Teme seminar 4

IERARHIA IZVOARELOR DE DREPT CONSTITUTIONAL

Pe primul loc in ierarhia izvoarelor de drept constitutional se afla

Constitutia si legile de modificare a Constitutiei. Deoarece Constitutia
este o lege fundamentala,provine de la organul reprezentativ suprem al
poporului -Adunarea constituanta- si reglementeaza cele mai
importante relatii sociale pentru puterea de stat.In concluzie detine
cea mai mare forta juridica.

Pe locul doi se claseaza legea ca act juridic al Parlamentului.Deoarece

acestea au o forta juridica mai restransa, fiind considerate izvoare de
drept constitutional doar acele legi care reglementeaza relatii sociale
fundamentale care apar in procesul de instaurare,mentinere si
exercitare a puterii de stat.

Pe locul trei se afla regulamentele parlamentare. Acestea au un rol

important in organizarea si functionarea camerelor Parlamentului.Forta
lor juridica este diminuata deoarece au un domeniu restrans de
reglementare , in comparatie cu Constitutia.

Locul patru in acest clasament il ocupa ordonantele Guvernului.Acestea

au forta juridical mai restransa deoarece trebuie sa indeplineasca
anumite conditii: sa reglementeze relatii sociale fundamentale privind
instaurarea, mentinerea, si exercitarea puterii de stat ; sa fie delegata
legislative de catre Parlament.

Pe ultimul loc se afla tratatul international.Pentru ca acesta trebuie sa

indeplineasca mai multe conditii decat celelalte izvoare si anume:sa fie
licit; sa fie de aplicatie directa; sa fie ratificat de Parlament; sa
cuprinda reglementari din domeniul dreptului constitutional.

Comparaţie între izvoarele de drept constituţional

In functie de intrarea in vigoare [legea 24/2000 art.10]

Toate izvoarele se publica in Monitorul Oficial, Partea I .Dar exista o

mica diferenta in modul si momentul in care intra in vigoare, acestea
fiind:

1) Legile se publica imediat dupa promulgare, insotite de actul prin care

au fost promulgate.
Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publica
sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
2) Ordonantele si hotararile Guvernului se publica numai dupa ce au fost
semnate de primulministru si contrasemnate de ministrii care au
obligatia sa le puna in executare.
3) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de
emitent.

In functie de continutul normativ[legea 24/2000 capitoulul

5,sectiunea 1, art.37]

Actul normativ este alcatuit din: titlul, formula introductiva si, daca
este cazul, preambulul, partea dispozitiva, formula de atestare a
autenticitatii actului.Dar aceste elemente difera de la un izvor la altul.
De exemplu in cazul legilor formula introductiva este urmatoarea:
"Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege." Pentru actele Guvernului
formula introductiva este: "In temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta" sau, dupa caz,
"hotarare". La ordonante se face referire si la legea de abilitare, iar la
ordonantele de urgenta, la art. 114 alin. (4) din Constitutie. La
hotararile date in executarea expresa a unor legi se va adauga si
temeiul din legea respectiva. Pentru alte categorii de acte normative
formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta
si denumirea generica a actului, in functie de natura sa juridica.
O alta componenta care difera este preambulul.La legi, necesitatea
preambulului se determina de autoritatea legiuitoare. La actele
normative emise in temeiul unei legi sau al unui act normativ al
Guvernului, preambulul va cuprinde mentionarea dispozitiilor legale pe
baza si in executarea carora actul a fost emis. In cazul actelor
normative ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale
administratiei publice locale, in preambul se mentioneaza si avizele
obligatorii potrivit legii.

In functie de forta juridica

Forta juridical a unui act este data, pe de o parte de locul pe care il

ocupa in ansamblul autoritatilor statului cea care a emis respectivul act
si, pe de alta parte de importanta relatiilor sociale pe care acesta le
reglementeaza.

Din acest motiv Constitutia detine cea mai mare forta juridical,fiind
urmata de lege,apoi regulamente parlamentare, ordonantele guvernului
si tratatul international.

Drept intern.Drept international.Drept European.

Dreptul European are un rol decisiv in dreptul intern, deoarece ca

urmare a aderarii la U.E. Romania s-a angajat sa respecte prevederile
tratatelor si celelaltw reglementari comunitare cu caracter
obligatoriu.Acestea au prioritate fata de dispozitiile contrare din
dreptul intern privind respectarea prevederilor pactului de aderare.

Si dreptul international are un rol important,dar exista doua conditii ca

acestea sa faca parte din dreptul intern:

1) Statul roman trebuie sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta

obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
2) Trebuie sa fie ratificate de parlament.

Odata ce un tratat este ratificat dispozitiile constitutionale

privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si
aplicate conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului,
pactelor si tratatelor la care Romania este parte. De asemenea dacă
există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi
legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu
excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin
dispoziţii mai favorabile.

Domeniul de reglementare a legii organice

Art. 73 , alin.(3) din Constitutie :

a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii

Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a
celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al
stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi
regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele
şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de
legi organice.