Sie sind auf Seite 1von 24

TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

CURS 3-4 – PROCESE DE ARDERE A


COMBUSTIBILILOR

2.1 Consideratii privind consumul de energie, combustibili, emisii in atmosfera la nivel


mondial si in Romania

UNGURESAN PAULA 1
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

UNGURESAN PAULA 2
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

UNGURESAN PAULA 3
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

UNGURESAN PAULA 4
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

2.2. Consideratii privind compozitia combustibililor


Combustibilii sunt alcatuiti din urmatoarele parti principale: masa organica, masa
minerala si umiditate.

UNGURESAN PAULA 5
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Masa minerala (a) este compusa din substante necombustibile care formeaza cenusa si zgura.
Combustibilii solizi au cel mai mare continut de substante minerale (7-38%).
Umiditatea (w) este un component care consuma caldura necesara vaporizarii si supraincalzirii
vaporilor pana la temperatura la care gazele de ardere parasesc instalatia.
Masa organica
In general, elementele chimice care intra in compozitia unui combustibil solid sau lichid
sunt:
- carbon (c);
- hidrogen (h);
- sulf (s);
- azot (n);.
- oxigen (o).
Tabel 1. Compozitii orientative ale unor combustibili solizi
Combustibil Compozitia Puterea
calorifica
inferioara
c h s o n Cenusa umiditate kJ/kg Kcal/h
Antracit 85.6 1.8 0.7 2 0.9 8 1 31192 7450
Huila 75.2 4.6 0.9 8.8 0.5 8 2 28973 6920
Lignit 49.6 3.7 0.4 18.7 0.6 7 20 19678 4700
Turba 40.3 3.8 - 22.1 0.8 8 25 14528 3470
lemn 39.3 4.7 - 34.1 0.4 1.5 20 14277 3400
benzina 86.2 12.8 1 - - - - 43623

Combustibilii gazosi reprezinta un amestec de gaze care contin:


- hidrogen (h2);
- oxid de carbon (co);
- metan (ch4);
- hidrocarburi de tipul (cmhn),;
- oxigen (o2);
- bioxid de carbon (co2);
- azot (n2).
Observatii
1) Carbonul si hidrogenul reprezinta componentele principale ale masei organice.
2) Sulful organic prin ardere degaja caldura si rezulta SO2, un gaz toxic, foarte solubil in apa,
formand acidul sulfuric care poate coroda partile metalice ale instalatiilor;
3) Compozitia combustibilului se poate exprima in doua moduri:
- analiza chimica elementara: ea urmareste stabilirea continutului procentual
componentelor
- analiza tehnica: ea determina umiditatea, masa organica si masa minerala
Gazele de ardere, obtinute in urma arderii, contin in principal:
- bioxid de carbon (CO2),
- azot (N2), apa (H2O),
- oxid de carbon (CO),
- bioxid de sulf (SO2) (in cazul utilizarii combustibililor solizi)
In gazele de ardere se intalneste si funingine (care de fapt reprezinta particule nearse de carbon).
4) Arderea se numeste completa, daca in produsele arderii nu exista elemente chimice care ar
putea fi oxidate in continuare.

UNGURESAN PAULA 6
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Daca produsele arderii (gaze sau cenusa), nu contin elemente chimice care ar putea sa fie oxidate in
continuare, producand cantitati suplimentare de caldura, (de exemplu funingine sau CO), atunci
arderea este denumita perfecta, sau teoretica.
In caz contrar arderea este denumita incompleta mecanic, atunci cand gazele de ardere contin
particule mecanice combustibile (C), sau incompleta chimic atunci cand gazele de ardere contin
gaze combustibile (de exemplu CO)

Exemple de buletine de gaze de ardere sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1 Buletine de analiza gaze de ardere

2.3 Putere calorifica


- Puterea calorica superioara (Hs) (engl. Gross Calorific Value (GCV)/ Higher Calorific
Value( HCV)/Higher Heating Value (HHV)) reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea
unitatii de combustibil, in cazul cand apa rezultata in produsii de ardere este in stare lichida( include
caldura latenta de condensare a apei)
- Puterea calorica inferioara (Hi)(eng. Net calorific value (NCV)/Lower Caloric Value
(LCV) reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea unitatii de combustibil, in conditiile in care
produsii de ardere sunt evacuati la temperaturi mai mari decat temperatura de condensare a vaporilor
de apa, apa rezultata fiind in stare de vapori.
Relatii de calcul a puterii calorifice inferioare:
-pentru combustibili solizi si lichizi:
 o  kJ 
H i = 33900c + 120120 h -  + 9250s - 2510w   (1)
 8  kg 
-pentru combustibili gazosi:
 kJ 
Hi = 12720(co) + 10800  h2  + 35910 ch 4   60020 ( c h
2 4 )  63730 ( c h
2 6 )  56920( c h
2 2 )  ..  
 m3 
 N
(2)
Valorile medii ale puterii calorifice pentru diferiti combustibili se regasesc in tabelul urmator

