Circuite Spital

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,
MANAGEMENT ŞI PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
CIRCUITELE FUNCŢIONALE
DIN SPITAL
DR. DANIELA VÂLCEANU
Programul de Perfectionare pentru Evaluatorii de Spitale
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Definiţiile calităţii sunt rezultatul evoluţiei conceptelor privind calitatea în industrie şi în
sfera serviciilor.
Conceptul de calitate este în sine un concept filozofic şi este perceput şi interpretat de
fiecare în mod subiectiv.
În 1979 Deming definea calitatea ca „A face ceva corect, la timpul potrivit”, iar în 1980
Donabedian spunea „Calitatea îngrijirilor constă în aplicarea ştiinţei şi tehnologiei
medicale, astfel încât să crească beneficiile îngrijirilor fără a creşte şi riscurile”.
Standardele internaţionale promovează în dezvoltarea unui Sistem de Management al
Calității, adoptarea unei abordări bazată pe proces. Pentru ca o organizație să funcționeze
eficient, acesta trebuie să identifice și să gestioneze numeroase activităţi corelate între ele.
Aceste activități pot fi considerate procese. Ieșirea dintr-un proces înseamnă intrarea în
următorul.
Managementul calității poate avea diverse abordări. Una dintre acestea este reprezentată de
creșterea/îmbunătățirea calității bazată pe identificarea proceselor eronate și remedierea
acestora. Pentru ca o organizație să funcționeze eficient, aceasta trebuie să identifice și să
gestioneze numeroase activități corelate .
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 2

ORGANIZAREA SPAŢIAL-FUNCŢIONALĂ A SPITALELOR
Atât la proiectarea, cât şi la amenajarea spitalului se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de

organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele
generale, cât şi la unele spitale de specialitate, conform Ordinului 914/2006, după cum urmează:
 zona "curată" din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare
 zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor

igienico-sanitare
 zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare
 zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare
Ordinul 914/2006 - obtinerea ASF

ORGANIZAREA SPAŢIAL-FUNCŢIONALĂ A
SPITALELOR
 zona "curată": cu compartimente adresate numai pacienților spitalizați, cu cerințe severe privind
igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația principală a spitalului, include:
a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizată;
b) secţiile medicale cu paturi;
 zona "murdară": este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfaţă a spitalului în relaţia cu
serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu
diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de
asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu, amplasate
uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi include
următoarele:
a) unele servicii tehnico-medicale (prosectură, farmacie);
b) zona gospodărească;
c) servicii tehnice;
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL

4
ORGANIZAREA SPAŢIAL-FUNCŢIONALĂ A SPITALELOR
 zona "neutră": este încadrată astfel întrucât reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală,
în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii şi are deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi
pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în această zonă se
recomandă a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:
a) serviciul de urgenţă;
b) secţia de spitalizare de o zi;
c) ambulatoriul spitalului;
d) serviciul de primire - internări şi externări;
 zona "intermediară": zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor
sau aparţinătorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se
vor amplasa periferic faţă de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona include
următoarele compartimente şi servicii:
a) laboratoarele;
b) serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale;
c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic;
d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL

5
CIRCUITE FUNCŢIONALE
Circuitele funcţionale ale spitalului sunt acele circuite care asigură o bună
funcţionare a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în cadrul spitalului şi în acelaşi
timp împiedică contaminarea mediului extern, reducând la minimum posibilitatea de
producere a infecţiilor.
La nivelul spitalului avem definite următoarele circuite funcţionale:
1. Circuitul bolnavului.
2. Circuitul personalului.
3. Circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor.
4. Circuitul instrumentarului
5. Circuitul pentru distribuirea sângelui și produselor din sânge.
6. Circuitul blocurilor operatorii, sălilor de naștere și secției ATI
7. Circuitul alimentelor
8. Circuitul lenjeriei
9. Circuitul medicamentelor
10.Circuitul deșeurilor
11.Circuitul FOCG

Procedurile, standardele şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
În înţelesul prezentei anexe, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a)acreditare - evaluare externă şi independentă realizată de persoane special pregătite pentru
aceasta - evaluatorii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, care se finalizează cu
încadrarea spitalelor în categorii de acreditare.
Acreditarea priveşte spitalul în întregul lui, ca organizaţie, analiza este globală şi descrie
funcţionarea instituţiei prin gradientul cu care aceasta este conformă sau se apropie de
standardele prestabilite;
b)referinţă - denumită în continuare R - domeniul de aplicare - grupare de standarde, criterii şi
cerinţe, având toate semnificaţie şi finalitate comună;
c)standard - denumit în continuare S - reprezintă nivelul de performanţă realizabil şi măsurabil,
agreat de profesionişti şi observabil de către populaţia căreia i se adresează. Este constituit
dintr-un set de criterii şi cerinţe care definesc aşteptările privind performanţa, structura şi
procesele dintr-un spital;
d)criteriu - denumit în continuare Cr- obiectivul specific de îndeplinit care prin sumare cu alte
obiective face ca standardul respectiv să poată fi realizat;
e)cerinţă - denumită în continuare C - acţiune care trebuie întreprinsă pentru realizarea
obiectivului specific.
ORDIN nr. 871 din 19 iulie 2016 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de
evaluare şi acreditare a spitalelor

REGULI GENERALE
In spital se pot intersecta maxim 3 circuite
 Acolo unde nu exista mai multe lifturi transportul materialelor si al deseurilor
se va face dupa un orar distinct afisat la lift.
 Produsele sterile nu trebuie sa se intersecteze cu cele nesterile. Astfel dimineata
intai urca instrumentarul steril, apoi lenjeria sterila si apoi alimentele.
 Abia dupa aceasta lifturile pot transporta lenjeria murdara, instrumentele
murdare si deseurile alimentare.
 Dupa transportul materialelor murdare liftul se igienizeaza.
 La fel si la prinz si seara.

A. CIRCUITUL BOLNAVULUI
Circuitul bolnavului include spatiile destinate serviciului de
• internare,
• de spitalizare si
• externare
descriind în detaliu pașii pe care pacientul îi urmează de la internare până la externare.
Serviciul de internare cuprinde
 camerele de garda,
 UPU/CPU și
 spațiul necesar prelucrării sanitare.
Echipamentul bolnavului se introduce în huse de protecție. Pacientului i se asigură o stare de
igienă individuală corespunzătoare (baie, deparazitare, etc.). Serviciul de prelucrare sanitara este
dotat cu material dezinfectant, după fiecare bolnav se face obligatoriu dezinfecția cabinelor de
baie.
După aceasta pacientul ajunge în spațiul de spitalizare propriu-zis care cuprinde saloanele cu
paturi.

Accesul bolnavului de la serviciul de internări se va face cu evitarea încrucișării cu alte circuite

contaminate (reziduuri, lenjerie murdară) pentru care exista program și lift separate.
Pacienții care se prezinta la internare cu boli infecțioase vor fi izolați până se transferă la o
secție/spital de boli infecțioase în izolatoarele adulți/copii. Dacă pe perioada internării într-
o secție la un pacient apare simptomatologia de boala infecțioasă, acesta va fi izolat în
salonul tampon din secție până se transferă la secția/spitalul de boli infecțioase.
Serviciul de primire-internare a bolnavilor se organizează ca serviciu unic pe spital
Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legătură directă cu
• accesul principal în spital,
• serviciul de urgenţă şi, după caz,
• serviciile de spitalizare de o zi,
• epurare renală,
• chimioterapie,
• întreruperi de sarcină.

INDICATORI NOI
 Spitalul are organizat un sistem pentru primirea, înregistrarea şi internarea pacienţilor.
 Spitalul triază pacienţii la prezentare, pentru a identifica mijloacele optime de investigaţii, diagnostic şi
tratament.
 Preluarea în îngrijire a pacienţilor este organizată pentru a facilita accesul la serviciile de sănătate conform
nevoilor

B. CIRCUITUL PERSONALULUI
Circuitul personalului este important în prevenirea infecțiilor nozocomiale, motiv pentru care este
necesara asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de îngrijire), pe compartimente septice și
aseptice.
Este interzis accesul personalului care nu face parte din echipă în anumite zone precum
• blocul alimentar,
• stația de sterilizare,
• blocuri operatorii,
• săli de naștere,
• diferitele compartimente de terapie intensivă.
Intrarea personalului medico-sanitar în spital se face după ce și-au lăsat efectele personale la
vestiare și au îmbrăcat echipamentul de spital.
Circuitul personalului implica si elementele fundamentale de igiena individuala și colectiva care
constau in:
• starea de sănătate,
• portul corect al echipamentului de protecție,
• igiena personala (în principal igiena corectă a mâinilor)

Pe lângă spălarea si dezinfecția mâinilor este obligatorie purtarea mânușilor sterile

pentru fiecare bolnav la tușeul rectal, aplicarea de catetere vezicale, tubaj gastric,
alimentare prin gavaj, intubație.
Pentru intervențiile chirurgicale este obligatorie spălarea mâinilor cu apa sterila,
dezinfecția mâinilor si portul mânușilor sterile pentru fiecare bolnav in parte. La fel
se procedează si la aplicarea de catetere venoase si arteriale.

