Legea nr.89/28.04.

1998

- Legea apiculturii -

LEGE nr.89 din 28 aprilie 1998

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - În România creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său
economic, ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.
Art. 2. - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
sprijină activitatea apicolă, în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al
valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole.

CAPITOLUL II

Conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului melifer

Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei contribuie, prin măsuri adecvate, la îmbunătăţirea bazei
melifere în cadrul fondului funciar.
(2) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului asigură, prin măsuri adecvate, prevăzute la
amenajamentele silvice, protejarea resurselor melifere din cadrul fondului forestier naţional.
Art. 4. - Autorităţile administraţiei publice locale, pe terenurile pe care le au în administrare, în scopul
îmbunătăţirii resurselor melifere vor folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a
râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, arbori, arbuşti şi alte plante ornamentale care prezintă şi
interes pentru apicultură.
Art. 5. - Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să anunţe autorităţile
administraţiei publice locale, în a căror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul familiilor de albine,
precum şi adresa deţinătorului de stupi.
Art. 6. - (1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de
contracte încheiate între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.
(2) Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc prin negociere între părţi.
Art. 7. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi regiile autonome, cu profil agricol sau silvic, vor
asigura apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiei eliberate de către
Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral.
(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de domiciliu al apicultorului sau în alte judeţe.
(3) Instalarea stupinelor pe vetre permanente şi de valorificare a culesurilor se va face astfel încât să se asigure
protecţia populaţiei şi a animalelor.
Art. 8. - (1) Suprafeţele de teren atribuite pentru vatră de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, în
locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine.
(2) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin
contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.

Art. 9. - În scopul conservării fondului genetic apicol şi melifer şi al producerii materialului biologic şi semincer,
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pot înfiinţa rezervaţii
naturale în zone bioapicole caracteristice.
Art. 10. - (1) Reţeaua sanitar-veterinară de stat asigură asistenţă de specialitate în conformitate cu programul
naţional sanitar-veterinar privind apărarea sănătăţii animalelor.
(2) Diagnosticarea, tratamentul şi eliberarea medicamentelor folosite în combaterea varroozei albinelor se fac
prin reţeaua sanitar-veterinară, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei.
Art. 11. - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi
autorităţile administraţiei publice locale asigură măsurile necesare pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine,
datorate acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile agricole, vitipomicole, din fondul
forestier etc., potrivit reglementărilor legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Cercetarea ştiinţifică şi pregătirea personalului tehnic pentru apicultură

Art. 12. - (1) Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei, precum şi alte instituţii publice, împreună cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, vor
asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea continuă a rasei autohtone de albine şi a speciilor
de plante nectaro-polenifere.
(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) exercită măsurile necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, în
vederea obţinerii de produse chimice selective în combaterea bolilor şi a dăunătorilor din apicultură şi
silvicultură, care să asigure protejarea albinelor.
(3) Societăţile comerciale "Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură" - S.A. şi "Complexul Apicol" -
S.A., precum şi alte unităţi de profil asigură elaborarea tehnologiilor necesare pentru păstrarea, condiţionarea,
prelucrarea şi diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern şi al exportului, în vederea
încadrării acestora în parametrii de calitate prevăzuţi de normele comunitare.
Art. 13. - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Asociaţia Crescătorilor de
Albine din România vor lua măsuri pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din apicultură, precum şi
pentru intensificarea activităţii de mediatizare din acest domeniu.

