ROMANIA JUDETUL GALATI COMUNA SENDRENI CONSILIUL LOCAL HOTARAREA NR. 42 din 25.apr UL LOCAL loturile privind: aprobarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL si REGULAME DE URBANISM- INTRODUCERE TEREN INTRAVILAN- 1.64, pareela 3 93, 94 si nr. 95 comuna SENDRENI, judetul GALATI Initiator-PRIMARUL COMUNEL-SENDRENI, jud. GALATI ‘umarul de inregistrare si data depunerii : = 6892 din_18,04.2016 CONSILIUL LOCAL al |, intrunit in ordinara din data de 25.apri Avind in vedere expunerea de mot tiatorului: domnul CRISTEA PAUL primar al comunei Sendreni, inregistrati Ia nr. 6892 din 18.04.2016; Aviind in vedere RAPORTUL DE SPECIALITATE intocmit de compartiment ~Juridie” din cadrul aparatului de specialitate al PRIMARULUI comunei Sendrei inregistrat la nr. 6893 din 18.04.2016 ; Avind in vedere AVIZUL DE SPECIALITATE al COMISIEL nr.1 “pentru me de dezvoltare economico-sociaki, buget-finante, administrarea domeniului public ia comunali, protectia mediului, servicii gi comune’ SENDRENI 5 NI, judetul GALA’ prog si privat al comunei, agricultura, gos; comert” din cadrul CONSILIULUI LOCAL a at cu nr, 439 din abil, identificata in tarlaua nr. SNDRENI, judetul GALATI, este in cartea funciara nr. 101448. a 64, parcela 394/1, lot 95, proprietatea numitului BURIANA FILIP 5i localititii SENDRENI ; Avfind in vedere CONTRACTELE DE VANZARE autentifieate cu nr. 438 din 26.01.2012 si nr. 437 din 26.01.2012, ACTUL DE ALIPIRE. autentificat cu nr. 592/14.02.2013, din care rezulti eX suprafata de 6920 m.p. teren arabil, identifieats in tarlaua nr, 64, parcela 394/1, lot 93 si lotul nr. 94, in extravilanul comunei SENDRENI, judetul GALATI, este proprietatea SOCIETATH COMERCIALE “CONSTRUCT STILL 2002” SRL SENDRENI si inserisa in cartea fun ENDRENI ; Avind in vedere documentatia ,PLANUL ZONAL. $i REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM- INTRODUCERE N INTRAVILAN- T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. 95 comuna SENDRENI, judetul GALATI" — PROIECT nr.131/2014 si nr. 132/2014, elaborat de S.C.KM PROIECT y SRL GALATI; Avand in vedere AVIZUL nr. 4/8861 din 24.03.2016 a COMISIE] TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUL SI URBANISM din cadrul CONSELIULUL JUDETULUI GALATI ;Avand in vedere prevederile art.2, alin.1 din H.G, nr.525/1996 pentru aprobarea MENTULUI GENERAL DE URBANISM, republicata, cu modificdrile si ile ulterioare ; Avdnd in vedere prevederile art4S, alin.A, lit."b", art47, artd9, art din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului yi urbanismul, cu modifi completarile ulterioare; Aviind in vedere prevederile art.23, ali autorizarea executirii lucririlor de constructii, repul ulterioares Avaind in vedere prevederile art.36 ,alin.5, 2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completirile ulterioare ; In baza art. 45, alin.1 din Legea nr. 2135/2001 privind administratia publ republicata, cu modificdrile si completirile ulterioare; REGUL complet: alin.) si 1 yi 2 din Legea nr.50/1991_ privind cat, cu modificarile si completarile in Legea nr, locaki, HOT TE ART.1-Se aprobi documentatia,PLANUL URBANISTIC ZONAL $i REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM- INTRODUCERE TEREN INTRAVILAN- T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. muna SENDRENI, judetul GALATI, pentru zona in suprafata totali de 9234 m.p. identificata in comuna SENDRENI, satul SENDRENI, judetul GALATI, in T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. 95°-PROTECT nr.131/2014 si nr, 132/2014, elaborat de S.C.KM PROIECT ,, SRL GALAT! ART.2-Suprafata total de 9234 mp. care face obiectul PLANULUI URBANISTIC ZONAL si REGULAMENTULUL LOCAL DE URBANISM- INTRODUCERE TEREN INTRAVILAN- T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. 95 comuna SENDRENI, judetul GALATI este detinuta in proprietate privata dupa cum urmeazi a) suprafata de 2314 m.p.teren arabil, identifieati in tarlaua nr. 64, parcela 394/1, lot 95, este proprietatea numitului BURIANA FILIP si inserisi in cartea funeiard nr. 101448 a localitatii SENDRENI 5 b) suprafata de 6920 mp. teren arab tificati in tarlaua nr. 64, parcela 394/1, lot 93 si lotul nr. 94, este proprictaten SOCIETATIT COMERCIALE “CONSTRUCT STILL 2002” SRL SENDRENI in cartea funciara nr. 102116 a localit SENDRENI ART.3-Documentatia _aferent). = PLANULUI = URBANISTIC — ZONAL- REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM- INTRODUCERE TEREN INTRAVILAN- T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. 95 comuna SENDRENI, judetul GALATI, cuprinde urmatoarele : © memoriu de prezentare conform Anexei nr.1 care face parte integranta din prezenta hotirares ‘© regulamentul local de urbanism conform prezenta hotirare; * studiul_geotehnic conform Anexei nr.3 care face parte integr: hotirare; Anexei nr.2 care face parte integranta din nta din prezenta © piese_desenate, conform Anexei nr. 4 care fee parte integranti din prezenta hotarare. ART.4-Prin PLANUL URBANISTIC ZONAL se introduce in intravilanul satului SENDRENT, comuna SENDRENI, suprafata totali de 9234 m,p. identificata in T.64, parcela 394/1, loturile 93, 94 si nr. 95 cu destinafia de construire locuinte.ART.S-PLANUL URBANISTIC ZONAL — se ineadreazi in. PLANUL. URBANISTIC GENERAL al comunei SENDRENI, judetul GALAT ‘tructiei, a amenajirilor, a retelelor ea in concordant cu prevederile prezentului P.U.Z. si in vigoare. Cu aducerea Ia indeplinire a prezentei hotirari raspunde primarul ART.6-Reglementarile privind autorizarea e si echipamentelor edilitare se vor ay respectiv cu cele ale legislati ART. comune SENDRENI iar de comunicare si publicare raspunde secretarul comunei SENDRENT \ pion SEDINTA, * TOI ATEL ENA | ontrasemnezii, RETAR, -Borlacu Zamfira locali in functie : 12 locali prezenti : 11 nta hotarare numiar voturi numar voturi | numiar voturi | afost adoptati eu: | PENTRU” sIMPOTRIVA” | ABTINERI” | rt Fdusanatusana loueteteen sesetirie 0 : | Red. B.Z./7 ex.a S.C. KM PROIECT S.R.L. Beneficiari: BURIANA FILIP SI §.C. CONSTRUCT STILL 2002 S.R.1 reprezentata de dl, AURSEI NELU Project nr.: 131/2014 $i 132/2014 PLAN URBANISTIC ZONAL INTRODUCERE TEREN iN INTRAVILANUL COMUNEI SENDRENI, JUDETUL GALATI TARLAUA 64, PARCELA 394/1, LOT 93, 94 51 95Be Tao a S.C. KM PROIECT S.R.L. a vt | FOAIE DE PREZENTARE Denumirea lucrarii: INTRODUCERE TEREN iN INTRAVILAN Amplasament: COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI TARLAUA 64, PARCELA 394/1, LOT 93, 94 si LOT 95 Beneficiari: BURIANA FILIP si S.C. CONSTRUCT STILL 2002 S.R.L, reprezentata de dl. AURSEI NELU Proiect nr.: 131/2014 si 132/2014 Data elaborarii: iulie 2015 Faza: PLAN URBANISTIC ZONAL Proiectant: S.C. KM PROJECT S.R.L., arh, Catalina Chiculité Proiectant topo : P.F.A. TOFAN GABRIEL-DANUT CF. seria RO-GL-F, nr. 0099a S.C. KM PROIECT S.R.L. BORDEROU GENERAL PROTOCOL ~ Certificat de Urbanism nr. 4/9637, din 14.01.2015; - Certificat de Urbanism nr. 3/9638, din 14.01.2015; - Avize si acorduri solicitate prin Certificatele de Urbanism; - Act de Alipire, nr. 592 / 14.02.2013; - Certificat de inregistrare firm’ CONSTRUCT STILL 2002 S.R.L., seria B, nr. 2129788 - Contract de Vanzare-Cumparare, nr. 439 / 26.01.2012; - Documentatii cadastrale; - Documentatie topograficd, vizata la OCPI, nr. 18197 / 10.03.2015; - Studiul geotehnic, intocmit de ING. NARCIS ROTARU, mai 2015. PIESE SCRISE MEMORIU DE PREZENTARE REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PU.Z. PIESE DESENATE (cf. borderou piese desenate) U01- Plan incadrare in judet 1: % U 02 - Plan incadrare in teritoriu 1: % U 03 - Situatie existenta — disfunctionalitati 1: 1.000 U.04- Reglement&ri urbanistice 4: 1.000 U05- Reglementtri edilitare - existent 1: 1.000 U 06- Reglementari edilitare — retele propuse 1: 500 U 07 — Obiective de utilitate publicd 1: 1.000 U 08 ~ Documentat:fotogratic 1: % [oe Ee ot © Intocmit, : arh, Catélina Chiculité ‘ Nuysa S.C. KM PROIECT S.R.L. MEMORIU DE PREZENTARE DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: INTRODUCERE TEREN iN INTRAVILANUL COMUNE! SENDRENI, JUDETUL GALATI TARLAUA 64, PARCELA 394/1, LOT 93, 94 i 95 Nr. proiect: 131 / 2014 si 132/ 2014 Faza: PLAN URBANISTIC ZONAL Proiectant S.C. KM PROIECT S.R.L. Cartier Mazepa 1, strada Melodiei, nr. 14, bl. C114, sc. 1, parter, ap. 2, mun. Galati BURIANA FILIP $1 S.C. CONSTRUCT STILL 2002 S.R.L., reprezentata de dl. AURSEI NELU 1.2, OBIECTUL P.U.Z. Elaborarea documentatiei in faza P.U.Z. are drept scop introducerea in intravilan a suprafetei totale de 9.234,00mp, din care terenul in suprafafa total de 2.314,00mp, numar cadastral 101448, este in proprietatea beneficiarului BURIANA FILIP, conform Contract de Vanzare. nr. 439 din data de 26.01.2012, iar terenul in suprafaté de 6.920,00mp, cu numere cadastrale 102116 este in proprietatea S.C. CONSTRUCT STILL 2002 S.RLL., reprezentata de dl. AURSEI NELU, conform Act de Alipire nr. 592 din data de 14.02.2013, terenuri cu destinatia de teren arabil. Terenul care face obiectul prezentei documentatii apartine comunei Sendreni, judet Galati, tarlaua 64, parcela 394/1, lot 93, 94 si lot 95. 1.2.1, SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM: Obiectul lucrérii consta in rezolvarea juridic’ a terenului, prin introducerea fn intravilanul comunei Sendreni, judet Galati , tarlaua 64 parcela 394/1, a suprafetei totale de 9.234,00mp reprezentand 2.314,00mp, lot 95 si 6.920,00mp, lot 93 si 94. 