UNGURESAN PAULA 7
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Tabel 2. Valori medii ale puterii calorifice inferioare pentru diversi combustibili
Combustibil Hi[MJ/kg] Combustibil Hi[MJ/m3]
Benzina 43,698 Metan 35,91
Motorina 42,569 GPL (Aragaz) 116,35
Pacura 37,67 Gaze naturale(Tansilvania) 35,6
Lemn umed 6,27-10,46 Acetilena 56,5
Lemn uscat 12,55-16,74 Butan 123,55
Antracit 23,59 (Schela) Propan 93,57
Huila 17,39 (Ponor)
Lignit 9.84 (Rovinari)

Fluxul de caldura care se degaja din arderea unei unitati de combustibil (kg sau m3) de determina cu
relatia:
Q  
ardere  m cb  H i  Vcb  H i [ kW ]
unde mcb si Vcb reprezinta debitul de combustibil [kg/s, respectiv m3/s]

APLICATIA 1. Sa se determine puterea calorifica inferioara a unui combustibil cu urmatoarea


compozitie: C = 85%, H= 2%, N = 9.8%, S = 2.5% si O = 0.7%.
APLICATIA 2. Sa se determine puterea calorifica inferioara a unui combustibil cu urmatoarea
compozitie: CH4 = 95%, CO =3% si C2H4=2%.

APLICATIA 3. Sa se determine fluxul de caldura dezvoltat prin arderea unei unitati din
combustibilii urmatori, in interval de o ora:
1m3 CH4/h 1kg motorina/h 1 kg benzina/h 1 kg lemn umed/h
10 kW 12 kW 12.13 kW 2.2 kW

  1
Q ardere/CH4  VCH 4  H iCH 4   35910  9.97 kW  aprox.10kW (CH4)
3600

 1
Q 
ardere/motorina  m motorina  H imotorina   42569  11.82kW  aprox.12kW (motorina)
3600

 1
Q 
ardere/benzina  m benzina  H ibenzina 
 43698  12.13kW (benzina)
3600
 1
Q 
ardere/lemn  m lemn  H ilemn   8000  2.22kW (lemn)
3600
APLICATIA 4. Sa se evalueze costul mediul anual aferent unui sistem de incalzire cu puterea de
100 kW daca combustiblul utilizat este CH4, motorina, lemn si antracit respectiv in electric cu
pompa de caldura cu COP mediu de 4, daca perioada de incalzire este 150zile/an (5h/zi).

2.4. Consideratii privind calculul procesului de ardere a combustibililor


Spatiul in care se desfasoara arderea este denumit generic focar. O reprezentare schematica a
fuxurilor de material/energie la intrarea, respectiv iesirea din focar este prezentata in figura 2 .

UNGURESAN PAULA 8
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

Fig. 2 Reprezentarea schematica a focarului


Calculul arderii presupune:
- determinarea aerului necesar arderii;
- determinarea volumului de gaze de ardere si componenta acestora.
Aceste relatii se obtin cu ajutorul ecuatiilor chimice de ardere a elementelor ce contin energie chimica.

Tabel 3. Masele molare ale elementelor chimice din compozitia combustibililor


Substanta Simbol Masa molara
[kg/kmol]
oxigen O 16
azot N 14
hidrogen H 1
carbon C 12
sulf S 32

Obs. 1kmol din orice substanta contine VM= 22.414 m3/kmol (volum molar
A. Calculul arderii combustibililor solizi si lichizi
Pentru fiecare element combustibil, trebuie scrisa ecuatia procesului de oxidare:
 arderea carbonului:
ECUATIA DE ARDERE A CARBONULUI
C + O 2  CO 2  Q C
1 kmol C + 1 kmol O2 =1 kmol CO2 + 405800 kJ
ELEMENT OXIGEN GAZE DE ARDERE
COMBUSTIBIL
1 kmol C 1 kmol O2 1 kmol CO2
12 kg C 1 kmol O2 1 kmol CO2
1 kg C 1/12 kmol O2 1/12 kmol CO2
1 kg C 1/12*22.414 m3 1/12*22.414 m3
c kg C c/12*22.414 m3 c/12*22.414 m3