CAPITOLUL IV

Stimularea producătorilor apicoli

Art. 14. - Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, prin Societatea Comercială "Complexul Apicol"- S.A.,
precum şi alte societăţi comerciale de profil autorizate asigură aprovizionarea crescătorilor de albine cu
material biologic, stupi, subansambluri, unelte şi utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri
artificiali, precum şi achiziţionarea de la producători a produselor apicole oferite.
Art. 15. - Mierea de albine destinată comerţului intern şi exportului este scutită de taxa pe valoarea adăugată.
Art. 16. - Producătorii apicoli beneficiază, totodată, şi de următoarele facilităţi:
a) acordarea de credite cu dobândă subvenţionată de la bugetul de stat pentru procurarea de stupi şi familii de
albine, unelte şi utilaje apicole, precum şi pentru retehnologizarea capacităţilor de producţie existente;
b) scutirea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport specializate în transportul stupilor;
c) asigurarea, pentru familiile de albine înscrise în registrul agricol, de biostimulatori furajeri şi medicamentoşi
la nivelul a 5 kg zahăr/familie de albine, pe baza unor recepturi autorizate, subvenţionate în proporţie de 50%
de la bugetul de stat;
d) în fondul forestier, amplasarea gratuită a stupilor în pastoral pentru valorificarea surselor nectaropolenifere.
Art. 17. - Veniturile realizate din practicarea apiculturii sunt scutite de impozit.
CAPITOLUL V

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România

Art. 18. - (1) Asociaţia Crescătorilor de Albine este organizaţia profesională şi autonomă a apicultorilor din
România, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, care îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor
legale în vigoare şi statutului său.
(2) Asociaţia reprezintă apicultorii şi interesele acestora la toate nivelurile.
Art. 19. - (1) Patrimoniul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, alcătuit din bunuri mobile şi imobile,
constituie proprietate privată şi este ocrotit de lege.
(2) Bunurile imobile ale asociaţiei sunt indivizibile şi nu pot fi împărţite între membrii organizaţiei sau între
organizaţiile asociate.
(3) Construcţiile realizate pe terenurile prevăzute la alin. (1) pot face obiectul ipotecării şi executării silite,
urmând ca regimul juridic al terenului să fie reglementat prin contract civil între proprietarul terenului şi noul
proprietar al clădirii.
Art. 20. - În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Regulamentul
privind organizarea stupăritului pastoral în România va fi reactualizat. Totodată, vor fi elaborate norme
metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor.
Art. 21. - Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor
de Apicultură - APIMONDIA funcţionează în conformitate cu prevederile Decretului nr. 370/1970, publicat în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 97 din 3 august 1970, şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 22. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia atrage
răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii.
Art. 23. - În cazul sancţiunilor contravenţionale se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor.
Art. 24. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
 Legea nr. 131 din 30 iunie 2010

- pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 89/1998 -

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I

Legea apiculturii nr. 89/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 20
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, vor fi elaborate norme
metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."

2. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21 1 , cu următorul cuprins:

"Art. 21 1
Regulamentul privind organizarea stupăritului în România este prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta lege."
3. După articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stupăritului în România" cu următorul
cuprins:
"- ANEXĂ: REGULAMENT privind organizarea stupăritului în România

Art. 1

În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) apicultura - ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi
exploatare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul
folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, păstura, lăptişorul de matcă, apilarnilul, ceara, propolisul,
veninul de albine;
c) apicultor - persoană care practică apicultura şi care poate deţine, creşte sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi
exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori şi care este adăpostită
într-un stup/container standardizat;
f) stupină - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasaţi
stupii şi toate instalaţiile anexe;

g) vatra de stupină - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;

h) stupină staţionară/permanentă - stupina amplasată de obicei în locul unde albinele iernează;
i) stupină temporară - stupina transportată şi amplasată temporar lângă sursele melifere pentru perioada de
cules şi mutată ulterior în alt loc;
j) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în
scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;
l) plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stupăritulpastoral/transhumanta - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una
sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an;
n) stupăritul staţionar/permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care stupina se
menţine pe vatra de stupină staţionară/permanentă;
o) rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea
"în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor
pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
p) familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant,
prin descendenţă, însuşirile respective;
q) stupină de elită - stupină cu familii de albine de elită, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică
şi care a fost atestată oficial conform legislaţiei în vigoare;
r) stupină de reproducţie - stupină producătoare de mătci selecţionate împerecheate în care se multiplică
materialul genetic de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
s) matcă - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă
să se împerecheze şi să depună ouă fecundate.