Spălarea mâinilor cu apa si săpun este obligatorie in următoarele situații:

 la intrarea in serviciu si la părăsirea locului de munca
 la intrarea si ieșirea din salon
 după folosirea toaletei, batistei, scoaterea măștilor folosite in saloane
 înainte de prepararea și administrarea alimentelor
 înainte de administrarea medicamentelor fiecărui bolnav
 după colectarea lenjeriei murdare
 înainte de examinarea nou-născutului, sugarului și altor bolnavi
Spălarea si dezinfecția mâinilor este obligatorie:
 înainte si după recoltarea de produse biologice sau contactul cu diverse produse biologice
 după manipularea bolnavilor septici
 înainte si după efectuarea oricărui tratament parentelar sau puncție, schimbarea de
pansamente, clisme, alte tratamente, etc.

C. CIRCUITUL VIZITATORILOR SI INSOTITORILOR.

Circuitul vizitatorilor si însoțitorilor este foarte important deoarece aceștia reprezintă într-un spital un
potențial epidemiologic crescut prin frecventa purtătorilor de germeni necunoscuți si prin echipamentul
lor care este contaminat.
Vizitarea bolnavilor se va face numai in orele stabilite de conducerea spitalului.
In situații epidemiologice deosebite, interdicția este generala pentru perioade bine determinate. In timpul
vizitei , vizitatorii vor purta un halat de protecție, primit de la garderoba amenajată în acest scop.
Circuitul însoțitorilor este asemănător cu cel al bolnavilor. Circulația însoțitorilor in spital trebuie limitata
numai la necesitate.
Accesul salariaţilor spitalului este permis numai pe la punctele de control-acces, care respectă circuitele funcţionale ale spitalului,
pe baza legitimaţiei de serviciu, a ecusonului sau a cardului de acces.
(1)Accesul în spital al vizitatorilor este permis în intervalul orar 13,00-20,00, numai cu respectarea următoarelor condiţii:
a)accesul se face în baza documentului de identitate şi înscrierii în registrul special al vizitatorilor;
b)accesul se permite numai persoanelor cu ţinută decentă;
c)accesul se permite numai prin intrarea şi în locurile şi spaţiile special afectate vizitatorilor de managerul spitalului;
d)accesul se permite numai în grup de maximum 3 persoane pentru un pacient, iar restul aparţinătorilor vor aştepta într-o zonă bine
delimitată, dacă spaţiul spitalului o permite;
e)pe toată perioada prezenţei în incinta spitalului, vizitatorii trebuie să poarte la vedere ecusonul care îi atestă această calitate.
(2)Pentru urgenţele medico-chirurgicale ale pacienţilor, accesul acestora în spital este permanent.
(1)Este interzis accesul persoanelor străine în spital în zonele cu risc: ATI, bloc operator, bloc naşteri, secţie nou-născuţi, sterilizare
centralizată, laboratoare, depozite de deşeuri medicale periculoase, staţie de oxigen, precum şi în orice altă zonă stabilită de
managerul spitalului.
(2)Excepţie de la alin. (1) fac cazurile speciale aprobate de şefii de secţie şi vizate de managerul spitalului.
ORDIN nr. 1365 din 25 iulie 2008 privind organizarea serviciului de pază şi a regimului de acces în unităţile sanitare publice cu
paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice

INDICATORI
Spitalul are reglementări privind barierele de prevenţie şi izolare pentru protecţia
pacienţilor şi vizitatorilor.

D. CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI
Circuitul instrumentarului și a diferitelor materiale utilizate trebuie să realizeze o separare între

materialele sterile și cele utilizate pentru prevenirea transmiterii infecțiilor nosocomiale și
monitorizarea posibilelor focare.
Instituția asigură calitatea sterilizării, prin verificare constantă a diferitelor materiale şi substanțe
sterilizate, prin etichetare şi ținerea corespunzătoare a evidențelor specifice, prin asigurarea
circuitelor (fără intersectări). De asemenea personalul este instruit cu privire la utilizarea şi
întreținerea instrumentarului şi a echipamentelor cu folosință multiplă, ceea ce însemnă evidențe
scrise ale instructajelor pe acest subiect şi existența fișelor de instruire a personalului.
Pentru buna funcționare, în punctul de sterilizare (dacă este organizat la nivelul spitalului) există
sala aparatelor, dotată cu aparate de sterilizat automat, tip autoclav. Dispozitivele medicale care
nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizează chimic cu produse autorizate.
Produsul utilizat pentru sterilizarea chimica are un protocol care trebuie cunoscut de tot personalul
medical ce lucrează cu aceste substanțe.

Orice utilizator este obligat sa țină evidența tuturor procedurilor de sterilizare chimica
sau termică în Registrul de sterilizare. Se completează obligatoriu:
 produsul utilizat si concentrația de lucru (pentru sterilizarea chimică)
 data si ora preparării soluției de lucru sau a efectuării sterilizării termice
 ora începerii fiecărei proceduri de sterilizare
 temperatura și presiunea la care s-a efectuat sterilizarea
 lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura
 ora terminării fiecărei proceduri de sterilizare
 numele si semnătura persoanei care a efectuat procedura
 se atașează diagrama ciclului de sterilizare
 rezultatele testelor biologice –se găsesc în caietul de autocontrol de la SSCIN
(Serviciul de securitatea și controlul infecțiilor nosocomiale).

E. CIRCUITUL PENTRU DISTRIBUIREA SÂNGELUI ȘI PRODUSELOR

DIN SÂNGE.
Acest tip de circuit se aplică numai spitalelor care se califică pentru prelevarea de sânge în
vederea autotransfuziei şi pentru transfuzare, respectiv, prelevarea de organe, ţesuturi şi celule şi
utilizarea acestor produse, după cum şi nivelul pentru care un spital poate utiliza procedee de
dializă: existenţa şi buna funcţionalitate a structurilor organizatorice şi profesionale adecvate,
existenţa şi aplicarea de protocoale în toate etapele, începând cu
 obţinerea consimţământului,
 prezervarea produselor recoltate şi verificarea echipamentelor pentru aceasta,
 consemnarea accidentelor şi existenţa fişelor pentru declarare şi prelevare,
 existenţa sistemelor de comunicare externă specifice,
 pregătirea profesională a personalului.
Activităţile legate de prelevare, transfuzare şi grefare sunt supuse unor categorii de risc dintre cele
mai mari, inclusiv de natură etică.
Conducerea instituţiei defineşte politica de securitate transfuzională. Acest criteriu este validat
prin evidenţierea existenţei autorizaţiei de funcţionare a unităţii/punctului de transfuzii, a
procedurilor şi circuitelor legate de activităţile pre- şi transfuzionale a sângelui sau produselor din
sânge, a activităţilor de întreţinere şi verificări ale echipamentelor unităţii/punctului, procedurilor
de gestionare a deşeurilor (biologice, ace şi instrumente înţepătoare etc) rezultate din activitatea
transfuzională, a modalităţii de înregistrare şi raportare a efectelor adverse şi a accidentelor.