4.2.2, PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITATII PENTRU ZONA STUDIATA PUZ-ul stabileste marirea suprafetei de teren-intravilan 2 comunei Sendreni prin introducerea acestei suprafete de teren, Suprafata totalé de teren care se rezolva prin prezentul PUZ este de 9.234,00mp, Conform ridicarilor topografice si a actelor de proprietate, iar limita studiati este de 9.234,00mp. Pentru finalizarea temei program s-au facut consultari pe parcurs cu beneficiarii lucrarii si deplasari la amplasament.S.C. KM PROIECT S.R.L. | Prin P.U.G -ul comunei Sendreni, elaborat in 2006 s-au stabilit directille de dezvoltare ale comunei, corelate cu prevederile de amenajare a teritoriului si in conditile respecttii dreptului de proprietate. Pentru dezvoltarea urbanistic’ si cresterea calitatii vietii a populatiei comunei Sendreni, s-au desprins urmatoarele cerinte prioritare : Includerea in intravilan a unor terenuri, precum constructii de dot&ri comerciale si prest&ri servicil; - Crearea unor zone de spatii verzi amenajate, sport si agrement; Realizarea unor noi dotari pentru institutii publice si servici; - Imbundtétirea echipritehnico-edilitare a terenurilor (drumuri, ap’, canalizare, electricitate, gaze naturale, etc.). 1.3. SURSE DOCUMENTARE 1.3.1. LISTA STUDIILOR $I PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR P.U.Z. $I , DATE STATISTICE In scopul intocmirii prezentei lucrari a fost cerecetat pentru documentare Planul Urbanistic General al comunei Sendreni, project nr.701/2006, aprobat prin HCL nr. 67 / 16.10.2009 si au fost intocmite ridicari topografice cu situatia la zi. ~ Plan topografic cu situatia la zi, vizat la Oficiu Cadastru cu nr. 140 din 16.03.2015. 2.1, STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARIT 2.1, EVOLUTIA ZONET 2.1.1, DATE PRIVIND EVOLUTIA ZONEI Comuna Sendreni este situata in partea de sud a judetului Galati, la 10 km distant& de municipiul Galati, este constituit’ din Sendreni - centru administrativ, si satele Movileni si Serbestii Vechi. Teritoriul administrativ al comunei se invecineaza la nord cu teritoriul comunei Smardan, la vest cu teritoriul comunei Branistea, la est municipiul Galati. Comuna dispune de buna accesibilitate la retele majore de ci de comunicatii, DN 25, la 10 km distant’ de portul Galati. Zona pe care 0 analizam prin prezentul PUZ este teren extravilan si prin introducerea acestuia in intravilan se va schimba situatia juridicd. In relansarea dezvoltérii comunei Sendreni sunt luati in calcul urmatorii factori: ~ valoarea economic’, importanta detinuta de agricultura, care continua s8 asigure un procent important din locurile de munc3; integrarea sectorului zootehnic cu cel vegetal constituind o cerint3 esentiald a valorificdrii potentialului funciar de care dispune comuna; ~ prelucrarea produselor agricole, vegetale si animaliere ca o activitate finantatoare de locuri de munca; ~ atragerea unor investitii pentru prestéri servicii care sA asigure locuri de munca; - diminuarea sporului negativ migratoriu si retragerea populatiei in stabilirea domiciliului in comuna. 2.1.2. ELEMENTE DE IDENTIFICARE $I CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE ZONEI Terenul cerecetat este situat in comuna Sendreni, in partea de nord a localitatii, in extravilanul acesteia, avand urmatoarele vecinatatj: + la.Nord - drum de exploatare si teren arabil aflat in extravilan, propriet&ti particulare; 5S.C. KM PROIECT S.R.L. + la Sud ~ drum de exploatare, modernizat cu piatra si teren curti constructii aflat in intravilan, proprietti particulare; + la Est — drum de exploatare, modernizat cu piatra si teren curti constructii aflat in intravilan, proprietti particulare; + la Vest - intersectie de drumuri de exploatare. 2.2, INCADRAREA IN LOCALITATE 2.2.1, POZIJIA ZONEI FATA DE INTRAVILANUL LOCALITATI Comuna Sendreni este situata in partea de sud a judetului Galati, la 10 km distant de municipiul Galati. Suprafata propus’ a se introduce in intravilan este situatd in apropierea intravilanului existent aprobat prin HCL nr. 67/16.10.2009, prin el marindu-se intravilanul existent cu suprafata de 9.234,00mp. Suprafata propusi se afl la nord de comuna Sendreni. in prezent in terenul studiat este teren arabil. 2.2.2, RELATIONAREA ZONEI CU LOCALITATEA Zona studiatd se afia in partea de nord a comunei Sendreni. Accesul carosabil la amplasamentele studiate se face din trei drumuri de exploatare, doud sunt amenajate, pietruite, care se afla la limita dintre intravilanul comunei gi extravilanul acesteia, cu latimea de aproximativ 7,00m-10,00m, iar cel de-al treilea drum de exploatare neamenajat se aflé in extravilanul comunei Sendreni, in partea de nord a terenului studiat, cu latimea de 5.03m. Prin aceste drumuri de exploatare amenajate, dar si cel neamenajat din partea de nord se vor realiza accesele la cele 2 loturi studiate. t. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL , ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL CE POT INTERVENI IN MODUL DE ORGANIZARE URBANISTICA:; RELIEFUL, RETEAUA HIDROGRAFICA ,CLIMA, CONDITII GEOTEHNICE, RISCURI NATURALE PREZENTARE GENERALA. Prezentul studiu geotehnic, este intocmit in vederea intrarii in 93, 94 si 95 din P. 394/1, T. 64, com. Sendreni, jud. Galati si a lotiza destinatie ulterioaré — construirea de locuinte. Beneficiarii respectivului project sunt: Buriana Filip si S.C. CONSTRUCT STILL 2002 x travilan a lotului acestora, avand ca SRL. Comuna este situaté in partea de sud a judetului Galati, fiind limitrof municipiului Galati, cu care se invecineaza in partea de est. in partea de nord se invecineazd cu teritoriul comunei Smardan iar la vest cu teritoriul comunei Branistea. Comuna cuprinde satele Sendreni (sat resedintd de comund), Movileni si Serbesti. Terenul ce face obiectul prezentului studiu este situat in partea de nord a localitati, in extravilanul acesteia. Acest lot este situat pe versantul stang al Vii Rusca si anume: Dealul Spinului, constituit in suprafaté din depuneri loessoide (loessusi, prafuri argiloase nisipoase loessoide), de natura eolian Date Geomorfologice: Individualizarea unititilor de relief de pe teritoriul judetului Galati s-a facut tinand seama de principalele elemente geomorfologice, morfologice si a constitutiei litologice. Astfel se disting urmatoarele subunitati de relief: Colinele Covurluiului (in 6S.C. KM PROIECT S.R.L. nord), CAmpia Covurluiului, Campia Tecuciului, putin din Campia Siretului Inferior (in zona de sud-vest) si in sud-est zona de lunc’ Brates-Prut. Comuna Sendreni este situat in cadrul subuni cu Campia Siretului Inferior. Campia inalt3 a Covurluiului este reprezentatd de un relief constituit din coline, dealuri domoale orientate de regul8 N - S, dezvoltate in urma proceselor de eroziune. Amplasamentul este situat pe zona de terasd a Siretului, terasd constituitd in suprafata din depozite cuaternare de naturd eoliana (loessuri), ce reazem& jn adancime pe depozite aluvionare prifoase argiloase/nisipoase. Geomorfologia si peisajul geografic din zona comunei Sendreni sunt consecinte si reflect evolutia, alcdtuirea si ansamblul de factori si conditii ai model&rii externe. tii de relief: Cémpia Covurluiului, limita Date geologice: Zona studiatd apartine zonei de limita dintre partea sudicé a unittii structurale majore ~ Platforma Moldoveneasci si Orogenul Nord - Dobrogean. Platforma Moldoveneascé este unitatea geologic’ situaté la estul Carpatilor Orientali delimitat de acestia de falia Pericarpatic’. Platforma Moldoveneascé prezinté trisaturi de relief imprimate de litologia depoziteor constituente. Soclul platformei este alcétuit din paragnaise plagioclazice si ortognaise rosii sau cenusii cu microclin, fiind strdbatut de filoane cu pegmatite. Cuvertura sedimentaré ce acopera roca de baz& are o grosime de cca. 300 m fiind Constituit& din gresii, calcare, nisipuri si pietrisuri de varst& Paleozoic - Mezozoic’. La zi apar numai cele recente, formatiuni Neogene respectiv cele Pliocene si Cuaternare. Pliocenul, deschis in lungul vailor, este alcdtuit predominant din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de gresie peste care repauzeaz Cuaternarul. Depozitele cuaternare cele mai vechi (Pleistocene) sunt reprezentate prin toate cele trei etaje: ~ Pleistocen inferior ~ nisipuri si pietrisuri cu grosimi de 25 - 70 m. - Pleistocen mediu si superior ~ depozite loessoide cu grosimi de 20 - 40 m (apartinand terasei inalte); Cuaternarul recent ~ Holocen superior — este dezvoltat in zonale de lunc&, fiind constituit din depuneri aluvionare prafoase nisipoase argiloase si nisipuri local in amestec cu pietris. Grosimile acestor depuneri sunt relativ mici, fiind cuprinse intre 2 - 15 m. Loessurile sunt depozite sedimentare, neconsolidate, macroporice, de origine eoliean’, cu aspect poros, in general de culoare galbena, consténd mai ales din praf silicios si argilos. Acestea sunt p&ménturi sensibile la umezire care sub o incarcare dat& sau sub greutatea proprie manifesta tasari suplimentare atunci cand sunt umezite. Date hidrogeologice: Zona este situata in bazinul hidrografic al Siretului. Apele subterane se impart in ape freatice, adic’ primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber gi variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafetei terestre (zona studiaté se caracterizeaza prin prezenta la adancimi mai mari de 5,00 m, a unei pseudopanze de ap) si ape de adancime, cantonate in depozite friabile dar intercalate intre state impermeabile, fapt ce face ca acestea si se mai numeasc& si captive. Principalele elemente care definesc regimul apelor subterane sunt: energie de relief, regim climatologic deficitar si valori mici ale scurgerii specifice. Resursele de api subterand de o buni calitate sunt cantonate la adéncimi > 200 m.S.C. KM PROIECT S.R.L. Date