Art. 2

(1) Stupăritul staţionar se referă la practicarea apiculturii pe vatra fixă, constând în amplasarea stupilor pe
toată perioada sezonului activ, cât şi pe perioada de iernare pe aceeaşi vatră.
(2) Vatra permanentă poate fi amplasată pe un teren proprietate privată sau pe un teren aflat în concesiune,
închiriere, comodat, scoatere temporară din folosinţă ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele staţionare vor fi înregistrate şi evidenţiate în baza de date oficială la primării, comisia locală de
bază meliferă, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele staţionare autorizate pentru creşterea mătcilor nu vor fi amplasate în masive melifere de
importanţă naţională.
(5) Suprafaţa de teren pentru vatra de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, dar nu va fi mai mică
de 5 m 2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m 2 pentru fiecare pavilion apicol.

Art. 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologică în activitatea de producţie apicolă, prin care apicultorul deplasează
familiile de albine în cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un
fond forestier.
(2) Vatra de stupină în pastoral se atribuie în baza autorizaţiei prevăzute la anexa nr. 1a), pe care o eliberează
comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, la solicitarea scrisă a apicultorului, în care va preciza:
masivul melifer şi punctele de reper cât mai exacte, numărul de familii de albine, data de plecare, perioada de
deplasare, precum şi date personale de identificare şi comunicare.
(3) Stupinele deplasate în pastoral vor putea fi identificate după un panou pe care vor fi trecute următoarele
date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră, numărul de înregistrare la direcţia
sanitar-veterinară şi cel al autorizaţiei.
(4) Pentru sprijinirea şi monitorizarea activităţii de stupărit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale;
b) comisii judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Comisiei centrale de bază meliferă şi
stupărit pastoral.

Art. 4

(1) Atribuţiile şi componenţa comisiilor de bază meliferă şi stupărit pastoral sunt următoarele:
1. Atribuţiile Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:
a) coordonează şi controlează activitatea comisiilor judeţene şi rezolvă problemele care depăşesc
competenţele comisiei judeţene;
b) centralizează resursele melifere raportate de comisiile judeţene;
c) efectuează balanţa meliferă la nivel naţional;
d) analizează necesarul şi excedentul fondului melifer de interes naţional;
e) repartizează excedentul fondului melifer comisiilor judeţene cu bază meliferă deficitară.

2. Componenţa Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:

a) preşedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
d) membru - reprezentantul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) membru - reprezentantul direcţiei cu atribuţii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor;

h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

3. Atribuţiile Comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:

a) centralizează cererile apicultorilor solicitanţi de repartiţie pentru bază meliferă;

b) inventariază şi întocmeşte harta resurselor melifere la nivelul judeţului;
c) comunică rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitărilor
şi inventarului bazei melifere;
d) eliberează autorizaţiile de stupărit pastoral;
e) analizează şi soluţionează litigiile apărute în derularea acţiunii de stupărit pastoral la nivelul judeţului.

4. Componenţa comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:

a) preşedinte - reprezentantul direcţiei judeţene agricole şi pentru dezvoltare rurală;

b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
d) membru - reprezentantul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) membru - reprezentantul direcţiei judeţene pentru protecţia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judeţean de poliţie;
g) membru - reprezentantul consiliului judeţean;
h) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare.

(2) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral coordonează întreaga activitate de stupărit la nivel
naţional, prin comisiile judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral.

Art. 5

(1) În scopul protejării vieţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor, precum şi al protejării mediului şi proprietăţii,
amplasarea stupilor cu albine pe terenurile deţinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanţă de cel
puţin 5 m faţă de drumurile publice sau hotarele proprietăţii învecinate ori hotarele proprietăţii publice sau
private aflate în intravilan ori în extravilan.

(2) În situaţia în care distanţele prevăzute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despărţiţi de
vecinătăţi printr-un gard, zid, plasă sau orice alt material prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o
înălţime minimă de 2 m de la nivelul solului, care să se continue pe aceeaşi linie încă 2 m lateral de
extremităţile stupului.