Daca arderea carbonului este incompleta se obtine ca produs de ardere oxidul de carbon .
 arderea hidrogenului
ECUATIA DE ARDERE A HIDROGENULUI
1
H 2 + O 2 = H 2O + Q H
2
1 kmol H2 + 0,5 kmol O2 = 1 kmol H2O + 240000 kJ
ELEMENT OXIGEN GAZE DE ARDERE
COMBUSTIBIL

UNGURESAN PAULA 9
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
1 kmol H2 1/2 kmol O2 1 kmol H2O
2 kg H2 1 /2 kmol O2 1 kmol H2O
1 kg H2 1/4 kmol O2 1/2 kmol H2O
1 kg H2 1/4*22.414 m3 1/2*22.414 m3 H2O
h kg H2 h/4*22.414 m3 h/2*22.414 m3 H2O

 arderea sulfului:
ECUATIA DE ARDERE A SULFULUI
S + O 2 = SO 2 + QS
1 kmol S + 1 kmol O2 =1 kmol SO2 + 290200 kJ
ELEMENT OXIGEN GAZE DE ARDERE
COMBUSTIBIL
1 kmol S 1 kmol O2 1 kmol SO2
32 kg S 1 kmol O2 1 kmol SO2
1 kg S 1/32 kmol O2 1/32 kmol SO2
1 kg S 1/32*22.414 m3 1/32*22.414 m3 SO2
s kg S s/32*22.414 m3 s/32*22.414 m3 SO2

Volumul de oxigen necesar oxidarii unui combustibil solid sau lichid se obtine astfel din ecuatiile de
oxidare ale elementelor componente:
 3 
 c h s o  m N O2 
O min = 22,414 + + -   (10)
 12 4 32 32   kgcb 
 
Deoarece, participatia volumica a oxigenului in aer este de 21%, va rezulta aerul minim necesar
arderii unui combustibil solid sau lichid, Lmin:
 3 
O min  m N aer uscat 
L min = (11)
0,21  kg cb 
 
In majoritatea proceselor de ardere, nu se poate realiza un amestec perfect intre aer si combustibil,
volumul real de aer Lreal, este mai mare decat cel teoretic.
Se defineste coeficientul de exces de air (eng. excess air), ca raport dintre volumul real de aer (Lreal)
si cel teoretic (Lmin) :
L
= (12)
L min
Obs.
Pentru valori ale coeficientului de exces de aer > 1, arderea se numeste ardere saraca (eng. lean), iar
pentru valori ale coeficientului de exces de aer <1, arderea se numeste ardere bogata (eng. rich)

Determinarea volumului de gaze de ardere pentru combustibili solizi si lichizi

Daca arderea se desfasoara in prezenta aerului minim, atunci volumul minim de gaze de ardere,
rezultat din arderea unui kg de combustibil solid/lichid va fi:

 m3 
min N
V g = V CO 2 + V H 2 O + V SO 2 + V N 2  (13)
 kgcb 
 

unde volumele componentelor resulta din relatiile de oxidare:

UNGURESAN PAULA 10
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
 m3 
c  NCO2 
- V CO =  22.414
2 12  kgcb 
 
h w  m 3 H 2O 
- V H O =  22,414  22.414 + 1,61x  N  ( se tine cont de umiditatea din comb w, si
2 2 18  kgcb 
 
de umiditatea din aer, x)
s  m 3 SO 2 
- V SO =  22.414 = 0,7  N 
2 32  kgcb 
 

 m3 N2 
- V N = 0,79L min  N  (deoarece presenta azotului in aer este de aprox. 79%)
2  kgcb 
 

Daca arderea are loc cu exces de aer, volumul de gaze rezultat, mai contine si termenul:
 m 3 aerexces 
N
V aerexces = (  1)  L min  
 kgcb 
 

2.5 Arderea combustibilor din motoarele cu ardere interna


Benzina, contine un anumit numar de component, numite fractiuni, apartinand unor trei serii chimice:
parafinice (ex. Octanul C8H18), naftene (ex. Ciclohexanul C6H12) si aromatice (benzenul, C6H6).