tectonice: Teritoriul judetului Galati ascunde o structur’ complexi a fundamentului si a cuverturii pre-neogene. Forajele adanci executate in acest judet ca si cercetarile geofizice au scos in evidenté existenta mai multor compartimente tectonice, separate prin falii mari, orientate in majoritate NW-SE, unele limitate la cuvertura paleozoic- mezozoicd, altele reflecténdu-se pana in cuvertura neogen. Zona cercetatd, se situeazd in apropierea liniei de fractur& tectonic majora: * falia Sf. Gheorghe — Galati la est. Date seismice: Conform Normativului cod P100-1/2013, si Zonérii valorii de varf a acceleratiel terenului pentru cutremure avand IMR (Intervalul Mediu de Referinta) 100 ani, Coeficientului seismic — ag (acceleratja terenului pentru proiectare) corespunzitor zonei studiate este de: ag = 0,30g. in cea ce priveste perioada de control (colt) a spectrului de rAspuns, teritoriul comunei \Vanitori apartine unei zone cu valoarea: Te = 1,0 secunda. De mentionat este faptul c& in arealele cu teren accidentat i cu nivel hidrostatic ridicat, coeficientul dinamic al constructilor se mareste. Date meteo-climatice: in ansamblul séu, judetul Galati are o clim& temperat continental. Se inregistreaz& unele diferente intre zone functie de relief (in special altitudine) si de orientarea retelei hidrografice. Astfel in partea central - nordic&, valorile climatice sunt ‘intotdeauna ceva mai mici decét in zona de sud-vest, cea mai joas’. in context general zona localititii Sendreni este situata in arealul de la ,gura” Anticiclonului Est - European. Acesta este rispunzitor de contrastele termice mari dintre var’ si iad si de o gama larg’ de fenomene climatice extreme. Masele de aer p&trund fortat, prin »poarta carpatics” dintre Curbura Carpatilor si Masivul Nord - Dobrogean, peste Campia Roman, zona fiind un loc de rascruce a dou’ mari influente climatice exterioare, continentale din est si oceanice din vest. Aceasta se datoreazé influentei directe a maselor de aer continental, de origine asiatic’ (uscate si reci - iarna, calde sau foarte calde si uscate — vara). VAntul predominant este Crivatul (cel din sectorul nordic) care reprezint’ 29% din frecventa anual a vanturilor. Al doilea vant predominant este cel din sectorul sudic, cu o frecventé de 16% ce bate mai mult vara, fiind destul de uscat. Seceta este un fenomen de risc climatic de vara la producerea c&reia concuré ciclonii mediteraneeni, aducdtori de aer cald tropical care determina fenomene de uscdciune. in semestrul cald al anului se mai adaug actiunea unui anticiclon situat in Asia Mic3 care pompeazi peste Campia Romana aer cald sau fierbinte, tropical - continental, s&rac in precipitatii si care genereazi temperaturi mari (peste 35 - 40°C). Toate aceste fenomene maresc evapo-transpiratia, provoacd ofilirea culturilor si uneori compromiterea recoltei. Fenomenele de seceta si tendinta tot mai accentuatd a aridizérii teritoriului este pus’ in evident de izolinia de 25 (indicele de ariditate Emmanuelle de Martone), care in ultimele decenii a suferit mutatii de la est la vest.@ S.C. KM PROIECT S.R.L. Temperatura medie anual = 10,7°C. Temperatura medie maxima (luna iulie) = 28,5°C. Temperatura medie minima (luna ianuarie) = - 4,8°C. . Presiunea medie la nivelul statiei locale: 1008,4 mb. Jn ceea ce priveste radiatia solar, aceasta este cuprinsa intre 117 si 125kcal/em2/an, jar durata de strlucire a soarelui este de 186,2 ore/an. Adancimea de inghet pentru zona studiat, conform STAS-ului 6054/ ‘77 este de 0,90 — 1,00 m. Precipitatiile atmosferice in cursul unui an sunt reduse, oscilind intre 400 si 500 mm (media precipitatilor 485,7 mm/an). Ca si regimul termic, si cel de precipitatilor reflects caracterul continental al climei, in sensul c8 acestea cad in cantit&ti variabile de fa un an la altul si sunt repartizate inegal in timpul anului, cu alternante ploioase si secetoase $i cu o mare frecvent& a ploilor torentiale. Stratul de zdpadé nu este continuu $i de lung’ duraté ca in alte regiuni ale tari. Din observatiile facute la statille climatice rezulté c& stratul de zpad’ persist’, in medie, 30 - 40 de zile. Numarul zilelor cu ninsoare este in medie, intre 10 - 20 de zile. Grosimea medie a stratului de zpada este destul de mic&, sub 10 cm. Datorita neuniformitatii reliefului si a vantului puternic de nord-est si nord, in timpul ‘Spada este spulberaté si troienit in jurul localitatilor sau a altor obstacole. Incarcarile date de zipada, conform CR 1-1-3 / 2012, incadreaz& arealul cercetat in zona de calcul a valorii caracteristice date de inc&rcarile de zipada pe sol Sk = 2,5 kN/m2, Vantul constituie un element climatic cu o mare influent in conditile morfografice ale zonei. Lipsa obstacolelor orografice si forestiere face ca deplasarea maselor de aer s8 se faci cu usurinté, iar influentele asupra culturilor, cailor de comunicatie si localitatilor si fie mari. Din analiza datelor se constat& c& vanturile de nord urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Astfel in zona Galatiului, vantul de nord are o frecvent anuald de 21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% si cel de sud-vest de 12,8%. La Galati viteza medie a vantului = 4,1 m/s. Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este de 10 pana la 70 de zile. Vitezele maxime se inregistreaz’ in timpul iernii, cand acestea pot depasi 100 Km/or’. Vanturile cele mai cunoscute in zona de Nord sunt Crivatul, un vant rece si uscat, care bate in timpul iernii, determinat de anticiclonul Siberian, cu o directie nord, nord-est si Suhoveiul, vant uscat si cald care bate vara din partea estic’ cu o frecvent’ mai mica. Incarcarile date de vant conform CR 1-1-4 / 2012 fac referire la, valorile de referint& ale presiunii dinamice a vantului, avand interval mediu de recurent’ de 50 ani, pentru zona studiata este de gb = 0,60 kPa. RISCURILE NATURALE din zona: - _Inundatiile: Teritoriul intins al Moldovei se suprapune pe doua bazine hidrografice importante, al Siretului si al Prutului.S.C. KM PROIECT S.R.L. Tinand cont cé terenul cercetat este situat in zona de versant riscul la inundatii datorate revarsérii unui curs de ap& este practic 0, iar a scurgerilor pe torenti este de asemenea scézut. - Alunecarile de teren: Din punct de vedere al alunecérrilor de teren, judetul Galati se afl intr-o zona cu potential de producere a alunecérilor de teren, sc&zut - pentru zona central- sud-vesticd si ridicat pentru partea de nord si nord-est. in analiza factorilor care ajuta la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentm urmatoarele aspecte: * factorul litologic - este reprezentat de: terenuri sensibile la umezire de grupa B. * factorul geomorfologic - este reprezentat de zona cu versant, cu taluz insemnat in zona central — vesticd a lotului cercetat, * factorul hidrogeologic - este subliniat de prezenta apei la adncimi medil, cu oscilatii ale nivelului apei subterane. * factorul seismic - include teritoriul administrativ al com. Sendreni, implicit amplasamentul cercetat, in zona cu grad 8 de intensitate macroseismic3. Riscul de instabilitate se va determina prin investigatii amnuntite, foraje de adancime medie si mare cu prelevare de probe netulburate pe care sa se facd calcule de stabilitate si si se identifice eventuale planuri de alunecare, dace acestea exista, etc. Riscul geotehnie Riscul geotehnic depinde de doua categorii de factori: + factori legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt reprezentati de conditiile de teren si apa subterana; + factori legati de structurd si de vecinatatile acesteia. Urmare observatiilor de teren si a analizarii datelor geotehnice obtinute prin executia forajelor de studiu, conform NP 074 - 2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”, pentru zona studiata rezult urmatoarele: Factorii riscului geotehnic Descrierea situatiei din Punctaj conform Tabel A3 amplasamentul studiat _rezultat Conditii de teren, pct. A.1.2.1. Terenuri dificile 6 ‘Apa subterang, pct. A.1.2.2 FSr3 epuizmente 1 Importanta constructilor, pct. A1.2.3. | Normals 3 Vecinatati, pct. A.1.2.4, Fara risc 1 Seismicitate aq = 0,309 2 PUNCTAJ TOTAL REZULTAT 13 Pentru zona cercetatd, rezultS o incadrare in categoria geotehnicd 2 cBreia fi corespunde un risc geotehnic ,moderat”.: ] || S.C. KM PROIECT S.R.L. fe Pentru informatii asupra altor tipuri de riscuri, cum sunt cele naturale, ecologice si tehnologice de pe raza localitatii se poate studia de regul materialul intocmit de Serviciul de Protectie Civil’ Voluntar pentru Situatii de Urgent’. DISFUNCTIONALITAT! Perimetrul comunei Sendreni, poate prezinta o serie de restrictii din punct de vedere al construibilitatii. Pentru versant vor fi realizate calcule de stabilitate in vederea determinarii unor eventuale planuri de alunecare si bineinteles a limitei de construibilitate, In acest sens vor fi intocmite harti de risc natural la inundatii si alunecdri de teren (in faza detaliata) conform HGR 447/203. CERCETAREA TERENULUI; in vederea stabiliri naturii terenului de fundare si a principalelor caracteristici fizice ale acestuia, pe amplasamentul cercetat, au fost executate manual cu sondeza de 62" 3 (trei) foraje geotehnice pana la addncimea de cca. 5,00 m. Succesiunea litologicd a terenului de fundare de pe amplasament este urmatoarea: ~ In suprafata intdlnim pani la ad&ncimi variabile cuprinse in intervalul 0,60 - 1,30 m, un strat de plmant negru si brun. - urmeazé pan’ la adancimea executarii forajelor (5,00m) un orizont eolian loessoid constituit din loess galben, uscat, sensibil la umezire, vartos ~ tare, usor argilos, cu