(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerinţelor prevăzute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului pe diverse proprietăţi,
vii, livezi ori pentru prezenţa roiurilor, ca urmare a instinctului de înmulţire.

Art. 6

Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar,
după cum urmează:
- salcâm - 15-30 de familii de albine/hectar;
- tei - 10-15 familii de albine/hectar;
- floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar;
- pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar;
- rapiţă - muştar - 2-3 familii de albine/hectar;
- leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar;
- plante medicinale - 3-4 familii de albine/hectar; şi aromatice
- zmeuriş şi zburătoare - 3-5 familii de albine/hectar.

Art. 7

(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartiţiei de bază meliferă la nivelul judeţului, a
inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum şi repartizarea excedentului de
fond melifer sunt prevăzute în anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanţi de bază meliferă vor primi repartiţia de la comisia judeţeană de bază meliferă şi
stupărit pastoral, prin eliberarea autorizaţiei de stupărit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral răspund atât de completarea corectă a
autorizaţiilor de stupărit pastoral, cât şi de obţinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizaţii, care vor fi
însoţite de carnetul de stupină.
(5) Vetrele de stupină se atribuie în pastoral pe perioadă determinată şi pe terenuri necultivate.

Art. 8

Pe întreaga perioadă de deplasare şi amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea

normelor privind distanţa dintre stupine, încărcătura la hectar, respectarea direcţiei de zbor a stupinelor
amplasate anterior, având totodată obligaţia de a informa, în scris, consiliul local pe raza căruia este situată
vatra de stupină, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de şedere,
numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele personale de identificare unde poate fi
anunţat în cazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanţe chimice, pentru prevenirea intoxicaţiilor la
albine, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 9

Încălcarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 10

Anexele nr. 1 a ) şi 1 b ) fac parte integrantă din prezentul regulament.

- ANEXA Nr. 1 a : AUTORIZAŢIA DE STUPĂRIT PASTORAL ŞI OBLIGAŢIILE POSESORILOR ACESTEIA *)
(- Anexa la regulament)
2) _ (verso)

Obligaţiile posesorilor de autorizaţie * )

1. Prezenta autorizaţie, împreună cu certificatul sanitar-veterinar, se păstrează la vatra stupinei, asupra
apicultorului sau paznicului, pentru a fi prezentată organelor de control.
2. Instalarea stupinei se va face numai pe vatra indicată în prezenta autorizaţie.
3. Numărul stupilor instalaţi va corespunde cu cel înscris în autorizaţie. La masivele melifere din păduri,
distanţa dintre două vetre va fi de cel puţin 100 m, iar la culturile agricole distanţa va fi de cel puţin 300 m.
4. Amplasarea unei stupine pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine (între aceste stupine şi
sursa de cules) este interzisă.
5. Apicultorii vor informa în scris primăria asupra instalării stupinei, imediat după instalarea stupinei pe vatră,
precizând numărul familiilor de albine, locul exact al vetrei, perioada de folosire a acesteia şi adresa la care pot
fi anunţaţi pentru a lua măsurile de prevenire a intoxicaţiilor la albine în cazul unor tratamente.
6. Instalarea şi folosirea vetrelor se vor face cu respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute de
legislaţia în vigoare.
7. Apicultorii amplasaţi cu stupinele în patrimoniul silvic vor respecta întocmai prevederile Codului silvic.
8. În caz de nerespectare a regulamentului de stupărit pastoral şi a Codului silvic, contravenienţii vor fi
sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
_______
* ) Se tipăresc pe versoul autorizaţiei.
Art.II

Legea apiculturii nr. 89/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în
Monitorul, Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă, numerotare.

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2)
din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 464 din data de 7 iulie 2010

 Legea 266 / 2009

- pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998

Publicat in Monitorul Oficial 482 din 13 iulie 2009 (M. Of. 482/2009)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. - Articolul 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. Alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile detinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanta de cel
putin 5 m fata de caile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietatilor din domeniul public sau domeniul
privat, intravilan sau extravilan."

2. Dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
"(4) Daca distanta fata de obiectivele prevazute la alin. (3) este mai mica de 5 m, stupii de albine trebuie sa fie
despartiti de acestea printr-un gard, zid, plasa ori alt obstacol prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor,
cu o inaltime minima de 2 m, masurata de la nivelul solului, si care sa continue pe aceeasi linie inca 2 m dincolo
de stupii amplasati la extremitatile stupinei.
(5) Numarul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligatiilor prevazute la alin. (3) si (4), nu este
limitat."

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2)
din Constitutia Romaniei, republicata.

Bucuresti, 7 iulie 2009.

 Hotararea 556/2008

- privind aprobarea Programului national apicol pentru perioada 2008-2010, precum si a normelor de
aplicare a acestuia –

Publicat in Monitorul Oficial 416 din 3 iunie 2008 (M. Of. 416/2008)

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, in conformitate cu prevederile art. 105-110 din
sectiunea VI "Dispozitii speciale privind sectorul apicol" a Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr.
1.234/2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la
anumite produse agricole, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 299 din 16 noiembrie 2007,
precum si cu ale Deciziei Comisiei Europene din 17 august 2007 privind aprobarea Programului de
imbunatatire a productiei si a comercializarii produselor apicole, elaborat de Romania in temeiul
Regulamentului Consiliului nr. 797/2004,

avand in vedere prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor
nerambursabile destinate finantarii politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeana, precum si
a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat, aprobata cu modificari prin Legea nr.
492/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Se aproba Programul national apicol pentru perioada 2008-2010, prevazut in anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aproba Normele de aplicare a Programului national apicol pentru perioada 2008-2010, prevazute in
anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

ANEXA 1:

Publicat in Monitorul Oficial 416 din 3 iunie 2008 (M. Of. 416/2008)

Scopul programului:
Romania, conform art. 105 alin. (1) din Regulamentul Consiliului nr. 1.234/2007, trebuie sa stabileasca pentru
o perioada de 3 ani un Program national apicol care sa vizeze imbunatatirea conditiilor de producere si
comercializare a produselor apicole, denumit in continuare Program.

Scopul de baza al Programului este sprijinirea activitatilor care favorizeaza obtinerea in toate stupinele a
produselor de cea mai inalta calitate, precum si profilaxia si combaterea varoozei.

Actiunile care pot fi incluse in Program sunt urmatoarele:

a) asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori;
b) lupta contra varoozei;
c) rationalizarea transhumantei;
d) masurile de asistenta pentru laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;
e) masurile de asistenta pentru repopularea septelului apicol comunitar;
f) colaborarea cu organismele specializate in realizarea de programe de cercetare aplicata in domeniul
apiculturii si al produselor apicole.
Programul a fost elaborat impreuna cu reprezentantii organizatiilor profesionale apicole, legal constituite, si
cuprinde reglementarea masurilor de ajutor financiar pentru actiunile privind lupta contra varoozei si
repopularea septelului apicol, care vor fi finantate din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si din
bugetul national, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/2006.
Celelalte actiuni prevazute in Regulamentul Consiliului nr. 797/2004 privind actiunile de imbunatatire a
conditiilor de productie si comercializare a produselor apicole sunt excluse din Program, deoarece acestea
raman a fi finantate prin Programul national pentru dezvoltare rurala, conform Regulamentului Consiliului nr.
1.698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

Prin Decizia Comisiei din 17 august 2007 s-au aprobat Programul national apicol pentru perioada 2008-2010 in
temeiul Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului, precum si contributia financiara a Comisiei Europene
la acesta.
Regulamentul (CE) nr. 797/2004 al Consiliului a fost inlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007, in care au
fost preluate prevederile din Regulamentul (CE) nr. 797/2004.
Beneficiarii Programului sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizati in
asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori, constituite conform
legislatiei in vigoare.
Comisia Europeana participa la finantarea masurilor din Program cu pana la 50% din cheltuielile efectuate de
Romania pentru fiecare actiune accesata, excluzand TVA.
Exercitiile financiare ale Programului se stabilesc de la data de 16 octombrie a fiecarui an pana la data de 15
octombrie a anului urmator, iar actiunile cuprinse in acesta se aplica anual de catre beneficiari, de la data de
16 octombrie a anului in curs pana la data de 31 august a anului urmator. Platile aferente se fac in timpul
exercitiului financiar.