Tabel. 4. Proprietati ale combustibililor utilizati in motoarele cu ardere interna


Proprietati Benzina Motorina GPL auto
combustibili Propan Butan
(10-1%) (90-99%)
Formula chimica C8H18 (octan) C12H26 C3H8 C4H10
(dodecane)
Densitate [kg/m3] 730-780 820-845 508 584
Putere calorifica 44 43 46.1 45.56
inferioara [MJ/kg]
Raport 14.7:1 14.6:1 15.8:1 15.6:1
stoichiometric
[kg/kg]

ECUATIA DE ARDERE A BENZINEI


25
C8 H18 + O 2 = 8CO 2  9H 2 O + Q H
2
1 kmol C8H18 + 25/2 kmol O2 =8kmol CO2+9kmol H20
ELEMENT OXIGEN GAZE DE ARDERE
COMBUSTIBIL
1 kmol C8H18 25/2 kmol O2 8 kmol CO2 9 kmol H2O
114 kg C8H18 25/2 kmol O2 8 kmol CO2 9 kmol H2O
1 kg C8H18 25/(2*114) kmol O2 8 /114 kmol 9/114 kmol

UNGURESAN PAULA 11
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
CO2 H2O
1 kg C8H18 25/(2*114) *22.414=2.45 m3 O2 8/114*22.414 9/114*22.414
=1.57[m3CO2] =1.76[m3H2O]
1 kg C8H18 [25/(2*114) ]*32=3.5 kg O2 8 /114*44= 9/114*18
3.08 kg CO2 =1.42 kg H2O
O min
3
m O2/kg cb kg O2/kg cb
2.43 3.5
Lmin
m3aer/kg cb kg aer/kg cb
11.57 15.21

1 kmol C8H18 contine MC8H18 = 8*12+18*1= 114 kg benzina

Fig.3 Reactantii si produsii de ardere a benzinei

ECUATIA DE ARDERE A MOTORINEI


37
C12 H 26 + O 2 = 12CO 2  13H 2 O + Q H
2
1 kmol C12H26 + 37/2 kmol O2 =12kmol CO2+13kmol H20
ELEMENT OXIGEN GAZE DE ARDERE
COMBUSTIBIL
1 kmol C12H26 37/2 kmol O2 12 kmol CO2 13 kmol H2O
170 kg C12H26 37/2 kmol O2 12kmol CO2 13 kmol H2O
1 kg C12H26 37/(2*170) kmol O2 12 /170 kmol 13/170 kmol
CO2 H2O
3
1 kg C12H26 37/(2*170) *22.414=2.439 m O2 12/170*22.414 13/170*22.414
[m3CO2] [m3H2O]
1 kg C12H26 [37/(2*170) ]*32=3.48 kg O2 [12 /170*44+13/170*18 kg cb]
O min
m3O2/kg cb kg O2/kg cb
2.439 3.48
Lmin
m3aer/kg cb kg aer/kg cb
11.61 15

1 kmol C12H26 contine MC12H26 = 12*12+26*1= 170 kg motorina

UNGURESAN PAULA 12
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

Poluarea in motoarele cu ardere interna

S-a constatat teoretic ca prin arderea completa a combustibililor in aer, rezulta bioxid de carbon
(CO2), apa (H2O) şi azot (N2).
In realitate, procesele de ardere au anumite particularitati şi in final rezulta bioxid de carbon, apa,
azot, monoxid de carbon (CO), hidrocarburi nearse (HC), oxizi de azot (Nox), hidrogen (H2),
oxigen (O2) şi particule.
- Presiunea mare din cilindru fac ca gazele N2 si O2 (inerte in conditii normale) sa
reactioneze si sa formeze oxizii de azot.
- Monoxidul de carbon este un produs intermediar, prin care trec toti compusii
carbonului inainde de a fi oxidati in timp ce bioxidul de carbon este produsul final al
arderii.
- In categoria hidrocarburilor intra produsele gazoase rezultate din arderea incompleta,
dar si componentele evaporate din combustibil; aparitia hidrocarburilor in gazele de ardere
este o consecinta a imposibilitatii propagarii frontului de flacara in masa de amestec.
- Particulele reprezinta un amestec de substante anorganice si organice care provin din
gazele arse si care se gasesc in satre solida cat si lichida; particulele sunt formate dintr-o
fractiune insolubila de carbon (funingine) si o fractiune solubila, ce contine combustibil si
ulei nears.
Circa 1% din gazele de evacuare reprezinta substante toxice: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot
(NOx) şi hidrocarburi (HC).
Problema majora ce apare pentru controlul emisiilor poluante este aceea ca fiecare din cele trei
substante toxice este dependenta de raportul aer/benzina şi aceste dependente au un caracter
contradictoriu: când cresc concentratiile de CO şi HC, scade concentratia de NOx şi invers.
Compozitia gazelor de evacuare variaza In functie de calitatea arderii, dar In mod deosebit este o
functie de coeficientul excesului de aer (λ).
In figura se prezinta variatia diferitelor componente ale gazelor de evacuare fara tratament in functie
de coeficientul excesului de aer λ.
- Daca amestecul este bogat,
oxigenul este insuficient pentru oxidarea
totala, emisiile de CO si HC sunt ridicate,
dar, pentru ca temperatura este scazuta,
emisiile de Nox sunt mici;
- Cand insa creste continutul de aer,
reactile de oxidare decurg bine, emisiile
de CO scad mult, iar cele de HC ating un
minim; temperatura in motor creste,
emisiile de Nox sunt mari; la un
moment dat, datorita cresteii debitului
de aer, temperatura din motor incepe sa
scada si emisiile de Nox scad si ele.
Fig.5. Variatia emisiilor in functie de valoarea excesului de aer pentru motoare cu ardere interna

