dacd spane cb venit pentru o durere puternicd in dreptulinimil simu dd alte dealt, se Intervine cu intrebiriajutdtoare de genul ~ dureveairadiasd undeve (se duce undeva)? sau: ¥a fine la respiratie? ‘$i ln felul acesta lamurim de la inceput dact este 0 durere de tnimé saxw su siconsemndi in fig sau tn foaa de abservatie date precise seu comuriedin celorlali din echipa nige informa pretioase; ‘Sau dacd aciza varsatur i! mteroga despre cominutul acestora; dacd aouzd diaee il chestiondim despre recvenfa gi mumaral seaunelor 3 connate lor; daca acuzd dureri abdominal i interagdm asupra locul ecestora, a ppovmanenfei sau a inlermitenes daca acuza diypnee (rasa gre) il interogam ‘supra condifiior in care opare ete.” “La acest capitol ~ motivalinternaril su prezentaril la medie~ not colectam dela bolna’ simpromele boli. Simpromul este senzaja sublectiva a Dotnavulu, este ceea ce -a deranja i -a determinat sd se adreseze medicul Al patrled pas in anamezd Ul reprezina qflarea ioricwlui bolt. $i la acest capitol Bolnaval trebue asa sd expund edt mal liber povestea bot uty totusiistorical rebuie si fie 9 poveste a boli expust dirt de el ce face anamncza si care irebuie' aiba solide cunostinje medicale peniru a putea sti 3d inrebe Oriewm,primele inrebar legate de istrle3¢referd la moment apart boli daca a aparut de or, ale, un, ani. A dowa ntrebare, absolut necesar’, 16 refed la modul eum @ apérat boala yi arume acu, subacu, insidios. Modul de debut ol boli dé indicapi preloase despre ce fel de boal este fo Iipertenshane arterial® debuteaze, de obices, nsicios: un reumatiom articular lect debuted Bruseet,) : “Ale set de inebariirebue x evidenieze dacd Boole a evoluat constant, @ evoluat in erize, cu pericade de lini thre ele ete ‘Datoritt faptulu ed pe parcursulevoluit une! Doli se pot adtuga serine noi, care 38 cortifice exravarea sau treerea dint-o stad in alta al bot, alt set de intrebri se refer lace simptome au apt stn ce perioade Un alt ser de inebar se referd la ce tratamente a facut peniraafectiunea respect sce efecte au avutacestea, Astfel, la sfairsitul interogatorului vom avea S oglind’ complet asupra boli care Ira determinat pe bolnay sini se adreseze De refinut ca, pe tot parcursl objineriistrleulu bol, este obligatoriu 0 evita inirebari care sa sugerezeraspunstl, de genul: Nui aga ed e-a drat shacolo?, Nu-i aga ed medicamentul eutare ja fcut rdu?; acestea pot genera Informeti false care ne pot conduce pe piste fale, Sem mee ee CURSUL Nr. 3 ANAMNEZA (Continuare) = ALcinilea pat th efeeworea wre! anamneze complete este fel privind ‘antecedentele bolnavului. Pri antecedente se infeleg faptele,evenimentele, normale gi anormale, care au avit loc in viata bolnavud’ a familie sale, Inatnea presenti bolnaylul la medic, gl care pot avea importangd pentra stablirea diagnosticuls $i prognosticulul ‘Nu fae parte din antecedenteintimplarile care fn de boala pentru core s- 4a prezentat bolnavul ~ acest foc parte din fstoricul bat “Antecedentele bolnavull se impar in: artecedente personale s antecedente heredo ~ colaterale. I. Antecedentele personae se impart, la rand lor, in ‘ Antecedente fisologie ~ acestea cuprind date care se refera la dezvoltarea normala a boinavulti (lace vartd s-a ndscu, lace vrs a Imers, lace vérsa a survenit prima mensruotic) si care pot da date ‘importante, mai ales pentra cop si adolescemi * Antecedente personale patologice - aceslea cuprind bolile de Care a -sujert Binal de ta nastere gi pan la data prezentri la medic. De exemplu: cineva care a sufert de oreion in copildrie poate prezent‘la vérsta adultd o sterilitate sau un diabet; cine a suferit de reumatism articular acut in copilare poate