CIRCUITUL BLOCURILOR OPERATORII, SĂLILOR DE NAȘTERE ȘI

SECȚIEI ATI
Sălile de operaţie, de naşteri şi serviciul ATI asigură continuitatea îngrijirilor. Continuitatea îngrijirilor
post-operatorii sau pentru pacienții în diferite grade comatoase depind în cea mai mare măsură de
facilitățile de monitorizare a pacientului existente la patul de terapie intensivă sau patul pentru îngrijiri
post-operatorii/post-cezariană (postpartum) şi personalul dedicat acestui tip de îngrijiri. Astfel sunt
evaluate condiţiile în care este organizat blocul operator şi sălile de naştere (desigur, pentru spitalele unde
acestea există), o atenție desebită fiind acordată capacității acestor structuri de a face față diferitelor
situaţii acute – întrerupere curent electric, defecţiuni ale instalaţiilor şi echipamentelor specifice,
accidente anestezice sau intraoperatorii, sisteme de comunicare în afara blocului operator etc. De
asemenea sunt evaluate măsurile existente la acest nivel pentru păstrarea asepsiei şi a circuitelor şi
filtrelor specifice.
Instituţia asigură şi evaluează facilităţile necesare pentru îngrijirea pacienţilor din serviciul ATI,
însemnând asigurarea acestui tip de secţie cu circuit închis structura utilă, personalul necesar şi aparatura
pentru intervenţie în urgenţe (defibrilator, aparat pentru asistarea respiraţiei).
Instituţia asigură sistemele de siguranţă pentru pacienţii aflaţi intraoperator, acestea însemnând filtre de
acces, circuite funcţionale, sisteme de filtrare aer, autonomie energetică pentru o perioadă de timp.
Circuitul blocului operator constituie o unitate complet separata de restul spațiului de spitalizare, pentru a
se evita contaminarea in interior.
In blocul operator exista spațiu destinat pentru operațiile aseptice și spațiu pentru cele septice. Sălile de
operații sunt dotate cu sală de spălare chirurgicala si de îmbrăcare a echipamentului steril, un spațiu de
colectare si spălare a instrumentarului utilizat.
Sălile de operație se curăță și se dezinfectează conform protocoalelor in vigoare. În cadrul circuitului
sunt descrise etapele accesului în blocul operator și în sala de operație

Blocul operator
Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale, în spitalele
generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia,
traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL,
pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.
În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele
secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii în afara blocului operator centralizat, cum
este cazul pentru secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de
arşi, serviciul de urgenţă.
(1)Blocul operator poate fi sectorizat, chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, prin separarea în bloc septic şi bloc
aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a anexelor medicale în ceea ce priveşte măsurile de
asepsie.
Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonării după
cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite
pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:
a)zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator
pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona "neutră";
b)zona "curată" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de
lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă pentru medici, camera de gipsare etc.;
c)zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii.
ORDINUL 914 - NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital

SERVICIUL DE ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVĂ (ATI)

(1)Serviciul ATI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesită supraveghere continuă
şi îngrijire intensivă 24 de ore din 24.
(2)Asistenţa medicală se asigură de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale
specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului
bolnavilor).
Mărimea serviciului (numărul de paturi) variază în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului,
astfel:
a)serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zonează în
sector septic, respectiv în sector aseptic;
b)serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după
profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-se şi un compartiment amenajat
corespunzător, destinat cazurilor septice.
Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau numărul de
paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate,
distincte de unitatea centrală, amplasate în secţiile medicale respective (sunt vizate mai ales
următoarele specialităţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie,
transplant de organe).
Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:
a)unităţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere
(directă şi/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse;
Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare
faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).

BLOCUL DE NASTERI
În blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţă medicală calificată a
parturientelor pe parcursul naşterii.
În principiu, un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente
spaţiofuncţionale:
a)compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile nu au fost
preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29);
b)unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu,
expulzie, postpartum);
c)eventual sală de operaţie, descrisă la art. 56 şi 59;
d)cameră de resuscitare a nou-născutului;
e)spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, cameră de lucru pentru moaşe,
boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor sterile);
f)spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei şi efectelor,
spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor);
g)filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi duş,
compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente).
Blocul de naşteri va avea un circuit închis, controlat prin filtre de acces.
(1)Blocul de naşteri va fi compartimentat în sector septic şi aseptic

CIRCUITUL ALIMENTELOR
Acest circuit urmăreşte măsura în care normele de igienă şi calitate a alimentaţiei sunt respectate
(pentru nou-născuţi, pacienţii copii şi tineri, pacienţii adulţi şi taraţi), pornind de la condiţiile de
păstrare a alimentelor, tratamentul veselei şi a echipamentelor bucătăriei şi biberoneriei, până la
respectarea circuitelor şi verificarea periodică a stării de sănătate a personalului. Accentul pentru
acest circuit este datorat riscului crescut al toxiinfecţiilor alimentare în mediul spitalicesc, acestea
constituind una dintre cauzele frecvente ale complicaţiilor şi spitalizărilor prelungite, precum şi
motiv de insatisfacţie majoră pentru pacienţi.
Bucătăria instituţiei respectă regulile de igienă şi calitate, criteriu care verifică, în principal,
modalităţile de depozitare a alimentelor şi hranei, circuitul acestora de la recepţie până la
eliberarea pentru consum, la nivelul bucătăriei, echipament de protecţia adecvat pentru personalul
din blocul alimentar, întreţinerea veselei şi a spaţiilor, periodicitatea controalelor interne.
Instituţia se preocupă de igiena alimentaţiei nou-născuţilor, în sensul instituirii unor spaţii,
reglementări şi circuite specifice şi separate de cele ale blocului alimentar pentru adulţi.
Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distribuție si transport al mâncării
preparate, oficiile alimentare de pe secții, servirea mesei la bolnavi. În cazul în care spitalul deține
un contract de catering contractul trebuie să prevadă ca organizația să fie certificată ISO și să
respecte principiile HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point – Analiza pericolului Punct
critic de control) Aceste principii au fost promulgate de UE si permit evaluarea riscurilor, analiza
frecvenței şi gravității acestora (evaluarea riscurilor alimentare), şi implementarea de măsuri
preventive pentru controlul acestora, pentru a asigura produse alimentare sigure.

Blocul alimentar cuprinde:
 spațiul de preparare al alimentelor,
 camerele frigorifice,
 depozitele de alimente.
Alimentele sunt pregătite pentru o singura masa si distribuite imediat după prepararea lor, interzicând-se păstrarea lor de la o masa
la alta. Se păstrează timp de 36 de ore la frigider, probe din fiecare aliment distribuit.
In blocul alimentar exista frigider separat pentru probe, lactate, carne, ouă. Fiecare frigider este dotat cu termometru și grafic de
temperatura.
Transportul mâncării preparate de la blocul alimentar la oficiile din secții se face în recipiente emailate închise prin intermediul
ascensoarelor comune sau direct cu ascensoare de alimente.
În cadrul blocului alimentar se elaborează următoarele documente:
 lista de meniuri săptămânale;
 lista zilnica de alimentație;
 lista de regimuri alimentare-dietetice;
 bon de predare-transfer-restituire.
 programul de repartizare zilnică a hranei bolnavilor pe secții
Asistenta dieteticiană va supraveghea zilnic starea de sănătate și de igienă individuală a personalului din blocul alimentar.
Ea va investiga activ toți lucrătorii înainte de a începe munca și, dacă aceștia prezintă semne de boală, îi va trimite la medic.
De asemenea, orice lucrător din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene apariția în timpul lucrului a unor semne de
boală care pot pune în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

BLOCUL ALIMENTAR (BUCĂTĂRIE)

Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi, precum şi pentru personalul care
serveşte masa la spital, bucătăria dimensionându-se în funcţie de numărul de porţii. În cadrul blocului
alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:
a)recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate;
b)spaţii pentru prelucrări primare;
c)spaţii pentru prelucrări finale;
d)spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
e)oficiu de distribuţie;
f)control dietetic;
g)anexe pentru personal.
(1)Bucătăria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuarea deşeurilor menajere.
(2)Interfaţa spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile
medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).
Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor
bucătăriei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare
la unităţile de alimentaţie publică. Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor
dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinându-se seama că la unele produse de
bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă
pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.
Camerele pentru prelucrări primare:
a)vor fi în număr de minimum două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, păsări);
b)se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat",
neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".
(1)Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mâncării depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora
la secţiile de spitalizare, astfel:
a)livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secţii (în recipiente mari); în
acest caz încălzirea şi porţionarea mâncării se fac în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spală şi se
păstrează vesela pentru pacienţi şi carturile (cărucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor
dimensiona şi se vor echipa corespunzător acestor activităţi;
b)din blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fiecare pacient, situaţie în care
oficiul de distribuţie (sau bucătăria) va fi dotat cu o linie specială de porţionare şi catering. În acest caz,
adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spălarea veselei
întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mâncării porţionate vor fi izolate termic;
oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.
Se recomandă ca hrana bolnavilor să fie servită la aproximativ 30 de minute de la preparare. În caz contrar, ele
trebuie menţinute la o temperatură mai mare de 60°C sau la maximum 8°C. Alimentele preparate în afara
blocului alimentar vor fi transportate la rece şi încălzite la minimum 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.
(2)Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masă la alta.
Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la
oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în cărucioare închise prin intermediul
ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacă oficiile secţiilor se află
pe aceeaşi verticală cu oficiul central de distribuţie.
(1)Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucătăriei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa
laboratorul de dietetică, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare, şi biroul dieteticianului.
(2)Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale
periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform
normelor în vigoare.
(3)Asistenta dieteticiană va supraveghea zilnic starea de sănătate şi de igienă individuală a personalului din
blocul alimentar. Ea va investiga activ toţi lucrătorii înainte de a începe munca şi, dacă aceştia prezintă
semne de boală, îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrător din blocul alimentar va raporta asistentei
dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boală care pot pune în pericol starea de sănătate a
consumatorilor.

Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

a)vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate lângă accesul
personalului;
b)sală de mese, amplasată în relaţie cu oficiul de distribuţie.
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi
îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.
(1)Blocul alimentar se va amplasa în aşa fel încât legăturile acestuia cu secţiile de
spitalizare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte zone gospodăreşti
pentru care cerinţele de igienă sunt mai puţin severe.
(2)Blocul alimentar se poate amplasa fie în clădirea principală a spitalului (la parter
sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecţia spaţiilor
spitaliceşti faţă de degajările de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluză la accesul
în spital), fie într-o clădire separată, caz în care legătura cu spitalul se va asigura
printr-un coridor închis
ORDINUL 914 - NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a

compartimentelor şi serviciilor din spital

INDICATORI
 Instituţia asigură circuitele alimentelor cu respectarea regulilor de igienă

IN CAZUL EXTERNALIZARII UNUI SERVICIU

Caracteristicile unui standard minim de calitate:
a)exprimă un nivel minim;
b)asigură o abordare unitară a serviciilor pentru diferite categorii de beneficiari;
c)necesită ataşarea unor indicatori de monitorizare şi evaluare;
d)trebuie să fie formulat clar, concis;
e)să fie măsurabil.
Formularea standardului minim de calitate
În definirea unui standard minim de calitate este necesar să fie cuprinse răspunsurile la următoarele
întrebări: Cui i se adresează serviciul? Cum se face furnizarea serviciului? Când? Unde?...
În formularea standardului minim de calitate trebuie să se regăsească cerinţa clar exprimată, rezultatele
şi indicatorii de evaluare şi monitorizare.
Pentru fiecare standard în parte se va elabora un set de indicatori în vederea respectării acestuia
Cerinţe tehnice şi sanitare
Procedurile pentru asigurarea calităţii sunt stabilite pentru a garanta îndeplinirea nevoilor, cerinţelor şi
aşteptărilor.
Procedurile au ca punct de plecare standardele minime de calitate şi includ proceduri de monitorizare,
evaluare, precum şi activităţi de follow-up care pot duce la ajustări, acolo unde este necesar.

Externalizarea Bucatariei si spalatoriei

• Existenta unui dietetician
• Autorizatie de catering pentru spital, de spalatorie pentru spital cu asigurarea
circuitelor septic si aseptic
• Bucataria , spalatoria trebuie sa fie autorizata pe ASF spital
Externalizarea serviciilor de paza
• Trebuie sa aiba plan de obiectiv cu numarul de posturi fixe
• Arhiva trebuie sa fie securizata cu gratii la usa si la geamuri daca este cazul si
camere de luat vederi cu vedere la usa

Art. 655
Unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului
comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament ca urmare a:
• subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în
domeniul medical
Art. 658
Prevederile art. 657 se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale,
subcontractate de către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale, în cazul
prejudiciilor aduse pacienţilor în mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate.
Art. 659
Furnizorii de utilităţi către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale răspund civil
pentru prejudiciile cauzate pacienţilor, generate de furnizarea necorespunzătoare a utilităţilor.
• Legea95/2006 republicata

CIRCUITELE FUNCŢIONALE DIN CADRUL LABORATORULUI DE

ANALIZE MEDICALE
(1)Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel structurat şi dotat încât să prevină riscul
contaminării accidentale şi să poată funcţiona în mod fluent.
(2)Principiile care stau la baza îndeplinirii acestui obiectiv sunt următoarele:
a)construirea laboratorului pe principiul plan fără întoarcere: fluxul activităţii laboratorului să fie
unidirecţional, sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat de sectoarele de lucru ale
laboratorului;
b)realizarea secvenţială a procedurilor, cu luarea măsurilor de precauţie adecvate pentru integritatea
probelor;
c)separarea activităţilor în timp sau în spaţiu;
d)probele de sânge care părăsesc spaţiul aferent activităţii de recoltare trebuie să parcurgă un circuit
diferit de cel al celorlalte produse recoltate. În caz contrar transportul probelor trebuie să se
realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise ermetic (vacutainere), aflate în cutii de transport
adecvate, sau după un program care să permită separarea timpilor de transport.
(3)În laboratorul de analize medicale care are în structura sa compartiment destinat diagnosticului
tuberculozei sau al micobacteriozelor, circuitele funcţionale ale acestuia trebuie să fie strict
separate de celelalte circuite ale altor compartimente din structură.
(4)În laboratorul de anatomie patologică care are în structura sa compartiment de prosectură, accesul şi
ieşirea din acest compartiment trebuie să fie separate de restul laboratorului, cu respectarea
principiului "drum fără întoarcere".

CIRCUITUL LENJERIEI
Circuitul lenjeriei privește asupra proceselor şi tratamentelor rutiniere şi speciale care au loc la nivelul spălătoriei şi în legătură
cu lenjeria şi efectele pacienților, ale vizitatorilor şi pentru personalul propriu. Acesta include spălătoria, transportul lenjeriei
curate si depozitarea acesteia în secție, colectarea lenjeriei murdare și transportul ei la spălătorie.
Structura circuitului lenjeriei şi textilelor permite minimizarea riscului de contaminare a mediului, urmărește evidențierea
detaliată a procesului de spălare, respectiv circuite şi trasee ale rufelor, fluxuri şi şarje, codificate prin culori. Trebuie
evidențiate circuite separate pe tipuri de lenjerie: adulți /copii, septic / aseptic, curat – murdar.
Circuitul include evaluarea calității tratamentului lenjeriei şi efectelor prin evidențierea existenței de protocoale şi proceduri
pentru tratamentul lenjeriei şi efectelor, inclusiv existența controlului asupra costurilor cu această activitate.
Transportul lenjeriei se realizează numai cu liftul destinat transportului de lenjerie sau numai conform programului stabilit
pentru fiecare secție si compartiment cu curățarea și dezinfectarea cu soluții dezinfectante atât a căruciorului cât și a liftului.
Lenjeria va fi sortată pe coduri de culoare respectiv: galben- lenjerie murdara, lenjerie contaminate cu materii organice
(sânge, alte secreții, materii organice); negru/ alb- lenjeria curata.
Lenjeria provenita de la pacienții cu diverse afecțiuni infecto-contagioase se colectează separat, se inscripționează si se

anunță spălătoria.
Se interzice numărarea si sortarea lenjeriei murdare in saloane, pe culoar sau alte puncte ale secției. Obligatoriu se folosesc
mânuși și masca pentru colectarea lenjeriei.
Depozitarea lenjeriei curate se face în spații special amenajate, care vor fi periodic curățate și dezinfectate.
Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei de către SPCIN.

Spălătoria
De regulă, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele
activităţi: primire, dezinfecţie, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. La
organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerinţe:
a)separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;
b)separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;
c)diferenţierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienţilor
copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.
(1)Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, în spălătorie se va organiza, obligatoriu,
un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea
corespunzătoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare a rufelor.
(2)În cazul în care secţia de boli transmisibile este plasată în pavilion separat, se va
organiza o spălătorie proprie în cadrul pavilionului.
NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital

(1)Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, după cum urmează:

a)camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt
aduse de personalul secţiilor şi predate spălătoriei);
b)spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru înmuiere în dezinfectant, în număr
suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfecţia se poate face
şi direct în utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest utilaj are un program special de
dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igienă pentru spitale;
c)spălătoria propriu-zisă, în care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare şi stoarcere prin
centrifugare;
d)spaţii pentru uscătorie şi călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele două operaţii,
separată însă de sala spălătoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de igienă); uscarea şi
călcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;
e)încăpere pentru repararea rufelor, amplasată între călcătorie şi depozitul de rufe curate;
f)depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi
serviciile de destinaţie;
g)camera de eliberare a rufelor curate, în care are acces personalul din secţiile medicale.
Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor
şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapidă
(reparaţii, curăţare).

REGULI DE DEPOZITARE
 Materialele medicale se depozitează separat de materialele nemedicale.

 Materialele sterile se depozitează separat de cele nesterile.
Indicatori
• Instituţia asigură circuitul lenjeriei cu respectarea regulilor de igienă.