putin nisip spre si ‘in baza. Valorile umiditatii naturale (w %) sunt cuprinse in intervalul 9,6 < w % < 14,9 % iar indicii de consistenta (Ic) sunt cuprinsi in intervalul de valori 0,86 - 1,07. Limitele de variatie ale caracteristicilor fizice $i mecanice pentru PSUC in stare naturalé conform NP 125:2010 Densitatea scheletului ps g/cm? 2,52 - 2,67 Greutatea volumicd in stare natural y kN/m? 12,0 - 18,0 Greutatea volumica in stare uscati yo kN/m? 11,0 - 19,0 Umiditatea natural w% 6 - 15 Porozitatea 1% 45-55 Limita de curgere wL% 12 - 30 Limita de framantare wP% 9 - 18 Indicele de plasticitate Jp % 5 - 22 Presiunea de umflare pu kPa 0-10 Coeficientul de permeabilitate k m/sec. 10-4 si 10-6 Tasarea suplimentar’ la o = 100 kPa m100 % 0 - 0,6 Tasarea suplimentar& lao = 200 kPa 200 % 1-4 Indice tasare specifica suplimentara la o = 300 kPa im300% 2-14 Modulul de deformatie edometrics Foed 200-300 kPa 5000 - 15000 Unghiul de frecare internd $ grade 5 - 25 Coeziunea ckPa 10 - 30 2.1. Nivelul hidrostatic al panzei de ap’ subteran’_nu a fost interceptat in forajele executate, acesta aflandu-se la adancimi mai mari de 5,00 m de la cotele actuale ale terenului natural de pe amplasament si functje de acesta. in detaliu, amplasarea forajelor geotehnice_executate, stratificatia si principalele ilBY S.C, KM PROIECT S.R.L. caracteristici fizice ale terenului de fundare, se pot urmari in planul de situatie si figele de stratificatie anexate prezentului studiu geotehnic, CONCLUZII SI RECOMANDARI; + Terenul ce face obiectul prezentulvi studiu nu pune probleme din punct de vedere al riscului la inundatii. + O problemé o poate constitui stabilitatea generala, asadar exista o mica probabilitate @ riscului alunecarilor de teren in zona. + P&ménturile prezente in subteranul zonei cercetate, sunt de natura eoliana, fiind in general "dificile pentru fundare". * Presiunea conventionala de calcul maxim admis& pentru aceste tipuri de pam&nturi este 100 kPa. * Coeficientul de pat ,ks” variaza in jurul valorii de 90000 kN/m3. * Adancimea minima de fundare conform stasului NP 125/2010 de minim — 1,50 m pentru fundatiile exterioare si 1,00 m pentru cele interioare. * Apa subterand este prezenté in teren ca mediu acvifer freatic discontinuu, la adéncimi mai mari de 5,00 m. din retele sau conducte hidroedilitare, purtdtoare de apa si canalizare, acestea itroducdndu-se obligatoriu in canale de protectie, acolo unde va fi cazul sau vor fi realizate din materiale performante. Sistematizarea pe vertical a terenului va trebui s& asigure o indeprtare rapid’ a apelor de precipitatii atmosferice cézute sau scurse spre amplasament, in afara acestuia, spre un emisar in functiune. Acest lucru se va realiza prin trotuare de protectie, pante, rigole si santuri de garda dalate, verificate periodic si mentinute in functiune. Pentru eventualilatea unor drumuri de acces (sistemul rutier) - modulul de elasticitate dinamic ce se va lua in calcul pentru terenul natural din zona - P4 va fide Ep = 80 000 kPa, iar valoarea Coeficientului lui Poisson luat din tabele este v= 0,35 [kN/m?]. CONSIDERATII FINALE Acest studiu geotehnic are caracter general neputand fi folosit in alte scopuri decat cel pentru care a fost solicitat pentru aceasté fazi de PUZ (,Introducere teren in intravilanul, com. Sendreni, judet Galati, T. 64, P 394/1, lot 93, 94”). Pentru obiectivele ce urmeazi a fi proiectate se vor executa studii geotehnice conform NP 0.74/2014 ,Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii” detaliate, strict pe fiecare amplasament, pentru determinarea parametrilor fizici si mecanici ai terenului si pentru recomandarea conditiilor de fundare adecvate viitoarelor obiective proiectate. 2.4, CIRCULATIA Z 2.4.1. ASPECTE CRITICE PRIVIND DESFASURAREA CIRCULATIEI RUTIERE , EN CADRUL ZONEI : Relatille rutiere dintre comuna Sendreni si teritoriul inconjuréitor se sprijina pe :S.C. KM PROIECT S.R.L. - drumul national DN 25 si care asiguré leg’tura imediat’ a comunei cu sudul judetului Galati si 30 km distant de municipiul Brdila si face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est a Roméniei. Suprafata ce face obiectul prezentei lucr&ri se aflé pe partea sténg’ a directiei de mers spre Galati, a DN 25. Deoarece terenurile care fac obiectul de studiu sunt libere de constructii, profilul stzilor existente este variabil strazi neasfaltate, apartinand persoanelor fizice si/sau juridice. Predarea strazilor si aleelor existente la Primaria $endreni, pentru trecerea din domeniul privat in domeniul public al Comunei $endreni, se va face prin Hotarare de Consiliu Local, cu acordul parfilor implicate. Prin prezentul PUZ se propune ca drumurile de exploatare existente pe terenul studiat s& se modernizeze prin asfaltare si lrgirea lor, realizdndu-le de categoria a doua latimea strzii va fi de 8,00m si cate un trotuar si spatiu verde de aliniament de 1,00m latime fiecare de o parte si de alta a strézil, a patra létimea strazii va fi de 5,00-6,00m si cate un trotuar de 1,00m latime de parte si de alta a strazii si a cincea, IStimea strazii va fi de 5,00m si un trotuar de 0,80m latime pe o singuré parte a strazil. Fiecare parcelé va asigura parcarea in interiorul parcelei. 2.5, OCUPAREA TERENURILOR 2.5.1. CARACTERISTICI ALE FUNCTIUNILOR DIN ZONA STUDIATA Suprafata de teren a comunei Sendreni este de 4734 ha, din care teren intravilan de 176 ha, iar teren extravilan 4558 ha. Prin prezentul PUZ intravilanul comunei Sendreni se mareste cu suprafata de 9.234,00mp. Suprafaté de 9.234,00mp din extravilanul comunei Sendreni are in prezent destinatia de teren agricol. 2.5.2 BILANTUL SUPRAFETELOR EXISTENTE ME. | zone runcrionace |TOTALSUPRAFETE (HP) TProcent de oupar a erenutal 1 Suprafata lot 93 si 94 6.920,00mp 6.920,00mp_ 100 2 ; Suprafata lot 95 2.314,00mp 2.314,00mp_ 100 3. Suprafata totata 9.234,00mp 9.234,00mp_ 100 4. | Teren stuciat prin uz | 9.234,00mp | 9.234,00mp | 100 Este necesara mérirea intravilanului, realizind 0 zona de locuire, ridicand nivelul de circulatie si echipare a zonei (calitatea serviciilor la standarde superioare fata de cele existente in zon&), in acest sens aceasta marire a intravilanului, promoveaz’ dezvoltarea de locuinte si functiuni complementare locuiri. 2.5.3, PRINCIPLELE DISFUNCTIONALITATI Din analiza situatiei existente facute in acest capitol, prin introducerea in intravilanul comunei Sendreni a suprafetei studiate, se desprind urmatoarele probleme ce trebuiesc rezolvate: 13& S.C. KM PROIECT S.R.L. - lipsa unui sistem centralizat de canalizare; ~ strzi nemodernizate (din pamént), trasee libere de strazi, profile variabile; - drumuri insuficient proportionate; - lipsa rigolilor; - terenul trebule scos din circuitul agricol; - lipsa alimentérii cu gaze naturale; - depozitare necontrolata a deseurilor menajere. 2.6. ECHIPAREA EDILITARA, Situatie existenta. 2.6. 1,ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE 2.6.1.2, ALIMENTAREA CU APA fn prezent comuna dispune de un sistem centralizat de alimentare cu ap’. Apa fiind asiguraté din gospodaria proprie de ap’ si sistemul centralizat de aductiune a municipiului Galati. Terenul studiat prin PUZ nu este bransat la reteaua de apa curenta. 2.6.1.b. CANALIZAREA Comuna Sendreni nu_dispune de un sistem centralizat_ de _canalizare a apelor uzate menajere si a celor pluviale. Solutia de canalizare in prezent 0 constituie haznalele de tip rural. Apele uzate din haznale se infitreaza in sol , poluand panza de apa freatic3 folosita in prezent ca sursa de ap’ potabila pentru populatie. Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitational prin rigole sau santuri amplasate pe marginea strizilor. Canalizarea comunei Sendreni este in faza de proiect si in curs de executie. 2.6.2. Retele electrice Comuna Sendreni este alimentat cu energie electricd din Sistemul Energetic National, prin intermediul unei retele electrice aeriene de 20KV alimentate din statii de distributie 110 / 20 kV. Din reteaua LEA de 20KV se alimenteaz’ posturile de transformare, 20/0,4kV amplasate in localitate, Consumatorii casnici si social-edilitari, precum si unit’tile economice, sunt alimentati prin intermediul posturilor de transformare 20/0,4KV situate in interiorul comunei si prin retele electrice aeriane de joas tensiune. Retelele au fost amplasate pe traseu usor accesibil pentru lucrari de interventie de defectiuni sau corelare cu celelalte retele din zon’ (linii de telecomunicatii , radioficare ,etc) in general, distributia energiei electrice a fost realizat& printr-un sistem buclat, avand posibilitatea anclanséirii automate a rezervei. Prezentarea situatiei existente a retelelor electrice aferente comunei Sendreni are la baz datele furnizate de FRE Galati. 2.6.3.Telefonie Comuna Sendreni este racordaté la sistemul National de Telecomunciatii prin intermediul unei centrale telefonice automate, amplasate in zona central a localitatii Sendreni, fiind racordate cca. 90 % din nr. imobile existente. 14a. C. KM PROIECT S.R.L. # 2.6.4.Alimentare cu cdldura Alimentarea cu caldura a locuintelor si a cladirilor de utilitate public& din comuna Sendreni se face utilizand sobe si centrale termice cu combustibil solid (lemne, peleti). 2.6.5.Alimentarea cu gaze naturale In prezent in comuna Sendreni exist o conducta de de gaze naturale de inalta presiune din OL @ 800mm, Tecuci-Sméardan ce trece la distanta de aproximativ 42m in partea de est de la limita zonei studiate. Nu exist sistem de distributie gaze naturale a locuintelor din comuna Sendreni. 