prezentao boald vaivlard cardiacd: sau pentra perioada adulté cine a suferit 0 operagie de ulcer poate avea gastritd a bontului operator; cine a avut 0 intoxicatie cu plumb poate dezvolta o boala Ineurologicd; cine asufeio intoxicaie cu CO2 poate avea a suferinga a slandei suprerénale; cine a avut pleurecie aceasta putea fi wberculoasd: cine @ aout un sifls poate avea 0 boald cardiaca ete 2. Antecedente heredo— colaerate adica boll avate de cel din fal gt in special pain, bimici, frat, stro. : Este important de cimoscut acesteantecedente deaarece pot orenta sp bala celui ce se prints la medie: Cine are doi paring cu diaber, 100 % cd va ayea gi diabet; sunt fmt intregt eu hipertensane arterial: sunt fm ii intregi Bolnave de ulcer; fonili eu hemofii; fami eu talasemic ec. = Bolnavul rebuie inierogat despre condigle de vagal despre mediut din care vine: un bolnay care vine dir medial rural poate prezenta 0 zoonoz8 ~ boald Iuatd de a animale (de exemplu airaxul); un bolnav eare vine 6, Sechele curanate ~leziuni care rdman la nivelulpleli dupa vindecarea tunel bol eutaae. © Cicairicea este rezultanulvindecéri peli dupa 0 agrestune care a Jnteresat toate straturile i; poate fide diferite forme si mérimi; poate fto clcatrice simpla sau complicatd fle ed adert de planurile de sub piele sou cheloida (acoperitt cu epieliu modificat), vieioasa (reliefand 1 aderemt, deformata. © Atrofa piel - dupa o afectiune care a interesatpielea aceasta la = vindecare rimdne subfire, cioasd, pujn rezistentd mm ee CURSUL Nr. 8 LEZIUNI CUTANATE VASCULARE © Daca pina in prezent am tre in revista leciuni ale tegumentelor, care sunt seme caracteristice peniri o boald sau pentru wn grap de boll, sd trecem ‘acum in revit lestun ale pelt care; prin ele see, reprezintd boli In aceasta caiegorte intr nel lecint cutanaie Vasculare sau asa numitele angioame sau emaiglonni'sau tev vascular “Angioamele sunt leziunicutanate vasculare apérute prin hiperdezvoltarea tor vase de sdnge care formeazi fa nivelul pielit ghemuri sax rejele dense de vase caplare pln de sdnge, ca niste burt, $i care, aneori, se Insojese de proliferarea endoteliulu! vascular (ingrosarea straturilor inteme ale vvaselor) $i care dau asa numiele angiocme tuberoase (tuberozitate = sumflatura) ses se caracterizeazd prin dilator ale lumenullvaselor $i dew aga rumitele angioame cavernoase. “Angioamele sunt, de cele mai multe ori, congenitale (de la naytere). mai rar apar in cursul viet sau chiar la bitrénefe. La inspect se prezintd ca niste plici de culoare rogie intens, bine delimitate, uneori proeminente si deformand regiunea tn care au aparu. Rar Prot fi chlar pulsatile: rareoriaceste angioame se pot canceriza, Cele mai reévente forme sunt: -- Angiamul plan — este 0 maciléroz, rose sau purpuri, prezentd de la hnagtere; freevent este localizaté pe gat sau pe eapzare margini bine delinitate, este de marimi si forme variate; mu dispare spontan. = Angiomul suberos,numit si hemangiom capilar sau nev angiomatos superficial. Este oleziune tegumentard vasculard, igor proeminent®, rogie strdlucitoare, de dimensiuni mici, suprafaja neregulata ia aspect de tmeurd Este 0 leviume aparutd la nastere sau se dezvolta tn primele luni de viata i, de obicei,regreseazt i dispare in proportie de 90 % in primii ani de vaya “ Angiomul cavernos Sau nevul eavernos este o leziune vasculard roeminenta, rose sau purpurie, compusd din dilaafit vaseulare: este 0 ormatiine de dimensini relat mari eu suprafaia neregulata. Este depres 1a apasare $i uneor pulsatl; se locatzeaea, de obice, pe exiremitatea cefalicd sau pe mentbre. Se poate complica eu uleerati si singerari: peste jumatate din cazuri dispar spontan pind