UNGURESAN PAULA 13
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Sonda Lambda

Amestec bogat 0,9 V


Amestec sarac 0,1 V

Bucla de reglaj a injectiei de combustibil

CALCULATEUR

COMPARATEUR % Volume
Consigne Uc + O2
Uc - Um U(t) MOTEUR
CORRECTEUR INJECTEUR
Temps Qté THERMIQUE
- d'injection d'essence
Um

SONDE 

APLICATII NUMERICE
1. Uleiul de rapita folosit ca şi combustibil în motoarele cu ardere interna are urmatoarea
compoztie:
- C = 78.01%
- H = 12.28%
- S = 0.069%
- O = 9.64%
Sa se determine puterea calorifica inferioara şi aerul necesar arderii daca coeficientul de exces de aer
este de 1.2.
2. Într-un motor Diesel se utilizeaza motorina avand compozitia: C = 86.5%, H = 12.8%, S =
0.3%, O = 0.18%, N = 0.20% şi A = 0.02%. Daca consumul orar de motorina este de 7kg/h sa
se determine debitul orar de aer necesar arderii.

3. Cat este costul energiei termice aferent sezonului iarna pentru un ansamblu de birouri, daca se
considera ca cazanele folosite pentru încalzire au puterea termica instalata de 120kW şi
functioneaza aproximativ 4h/zi. Daca puterea electrica insalata este de 150 kW cat este costul
anual cu energia electrica daca se considera un factor de încarcare de 0.5.

UNGURESAN PAULA 14
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

1. Florin Bode, Paula Unguresan, Combustie şi instalatii de ardere, UTPress, Cluj-Napoca, 2014
2. Carsten Baumgarten, Mixture Formation in Internal Combustion Engines, Springer, 2006
3. Fawzy el-Mahallawy , Saad el-din Habik , Fundamentals and technology of combustion, Elsevier,
2002
4. Madarasan,T., Balan,M. - Termodinamica tehnica, Editura Sincron, Cluj-Napoca 1999
5. Popa Bazil, Vintila Constanta- Termotehnica şi maşini termice, Editura didactica şi pedagogica,
Bucuresti 1997.
6. Danescu, Al., Popa, B., et all., Termotehnica şi maşini termice, Editura didactica şi pedagogica
Bucuresti, 1985.
7. Iacobovici Th, Termodinamica tehnica, Editura tehnica, Bucuresti, 1957.
8. Petrescu, S., Stefanescu D., et. all., Termotehnica şi maşini termice, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucuresti, 1978
9. Teberean Ioan, Termotehnica şi maşini termice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004.
10. Trifan, Stanca, Boriaru, N., et. all, Termotehnica, maşini şi instalatii termice, Bucuresti, 1989
11. Madasaran, T., Apahidean, B., et.all, Termotehnica şi maşini termice, Cluj-Napoca, 1992
12. Unguresan Paula - Cercetari privind optimizarea centralelor termice de cogenerare cu motoare cu ardere
interna, prin analiza exergoeconomica a schimbatoarelor de căldură, Teza de doctorat, Cluj-Napoca,
2008
13. Hodor V., Bode, F., Unguresan, Paula, Prediction by numerical simulation and combustion control in
a burner and its combustion chamber, IEEE Conference on Automation, Quality&Testing,
Robotics, ISBN: 1-4244-0361-8, May 25-28, 2006.
14. Hodor V., Madarasan T., Unguresan, Paula, Numerical simulation of distorted sprayed fuel-air
mixture, in the combustion chambre of an automotive, Acta Tehnica Napocensis, Nr.44, Section
Machines Construction. Materials, 2001, pg.75-79, ISSN 1221-5872