2.7, PROBLEME DE MEDIU Comuna Sendreni desi are 0 activitate economic’ preponderent agricolé, are pe teritoriul administrativ unitati de naturd sa influenteze poluarea si degradarea mediului. Pentru suprafata propus’ pentru introducerea in intravilan prin prezentul PUZ, calitatea mediului este bund. 2.8, OPTIUNI ALE POPULATIEI Pentru dezvoltarea urbanisticd si cresterea calitStii vietii populatiei de pe teritoriul comunei Sendreni, se desprind urmatoarele cerinte : * circulatii carosabile si pietonale ; + imbunétatirea si modernizarea etapizatii a echiparii tehnico-edilitare: drumuri, alimentare cu energie electricd, canalizare, ap curent’, gaze naturale. Prin prezenta lucrare se analizeazé dacé amplasamentul este judicios ocupat, sunt respectate vecinatatile si nu se produc factori nocivi in zon’. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANA 3.4. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Este necesard revitalizarea zonei urbane, realiznd 0 zona de locuinte, ridicdnd nivelul de dotare si echipare a zonel (calitatea servicillor la standarde superioare fata de cele existente in zond), in acest sens investitia propus’ - Introducere teren intravilan, promoveazi dezvoltarea zonei ducand astfel la crearea unei zone omogene de locuire. 3.2, PREVEDERI ALE P.U.Z. Suprafata ce se introduce in intravilan este in apropierea intravilanului existent aprobat prin Planul de Urbanism General al comunei Sendreni. in scopul dezvoltérii relatillor cu municipiul Galati si cu localitatile invecinate, dezvoltarea continua gi dinamica a perimetrului intravilanului comunei, se prevede ca in viitorul apropiat, noi suprafete aflate in extravilanul comunei Sendreni s&-si schimbe destinatia si si participe activ la viata comunei. Conform situatiei propuse, beneficiarii lucrérii solicit aprobarea prezentului P.U. vederea introducerii terenurilor in intravilanul localitdtii pentru functiunile de locuinte si dotarile aferente acestora, zona ce se va constitui intr-o subzona de locuire. 3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL Cadrul natural permite dezvoltarea constructiei de locuinte si servicii, respectandu-se prevederile speciale de fundare pe terenuri specifice zonei studiate, precum si asigurarea Is| S.C. KM PROIECT S.R.L. evitdrii factorilor poluanti din zon’. Se vor mentine zonele de protectie a retelelor electrice si gaze naturale. Apele uzate se vor evacua in fose septice vidanjabile omologate, aplasate pe fiecare lot, pana se va realiza 0 statie de epurare in zona. Pentru evitarea aluneciirilor de teren, toate constructiile se vor amplasa si realiza pe baza prevederilor studillor geotehnice care se vor ‘intocmi pentru fiecare obiectiv in parte si se va introduce obligativitatea realizSrii de plantatii de salcam. La aceste plantatii se adaugi si celelalte tipuri de pomi fructiferi si vit’ de vie. Colectarea apelor si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata incintei se efectueaz’ prin sistematizarea vertical’ a terenului c3tre drumurilor de acces in fiecare parcel, drumuri ce se vor echipa cu colectoare de apa pluviale, 3.4, MODERNIZAREA CIRCULATIEI Pe terenul studiat va fi functiunea de locuire si sevicii, de aceea sunt necesare a se realiza drumuri de * tip II cu dou’ benzi de circulatie de 6,00m parte carosabilé, la care se adaug’s trotuar de 1m [atime si 1 metru létime spatiu verde (plantatie de aliniament) de 0 parter si de alta a drumului, rezultnd 12,00m ampriza drumului, suprafata total’ 745,00mp. + tip IV cu doua benzi de circulatie de 5,00m parte carosabil’, la care se adaug’ trotuar de 1m latime de o parter si de alta a drumului, rezultand 7,00m ampriza drumului. «tip V cu doud benzi de circulatie de 5,00m parte carosabild, la care se adaug’ trotuar de 0,80m latime pe o singuré parte a drumului, rezultand 5,80m ampriza drumului. 3.5. ZONIFICARE FUNCTIONALA-REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI BILANTUL SUPRAFETELOR PROPUSE PRIN P.U.Z. Suprafata totalé a terenului 9.234,00mp aflaté in prezent in extravilan, se va introduce in intravilan prin prezentul PUZ, De asemenea, pentru acest’ suprafati se va face reconversia functionala si anume din teren arabil extravilan, in teren curti constructii intravilan. in conformitate cu Regulamentul General de Urbanism pentru zonele de locuinte in mediul rural POTmax= 30%. in zona studiat& se vor construi locuinte individuale, cu regim de inaltime de P+2E+M. BILANTUL SUPRAFETELOR PROPUSE PRIN P.U.Z. PROCENT BILANT TERITORIAL EXISTENT PROPUS DIN TOTAL ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA(mp) | SUPRAFATA(mp) | SUPRAFATA ie %. Locuinte si functiuni : coenpieshar Screen 8.607,50mp 93,22 Drumuri, trotuare, accese, pian 626, 50mp 678 Teren arabil 9.234,00mp - - TTeren total studiat prin PUZ 9.234,00mp ‘9.234,00mp 100 16bal. C. KM PROIECT S.R.L. Suprafata de teren a comunei Sendreni este de 4.734 ha, din care teren intravilan de 176 ha, iar teren extravilan 4558 ha. Prin prezentul PUZ intravilanul comunei Sendreni se mareste cu suprafata de 9.234,00mp. Suprafaté de 9.234,00mp din extravilanul comunei Sendreni are in prezent destinatia de teren agricol. La suprafata totals 1.760.000,00mp (176 ha) ce reprezint& intravilanul_comunei Sendreni, se va introduce suprafata de 9.234,00mp zoné pentru locuinte si echipare edilitar’, iar intravilanul comunei Sendreni va devein de 1.769.234,00mp (176,93ha). 3.6, DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE. SITUATIA PROPUSA 3.6.1.a. ALIMENTAREA CU APA Alimentarea cu apa a consumatorilor casnici din zona studiata din comuna Sendreni se va realiza prin extinderea retelelor de apa existente din stazile adiacente. Fiecare imobil va fi racordat la reteaua de apa, prin intermediul unui camin apometru ‘amplasat la limita de proprietate unde se va monta o linie de masura. 3.6.1.b.CANALIZAREA Evacuarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare se vor racorda in tancuri etanse vidanjabile. Amplasarea tancurilor etanse se va face la limita de proprietate spre drumurile de acces cu posibilitatea ca in etapa cAnd localitatea va avea sistem de canalizare acestea sa se racordeze in colectoarele stradale. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata incintei se va face prin sistematizarea verticala a terenului catre drumul central echipat cu rigole de colectare de ape pluvial. 3.6.2, ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Alimentarea cu energie electrica a consumatorii casnici se vor alimenta prin intermediul extinderii retelelor electrice aeriane de joasa tensiune in doua situatii: - Retea LEA 0,4 kV cu conductoare torsadate pe stalpi propusi; - Retea LEA 0,4kV cu conductoare torsadate montatga pe stalpi de medie tensiune existenti. Din retelele electrice de 0,4KV se vor alimenta prin bransamente electrice Individuale consumatori casnici si industriali din zona propusa. 3.7, PROTECTIA MEDIULUI Prin modificarile aduse perimetrul intarvilan, planimetric si functional, nu se produc factori poluanti. Totusi datorita disfunctionalitatilor rezultate din analiza existentului, se impune ca pe viitor constructiile amplasate pe terenul studiat sa respecte in totalitate normele admisibile de poluare, plafoanele tehnice ,astfel incit factorii de mediu sa nu fie alterati, SURSE DE POLUANTI $I PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU. 01. Protectia calitatii apelor . - Surse de ape uzate si compusii acestor ape. ~ apele uzate provin de la activitatea de baza : ~ activitati fiziologice curente ale locatarilor;B. C. KM PROIECT S.R.L. ~ compusii poluanti sunt mentinuti in limitele admisibile conf. NTPA 001. 02. Protectia aerului. - Sursele si poluantii pentru aer. ~ nu este cazul; -Instalatii pentru colectarea, epurarea si dispersia gazelor reziduale si a pulberilor. ~ nu este cazul; - Poluantii evacuati in atmosferd (in mg/mc si g/s ). ~ nu este cazul; 03, Protectia impotriva zgomotelor si a vibratiilor = sub limitele admise; 04. Protectia solului si subsolului. -surse posibile de poluare a solului si subsolului. - platformele betonate elimind orice scurgere de impurificatori in sol. -masuri, dotari si amenajari pentru protectia solului si subsolului. ~ constructille $i instalatjile sunt verificate periodioc ( anual) la etangare. 05. Gestiunea deseurilor. ~Sursele de deseuri, tipuri, compozitie si cantitti de deseuri rezultate. - deseurile curente sunt salubrizate prin societatea de specialitate desemnat’i de Primarie. Modul de gospodirire a deseurilor: depozitare controlaté, transport , tratare, refolosire, distrugere, integrare in mediu, comercializare. Prin proiectarea instalatillor de canalizare si epurare se vor asigura cerinte impuse de Legea nr. 10 / 1995, republicat’ in oct. 2015, privind calitatea in constructi 3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA in zona studiaté nu sunt prevéizute dotiiri de interes public. in prezentul PUZ avem terenuri proprietate privat a persoanelor fizice si juridice. Drumurile existente sunt terenuri ce apartin Consiliului Local Sendreni. Terenul drumului propus in prezentul PUZ este proprietate privat’ si nu este propus Pentru trecerea din domeniul privat in domeniul public al Comunei Sendreni 4, CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE Zona studiaté prin PUZ va cuprinde functiunea dominant locuirea si retele edilitare aferente investitilor. Planul urbanistic de zona are caracter de reglementare specificd dezvoltrii urbanistice a zonei studiate. PUZ-ul nu reprezintd o faz de investitie, ci o faz premergatoare realizarii investitillor. Prevederile PUZ-ului se realizeazé etapizat, pe probleme prioritare, menite s8 rspund& direct necesitatilor de dezvoltare a zonei. S-au tratat urmatoarele categorii generale de probleme: ~ _Introducerea terenului studiat in intravilanul comunei Sendreni; Schimbarea destinatiei din teren arabil in teren curti constructii; - Reglementiiri privind circulatia; - _Indici si indicatori urbanistici ( regim de inaitime, POT, CUT); Dezvoltarea retelelor edilitare;pa S.C. KM PROIECT S.. Masuri de eliminare a efectelor unor eventuale riscuri naturale si atropice; - Masuri de protectia mediului. Principala categorie care s& sustind materializarea programului de dezvoltare o constituie introducerea terenului analizat in intravilanul comunei Sendreni. Realizarea obiectivului de investitii va avea o serie de consecinte pozitive: - Va imbunatatii calitatea cadrului construit in zon; - Va dinamiza viata economic a comunei prin cresterea venitulul perceput de taxele locale in favoarea comunei; Va moderniza circulatia in zond si echiparea edilitaré. fntocmit, arh, Catalina Chiculité Osal S.C. KM PROIECT S.R.L. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z. COMUNA SENDRENI - JUD. GALATI I. _Dispozitii generale 4. Rolul Regulamentului Local de Urbanism Regulamentul explic3 si detaliaz’ sub forma unor prescriptii si recomandéri Planul i acestuia. Regulamentul PUZ-ului cuprinde Urbanistic Zonal in vederea urméririi si apli reguli specifice de urbanism instituite in teritoriul considerat care completeaz’ sau detaliaz’ regulamentul aferent Planului Urbanistic General. 2. Baza legala a elaborarii Regulamentul cuprinde prescriptii si recomandari generale la nivelul zonelor studiate. La baza elaborarii Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ-ului stau in principal urmatoarele acte normative: 1. Legea nr.350/6.07.2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului; 2. Regulamentul general de urbanism aprobat prin Hotarirea de Guvern nr. 525 / 1996; 3. Ghidul de aplicare al R.L.U. aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/16.07.2000. 4, Reglementari cuprinse in PUG si in prescriptile regulamentului local de urbanism aferent PUG, proiect nr.622/2005, aprobat prin HCL nr. 34 / 30.12.2008. 5, Legea nr.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor, republicata; 6. Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia; 7. Ordonanta de urgentS a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobaté prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completérile ulterioare. 8. Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificarile $i completarile ulterioare. 20S.C. KM PROIECT S.R.L. R.LU, tine de asemenea cont de toate prevederile legale in vigoare continute in alte legi, fara leg&tura direct cu domeniul urbanismului, in primul rand in Constitutia Roméniei si in Nout Cod Civil, republicat in M. Of. Nr. 505/15.07.2011 si Lege nr. 74/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 187/2009 privind Codul Civil. 3. Domeniul de aplicare Regulamentul Local de Urbanism se aplicé in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajérilor, in intravilan, in limitele teritoriului studiat in Planul Urbanistic Zonal aferent. I, Reguli de bazé privind modul de ocupare al terenurilor 4) Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit : 4,1, Terenul studiat in prezentul PUZ este situat in teritoriul administrative al Comunei Sendreni din judetul Galati, in extravilan, intr-o ZONA DE UNITATI AGRICOLE, si are destinatia de "teren agricol”, tarlaua 64, parcela 394/1, lot 93, 94 si lot 95. Toate constructiile se vor realiza tinand cont de studiile geotehnice individualizate pe fiecare amplasament, respectandu-se POT-ul aprobat prin prezentul PUZ. La amplasarea locuintelor sau a spatiilor anexe locuirii, se vor respecta zonele de protectie sanitara. 5.) Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apdrarea interesului public : 5.1 Din P.U.G. al Comunei Sendreni rezult cd zona studiat nu existé riscuri naturale. 5.2. Autorizarea executdrii tuturor constructiilor va tine seama de servitutele Codului Civil, dar si de zonele de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electric, conductelor de api si canalizare, conform art. 11, 13 din RGU. 5.3. Toate constructille ce se vor realiza vor respecta normativele tehnice aflate in vigoare conform legislatiei roménesti privin realizarea si expoloatarea constructiilor. Constructiile se vor amplasa respecténdu-se prevederile geotehnice pentru fiecare obiectiv in parte, avandu-se in vedere posibile riscuri naturale. 5.4. Asigurarea echiparii edilitare s-a realizat conform plansei de specialitate din P.U.Z., in functie de necesitatile de dezvoltare ale zonei si ale programelor guvernamentale privind modernizarea locvalitatilor rurale. in vederea asigurarii extinderii echiparii tehnico-edilitare, autorizarea executarii constructiilor va respecta prevederile art. 13 din RGU. 21S.C. KM PROIECT S.R.L. Orice constructie poate fi realizat8 numai cu stabilirea, prin contract prealabil, a obligatiei efectu&rii lucrrilor de echipare ediulitar& aferent& constructiei, partial sau total, de cétre investitor. Proprietatea asupra retelelor tehnico-edilitare va respecta prevederile ar. 29 din RGU, prin trecerea din domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice in domeniul public al Comunei Sendreni prin Hotarare de Consiliu. 5.5. Asigurarea compatibilit&tii functiunilor fn conformitate cu punctul 3.8. din P,U.Z. in zona studiatd in cadrul acestei documentat nu sunt prevazute obiective de utilitate public’, Terenul studiat este teren proprietate privat’ a persoanelor fizice si/sau juridice. 6) Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii Conditile de amplasare si conformare a constructillor vor respecta prevederile din RGU si sunt in functie de specificul constructiilor. 6.1. Orientarea faté de punctele cardinale. Autorizarea executérii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si recomandarilor de orientare fat de punctele cardinale, conform anexei nr.3, art. 17 din Regulamnetul General de Urbanism; 6.2, Amplasarea faté de drumurile de publice. Zonele de servitute si protectie ale cdilor de comunicatie rutiere tin seama de prevederile Legii drumurilor nr. 13/1974 si H.G. nr. 36/1996, precum si de conditiile de amplasare fata de drumurile publice prevazute in art. 18 din R.G.U. in conformitate cu RGU Comuna Sendreni, zonele de protectie ale drumurilor, in afara localitatilor - extravilan, sunt: = 22,00m pana in axul drumului la drumul national DN 25; in localitatile comunei — intravilan, la strazile de categoria a Il-a care se vor amenaja, zona de protectie a drumurilor este 12,00m din axul drumurilor, iar la strazile de categoria a IV-a este 7,00 - 8,00m. Pentru lucréri in zona drumurilor publice si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, se pot autoriza, cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice, conform art.18 din Regulamentul General de Urbanism urmatoarele lucrari :By S.C. KM PROIECT S.R.L. 1) constructii si instalayii aferente drumurilor publice, de deservire, de jintretinere, de exploatare; 2) parcaje, garaje. 6.3. Amplasarea fat de aliniament (linia de demarcatie intre strad’ — domeniul public sau privat si limita spre strad& a parcelei — domeniul privat). Cl&dirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fat de acesta numai dac& se respect coerenta si caracterul fronturilor stradale. Se vor respecta si celelalte precizri cuprinse in art.23 din Regulamentul General de Urbanism. Regimul de aliniere stabilit prin prezenta documentatie este diferit in functie de categoria str&zii spre care este amplasat parcela. Fat de zona de protectie a drumului public, la limita c&reia se afld gradul spre strad& al parcelei, constructille se amplaseazi la 5 m distanta, pentru a se putea realiza un spatiu verde de protectie, Aceast§ distant’ va fi respectat atunci cand nu contravine prevederilor art. 23 din R.G.U. in zonele libere de constructii sau partial construite, stabilirea configuratiei urbane si implicit a regimului de aliniere se va face, de reguli, pe baza documentatiilor de urbanism aprobate conform legii (P.U.Z., P.U.D.). Retragerea constructiilor fat de aliniament se poate face din ratiuni functionale, estetice sau ecologice (protectia contra zgomotelor $i nocivitatjlor).. 6.4, Amplasarea in interiorul parcelei Conform art.24 din Regulamentul General de Urbanism si Codul Civil, art. 461-471, art. 590-599 si art. 610-614, autorizarea executarii constructiilor este permis numai dac& se respect : Distanta minimd admisd de Codul Civil intre fatade cu ferestre si balcoane si limita broprietdtii ingrédité sau nu este de 2,00m. Pentru asigurarea respectarii normelor de insorire si prevenirea incendillor intre fatadele cu ferestre ale constructillor amplasate pe acceasi parcel este recomandabild o distantd egal cu ¥ din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu mai mic& de 3,00m. Distantele dintre cladirile nealéturate, pe aceeasi parcel, trebuie sa fie suficiente pentru a permite intretinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incatS.C. KM PROIECT S.R. sé nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea natural, insorire, salubritate, securitate in caz de seism etc. in functie de marimea parcelei pe suprafata acesteia pot fi amplasate mai multe constructii principale si constructii anexe. Sunt interzise cuplarile la calcan intre locuinte si cladiri cu functiunea de servicii / ‘spatii comerciale. Se recomanda evitarea aparitiei de noi calcane din considerente estetice si economice. Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte cladiri sau pe liita de proprietate cu conditia respectérii prevederilor Codului Civil. 7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII 7.1, Accese carosabile Se vor respecta prevederile art. 25 din R.G.U. si Codul Civil, art. 616-619, art. 590-599, art. 610-614 si ORD. MLPAT nr. 80/N/18.11.1996. La locuintele unifamiliale cu acces si lot propriu se vor urmari prevederile pct. 4.11.1 din anexa nr. 4 la R.G.U. prin care se stabilesc conditiile, tipurile si numérul de accese carosabile in cazul in care nu se poate respecta aceast conditie, pentru fiecare categorie de constructi se va solicita avizul Unitatii Teritoriale de Pompieri. 7.2. Accese pietonale Se vor respecta prevederile art. 26 din R.G.U. si precizirile din Codul Civil, art. 616- 619. Art, 616 prevede ca proprietarul al cdrui teren este infundat si nu are iesire la calea Publicd — situatie des intAlnit in cazul parcelirilor incorect facute, in adancime, acesta poate reclama o trecere pe locul vecinului sdu. Trecerea (servitutea de trecere) trebuie facut astfel incat s& pricinuiasc’ c&t mai putin paguba proprietarului terenului de la strada. Accesele pietonale vor fi conformate astfel incdt si permit circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijioace specifice de deplasare. 8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA La realizarea de retele edilitare in zona studiat’ in cadrul PUZ se vor respecta obligatiile rezultate din aplicarea prevederilor art. 13 si art. 28 din RGU. 24a. C. KM PROIECT S.R.L. Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeazi de catre investitor sau beneficiar partial sau in intregime, dup& caz, in conditiile incheiate cu Consiliul Local. Proprietatea public’ asupra retelelor edilitare: conform art. 29 din Regulamentul General de Urbanism. Se vor respecta distantele minime admise conform avize emise, iar in zona de sigurant& a instalatiilor electrice se interzic constructii de orice fel. 9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR 9.1. Parcelarea in cazul oric&rei parcelri, definit& ca operatiunea de divizare a unor suprafete de teren in 4 sau mai multe loturi alaturate, se vor respecta prevederile art. 30 din R.G.U. si ORD. MLPAT nr, 80/N/18.11.1996. in caz de reparcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate incat s$ permit’ amplasarea clédirilor in bune conditii (orientare, insorire, vanturi dominante etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil. Conditiile de mai sus se aplic’ atét parcelelor cu forme geometrice regulate cat si celor neregulate. fn cazul concesion&rii se vor respecta suprafetele stipulate in Legea nr. 50/1991 (republicata). th cazul modului de locuire specific comunei Vanétori, R.G.U prevede pentru parcelarile nol suprafete de minimum 150 m2 si front la stradi de minimum 8 m pentru fiecare fot in cazul in care vor fi realizate constructii in regim inchis (insiruite, covor, etc.) si respectiv 0 Suprataté de minimum 200 m2 cu front la stradi de minimum 12 m in cazul in care se are in vedere realizarea unor construciiizolate sau cuplate, Pentru obtinerea unui tesut rural coerent si a asigurérii confortului de locuire, adancimea parcelei trebuie s fie mai mare sau cel putin egal cu latimea sa. in conformitate cu Regulamentul General de Urbanism art. 15, zona predominant rezidentiala (Iocuinte cu dotari aferente) este de 30%, in conformitate cu Regulamentul General de Urbanism pentru zonele de locuinte in mediul rural POTmax= 30%, CUT=0.9. in zona studiat se vor construi locuinte individuale, cu regim de indltime de P+2E+M. 25a... KM PROIECT S.R.L. Suprafata totalé a terenului este in prezent in extravilan, se va introduce in intravilan prin prezentul PUZ. De asemenea, pentru acest suprafat’i se va face reconversia functional si anume din teren arabil extravilan, in teren curti construct intravilan. 9.2 fndltimea constructiilor: conform art. 31 din Regulamentul General de Urbanism . 9.3. Aspectul exterior al constructiilor: conform art. 31 din Regulamentul General de Urbanism . 9.4, Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi imprejmuiri: ~ Spatji verzi: conform art.34 din Regulamentul General de Urbanism. - Imprejmuiri: conform art.35 din Regulamentul General de Urbanism. IID. Zonificarea functional Terenul studiat in prezentul PUZ de introducere in intravilanul Comunei Sendreni va Cuprinde o singura zona functionala L — zoné de locuire - locuire individual’ si colectiv’ de tip urban cu cladiri de indltime micé; construirea este posibili pe baz& de autorizare direct’ (P+1-2E+M), Hmax cornis=12m. Unitati si suburitati functionale. in zona studiatd este amplasaté in extravilanul Comunei Sendreni exist’ urmatoarea subunitate functional - TA - teren agricol . 1. Condi a) Elaboraea PUZ este obligatorie in cazul parcelarilor rezultate din divizarea unei parcele de autorizare a lucrarilor de construire : ‘in mai mult de 3 subparcele (extras din L. nr. 350/2001, sectiunea a 4-a C.U., art. 29, alin. 2). b) Este obligatorie emiterea C.U. ( conf. L. Nr. 350/2001) si intocmirea unei documentatii de urbanism de tip PUZ ( conf. prezentului RLU) pentru intocmirea documentatiilor cadastrale comasate, respectiv dezmembrare a terenurilor in trei parcele, atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasdri de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii sau de infrastructura, precum si constituirea unei servitutii de trecere cu privire la un imobil. ©) Este permis’ operatiunea de divizare a unei parcele in dou’ subparcele, in vederea construirii, numai daca ambele terenuri rezultate indeplinesc conditiile de construibilitate, asa cum sunt mentionate in Certificatul de Urbanism (C.U.) care se va solicita in acest scop. 4) Sunt exceptate de la obligativitatea elaborarii documentatiilor de urbanism de tip PUZ 26S.C. KM PROIECT S.R.L. operatiunile de parcelare / divizare generate de trasarea unei strézi noi. e) Pentru orice constructie care se amplaseaz3 pe o parcel aflat& partial in zona de protectie a infrastructurii tehnice majore sau pe o parcel afectatS de riscuri naturale, amplasarea va fi fundamentata printr-o documentatie de urbanism de tip P-U.D. f) Sunt exceptate de la obligativitatea elaborarii PUD ( mentionat mai sus) lucrarile de amenajare interioara, imprejmuirile si lucrarile de desfiintare a constructiilor existente, precum si lucrarile de reabilitare / consolidare/ restaurare care nu modificé dimensiunile si forma volumului construit. ) Pentru orice constructie aflat pe o parcela afectatd de riscuri naturale sau limitrofé unei asemenea zone, documentatia care se va intocmi pentru construire va fi fundamentatd prin studii de specialitate privitoare la riscuri naturale care vor stabili conditiile amplasgrii de noi constructii, precum si lucrérile necesare pentru inlturarea sau atenuarea riscurilor si va fi avizat si aprobaté conform legii. h) Se interzice realizarea oricdror constructii sau amenajéri pe terenurile rezervate pentru largirea unor artere, realizarea unor noi artere noi carosabile sau pietonale, modernizarea intersectiilor. in cazul terenurilor proprietate privat afectate de realizarea oricSror interventii de mai sus, orice operatiune de expropriere pentru cauz’ de utilitate publicé va respecta prevederile legislatiei in vigoare (Legea nr. 255/2010 si Legea nr. 33/1994). 2. Utilizare functionald Utilizari admise - locuinte individuale; - Spatii verzi amenajate; - accese pietonale si carosabile; ~ parcaje si garaje; - diversificarea retelelor tehnico-edilitare si constructii aferente. u ‘Ari admise cu conditionar - Spatii comerciale si servicii; - se admite conversia locuintelor in alte functiuni compatibile cu locuirea (servicii profesionale, comerciale, alimentatie publica); - pentru orice constructie se va tine seama de recomandirile geotehnice, pentru fiecare tip de constructie propusd. 27By S.C. KM PROIECT S.R.L. Uti - Activitati poluante, cu risc tehnologic, care degradeaz cadrul natural existent si conduc ri interzise : la disparitia vegetatiei; - Depozitari de materiale refolosibile; = Depozitarea in cantit&ti mari de substante inflamabile sau toxice; = Spalatorii auto. 3. Caracteristici ale parcelelor: Se considera a fi construibile parcelele care au forme regulate sau cvasiregulate care respect concomitent urmatoarele condition&r : - adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea (deschiderea) acesteia ; = raportul intre latimea (deschiderea) si adancimea parcelei sa fie maxim 1/3 ; - pentru parcelele cu raportul laturilor (latime/adancine) mai mic de 1/5, modul de construire se va preciza prin Plan Urbanistic de Detaliu. = Parcelele care nu indeplinesc conditile de construibilitate pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una sau mai multe parcele invecinate. 