CIRCUITUL FOCG (FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ

Datele pacienţilor cuprind elementele de identificare şi înregistrările medicale.
Aceste date se găsesc stocate în forma clasică, pe suport de hârtie, şi în forma electronică. Gestiunea datelor
pacientului constă în securizarea acestora şi asigurarea uşurinţei accesului în scop medical, la acestea.
Indiferent de forma de colectare şi stocare a informaţiilor şi datelor despre pacienţi, pe suport fizic şi electronic,
buna gestionare va aduce după sine, informarea promptă privind datele medicale şi evoluţia pacientului internat în
spital, respectiv, cele ale pacientului externat sau transferat şi reinternat. Datele şi înregistrările pacientului trebuie
să îl urmeze la orice episod de spitalizare și să fie disponible pentru echipa medicală care se ocupă de îngrijirea şi
tratarea lui.
Gestiunea consecventă a datelor pacienţilor creează premizele pentru managementul pacientului (diagnostic şi
îngrijiri) şi eficientizarea activităţii medicale. Colectarea, stocarea şi accesarea acestor date trebuie să respecte,
indiferent de circumstanţe, reglementările privind păstrarea confidenţialităţii şi a anonimatului fiecărui pacient.
Circuitul FOCG trebuie să ilustreze balansul între accesul direct în interes medical la dosarul pacientului şi
protejarea acestuia împotriva utilizărilor nejustificate sau ilegale.
Circuitul FOCG va descrie

 inițierea FOCG,
 completarea acesteia la diferite nivele structuri ale spitalului (birou de internări, secție, laboratoare, etc.),
 accesul la FOCG a diferitelor categorii de personal și a pacienților sau altor persoane,
 transmiterea acesteia la echipa medicală multidisciplinară sau la consulturi de specialitate,
 arhivarea, depozitarea,
 securizarea electronică.

Circuitul FOCG
cine contrasemnat/supra
unde se completeaza cine completeaza
semneaza/parafeaza parafat observatii
birou de
internare/camera de initiere capul de foaie, cu ora internarii registrator/asistenta
garda/CPU/UPU
FOCG la toate rubricile privind datele medicul curant medicul curant semnatura
insotitor,
medicale plus semnarea
asistenta/inf
irmiera consimtamantului informat semnatura si parafa si parafa
medicul curant medicul curant semnatura seful de sectie
medicamente cu regim special
semnatura si parafa si parafa semnatura si parafa
investigatii de inalta medicul curant medicul curant semnatura seful de sectie
performanta semnatura si parafa si parafa semnatura si parafa
anexele medicul de sa contina in clar numele
buletine de analiza laborator/rx, si datele de identificare
investig... pacient
foaia de temperatura si
pe sectie asistenta
diureza
recomandari consult
medicul curent
interdisciplinar
rezultat consult medicul de alta
intrerdisciplinar specialitate solicitat
in cazul interventiei
fisa de consult preanestezic anestezist
FOCG chirurgicale
medicul curant
bilet de externare
semnatura si parafa
externare medicul curant
scrisoare medicala
semnatura si parafa
decontul pacientului
preluarea foii la externare sta 1 an pe sectie
arhivare
arhiva arhivarul
Cu acordul pacientului
Cine are acces la FOCG
 Apartinatorii
 Pacientul
 Medicul curant/medic sef
In alte cazuri doar cu hotărâre
 Echipa multidisciplinara
judecătorească
 Asistentele de salon CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 39
CIRCUITUL MEDICAMENTELOR
(1) Farmacia este serviciul care asigura asistenta cu medicamente de uz uman a bolnavilor internati.
(2) Farmacia asigura receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a altor produse de uz uman,
conservarea acestora, eliberarea medicamentelor si a altor produse de uz uman conform condicilor de
prescrieri, asigura prepararea si eliberarea preparatelor magistrale si oficinale.
(3) In functie de marimea si de profilul spitalului, farmacia poate avea sectie de sterile care trebuie sa
indeplineasca Regulile de buna practica de fabricatie a acestui tip de produse in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Farmacia va cuprinde urmatoarele incaperi:
a) o incapere destinata primirii si eliberarii condicilor de prescriere a medicamentelor si materialelor sanitare,
venite din sectiile spitalului;
b) oficina - incapere destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale;
c) receptura - incapere destinata prepararii retetelor magistrale;
d) laborator - incapere destinata prepararii medicamentelor oficinale;
e) depozit de medicamente - care cuprinde o camera de receptie a medicamentelor si una sau mai multe
incaperi destinate depozitarii medicamentelor si a altor produse de uz uman;
f) boxa pentru instalarea distilatorului;
g) spalator;
h) biroul farmacistului-sef;
i) grup social compus din vestiar, dus, spalator, toaleta
Ordinul 914/2006

ART. 137
(1) Primirea medicamentelor se face in camera de receptie, urmata de depozitarea lor in
spatiile destinate acestui scop.
(2) Accesul se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de descarcare.
(3) Camerele de depozitare se organizeaza pe tipuri de produse:
a) medicamente tipizate, produse din plante;
b) substante farmaceutice care se vor depozita separat in functie de modul de
ambalare;
c) produse inflamabile (alcool, eter, acetona);
d) dispozitive medicale.
(4) Medicamentele termolabile se pastreaza in frigidere.
(5) Intr-o incapere distincta se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile si a altor
materiale necesare activitatii tehnice (flacoane, pungi, dopuri, etichete).

ART. 138
Daca farmacia are sectie de produse sterile injectabile, incaperile acesteia vor fi destinate si vor respecta
Regulile de buna practica de fabricatie in vigoare.
ART. 139
(1) Prepararea formulelor magistrale se face in camera denumita receptura.
(2) Laboratorul este incaperea destinata prepararii produselor oficinale; cand spatiul o permite, receptura si
laboratorul pot functiona intr-o singura incapere.
(3) Pentru spalarea, uscarea si depozitarea veselei si ustensilelor se prevede o incapere, accesibila din
receptura si laborator, denumita spalator.
(4) Oficina este incaperea destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale.
ART. 140
(1) Sectia pentru produse sterile injectabile se proiecteaza conform normelor in vigoare. Ea se compune dintr-o
suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcatuiesc un circuit inchis fata de restul farmaciei.
(2) Accesul personalului in camera de preparare a solutiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea
dintre aceasta camera si celelalte spatii din fluxul de productie se asigura prin ghisee.

ART. 141
Spatiul pentru primirea si eliberarea condicilor de prescriptii medicale este interfata
farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta
condicile cu retete medicale prescrise si de unde se elibereaza medicamentele si
celelalte produse. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit
inchis).
ART. 142
In cadrul farmaciei se vor organiza urmatoarele incaperi:
a) biroul farmacistului-sef (amplasat in apropierea zonei de eliberare a medicamentelor);
b) camera de odihna si vestiarul personalului, cu grup sanitar si dus;
c) camera pentru arhivarea documentelor;
d) boxa pentru materialele de curatenie si dezinfectie.

ART. 143
(1) Farmacia va fi amplasata in spatii adecvate, evitandu-se situarea ei in
vecinatatea sectiilor care pot contamina sau influenta negativ calitatea
medicamentelor.
(2) Farmacia trebuie sa aiba o buna legatura cu toate serviciile medicale ale
spitalului, de aceea va fi cat mai usor accesibila dinspre nodul de circulatie
verticala.
(3) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabila este la
parter sau la etajul 1.
(4) In cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, intre spatiul de receptie accesibil din
exterior si restul farmaciei se va asigura o legatura directa, proprie, prin
ascensorul de materiale si scara.