lavarsta de 7 ant 0 - Anglomul stelat~ steluja vasculara sou telangiectasia. Ewe 0 leziune vasculard rose, consituitédinir-o arerila centrald eu ramificati subjii ‘asemdindtoare picioarelor de paianjen. Nu este mastenita; pare; de obicel, tx ‘eursul unor bot (eel mai freevent in eiroza hepatica). + Angiolipomul saw linfangiomul = lezlune a vaselor sanguine, dar in special linfaice care apare dupa pubertate are forma wor tumorete su pilele; sunt dureroase, moi, prost delimitate - Eriroza palmard intereseazd eminenta hipotenara sau toatd palma; are culoare royatied gi exe caracteristicd insufcienjei hepatice. Petesille sun mici hemoragi capilae in stranile dermului mu dispar Ja vero presiune. + Echimozele sunt tot hemoragil dar subeutanate intereseaza vasele de ange; sunt de meirimi foarte variate. Tumori ewtanate benigne ‘Sunt formajtun circumscrise, eoriplane alteori relefate, de marimea sinor papuie sau a unor noduli, eompuse din melanacite (celle epiteliale Jormatoare de pigment melanie) sau celle nevice (celule epitlate specifice rnervilor) Dinire nevi plan fac parte «Neu pigmentayi,printre care eflidete (pit) nevi lentigo (it un ‘el de pistrui dar cu tendingd de eretee siuneori de cancerzare) precum $i net albayl Gormafianimit, rotund, Berge localat pe pss bale de obicel nice). * Nev aplate ev apd prin abseni congenial a unorelemente Constitutive ale piel. Din aceasta grapa fac parte vitiligo (ipsa pigmentului din Diele pe miei zone), alopecile (psa pirulul) congeniialecircumserise, localizate sub forma de miciplaci fara par dar cu piele normalt * Nevilhipertofiei sunt nevi reliefap, cu agpect de mick tumorete de diverse forme sau marimi. Din aceasta grupa fac parte nevi verucogi~ verueile = (care pot fimoi sau dure), moluscuml seu polipi (0 tumoretdpiriorma, ‘moat, las, avdnd un peduneul~piciorus~ subir, acoperta eu pele), nevld pilosi (nevi care apar pe wr folieul pos sf au pe suprafaya lor unl sau mai ‘multe fire de par uncort sumoreta lipsete, pe pieleexistind doar un grup de teva fire de pr). *# Nevilglandulari sure nevi sebace. dervoltay pe glandele sebacee ‘A Nu trebuie witat nici faptul ed pe tanga tumorile benigne pe suprafeja ieli por fi alnite yi tunori maligne (canceroase): edd leiudlnim devine capital sa le cunoastem. Ele poartd demumirea de epitelioane si sunt de dowd Selurt bazocelulere $i spinoveelulare 1 De asemenea, se pésere si s8ri precanceroase, prinre cele mai ceunoscute sunt nevi pigmentari Ree CURSUL Nr. 9 MODIFICARI ALE FANERELOR Prin fanere se injeleg anexele plelll sau mai bine zis constituent separaji ‘i piel: Cele mal importante fanere sunt paral si unghiile; $i acestea pot suporta modifieari din difrite cauze, de la forma, marimea si culoarea rormald; sau pot sd epara in locuri neobignulte. Toate acestea consisuie abateri de la normal, abateri ce trebuie eunoscale deoarece sunt de mule ori ‘rasunetul unel bol ‘Modificdri ale unghiltor ‘In nedicina puem inno mulitudine de modificart ale unghitor unele cu semiifegie patologied (de boul), aliele constitusionale (din nastere) Asiel 8 putem itd: ‘b Modificari de euloare numte eromonichit, © Unghi aide munite 4 levconichi unghile pot ft albe tn totalitan, pot ‘avea puncte albe sau dungi albe; pot dn nastere sou dupa iraumatisme cele Sub forma de dung tn intoricafie cu arsene, fluor sau in malare ‘© Unghil galbene ~xantonichie; apare in micoze, in intoxicapl eu cet plerie sau dupa unele medicament, cum ar fi Crisarobiina sau Mepacrin © Unghii vera apar in infect cu Pseudomonas Acruginoza sox candidoce. © Unghi brane - melanonichie;apar dupa lueru cu revelato fotratie ‘sau azotat de argint sou cand sub unghie apare o eumoare. * Unghit eu hemorogi subungheale ~In ba hemorogice. 