Actiunile aprobate in Program care vor primi ajutor financiar sunt:

1. Lupta contra varoozei

1.1. Metode clasice de combatere a varoozei

a) Conditii de eligibilitate:
-apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
-sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei
in vigoare;
-sa detina si sa completeze un document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala
Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare, din care sa rezulte ca
familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
-medicamentele achizitionate sa fie inscrise in lista medicamentelor de uz veterinar, omologate de Institutul
pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
-tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual, conform tehnologiei apicole, si urmarit de
reprezentantii formei asociative legal constituite.
b) Cheltuieli eligibile:
-pretul fara TVA al produselor de combatere a varoozei necesare tratamentului pentru intregul efectiv de
familii de albine detinut de beneficiar.
1.2. Metode ecologice de combatere a varoozei
a) Conditii de eligibilitate:
-apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica - fisa de inregistrare aprobata de directia pentru
agricultura si dezvoltare rurala judeteana si avizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si sa aiba un
contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
-sa fie inregistrat la directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana privind productia ecologica sau
este in perioada de conversie;
-familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
-sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei
in vigoare;
-sa detina si sa completeze un document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala
Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;
-medicamentele achizitionate sa fie inscrise in lista medicamentelor biologice de uz veterinar omologate de
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
-tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual, conform tehnologiei apicole, urmarit de
reprezentantii formei asociative legal constituite.
b) Cheltuieli eligibile:
-pretul fara TVA al produselor biologice pentru combaterea varoozei necesare tratamentului pentru intregul
efectiv de familii de albine detinut de beneficiar.

2. Refacerea septelului apicol prin achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine
a) Conditii de eligibilitate:
-apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
-sa detina minimum 50 de familii de albine in cazul achizitionarii matcilor;
-sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei
in vigoare;
-sa detina si sa completeze un document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala
Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;
-apicultorul se angajeaza, in scris, sa nu instraineze matcile, familiile de albine, roiurile la pachet si roiurile pe
faguri achizitionate timp de un an de la data platii ajutorului financiar de catre Agentia de Plati si Interventie
pentru Agricultura;
-achizitionarea de roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine se face numai de la unitatile autorizate sanitar-
veterinar, conform legislatiei in vigoare;
-matcile provenite din ferme de multiplicare sunt achizitionate de la unitati acreditate de catre Agentia
Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, conform criteriilor de acreditare a stupinei de
multiplicare, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
b) Cheltuieli eligibile:
-pretul fara TVA pentru achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine.

ANEXA 2
Norma din 2008
- de aplicare a Programului national apicol pentru perioada 2008-2010 -
Publicat in Monitorul Oficial 416 din 3 iunie 2008 (M. Of. 416/2008)