Farmacia de circuit închis

Farmacia de circuit închis asigură asistenţa cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi în spitale şi în alte instituţii cu reţea
sanitară proprie, precum şi pentru ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate, conform legislaţiei în vigoare
Farmacia de circuit închis se organizează ca secţie în structura organizatorică a unităţilor sanitare sau în altă formă prevăzută de
structura instituţiei sau asociaţiei care o deţine.
Localul farmaciei de circuit închis va fi amplasat în spaţii adecvate, evitându-se situarea lui în vecinătatea secţiilor care pot contamina
sau influenţa negativ calitatea medicamentelor.
Farmaciile trebuie să deţină următoarele documente:
a)documente care să ateste provenienţa şi calitatea medicamentelor şi substanţelor farmaceutice, precum şi a celorlalte produse pe
care le deţin;
b)documente de evidenţă a formulelor magistrale şi oficinale: registru de copiere a reţetelor şi registru de formule oficinale;
c)documente care să ateste, în conformitate cu reglementările în vigoare, evidenţa medicamentelor stupefiante şi psihotrope.
Farmacia are, în principal, următoarele atribuţii:
1.recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire;
2.participarea la întocmirea necesarului privind aprovizionarea cu medicamente, depozitarea şi păstrarea lor în condiţii corespunzătoare;
3.verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor farmaceutice;

Farmacia va cuprinde următoarele încăperi:

a)o încăpere destinată primirii şi eliberării condicilor de prescriere a medicamentelor şi
materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului;
b)oficină - încăpere destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale;
c)receptură - încăpere destinată preparării reţetelor magistrale;
d)laborator - încăpere destinată preparării medicamentelor oficinale;
e)depozit de medicamente - care cuprinde o cameră de recepţie a medicamentelor şi una sau mai
multe încăperi destinate depozitării medicamentelor şi a altor produse de uz uman;
f)boxă pentru instalarea distilatorului;
g)spălător;
h)biroul farmacistului-şef;
i)grup social compus din vestiar, duş, spălător, toaletă.
(1)Primirea medicamentelor se face în camera de recepţie, urmată de depozitarea lor în spaţiile
destinate acestui scop.
(2)Accesul se asigură direct din exterior şi se prevede cu rampă de descărcare.
Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfaţa farmaciei cu
spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete
medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse. Restul
farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).
NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital

LEGEA 95/2006 - TITLUL XVII: MEDICAMENTUL

1.medicament:
a)orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea
bolilor la om; sau
b)orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la om, fie pentru restabilirea,
corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau
metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical;
2.substanţă - orice materie, indiferent de origine, care poate fi:
- umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;
- animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse
derivate din sânge;
- vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;
- chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau
sinteză;
3.medicament imunologic - orice medicament care constă în vaccinuri, toxine, seruri sau produse alergene:
a)vaccinurile, toxinele sau serurile se referă în special la:
(i)precum vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
(ii)agenţi folosiţi pentru diagnosticarea stării de imunitate, incluzând în special tuberculina şi tuberculina PPD,
toxine folosite pentru testele Schick şi Dick, brucelina;
(iii)agenţi folosiţi pentru producerea imunităţii pasive, precum antitoxina difterică, globulina antivariolică, globulina
antilimfocitică;
b)produsele alergene sunt medicamentele destinate identificării sau inducerii unei modificări specifice şi dobândite
a răspunsului imun la un agent alergizant;

4.medicament homeopat - orice medicament obţinut din substanţe numite suşe homeopate în acord cu un procedeu de fabricaţie
homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau, în abstanţa acesteia, de farmacopeele utilizate în prezent în România şi în
statele membre ale Uniunii Europene; un medicament homeopat poate conţine mai multe principii active;
5.medicament radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci când este gata de folosire, conţine încorporaţi, în scopuri medicale,
unul sau mai mulţi radionuclizi (izotopi radioactivi);
6.generator de radionuclizi - orice sistem care încorporează un radionuclid-părinte fixat, care serveşte la producerea unui radionuclid-
fiică obţinut prin eluţie sau prin orice altă metodă şi care este folosit într-un medicament radiofarmaceutic;
7.kit (trusă) - orice preparat care urmează să fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final, în
mod obişnuit înaintea administrării lui;
8.precursor radionuclidic - orice alt radionuclid produs pentru radiomarcarea altei substanţe înaintea administrării;
9.medicament derivat din sânge uman sau plasmă umană - medicament pe bază de constituenţi din sânge, preparaţi industrial de
unităţi publice sau private; asemenea medicamente includ în special albumină, factori de coagulare şi imunoglobuline de origine
umană;
Art. 697
Prevederile prezentului titlu nu se aplică:
a)medicamentelor preparate în farmacie conform unei prescripţii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale);
b)medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei
respective (numite formule oficinale);
c)medicamentelor destinate studiilor de cercetare şi dezvoltare, dar fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la
implementarea bunei practici în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman;
d)produselor intermediare destinate a fi procesate de către un fabricant autorizat;
e)radionuclizilor utilizaţi sub formă de surse închise;
f)sângelui total, plasmei sau celulelor sangvine de origine umană, exceptând plasma preparată printr-o metodă care presupune un
proces industrial.

CAPITOLUL VI: Clasificarea medicamentelor

Art. 780
(2)Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie
medicală, după cum urmează:
a)medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu
se reţine în farmacie (se poate reînnoi);
b)medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială;
c)medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii
specializate
CAPITOLUL X: Farmacovigilenţa
Art. 812
(1)Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi
profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului
reacţii adverse suspectate la medicamente.
(2)Ministerul Sănătăţii Publice poate impune cerinţe specifice medicilor şi altor profesionişti din
domeniul sănătăţii privind raportarea reacţiilor adverse grave suspectate sau neaşteptate.

NORME METODOLOGICE DIN 22 DECEMBRIE 2006 DE APLICARE A PREVEDERILOR LEGII NR. 339/2005
PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL PLANTELOR, SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR STUPEFIANTE ŞI PSIHOTROPE
Art. 41
(1)În unităţile sanitare cu farmacie proprie, eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope prevăzute în tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat,
destinate exclusiv acestui scop, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 11.
(2)Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în
patru exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa
farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele
contabile ale unităţii.
(3)În condica de prescripţii medicale se specifică:
a)numărul patului şi al foii de observaţie, numele şi vârsta bolnavului;
b)denumirea completă a medicamentelor;
c)cantitatea, în cifre şi în litere;
d)modul de întrebuinţare, cu menţionarea dozei şi a intervalului de administrare.
(4)Nu se admite prescrierea cu menţiunea "după aviz" sau "după sfat".
(5)Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi, în cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
Art. 42
(1)Personalul mediu sanitar care manipulează sau administrează preparate cu substanţe stupefiante şi psihotrope din tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 înregistrează zilnic în registrul de evidenţă al secţiei, pe bază de semnătură, mişcarea
preparatelor stupefiante şi psihotrope care au fost administrate pacienţilor.
(2)Administrarea preparatelor prevăzute la alin. (1) se face în prezenţa medicului sau a unui alt cadru medical desemnat de acesta,
care va contrasemna registrul de evidenţă al secţiei.
Art. 43
(1)Unităţile sanitare, inclusiv centrele de tratament pentru toxicomani care nu au farmacii proprii şi se aprovizionează prin unităţi
farmaceutice autorizate, pot procura preparate cu substanţe stupefiante şi psihotrope numai pe bază de condici de aparat,
destinate exclusiv acestui scop.
(2)Condicile de aparat se semnează de medicul curant responsabil şi se contrasemnează de către medicul şef de secţie, respectiv
şeful centrului de tratament pentru toxicomani.
Art. 44
În cazul în care este necesară continuarea tratamentului în ambulatoriu, după externare, pacientul ridică preparatele cu substanţe
stupefiante şi psihotrope în baza prescripţiei, în regim compensat, gratuit sau contra cost, eliberată de medicul de familie.

CAPITOLUL VIII: Autorizarea în scop de cercetare

Art. 55
(1)Pentru autorizarea în scopul cercetării medicale ori ştiinţifice, pentru învăţământ sau pentru efectuarea de constatări
ori expertize tehnico-ştiinţifice, fizico-chimice, dispuse de autorităţile judiciare, potrivit legii, persoana fizică sau
juridică solicitantă depune la Ministerul Sănătăţii Publice:
a)cerere-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;
b)documente de identificare sau, după caz, actul constitutiv şi date despre locaţia unde se vor utiliza plantele,
substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope;
c)documente privind plantele, substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope utilizate şi cantităţile estimate;
d)scurt rezumat al proiectului, cu precizarea duratei, scopului, obiectivelor şi justificarea medicală şi ştiinţifică a
cercetării; în special trebuie precizat în ce măsură proiectul respectiv reprezintă sau nu reprezintă o duplicare a
unor experimente cu rezultate deja cunoscute;
e)documente privind persoana responsabilă de plantele, substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope.
(2)Persoana fizică sau juridică autorizată potrivit prevederilor alin. (1) este obligată să asigure înregistrarea, evidenţa,
protecţia fizică şi raportările prevăzute de Legea nr. 339/2005 şi de prezentele norme metodologice.
(3)Autorizaţia se eliberează pe perioada desfăşurării proiectului de cercetare, dar nu mai mult de 5 ani, la sfârşitul
cărora se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani.