UNGURESAN PAULA 15
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

ANEXE
Buletin analiza cromatografica gaz metan

UNGURESAN PAULA 16
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

Anexa 1 - Valorile caldurii de ardere pentru diferiti combustibili

Tabel 1. Valorile caldurii de ardere pentru cateva elemente combustibile

UNGURESAN PAULA 17
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Combustibilul Caldura de ardere Caldura de ardere
superioara inferioara
kJ/kg kJ/m3N kJ/kg kJ/m3N
C 33900 - 33900 -
S 9250 - 9250 -
CO 10170 12720 10170 12720
H2 141890 12770 120120 10800
H2S 23400

Tabel 2. Caldura de ardere inferioara pentru diversi combustibili solizi si lichizi


Combustibili solizi Caldura de ardere inferioara
[kJ/kg]
Lemn umed 6280 … 10400
Lemn uscat 12560 … 16750
Fag, Stejar (w=15%) ~14700 (7550kJ/dm3)
Artar, Mesteacan ~15100 (6850kJ/dm3)
(w=15%)
Plop (w=15%) ~14700 (4300kJ/dm3)
Pin (w=15%) ~15800 (6100kJ/dm3)
Molid, Brad (w=15%) ~16200 (5400kJ/dm3)
Peleti 19000
Turba 6280 … 14650
Lignit 5020 … 16800
Carbune brun 1700 … 24500
Huila 20930 … 29300
Antracit 29300 … 31400
Cocs 25960 … 33500
Pacura 32500…41800
Motorina 41500…45000

Anexa – Proprietati termofizice pentru diferite hidrocarburi


ormula Masa Masa Presiune Cp Caldura de ardere (p=ct) ρ
himica Nume hidrocarbura Molara Specifica Vapori Ideal Liquid Lichid 25 °C gaz Den
M kg comb kPa Gas at 1 interval interval gaz c
kg/kmol 20°C 38 °C kJ/kgK (16 kJ/kg kJ/kg kJ/m3N kJ/m3N norm kg/
CH4 Methane 16.04 0.3 2.206 55,010 49,537 39,057 36.000 0.
C2H6 Ethane 30.07 0.37 1.717 3.877 51,565 47,148 66,106 60,444 1.2
C3H8 Propane 44.09 0.5 1303.1 1.624 2.479 49,972 45,980 100,444 92,420 2.