Art. 1.
(1) Beneficiarii Programului, asa cum sunt definiti in anexa nr. 1, solicita anual ajutorul financiar prin
intermediul formei asociative din care fac parte, legal constituita conform legislatiei in vigoare, si depun la
sediul acesteia urmatoarele documente justificative:
a) cerere pe baza careia solicita ajutorul financiar cuvenit si in care se mentioneaza acordul acestora de
derulare a ajutorului prin intermediul formei asociative;
b) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca acestia nu au mai solicitat ajutor financiar prin
intermediul altei forme asociative;
c) copie de pe actul de identificare - B.I./C.I., in cazul persoanelor fizice;
d) copie de pe certificatul unic de inregistrare, in cazul persoanelor juridice;
e) copie de pe adeverinta care sa ateste proprietatea si numarul familiilor de albine inscrise in Registrul agricol,
eliberata de consiliul local;
f) copie de pe atestat sau certificat ori diploma care sa confirme pregatirea apicultorului in domeniul apicol;
g) copie de pe documentul de inregistrare/autorizare sanitara veterinara, eliberat de directia sanitar-
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pe raza careia isi
desfasoara permanent activitatea exploatatia/unitatea.
(2) Beneficiarii Programului, crescatori de familii de albine ecologice, solicita anual ajutorul financiar prin
intermediul formei asociative din care fac parte, legal constituita conform legislatiei in vigoare, si depun la
sediul acesteia documentele prevazute la alin. (1), la care se anexeaza:
a) copie de pe fisa de inregistrare a producatorului in agricultura ecologica, aprobata de Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale;
b) copie de pe contractul producatorului ecologic incheiat cu un organism de inspectie si certificare, aprobat
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
c) copie de pe certificatul de confirmare/conformitate elaborat de organismul de inspectie si certificare,
pentru familiile in conversie sau certificate;
d) copie de pe certificatul de atestare ecologica a familiilor de albine sau certificatul MASTER insotit de anexa,
pentru solicitantii care fac parte dintr-o schema de certificare "in grup", dupa caz, eliberat de organismul de
inspectie si certificare acreditat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu care producatorul a incheiat
contract.
Art. 2.
(1) Forma asociativa legal constituita are obligatia de a pastra la sediul acesteia urmatoarele:
a) documentele prevazute la art. 1;
b) procesul-verbal din care sa reiasa ca membrii formei asociative au primit de la aceasta medicamentele in
vederea combaterii varoozei, matcile, roiurile la pachet, roiurile pe faguri sau familiile de albine solicitate;
c) calendarul tratamentelor intocmit si urmarit de reprezentantii formei asociative;
d) registrul membrilor care au solicitat ajutor financiar.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) se arhiveaza conform legislatiei in vigoare si sunt puse la dispozitia
reprezentantilor compartimentului de inspectie din cadrul centrelor judetene ale Agentiei de Plati si
Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si organelor de control
abilitate.
Art. 3.
Forma asociativa legal constituita, pe baza cererilor si a documentelor depuse de membrii sai, depune la
centrul judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti, pe
raza caruia isi are sediul inregistrat in actele de constituire, urmatoarele documente:
a) cererea de solicitare a ajutorului financiar pentru fiecare actiune in parte;
b) centralizatorul membrilor asociatiei care solicita ajutor financiar pentru fiecare actiune in parte;
c) copii de pe actele de constituire ale formei asociative legal constituite;
d) documentul de identitate bancara al formei asociative legal constituite;
e) copie de pe factura fiscala de achizitie a produselor de combatere a varoozei;
f) copie de pe factura fiscala de achizitie a matcilor, roiurilor la pachet, roiurilor pe faguri sau familiilor de
albine;
g) copie de pe documentele fiscale de efectuare a platii produselor de combatere a varoozei;
h) copie de pe documentele fiscale de efectuare a platii matcilor, roiurilor la pachet, roiurilor pe faguri sau
familiilor de albine;
i) copie de pe certificatul de origine care atesta provenienta matcilor din ferme de elita acreditate de catre
Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie si autorizate sanitar-veterinar;
j) copie de pe declaratia de conformitate care atesta provenienta matcilor din ferme de multiplicare acreditate
de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie si autorizate sanitar-veterinar;
k) devizul de cheltuieli cu medicamentele folosite pentru combaterea varoozei pe familia de albine, conform
schemei de tratament.
Art. 4.
Pentru actiunile realizate in anul 2008, prevazute in Program, termenul-limita de depunere a cererii si a
documentelor care o insotesc este 1 august 2008.
Art. 5.
