Unitatea de învăţare: 1.

Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT

Competenţă specifică: Exprimarea identităţii personale prin explorarea sinelui şi resurselor sociale pentru
relaţionarea constructivă cu familia şi ceilalţi.
Unităţi de competenţă: Sugestii de conținut și de proiectare a învățării Nr. Data Metode, tehnici de
de învățare
ore
1.1 Identificarea resurselor Puncte forte, limite și acceptarea de sine. 1 Exerciții de reflectare
proprii, manifestând Mesajul-cheie: “A-i cunoaște pe alții înseamnă inteligență; a te cunoaște asupra resurselor
atitudine pozitivă faţă de pe tine este adevărata înțelepciune. A-i conduce pe alții înseamnă tărie, a personale și sociale, de
sine. te conduce pe tine este adevărata putere.” Lao Tzu descriere a
Evocare: Cine sunt eu? Care este scopul meu în viață? Ce îmi place să caracteristicilor
fac? Ce știu să fac? Prin ce mă deosebesc de cei din jur? Care sunt personale po- zitive și
cele mai importante trăsături ce mă definesc, mă fac sa fiu unic/ ă? Care negative, de
sunt punctele mele forte și care sunt punctele mele slabe? Care îmi sunt completare a fișelor de
limitele? Unde sunt vulnerabil/ ă? Care sunt posibilitățile mele? Cum pot tipul Ce știu?, Ce pot?,
să îmi dezvolt calitățile și să îmi depășesc slăbiciunile? Ce vreau?, Ce-mi
Realizarea sensului: Identificarea trăsăturilor de personalitate; place?;
Cunoaşterea punctelor tari; Cunoașterea și recunoașterea punctelor
Discuţie dirijată
slabe, limitelor/ vulnerabilităţilor. Identificarea și conștientizarea
cunoştinţelor generale/ cheie și de specialitate, capacităților, aptitudinilor,
abilităţilor, deprinderilor.
Reflecţia: TU ești DEOSEBIT/ Ă, DIFERIT/ Ă de ceilalți/ celelalte?
Dacă DA, prin ce? Este o întrebare care la prima vedere pare simplă, dar
…. Ca să poți răspunde la ea trebuie să te cunoști, să știi care sunt
calitățile tale, care te diferențiază de ceilalți. Dacă te cunoști foarte bine,
o să vezi că răspunsul este DA – ești deosebit, diferit de ceilalți!.
AUTOCUNOAȘTEREA presupune EVALUARE CORECTĂ
Confruntarea Impresiilor despre propria persoană (pe baza informaților
colectate despre tine).
CU Impresiile altor persoane care te cunosc.

1

1.2 Evitarea etichetărilor şi
soluţionarea constructivă a
conflictelor, manifestând
un comportament
respectuos.
CUM EȘTI TU; CUM TE VEZI TU Cum te percepi tu însuți (imaginea ta
personală). CUM TE VAD CEILALȚI Cum te percep ceilalți (imaginea
ta publică). Extragerea de concluzii realiste.
Relațiile interpersonale și comportament prosocial. 1 Discuții asupra
Mesajul-cheie: „Oricine poate deveni furios – e simplu. studiilor de caz cu
Dar să te înfurii pe cine trebuie, când trebuie, pentru referire la tematica
ceea ce trebuie şi cum trebuie – nu este deloc uşor.”ARISTOTEL etichetărilor;
Evocare: Imaginaţi-vă că sunteţi în pauză în curtea şcolii. Dacă priviţi
ce se întâmplă în curte veţi vedea pe unii dintre colegii voştri citind
împreună pentru următoarea oră sau veţi vedea alţi colegi lovindu-se dau
adresându-şi cuvinte jignitoare. Unii dintre ei au un comportament
prosocial iar ceilalţi antisocial.
Realizarea sensului: A. Comportamentul prosocial
Definiţie. Comportamentele prosociale sunt comportamente intenţionate,
realizate în afara obligaţiilor profesionale şi orientate spre conservarea şi
promovarea valorilor sociale.
Elevii sunt împărţiţi în patru grupe şi fiecare grupă trebuie să dea un
exemplu de comportament de prosocial şi de motive pentru care au făcut
acel comportament.
Teorii ale comportamentului prosocial
1.perspectiva biologică spune că oamenii au o predispoziţie biologică de
a-i ajuta pe alţii care suferă.Deci comportamentul de ajutorare este
înnnăscut.
2.învăţarea socială a fost susţinută de cercetările efectuate pe copii care
concluzionează că:
- indivizii pot învăţa un comportament dacă-l văd la o personă care
joacă rolul de model.Comportamentul nu este imitat mecanic ci se
bazează pe analiza comportametului şi a urmărilor acestuia.
- folosirea recompenselor întăreşte comportamentul şi determină
persoana să-l repete.
Deci comportamentul este învăţat social.
3.empatia este capacitatea de a sesiza trăirile altora,de a ne identifica
emoţional şi cognitiv cu o altă persoană. Empatia este în multe cazuri
principala motivaţie a comportamentului de ajutorare pentru că indivizii
răspund
2
 în mod empatic la suferinţa altora.
Forme ale comportamentelor prosociale:
a. cooperarea este un tip de comportament prosocial prin care
persoanele îşi unesc priceperea şi forţele pentru a rezolva împreună o
sarcină. Cooperăm uneori chiar dacă persoanele cu care lucrăm nu ne sunt
foarte simpatice.
b. sprijinul acordat celorlalţi atunci când situaţia o cere este un alt
comportament pozitiv. Această situaţie presupune faptul că acela care
acordă sprijin are disponibilităţi mai mari decât cel care le primeşte.
c. toleranţa reprezintă o caracteristică a comportamentului nostru
manifestată atunci când alegem în nod deliberat să nu interzicem sau să
nu împiedicăm comportamentul altei persoane, chiar dacă noi îl
dezaprobăm şi am avea putinţa să-l influenţăm.
Reflecţia: Evidenţierea conceptelor cheie : comportament prosocial, teorii
ale comportamentului prosocial, forme ale comportamentului prosocial,
comportamentul agresiv, teorii asupra comportamentului agresiv