1 Modificiri de forma ale unghllor ~onicodistrofi: © Unghii absent sau foarte putin dervltae se tntnese tn sindromu! anighie~ pateld sou onicartroza *# Unghiifoare groase ~ numite onicogrifze ~ de obicei posraunat ve # Unghiien sanpuri collonichia— in anemitlipsa de vtamina B *Unghil inset de ceasoric, aga mumitele unghit hpocratice, ii nite ‘n boli pulmonare de lung dura i wnele boll cardiace: end sunt iso fe de ingrogarea sia wltime flange daw aspectul degetelor de beje de tbat r ‘© Unghitfoare subjiri foarte elastice - onicomalacie~ apar in tod neorolagice, reumatism sau lapersoanele cae stau mult imp cu méinik Tn soli alcaine Modificir ale pitoz Se fndinese at modifica’ in exces de acoperire a piel cw par eds ipsa paralui in zone in care el ar trebui si eis ~ Cresterea in exces a pirulul- oartd denumirea de hipertrcoza entra excesul parului se mat folosescsermen de hirsutism sau de virlsm pilor. Prin excesul de par se infelege enerea paul, abundent, $1 zone Dr care él, in mod obignut,lipseste. Hipertricoza poate fi cansitatona/® (st fami cu o piloetae mai. ‘bogatd si intinsd pe corp) sou poate par limp vet ca wrmare a nor boll sau a unor deregliri hormonale, ate e@ pte inidini age mumitel viii, Suprarenalian, in hiperfncti ole glance’ suprarenale; un viiism hipotizar — ix ‘adenoame hipofizare(rimort ale lane hipoftze; wn vir, sumori ‘variene o hipertricosd apart la menopanza sau dupa foame prelungi (in denutrite) ‘De notat e termenul de hirsutism se floseste mai ales pentra eparitia sunul exces de parla femel; cand apar instil Barba et. side obicel se Insoeste de alte burdri (se ingroaya voce, se sterg sani et). ‘Exist yun hirsutism iarrogen, «ica produs de uneletratamente: x onwaceptive spirorolactond, ele hipotensive, cortizon. = Lipsa parului— numitaalopecie Alopecia se poate datora unor factor’ genetil, poate frezutatul Jimbairdnirit sau al unor boli generate sou locale “eBxisth 0 alopecie pasagerd a copillui = in primele luni de vigd ef ierde parul fetal si ereyteunul intermediar. opoi cel definits. © Alopecia bétranului este o alopece dfizd mai mult sau mai putin promnftd ‘© Alopecia seboreicd numitd si clvitig (hella) de dijertetipuri st intndert calvipia intalatd este ireversbid. 1 Alopecia toricd este, de obices, emporara yi apare dupa o boald grave {ou febra de lunga durara) sou tn boll endocrine (mixedem). in sarcina si cel ‘mai fecvent dupa medicament citorosce (iosticele folosite in tratamentel cancerub). '» Alopecia areaid este o forma de alopecie aparutd pe o zona lita ‘ufin intnsd, de obicei pe piclea eapulul sau a barbil, unde apar zone ‘ircumscrise de piel fr par, care dup un timp se reacoperd cu pdr, spontan sau dupa tratartent. * lopecia cicatricialé- dupa traumatisme, arsur, infect profimde ale piel; este defiitva 2» CURSUL Nr 10 TULBURARILE SOMNULUT Pentru o actvitate cerebral normal omul are nevole de alternania Inirestarea de veghe(starea de treaz)s! som, somnul find perioada de refacere a potenjialulut sistemilal nerves’ dar sia conditftfizie. ‘Durata perioadei de som, 1a un interval de 24 ore, este variabila de la individ la individ, in functie de varsra(eopilul mic doarme peste 20 ore pe 2) de starea de sindtate sau boala, de acibtatea depusa; un adult séidtos, cu 0 ‘actvitate moderatd, are nevoie de 7~ 8 are de somm tn 24 ore. Sunt persoane, de obicei mai in varsta,edrora le exe sufcient un somn de 4 ~ 5 ore in 24 ore In practiea medicali se inidlnesefreevert situa in care, din cuca anor start patologice (de boald}m, durata sau calitatea somului 38 fle ulburat ‘In general se inidinese dou aspecte ale acesteitulburri A. INSOMNIA, care inseamna