(1) Dupa finalizarea procesului de inregistrare si verificare a cererilor depuse de formele asociative legal
constituite, centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului
Bucuresti, dupa caz, intocmesc si transmit Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura centralizatorul cu
solicitarile ajutorului financiar pentru fiecare actiune in parte, in vederea stabilirii nivelului ajutorului financiar,
in limita sumei aprobate prin Decizia Comisiei Europene din data de 17 august 2007.
(2) Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura transmite centrelor sale judetene, respectiv al
municipiului Bucuresti, dupa caz, nivelul ajutorului financiar in cadrul fiecarei actiuni prevazute in Program.
Art. 6.
(1) Centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti,
dupa caz, dupa calcularea si aprobarea sumelor aferente cererilor, intocmesc si transmit Agentiei de Plati si
Interventie pentru Agricultura o situatie centralizatoare a sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar.
(2) Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura intocmeste si transmite Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale o situatie centralizatoare a sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar.
Art. 7.
- In baza situatiilor centralizatoare ale sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar, transmise de Agentia
de Plati si Interventie pentru Agricultura, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale transmite Ministerului
Economiei si Finantelor cererea de deschidere a creditelor bugetare, insotita de situatia centralizatoare a
sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar.
Art. 8.
Dupa aprobarea cererii pentru deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Economiei si Finantelor, din
bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se alimenteaza contul Agentiei de Plati si Interventie
pentru Agricultura, care, pe baza cererilor aprobate, vireaza sumele cuvenite in conturile solicitantilor
ajutorului financiar, conform legislatiei in vigoare.
Art. 9.
(1) Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura elaboreaza formularistica de solicitare, inregistrare,
centralizare, procedurile de desfasurare a activitatii si procedura de control conform riscurilor evaluate, in
vederea aplicarii actiunilor cuprinse in Program.
(2) Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, prin centrele judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, pune la dispozitia solicitantilor formularistica si documentatia necesara realizarii actiunilor cuprinse
in Program.
(3) Forma asociativa legal constituita, pe parcursul unui an, prezinta o singura data, la prima solicitare, actele
de identificare, in copie, precum si originalele pentru autentificare.
(4) Forma asociativa legal constituita va anunta orice modificare privind identificarea ei la centrul judetean al
Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti, in termen de 5 de zile
lucratoare de la respectiva modificare.
Art. 10.
(1) Pentru anul 2008, valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale este in limita sumei de 6.717.150 lei, conform prevederilor Deciziei Comisiei din 17 august
2007 prin care s-a aprobat Programul national apicol pentru perioada 2008-2010 in temeiul Regulamentului
(CE) nr. 797/2004 al Consiliului, precum si contributia financiara a Comisiei Europene la acesta.
(2) In cazul in care suma solicitata de beneficiari prin intermediul formei asociative legal constituite si aprobata
de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura se incadreaza in limita sumei aprobate prin Decizia
Comisiei Europene din data de 17 august 2007, nivelul ajutorului financiar se stabileste la valoarea de achizitie,
fara TVA, a medicamentelor in vederea combaterii varoozei, a matcilor, a roiurilor la pachet, a roiurilor pe
faguri si a familiilor de albine, conform facturii.
(3) In cazul in care suma solicitata de beneficiari prin intermediul formei asociative legal constituite si aprobata
de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura depaseste suma aprobata prin Decizia Comisiei Europene
din data de 17 august 2007, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura stabileste nivelul ajutorului
financiar la valoarea cea mai mica de achizitie, fara TVA, a medicamentelor in vederea combaterii varoozei, a
matcilor, a roiurilor la pachet, a roiurilor pe faguri si a familiilor de albine, conform facturii, pentru toti
beneficiarii.
(4) In cazul in care si dupa aplicarea prevederilor alin. (3) se depaseste suma aprobata prin Decizia Comisiei
Europene din data de 17 august 2007, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura stabileste nivelul
ajutorului financiar ca procent din valoarea cea mai mica de achizitie, fara TVA, a medicamentelor in vederea
combaterii varoozei, a matcilor, a roiurilor la pachet, a roiurilor pe faguri si a familiilor de albine, conform
facturii, pentru toti beneficiarii, pana la limita sumei aprobate.