UNGURESAN PAULA 18
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
C4H10 Butane 58.12 0.579 355.8 1.637 2.361 49,130 45,343 121,842 112,451 2.
C4H10 Isobutane 58.12 0.557 497.8 1.62 2.386 49,013 45,227 123,023 113,520 2.
C5H12 Pentane 72.15 0.626 107.6 1.624 2.269 48,644 44,985
C5H12 Isopentane (2-methyl 72.15 0.62 140.7 1.604 2.24 48,553 44,894
C6H14 Hexane 86.17 0.659 34.2 1.616 2.232 48,313 44,736
C6H14 Isohexane (2,3- 86.17 0.662 51 1.583 2.148 48,218 44,641
C7H16 Heptane 100.2 0.684 11.2 1.612 2.211 48,074 44,559
C7H16 Triptane 100.2 0.69 23.2 1.595 2.085 47,948 44,436
C8H18 Octane 114.2 0.703 3.7 1.612 2.19 47,895 44,427
C8H18 Isooctane (2,2,4- 114.2 0.692 11.9 1.591 2.047 47,813 44,345
C9H20 Nonane 128.3 0.718 1.2 1.608 2.186 47,755 44,324
C10H22 Decane 142.3 0.73 0.5 1.608 2.181 47,643 44,241
C10H22 Isodecane (2,2,4- 142.3 0.768 47,590 44,217
C11H24 Undecane 156.3 0.74 1.604 47,550 44,171
C12H26 Dodecane 170.3 0.749 1.604 47,474 44,115
C13H28 Tridecane 184.4 0.756 1.604 47,409 44,066
C14H30 Tetradecane 198.4 0.763 1.599 47,350 44,024
C15H32 Pentadecane 212.4 0.768 1.599 47,306 43,987
C16H34 Hexadecane (cetane) 226.4 0.773 1.599 47,292 43,957
C17H36 Heptadecane 240.5 0.778 1.599 47,222 43,950
C18H38 Octadecane 254.5 0.782 1.599 47,190 43,903
C35H72 Pentatriacontane 492.3 0.781 47,102 43,845
C4H8 Methylcyclopropane 56.1
C5H10 Cyclopentane 70.13 0.745 68.3 1.135 1.767 46,927 43,789
C6H12 Cyclohexane 84.16 0.779 22.8 1.214 1.813 46,580 43,440
C6H12 1,1,2-trimethyl 84.16 1.825
C7H14 Cycloheptane 98.18 0.816 5.9 1.181 1.838 46,706 43,533
C8H16 Cyclooctane 112.2 0.841 2.1 1.172 1.717 46,725 43,552
C6H6 Benzene 78.21 0.879 22.7 1.005 41,835 40,144
C7H8 Toluene (methyl 92.13 0.867 7.1 1.089 1.683 42,438 40,528
C8H10 Ethyl Benzene 106.2 0.867 2.6 1.172 1.721 43,001 40,928
C8H10 Xylene-m (1,3- 106.2 0.864 2.2 1.164 1.691 42,877 40,805
C3H6 Propene (propylene) 42.08 0.514 1561 1.482 2.449 48,713 45,538
C4H8 Butene-1 56.1 0.595 434.4 1.486 2.24 48,211 45,041
C5H10 Pentene-1 70.13 0.641 131 1.524 2.177 47,892 44,717
C6H12 Hexene-1 84.16 0.673 41.4 1.532 2.144 47,671 44,501
C5H8 Isoprene (2-methyl- 68.11 0.687 115.1 1.495 2.198 46,515 43,906
C6H10 1,5-hexadiene 82.14 0.697 49 1.39 2.135 46,915 44,171
C5H8 Cyclopentene 68.11 0.767 1.063 1.758 45,757 43,150
CH4O Methanol 32.04 0.792 31.4 22,725 20,106
C2H6O Ethanol 46.06 0.785 15.5 29,726 26,991
C3H8O Propanol 60.08 0.799 6.1 33,727 30,936
C4H10O Butanol 74.1 0.805 2.3 36,053 33,225
H3NO2 Nitromethane 61.04 96.5 12,002
2H5NO2 Nitroethane 75.07 66.9 18,120

Anexa - Compozitia unor gaze naturale si gaze de sonda

Tabel. 3 Compozitia unor gaze naturale din Ardeal


Campul de Compozitia [%} din volum
sonde aer CH4 CO2 C2H6
Saras 0.69 98.51 - 0.8

UNGURESAN PAULA 19
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018
Botorca 0.12 99.88 - -
Sarmasel 0.7 99.2 0.1 -

Tabel 4. Compozitia unor gaze de sonda din tara


Denumirea gazului Compozitia [%} din volum
CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 C6H14 CO2
Gaz bogat de 78.00 9.24 6.23 3.46 1.10 1.77 0.2
Boldesti
Prahova
Gaz sarac de 95.93 1.19 1.35 0.73 0.46 0.34 -
Moreni
Gura Ocnitei
Gaz sarac de 99.80 - - - - - 0.2
Manesti
Vladeni
Gaz sarac de 95.00 2.00 - - - - 3.00
Aricesti

3.1.1 Poluarea în motoarele cu ardere interna

Produsele arderii rezultate din arderea completa a combustibililor sunt: bioxid de carbon (CO2),
vapori de apa(H2O) şi azot (N2);
Efectul poluant cel mai important al motoarelor cu ardere internă este produs de
substanţele nocive existente în gazele de evacuare; diferenţele existente între procesul
ideal de ardere şi cel real, care conduc la apariţia substanţelor poluante, sunt datorate:
- timpului de reacţie disponibil care, în motor, este foarte redus,
- imperfecţiunilor legate deformarea amestecului aer-combustibil