incapacitatea omului de a dormi sau de a ‘menzine sonmull o perioada suficientd pentru rejacerea porenfalulsi fi; insomnia se poate manifesta pasager sau cranic si este le mai multe felur: 1. lnsomnia intial este dificultatea de a adormi; se intélneste in stdri ‘emofionale, depresti, star fobic, la inireruperea tratamentului cu sedative, dereglarea ritmului circadian. Bolnaval se euled ew intenfia de a dormi, dar raméne, impotriva voinjel Iu, treaz zee de minute saw ore 2. Drezirea matinald — bolnavul adoarme obisnuit dar se trezesé foarte devreme; aceasta forma se intleste la bir sign boll psihice; peste 2! deesie persoane acu’ lipsa sommul 3. [nsonnia familiald ftald, Boalt de cauza incé neprecizatd; bolnavi ax ‘ulburdri de somn, care progreseazd pand la insomnie totalé; boala are onigine gencticd siete martala. 4 Inversirlale sommulu, datorate fusului orar, al program in ture, orelor neregulate de somn. 5. Insomnia de rebound — la inreruperea somniferelor. B. HIPERSOMNIA, este cresterea exageratd (peste 25 %) a numa orelor de somn, a 1. Ea poate apare tanzitoria, in cues unor boli acute (dela rip la ncefalia) sau a unor boll eronce grave (nsificentshepatied, hipatrordie, hiperglicemie, insufletenta renal ete) "2. Sindromul Pickwick, dni a ect; este inset de perioadelungi de capnee; acesti pacientiadorm oriunde: la geding, la terra, i ren, in autobu ‘5 Marcolensia ese o hipersomnie tnsof de relasare mnsculard,ctea ce duce ta catalepsie. Originea nu este euioscuta G. PARASOMNIA este un somm cu caractore anormale L Somnambulizmal este un son inttit de 0 aesvitate motor; Intlneste, de obice, la copii; somnambilul dormind, parasegtepatul i pleaca Pari a fi constient ce face. 2. Sindromulpicioarelornelinistite -caracterstc persoanelor peste 50 de ant. 4. ecu nacuns— cet care 2 bat 0, gsteleaa: se hytnese fo copii, dar la adult cu aleooism 4. Cosmarwile, datoriia, de obicel, oboselti la copli sau aleoolulut sau consumulu de alimente gree a adul Discuidnd despre somn 9 tulburdrile sale se pune ficuo preczer, gi Sommal indus de medicamentele anestezice, administrate in vederea fect unel interven chirargicale, practic nu est son flologe, are alle somnulu fetologic:acesta ese 0 plerdere temporard a congtinget Insta de relaxare mseulard cn abolirea sensbilgi. n mee ee CURSUL Nr. 11 PIERDERI DE CONSTIENTA TRANZITORII ‘In afara starit de somn sia stil de veghe (de trezire), de constingd omul se miai poate afta intr-o ipostazd $1 anume pierderea constingei Pierderea congitie, la rand e, poate fi: = De seurtd duratd'— numita tranzitorie De Tunga duratd ~ numita coma. Plerderile de constientd tranciorit $i pierderile de constlenya pot fi de mat multe feluri si generate de mai ‘multe cauze, Sa le trecem in revise: = LIPOTIMIA sau lei! -plerderea constienje de seurtt dura insite de pierderea controului de mentinere a ortostaismului (stalin picioare); olnavul sinteo slabieme marcata, are ameeli (eri), prvireat 1 intunecd, dpa eare cade fra s8 mai jl constient. Semele care preced ceaderea(slabiciune, amejeaia) il permit sd caute un loc unde a cada si afl nite accidentarea. Perdereaconstengel dureazd I~ 2 minute, bolnavu ete palid cw transpirap rect. pus sla; Ia reventre tegumentele se recoioreaza, ‘ranspiraja dspare. Lipotimia se daroreazdseadert oxigenart elerulul fle lipse tt din aimosferd sau 0 unel cireulalldefiitare la un fnoment dat = SINCOPA este 0 tntrerupere a eirculatet sf respirapiel, nsoite de ppierderea constienfel, prabuslre tenslunil gi scdderea, pnd la abienga, a ‘pulsul. $1 acest ca ve plerde, ca sla lipotimie, tonusul postural, adicd me sé mai poate mentine ortosiatismul. In functle de faciort care au produs-o