4. Amplasarea cladirilor fata de jiament: Amplasarea cladirilor fatS de aliniamentul existent al parcelei sau de la cel propus in cazul strzilor nou propuse sau a largirii celor existente, se va realiza la 3-5m. La intersectia dintre strzi aliniamentul va fi racordat printro linie perpendicularé pe bisectoarea unghiului strazii. in zona non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor. 4, Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor: Cladirile construite in regim insiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele invecinate pe o adancime de maxim 20.0 metri, cu exceptia celor de colt care vor intoarce fatade spre ambele strazi; | jin cazul segmentarii insiruirii, spre interspatiu se vor intoarce fatade care vor fi_retrase de la limita proprietatii la 0 distanta de cel putin jumétate din inaltimea la cornisé in punctul cel mai inalt fat de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; = dl&dirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clidirii de pe parcela al&turata si se 288) S.C. KM PROIECT S.R.L. vor retrage fata de cealalta limita la o distant de cel putin jumatate din indltimea la cornis& in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; in cazul in care parcela se ‘invecineazd pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii avand fatade cu ferestre, cl&direa se va realiza in regim izolat; - dldirile izolate se vor retrage fat de limitele laterale ale parcelei cu cel putin jumatate din inditimea la cornis8, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; Retragerea fat de limita posterioara a parcelei va fi egal cu jumatate din in&itimea la cornis, m&surat& tn punctul cel mai fnalt faté de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri. - in cazul loturilor putin adanci se accept& construirea clédirilor pe latura posterioar a parcelei numai in cazul in care pe aceasti limit exist’ deja calcanul unei cl&diri principale de locuit, iar adosarea respect indltimea si lStimea calcanului acesteia, prevederea efiind valabilé in cazul unor anexe si garaje; Prevederile fat de limitele laterale si posterioare pot suferi derogairi, in limitele impuse de prevederile Codului Civil, prin elaborarea si aprobarea unei documentatii de urbanism de tip PUD. 5. Amplasarea cli Distantele dintre cladirile nealéturate, pe aceeasi parcel, trebuie s& fie suficiente pentru lor unele fat de altele pe aceeasi parcel: a permite intretinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incat s4 nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea natural8, insorire, salubritate, securitate in caz de seism etc. Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte clidiri sau pe limita de proprietate cu conditia respectérii prevederilor Codului Civil. 6. Amplasarea cladirilor fata de zonele supuse riscurilor naturale sau atropice: Pentru orice constructie care se amplaseaza pe o parcel aflat partial in zona de protectie a infrastructurii tehnice majore sau pe o parceld afectat de riscuri naturale, amplasarea va fi fundamentata printr-o documentatie de urbanism de tip PUD. Sunt construibile numai parcelele care asiguré posibilitatea unui acces carosabil cu o l8time de minim 4,00m direct din drumul public Parcelele rezultate din divizéri, in cazul in care nu pot beneficia de un acces propriu din drumul public (nu prin servitute de trecere) cu latime de minim 4,00m, devin neconstruibile 29a S.C. KM PROIECT S.R.L. pané la asigurarea indeplinirii acestei conditi. Accesele pietonale vor fi conformate astfel incdt s{ permit circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare. 8. Stationarea autovehiculelor : Stationarea autovehiculelor se va asigura in interiorul parcelelor, asigurandu-se un minim de 1 loc de parcare / locuinta. 9. indltimea maxima a cladirilor: in zona studiaté se vor construi locuinte individuale, cu regim de indltime de P+2E+M. Pentru cladirile noi inaitimea maxima nu mai mult de 12,00m la coama. 10. Aspectul exterior al clidi Cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra in caracterul general al zonei gi se vor armoniza cu cladirile invecinate ca arhitectura i finisaje; - se interzice realizarea unor mansarde false; - garajele si anexele vizibile din circulafille publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principal. 11. Echiparea edilitar: Extinderile de retele sau méririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaz de cétre investitor sau beneficiar partial sau in intregime, dup’ caz, in conditille incheiate cu Consiliu! Local. Se vor respecta distantele minime admise conform avize emise, iar in zona de sigurant& a instalatillor electrice se interzic constructil de orice fel. Este interzisé postarea pe arbori a cablurilor de electricitate sau de telecomunicatii, a elementelor de semnalizare de orice fel, Lucrarile de bransare si de racordare la reteaua edilitard public se suport in intregime de beneficiar. Se vor respecta normele de protectie sanitar’ si tehnologic’ privitoare la amplasarea constructiilor fata de retelele edilitare importante, in special fat de linille electrice aeriene. 12. Spatii libere si spa Procentul minim recomandabil de spatiu verde plantat in interiorul parcelei este de 20%. plantate: Pentru siguranata cladirii, arborii se planteaza la o distanté minima de 2,00m de aceasta.S.C. KM PROIECT S.R.L. Se va avea in vedere respectarea Codului Civil cu privire la scurgerea apelor pluviale. 13. imprejmuiri: Se interzice folosirea sarmei ghimpate. imprejmuirea spre strada vor avea inaltimea de maxim 2.50 metri; imprejmuirea construita pe limita de proprietate catre vecini ca respecta prevederile Codului Civil cu privire la prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune. IV. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenurilor 14. Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) 30% 15. Coeficientu maxim de utilizare a terenului (CUT) 0,9. In cazul mansardelor se considera conventional o suprafata egal cu 60% din suprafata @ ivetutui curent. V, Unitati teritoriale de referinté Stabilirea UTR-urilor pe zone functionale s-a facut in cadrul PUG-ului. in cazul de fata acestea au fost preluate $i detaliate pe subzone functionale, pentru care prescriptile sunt cele care au fost detaliate la Regululile privind modul de ocupare al terenurllor cu referire la fiecare functiune in parte. Intocmit, arh. Citélina ChiculitasS.C. KM PROIECT S.R.L. ANEXA DEFINITH ALE UNOR TERMENI UTILIZATI IN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL INTRODUCERE iN INTRAVILANUL COMUNE! SENDRENI, JUDETUL GALATI, TARLAUA 64, PARCELA 394/1, LOT 93, 94 si 95. ALINIAMENT = linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata. ALINIEREA CLADIRILOR = linia pe care sunt dispuse fatadele cladirilor spre strad& gi care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasa fala de acesta, conform prevederilor regulamentului, In cazul retragerii obligatorii a cldirilor faté de aliniament, interspatiul dintre aliniament si alinierea cladirilor este non aedificandi, cu exceptia imprejmuirilor, acceselor si a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri fata de cota terenului din situatia anterioara lucrarilor de terasament. ANEXE ALE LOCUINTELOR = cladiri de mici dimensiuni realizate pe o parcela independent de cladirea principal, destinate pentru gararea a 1-2 masini sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite, sere); anexele de tip rural pentru adapostirea animalelor si produselor agricole pentru subzistenta sau comercializare COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - reprezinté raportul dintre suprafata construita desfagurata si suprafata parcelei. in calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafata garajelor si a spafilor tehnice amplasate in subteran, suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum nici cea a podurilor neutilizabile. in cazul mansardelor se considerd conventional o suprafata egal cu 60% din suprafata nivelului curent. CONSTRUCTII CUPLATE / INSIRUITE ~ constructii situate pe parcele diferite a c&roro alipire (totala sau partiala) se realizeaza pe una dintre/pe ambele limite laterale de proprietate. TNALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR - exprima in metri si numar de niveluri conventionale inallimea maxima admisa in planul fatadei, masurata intre teren (in situatia anterioara lucrarilor de terasament) si comnige sau limita supetioara a parapetului terasei: LIMITELE LATERALE ALE PARCELE! ~ iinille de demarcate intre parcela si vecini, adiacente aliniamentului parcelei. LIMITA POSTERIOARA - linia de demarcatie intre parcela si vecini, opus aliniamentului parcelei DIVIZARE — operatiune funciara de divizare a unei parcele in doua parti. Partile rezultate constituie parcele de sine stattoare si se tuturor exigentelor din prezentul RLU. COMASARE - operafiune funciara de unire a dou sau mai multe parceleintr-o singura parcela. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicaté deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iegindurile in consolé in afara planului fatadei a balcoanelor inchise sau deschise si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine etc. Curtile de aerisire cu suprafata and la 2,0 mp. inclusiy, intra in suprafata construit’, Pentru parcelele a céror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizaté (prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului riméne neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau a divizani parcelelor. RETRAGERILE LATERALE ALE CONSTRUCTIILOR ~ distanta minima obligatorie masurata intre constructie si una dintre limitele laterale ale parcelei; distanta se va masura din punctul de pe conturul constructiei ( situat la cota 0,40m fata de terenul amenajat) cel mai apropiat de limita laterala a parcelei RETRAGEREA POTERIOARA A CONSTRUCTIEI ~ distanta minima obligatorie masurata intre constructie si limita posterioard a parcelei; distanta se va masura din punctul de pe conturul constructiei ( situat la cota 0,40m fata de terenul amenajat) cel mai apropiat de limita posterioara a parcelei 32SIT STUDIAT BURIANAFILIP SI ISTRUCT STILL 2002 S.R.L. INTRODUCERE TEREN INTRAVILAN TARLA 64, PARCELA 394/1, LOTURILE 93, 9431 95 ‘COMUNA SENDREN, JUD. GALATI | DENUMIRE PLANSA: INCADRAREA IN ZONA [proeerar [BESENAT ng. Maran CHICULITA Fan scan TR PROIECT. [NF PLANS puz ‘iae__[ satartsanete | "vee