Dintre cele aproximativ o mie de substanţe existente în gazele de evacuare,


reglementările legislative iau în calcul următoarele substanţe poluante:
- Hidrocarburi;
- Monoxid de carbon si bioxid de arbom
- Oxizi de azot
- Particule (Diesel)
- fum
Cantitatea de poluanti din gazele de ardere depinde de neuniformitatea termica şi de cinetica
reactiilor chimice.
- Aparitia hidrocarburilor în gazele de ardere este o consecinta a imposibilitatii
propagarii frontului de flacara. Stingerea flăcării poate apare prin contact cu peretele
relativ rece al cilindrului,din cauza depresiunilor mari din colectorul de admisie (la
m.a.s.) sau ca urmare a existenţei unei mase mari de gaze arse reziduale, care întrerupe
reacţia; întoarcerea gazelor de ardere în cilindru, pe lângă supapa de evacuare, poate
de asemenea produce stingerea flăcării
- Particulele reprezinta un ameste între dintr-o fractiune insolubila de carbon
(funingine) şi o fractiune solubila, ce contine combustibil şi ulei nears.

UNGURESAN PAULA 20
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

-
- Oxizii de azot rezulta din reactia azotului cu oxigenul, reactie care apare datorita
presiunii ridicate din clindru ( aceste gaze nu reactioneaza în conditii normale).
- Aparitia monoxidului de carbon se datoreaza oxidarii incomplete a substantelor
care contin carbon, datorita lipsei de oxigen în timpul arderii. La motoarele cu
aprindere prin comprimare, existenta monoxidului de carbon se explica prin arderea
necorespunzatoare datorita neomogenitatii amestecului.
- Fumul este format dintr-o suspensie de particule lichide de combustibil, nears sau
parţial oxidat, cu diametrul de 0,5…1 µm (fumul alb sau albastru), sau din particule
cărbunoase cu diametrul de 1 µm (fumul negru). Fumul alb sau albastru este cauzat
de
regimul termic coborât al motorului (la pornire, mers în gol sau sarcini mici), când are
loco ardere incompletă a combustibilului; din cauza temperaturilor mici ale gazelor de
ardere, combustibilul nears se condensează sub formă de particule lichide. Fumul
negru
apare în cazul amestecurilor sărace (cantitate de combustibil mai mare decât cea
corespunzătoare arderii stoichiometrice).
Circa 1% din gazele de evacuare reprezinta substante toxice: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot
Fig. prezintă o analiză comparativă a emisiilor celor două tipuri de motoare
utilizate (cu aprindere prin scânteie şi Diesel); trebuie remarcat că emisiile sunt mai
importante cantitativ atunci când motorul este rece decât după ce acesta s-a încălzit

UNGURESAN PAULA 21
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

UNGURESAN PAULA 22
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

APLICATII NUMERICE

4. Un motor Otto are un consum mediu de benzina de 7l/100km


a) Ce componente ale gazelor de ardere si in ce cantitati rezulta din ardeea ideala a benzinei
intr-un rezervor de 55l?
b) Cat bioxid de carbon emite in medie acest motor pe fiecare kilometru?

Obs Comisia europeana a promulgat o lege privind reducerea emisiilor de bioxid de carbon ale
flotei fiecarui constructor de automobile la 95gCO2/km, ceea ce corespunde unui consum mediu
de benzina de......?l/m?
5. Un motor Otto, avand o cilindree de 2l functioneaza cu benzina sau hidrogen. Sa se
calculeze cantitatile stoichiometrice de benzina si hidrogen necesare arderii complete, in
acest motor, la sarcina plina.
Uleiul de rapita folosit ca şi combustibil în motoarele cu ardere interna are urmatoarea
compoztie:

- C = 78.01%
- H = 12.28%
- S = 0.069%
- O = 9.64%
Sa se determine puterea calorifica inferioara şi aerul necesar arderii daca coeficientul de exces de
aer este de 1.2.
6. Într-un motor Diesel se utilizeaza motorina avand compozitia: C = 86.5%, H = 12.8%, S =
0.3%, O = 0.18%, N = 0.20% şi A = 0.02%. Daca consumul orar de motorina este de 7kg/h
sa se determine debitul orar de aer necesar arderii.

7. Cat este costul energiei termice aferent sezonului iarna pentru un ansamblu de birouri, daca se
considera ca cazanele folosite pentru încalzire au puterea termica instalata de 120kW şi
functioneaza aproximativ 4h/zi. Daca puterea electrica insalata este de 150 kW cat este costul
anual cu energia electrica daca se considera un factor de încarcare de 0.5.

UNGURESAN PAULA 23
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2017-2018

UNGURESAN PAULA 24