sincopa poate fi +» Sincopa vaso Nugald, asemandtoare lipotimiel, dar fra seme care 88 0 anunje; apare la ealdura excesiva, sat prelungit in picloare ‘© Sincopa posturald apare la cei cu TA micd sau la cei care folosese ‘medicamente de sedzut tensianea sau diuretic, la anemici, n aleoolism: sincopa apare la trecerea din clinostatism (poztie itis pe pat fa pocifa de ‘ortostatism (in picioare) ' Sincopa cardiaca - apare cand capacitaea inimil dea pompa sénge seade foarte mult, i anume in Crizele Adams ~ Siokes (oprirea batailor cardiace pentru o perioada), blocurile aria ventricular, tahicardit mari ete. «© Sincopa de efort— 1a un efort, datortd nor afeejiunl cardiace apore sincopa. Se intdlnete in stenoza aortic, teralogie Fallovet. sm * Sincopa caratidiand ~ datoritd unel sensibiay deosebitedsimusului carotidian, tx anumite situa, cand acesta este stimulat,apare o sincops. ‘Acedsta se intdmpla la lovirea sinusulu carotidian sax la apdsarea unui Auer prea srns sau la simpla intoorcere brascd a capulul seu la mancira Valsalva (expir eu glotainchisd) © Sincopa de tse ~ sincopa aparuta dupd accese prelungite de rise. + Sincopa din hemoragi: de exemplu: hemoragie digestivd superioard Sincopa apare datoria sediderit volemiei (eantiait de sange circulant). ‘© Sincopa din aféetiunile cerebrale vasculare ~ se insoeste de tulburdri neurologice: amaurozd (pierderea veder),pareze. fn neurologle se numeste ‘ata ictal tranzior. ' Sincopa din epilepsie~insopté de comvulstfgi mused limba, «© Sincopa istericului - este 0 pseudasincopa. Pierderi de constien(a prelungita ‘Stuporul si coma A, STUPORUL este 0 siare de areactivitate si adinamice, din care boinavul poate fi tect numai pentru seurt timp prin stimulare viguroasc repetar. ‘Smporul este ori o coma superficial, pracie prima fazd a unei come, sau este o stare de sine tdidioare, indinita tn unele Bolt psihice - epilepste, ister. $i stuporul si coma, cind se instaleazé, sunt precedate de 0 faza Intermediara, numita stare de obnubilare, tn care bolnavul este somnolent, rdspunde greu la intrebari, eu paued intre cwvineeeste dezorieniat in timp $1 Th ‘pati, judecd cu mare greutate (au mai poate face operayii matematice simple) B. COMA (in greceste Koma = somn adine) ~ este o stare patologica de Iinhibipe profundss a activa nervoase superioare, eu plerderea compel a ‘constienfei, a mobiltat (a mijedrilor) voluntare sia sensibilitdi cu pastrarea ‘functilor vegetative fundamentale(cireulaia $i respiratia). Din coma bolnavad ‘nu poate ftrezit; este areactiy mu raspunde la stimuli sau rBspunsul ese un reflex primitiy de apdrare: in comele projinde lipsese acestea. Caucele cele mai recvente de coma sunt: Pn + Intosicaia acuta éleoelica: se reeunoaste dupa hatena (miros es pttrunzitor)alcoolies, Bolnasulrdspunde latins durerog,pupifele sunt tilaate, dar raspund la lonind «#'Comele crebrale aparute prin traumatism cranian, prin accident vascular cerebral fie hemoragic, fe ichemie = obsiruarea unui vas), prin tumor’ cerebrale. Se intaleazd treprat sau bruse,insoia de paralizi, puple s Inegale,reflexeinegole * Coma diabetied ~prin hiperglicemle (orestérea zaharulu! in singe) umitd si acidozd sau acidocetoz8 diabetia: este 0 coma cu debut progrests, cu a |. plele wseara, temperaturd scdzutd, bolnavul'degajeaza un miros de mere Pred, chi into ifinda nobe. apare dupa un episod convulsiy, limba este mugeatd, boinc «pled trina sleedele:resplroia, psi i tenshinea cunt normale. 8G (sedderea zahrul n stage sub 0,43 %): incepe ci staré de rau general, agli, ranspirat, paloare, greert, varsacurt. ‘Dupa instalarea comeiapar convuls, pelea contd v8 fe teansprat

    Das könnte Ihnen auch gefallen