1.3 Determinarea legăturii Conflictele: pro și contra. 1 Discuții Conflictul în

între emoţii, acţiuni şi Mesajul-cheie: “A avea relații care să te împlinească este un semn al viața mea, Factori ce
consecinţele acestora. inteligenței emoționale”, afirma Goleman. contribuie la inițierea
Evocare: Activitatea Scaunele și menținerea unui
Observă, Citește, Îndeplinește conflict;
Desfășurare: Jocuri de rol: simulare
1. Se explică participanților importanța acestui exercițiu referindu-se de situații pentru
la obiectivele lui. soluționarea
2. Se împarte fiecărui participant cîte o fișă cu un tip de instrucțiuni. conflictelor, pentru
Spunîndu-le să țină în secret conținutul fișei. prevenirea sau
3. Se anunță începerea exercițiului și se spune participanților să depășirea etiche-
urmeze instrucțiunile primite, fără a se consulta cu colegii. tărilor;
Elevilor li se arată imaginea unor măgăruși.
Legătura cu fișa și activitatea. Joc didactic
- Ce este comun între acțiunea voastră și acțiunea reprezentată pe ,,Scaunele”
fișă?

Cum credeți ați realizat sarcina? A cîștigat cineva?

3
 Ați observat că cineva a încălcat regulile jocului?
Cum a fost înfățișarea colegilor?
Cum credeți ce variante au putut exista în timpul exercițiului ca să
fie realizat?
Sunt posibile mai multe soluții, de exemplu:
• Angajarea tuturor scaunelor în formă de cerc în mijlocul sălii.
• Plasarea consecutivă a scaunelor întîi în cerc, apoi la ușă, pe urmă
lîngă tablă.
• Nerespectarea condițiilor exercițiului prin punerea a 1/3 din
scaune la ușă, 1/3 la tablă și 1/3 în cerc.
• Nerespectarea totală a instrucțiunilor.
Conversație
 Dar tu ce crezi?
 Ce v-a fost mai dificil pentru a realiza sarcina?
 Ce v-a învățat acest joc?
 Ce situații puteau apărea? (agresivitate, conflict etc.)
 Vi s-a întîmplat în viață să trăiți astfel de situații de conflict?
Fișa INSTRUCȚIUNI PENTRU PARTICIPANȚI
Fișa 1
Aranjează toate scaunele din fața clasei în cerc.
Fișa 2
Aranjează toate scaunele din fața clasei lîngă ușă.
Fișa 3
Aranjează toate scaunele din fața clasei lîngă tablă.

Realizarea sensului : Sunt plasate 4 culori: roșu, galben, verde, violet,

elevii extrag cîte o culoare și formează grupa în dependență de culoare.
Activitatea ,,Vecinii”
Activitatea în grup
1. Împărțirea participanților în echipe a cîte 5-6 persoane.
2. Se propune următoarea situație conflictuală: ,,Un locatar are un cîine
care aleargă prin grădina vecinului și-i strivește toate florile. Fiul
vecinului ascultă muzică pînă noaptea tîrziu. Ambii vecini sunt foarte Situație-problemă
furioși”.

4
3. Sarcina echipelor este să găsească o cale de a soluționa conflictul
vecinilor și de a-l prezenta în formă de joc de roluri. Se oferă echipelor
cîteva minute pentru a se pregăti. Joc de rol
4. Fiecare echipă prezintă soluția pe care a găsit-o.
5. Se reunește grupul mare. Se discută împreună cu participanții soluțiile
prezentate de către grupurile mici, evidențiind și argumentînd
avantajele și dezavantajele soluțiilor propuse.
6. Se prezintă participanților un model de soluționare a conflictelor.
 Separați problema de persoană, încercați să nu fiți orbiți de furie, ci
să căutați motivele pentru care cineva se comportă astfel. Aceasta vă Activitate grup mare
va ajuta să înțelegeți necesitățile celeilalte persoane și să le expuneți
pe ale dvs.
 Străduiți-vă să înțelegeți necesitățile celeilalte persoane, astfel ca
ea să înțeleagă că doriți să o ajutați. Ca reacție de răspuns va apărea Asalt de idei
dorința reciprocă de a vă ajuta. În acest fel ambii veți fi mai dispuși să
soluționați conflictul apărut.
Odată ce ambii sunteți predispuși să soluționați conflictul, nu rămîne decît
să găsiți modalitatea prin care o veți face Exerciţiul
Reflecţia : ,,Vecinii”
 Cum te-ai simțit la această activitate?
 Ce ți-a plăcut cel mai mult?
 Ce ai luat pentru viața ta personală. Dar de ce?
 Ai să aplici aceste soluții?
 Și-a schimbat cineva opinia după discuția cu colegii?
 Ce factor a influențat schimbarea opiniei?
 Ce factor v-a întărit poziția pe care vă aflați?
 Ce ați învățat de la colegi?

La fiecare elev li se dă cîte o foaie și carioci, elevii trebuie să Conversația

îndeplinească următoarea sarcină:
- Împărțiți foaia în două părți egale.
- Desenați pe prima parte a foii cum erați pînă a începe activitatea
(printr-un simbol). Discuții
Pe partea a doua a foii, cum te-a schimbat lecția de astăzi.

5
1.4 Manifestarea echilibrului Emoții, comportamente și consecințe. 1 Exerciții de
emoţional, prin aplicarea Mesajul-cheie: autoreflecție cu privire
strategiilor de control al Evocare : - Joc: „Copilul şi oglinda”. Copiii vor forma perechi, luând la emoțiile per sonale,
emoţiilor. rolul copilului sau al oglinzii. Copilul va mima o emoţie (bucurie, tristeţe, de formulare
furie, frică etc) iar oglinda va imita, apoi va denumi emoţia şi copilul ne argumentată a opiniei
va povesti situatia care l-a facut sa simta acea stare. personale;
- Interpretarea cântecului „ Dacă vesel se trăieşte”.
Realizarea sensului: -Dirijez discuţiile cu elevii urmărind:
-identificarea emoţiilor pozitive (bucuria, fericirea) şi negative (frica,
furia, tristeţea);
-înţelegerea de către copii a faptului că este omenesc să simţim atât emoţii
pozitive cât şi negative, dar important este să învăţăm să ne controlăm
emoţiile negative astfel încât ele să nu ne influenţeze comportamentul.
Furia este o emotie care se manifesta ca o izbucnire nervoasa,agresiva,de
obicei verbala , violenta.
O persoana furioasa are fata inrosita,respiratia grabita,,sprancenele
incruntate,,buzele stranse,pumnii stansi,jigneste,spune vorbe urate.
Furia iti indeparteaza prietenii.
Noi toti, cand suntem furiosi nu trebuie sa-i ranim pe ceilalti ,sau sa
distrugem obiectele din jur.
Ne vom juca
Fa ca si cum......
1)Nu ai fost invitat la ziua celui mai bun prieten(suparare)
2)Doamna invatatoare te-a laudat pentru ca ai desenat frumos(fericire)
3)Ai vazut un animal de care iti este teama (frica)
4) Un coleg te-a impins si ti s-a spart stiloul(furia)
Reflecţia: -Apreciez activitatea elevilor din timpul lecţiei şi le ofer câte o
bulină galbenă pe care va trebui să deseneze un emoticon potrivit pentru
emoţia pe care le-a produs-o lecţia şi să şi-o lipească în piept.
Viața în familie: relații și rezultatele pozitive. 1 Vizionarea unor
Mesajul-cheie: secvențe din filme,
Evocare : Conceptele cheie:familie, rolul familiei, familii unite, familii exemple din viața reală
dezbinate , familia refugiu, familia închisoare, familia şcoală a iubirii, pentru identificarea și
dragostea. înțelegerea relației
Dirigintele anunţă obiectivele activităţii.(Anexa 1) dintre emoții, conduite

6
 și consecințe.
Împarte fişele: “Familia: refugiu, închisoare sau şcoală a iubirii”
Precizează indicaţii cu privire la completarea acestora .

Analizează răspunsurile, apoi le cere elevilor să definească, pe rând

conceptele cheie.
Realizarea sensului: Se trag concluziile referitoare la modul în care elevii
au reuşit să clarifice problemele şi să conştientizeze adevăratele valori
care presupun respect pentru societate, responsabilitate, familie, prietenie,
educaţie.
Reflecţia: Participarea la rezolvarea aplicaţiilor, la elucidarea sensului
termenilor
Aprecieri asupra contribuţiei la desfăşurarea temei

Aprecierea elevilor care au participat activ la ora.