CAPITOLUL IX: Evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope

Art. 56
(1)Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea
zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în anexa nr. 13.
(2)Registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă.
(3)Obligaţia înscrierii revine tuturor persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi cu plantele, substanţele şi preparatele
prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005.
(4)Facturile şi, după caz, comenzile pentru substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se completează şi
se păstrează pe formulare separate de celelalte facturi. Această dispoziţie se aplică şi în cazul culturii plantelor cu conţinut stupefiant şi
psihotrop.
Art. 57
Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din
acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi
sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente.
Art. 58
În farmaciile cu circuit deschis, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale
reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului.
Art. 59
Plantele, substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se păstrează în dulapuri închise cu cheie,
neinscripţionate, destinate numai acestei categorii. Accesul la aceste dulapuri îl are numai persoana responsabilă sau înlocuitorul
acesteia.
Art. 60
Ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se fac potrivit reglementărilor specifice medicamentelor.


NORMA DIN 25 IULIE 2006 REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA REGULILOR DE BUNĂ

PRACTICĂ ÎN DESFĂŞURAREA STUDIILOR CLINICE EFECTUATE CU MEDICAMENTE
DE UZ UMAN
Art. 3
(1)Principiile de bază recunoscute pentru desfăşurarea studiilor clinice la om se bazează pe protecţia
drepturilor omului şi a demnităţii umane, vizând aplicarea în domeniul medicinei şi biologiei, aşa cum
este specificat, de exemplu, în versiunea din 1996 a Declaraţiei de la Helsinki.
(2)Protecţia participanţilor la un studiu clinic este asigurată printr-o evaluare a riscurilor bazată pe rezultatele
testelor toxicologice prealabile oricărui studiu clinic, prin controlul exercitat de comisiile de etică şi de
Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi prin regulile de protecţie a datelor personale.
Art. 28
(1)În vederea punerii în practică a studiilor clinice vor fi înfiinţate şi făcute funcţionale comisii de etică.
(2)Comisia de etica are obligaţia de a-şi formula opinia înaintea începerii oricărui studiu clinic pentru care a
fost solicitată
Art. 29
Comisia de etică dispune de un termen maxim de 60 de zile de la data primirii cererii în forma corectă şi
corespunzătoare, pentru a-şi comunica opinia motivată solicitantului, precum şi Agenţiei Naţionale a
Medicamentului.

INDICATORI
S Managementul farmaceutic şi al medicaţiei asigură continuitatea tratamentului şi siguranţa pacientului.
CR La nivelul spitalului sunt utilizate reguli de prescriere a medicamentelor şi monitorizare a prescrierilor.
C Condiţiile de prescriere a medicaţiei sunt stabilite, cunoscute şi monitorizate la nivel de secţie şi farmacie.
CR Infrastructura şi organizarea activităţii farmaceutice susţin trasabilitatea medicamentelor uzuale.
C Activităţile şi responsabilităţile specifice specialităţii farmaceutice sunt consemnate corespunzător legislaţiei în vigoare.
C Organizarea activităţii farmaceutice se face pe baza unor proceduri şi instrucţiuni de lucru specifice.
Organizarea şi dotarea spaţiului de lucru al farmaciei sunt conforme cu legislaţia specifică în vigoare, în concordanţă cu
C
trasabilitatea medicamentului.
C Circuitul informaţional al produselor farmaceutice este respectat.
Medicaţia din studiile clinice este păstrată şi gestionată în condiţii optime de farmacia spitalului/farmacistul - şef, utilizarea ei
C
fiind monitorizată de farmacistul clinician.
CR Managementul medicamentelor cu risc şi/sau al celor cu regim special este reglementat la nivelul farmaciei.
C Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea soluţiilor concentrate de electroliţi sunt respectate.
C Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea medicamentelor pshihotrope şi stupefiante sunt respectate.
C Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea citostaticelor sunt respectate.
CR Prescrierea de antibiotice este fundamentată medical şi asigură trasabilitatea utilizării acestora.
C înregistrările prescrierii unui antibiotic permit trasabilitatea utilizării acestuia.
Farmacia asigură necesarul şi monitorizează consumul de antibiotice şi traseul complet al produselor eliberate, inclusiv al celor
C
care nu au fost administrate.

CIRCUITUL DESEURILOR
Colectarea deşeurilor medicale la locul de producere
Art. 12
(1)Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale.
(2)Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu
scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deşeu.
(3)Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. în
situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor, întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri
periculoase.
CAPITOLUL VI: Ambalarea deşeurilor medicale
Art. 13
Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină
odată cu conţinutul.
Art. 14
Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt:
a)galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art. 8;
b)negru - pentru deşeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.
Art. 15
Pentru deşeurile infecţioase se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale
constând din sau conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea
nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.

Art. 22
(1)Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate
incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în
interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau
în cutii confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la
închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deşeuri, şi
sunt eliminate prin incinerare
Art. 24
(1)Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare identificate prin codul
18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului
("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) şi se tratează conform prevederilor legale
privind deşeurile periculoase.

Art. 36
Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face pe
un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile medicale periculoase sunt
transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât
autovehiculele, cât şi cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după
fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt
demonstrat de un document scris.
Art. 38
(1)Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor
operatori economici autorizaţi conform legislaţiei specifice în vigoare.
(2)Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori
economici autorizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi.
(3)Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de
intervenţie pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.
Art. 39
În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii diferite,
transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului
economic contractat de unitatea sanitară respectivă.
NORME TEHNICE din 3 decembrie 2012 privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi
medicale

STERILIZAREA CIRCUITE
Dezinfecţie - procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici
şi/sau chimici
• dezinfecţie de nivel înalt - procedura de dezinfecţie prin care se realizează
distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a
majorităţii sporilor bacterieni
• dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfecţie prin care se
realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor
şi a virusurilor, fără acţiune asupra sporilor bacterieni;
• dezinfecţie de nivel scăzut - procedura de dezinfecţie prin care se realizează
distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi şi a unor
virusuri, fără acţiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor
neanvelopate şi a mucegaiurilor
Sterilizare - operaţiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv
sporii bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind
starea de sterilitate
Norme tehnice privind dezinfectia,

2016

CURATAREA
În utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă următoarele reguli
fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandărilor producătorului;
b) respectarea normelor generale de protecţie a muncii, conform prevederilor legale în
vigoare;
c) se interzice amestecul produselor;
d) se interzice păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau
compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate, etichetate
cu identificarea produsului.
Art. 5.
(1) Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin personalului unităţii sanitare, care,
conform legislaţiei în vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea şi
limitarea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitate.

(3) Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc identificate pe harta
riscurilor în unitatea sanitară.
Art. 6.
(1) Pentru depozitarea produselor şi a ustensilelor necesare efectuării curăţeniei aflate în
stoc, în unitatea sanitară se organizează un spaţiu central special destinat.
(2) Spaţiul central de depozitare prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor pe durata depozitării;
b) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
c) zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţare şi accesul
uşor la acestea;
d) să existe aerisire naturală;
e) să existe iluminat corespunzător;
f) gradul de umiditate să fie optim păstrării calităţii produselor.
(3) În fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe încăperi special destinate pentru:
a) spaţiu pentru produse şi ustensile aflate în rulaj şi pregătirea activităţii de curăţare;
b) spaţiu de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi materialelor utilizate.

(4) Spaţiul de depozitare şi pregătire din secţii/compartimente prevăzut la alin. (3) lit.
b) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
b) să existe aerisire naturală;
c) să existe iluminat corespunzător;
d) zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţare şi
accesul uşor la acestea;
e) să aibă o suprafaţă care să permite desfăşurarea activităţii de pregătire a
ustensilelor şi a materialelor utilizate în procedura de curăţare;
f) să deţină sursă de apă rece şi caldă;
g) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena personalului
care efectuează curăţarea.

CAPITOLUL III DEZINFECŢIA
Art. 8.
(1) Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare şi este urmată de clătire, după
caz. Excepţia este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie tratat a fost
contaminat cu produse biologice. În această situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se
realizează curăţarea urmată de încă o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.
(2) În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.
Art. 9.
Dezinfecţia prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul de
microbiologie.
Art. 10.
Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate a lenjeriei şi a
veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Art. 11.
(1) Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului în
boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de
curăţare şi dezinfecţie chimică.
(3) Se va întocmi evidenţa orelor de funcţionare pentru lămpile de ultraviolete

Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.

(1) Produsele biocide utilizate pentru dezinfecţie în unităţile sanitare se încadrează
în grupa principală I, tip de produs 1 şi 2, conform prevederilor Regulamentului
(UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012
privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide.
(3) Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;
c) dezinfecţia pielii intacte.
(4) Produsele biocide încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul 2 de
produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia prin imersie, dezinfecţia
la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.

Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă

autoclavarea sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
(1) Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu
suportă autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la
preparare, cu condiţia menţinerii în cuve cu capac.
(2) În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de
dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea
termenelor de valabilitate precizate la alin. (1), este obligatorie testarea
concentraţiei soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.

Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt

înregistrate într-un registru special, denumit Registrul de dezinfecţie înaltă a
instrumentarului, în care se completează următoarele date:
a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii

Igiena mâinilor şi dezinfecţia pielii se realizează după cum urmează:

a) spălarea simplă igienică a mâinilor se face utilizându-se apă şi săpun lichid;
această procedură nu este un substitut pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.
b) dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin spălare sau frecare, utilizându-se de
rutină un produs antiseptic de preferat pe bază de alcooli; în cazurile de infecţie
cu Clostridium difficile dezinfecţia igienică a mâinilor se face cu apă şi săpun, nu
cu soluţii alcoolice;
c) dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura care
se realizează numai după dezinfecţia igienică a mâinilor, utilizându-se un produs
antiseptic.

în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie

să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va
înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane
trebuie să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data
preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia de lucru.
(3) Efectuarea controlului chimic şi bacteriologic, prin sondaj, al soluţiilor
dezinfectante în curs de utilizare se realizează prin intermediul bandeletelor test
aferente produsului.

Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele sunt clasificate după cum urmează:

a) critice - cele care vin în contact cu ţesuturile corpului uman sau penetrează
ţesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile. Exemple:
instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat
pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere, echipamentul personalului din
sălile de operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren,
implanturile, acele şi seringile, cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru
hemodializă, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele flexibile sau rigide
utilizate în proceduri invazive, echipamentul pentru biopsie asociat
endoscoapelor, acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie; aceste
dispozitive trebuie sterilizate;

b) semicritice - care vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează bariera

tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielea având soluţii de
continuitate.
Acestea ar trebui să beneficieze de cel puţin dezinfecţie la nivel mediu.
Exemple: suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate
acestora (mască de oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide utilizate
exclusiv ca dispozitive pentru imagistică, laringoscoapele, tuburile endotraheale,
echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de sticlă,
termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal,
specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor
anticoncepţionale, accesoriile pompiţelor de lapte.
Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte secreţii
şi/sau excreţii potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a
căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice;

c) noncritice - care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact
numai cu pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive trebuie să fie curăţate şi
trebuie aplicată o dezinfecţie scăzută.
Exemple: stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de la tensiometru, specul auricular,
suprafeţele hemodializoarelor care vin în contact cu dializatul, cadrele pentru
invalizi, suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse şi de personalul
medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.
Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele
sanitare ş.a., se încadrează în categoria noncritice.

Dezinfecţia curentă şi/sau terminală, efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt,

este obligatorie în:
a) secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale;
c) situaţiile de risc epidemiologic (evidenţierea cu ajutorul laboratorului a circulaţiei
microorganismelor patogene);
d) secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi imunodeprimaţi, arşi,
neonatologie, prematuri, secţii unde se practică grefe/transplant (de măduvă,
cardiace, renale etc.), secţii de oncologie şi oncohematologie);
e) blocul operator, blocul de naşteri;
f) secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g) serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.

CAPITOLUL IV STERILIZAREA
Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi materialelor de

unică folosinţă.
Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe,
respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont
de necesitatea respectării circuitelor funcţionale. Este interzisă realizarea acestor
activităţi în alte spaţii decât cele desemnate.
Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie amenajat într-un
spaţiu special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor din etapele
menţionate.

Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde:

a) asigurarea spaţiilor derulării activităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) circuitele funcţionale, recipientele şi mijloacele de transport;
c) asigurarea condiţiilor de calitate a mediului în care se desfăşoară procesul de sterilizare;
d) verificarea stării de funcţionare a aparaturii;
e) sistemul de control al procesului;
f) procedurile de marcare şi asigurarea trasabilităţii produselor finite;
g) tratarea neconformităţilor procesului de sterilizare;
h) înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, cu menţionarea datei primirii produsului de
sterilizat, secţia de provenienţă, numărul tranşei de sterilizare, data trimiterii pe secţie a produsului sterilizat,
numele persoanei care a efectuat sterilizarea;
i) instruirea personalului;
j) asigurarea echipamentului de protecţie al personalului.
Circuitele se stabilesc astfel încât să asigure securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor
medicale.

În unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode fizice (abur

sub presiune), precum şi prin metode combinate fizico-chimice (plasma).
Art. 38.
Sterilizarea cu aburi sub presiune trebuie să fie metoda de elecţie, dacă dispozitivul
medical suportă această procedură. Metoda fizico-chimică (plasma, care
utilizează ca agent de sterilizare peroxidul de hidrogen) se poate utiliza pentru
sterilizarea instrumentarului care nu suportă autoclavarea.
Art. 39.
Sterilizarea se realizează numai cu aparate autorizate şi avizate conform prevederilor
legale în vigoare.
Art. 40.
Presiunea, temperatura şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă pentru
eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat.
Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi
instruit şi calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat şi va face dovada de
certificare a acestui lucru.

Controlul sterilizării se efectuează în conformitate cu anexa nr. 5, după cum urmează:

a) cu indicatorii fizico-chimici;
b) cu testul de verificare a penetrării aburului (testul Bowie & Dick, pentru autoclavă);
c) cu indicatorii biologici.
(1) Pentru fiecare ciclu de sterilizare evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează
astfel:
a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă
şi se notează temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a ciclului sau se
analizează diagrama;
b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adezivă; se
citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub
presiune, care controlează timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor.
(2) Cu periodicitate zilnică, evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:
a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick, dacă
se efectuează sterilizarea materialului moale;
b) se efectuează controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru
autoclavele din staţiile de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate
cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

(1) Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în
casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii acestora
închise. Excepţie fac ambalajele dure pentru care producătorul precizează o altă
durată de valabilitate, cu condiţia menţinerii acestora în condiţiile precizate de
producător.
(2) Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este
de două luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului, cu excepţia
celor pentru care producătorul specifică o altă perioadă de valabilitate, cu condiţia
menţinerii condiţiilor specificate de acesta.
Se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum
şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări la fiecare loc de
muncă.
Art. 52.
Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată să lucreze cu
aparate sub presiune.

Art. 53.
Sterilizarea apei pentru spălarea chirurgicală se efectuează în autoclavă pentru sterilizarea
apei, potrivit instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a acesteia, la o presiune de
sterilizare de 1,5 bari şi un timp de sterilizare de 30 de minute, precum şi prin
intermediul diferitelor aparate, filtre sau alte dispozitive autorizate în acest scop
conform legii.
Art. 54.
Reţeaua de alimentare şi distribuire a apei sterile de la autoclave la spălătoare trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) distanţa maximă de la autoclavă la punctul de distribuţie nu va depăşi 20 m;
b) sunt admise numai conducte fără mufe;
c) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul
de distribuţie (cu interzicerea coturilor în formă de "U" sub nivelul conductei);
d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.

Se notează pe fiecare ambalaj data şi ora sterilizării.

Art. 57.
Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează în Registrul de
evidenţă a sterilizării, care conţine:
 data şi numărul aparatului,
 conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă, numărul şarjei,
 temperatura şi, după caz, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea,
 ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata),
 rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor biologice,
 semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul
steril.

INDICATORI
02.07.02.06 Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor şi echipamentelor se realizează în condiţii de eficienţă şi
C
eficacitate.
02.07.02.07 C Instituţia asigură şi îşi asumă calitatea sterilizării.

Circuite Spital

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Circuite Spital

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,

MANAGEMENT ŞI PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 2

ORGANIZAREA SPAŢIAL-FUNCŢIONALĂ A SPITALELOR

Atât la proiectarea, cât şi la amenajarea spitalului se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de

 zona "curată" din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare

 zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor

 zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare

 zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare

Ordinul 914/2006 - obtinerea ASF

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 3

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL

ORGANIZAREA SPAŢIAL-FUNCŢIONALĂ A SPITALELOR

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 6

Procedurile, standardele şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 7

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 8

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 9

Accesul bolnavului de la serviciul de internări se va face cu evitarea încrucișării cu alte circuite

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 10

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 11

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 12

Pe lângă spălarea si dezinfecția mâinilor este obligatorie purtarea mânușilor sterile

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 13

Spălarea mâinilor cu apa si săpun este obligatorie in următoarele situații:

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 14

C. CIRCUITUL VIZITATORILOR SI INSOTITORILOR.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 15

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 16

Circuitul instrumentarului și a diferitelor materiale utilizate trebuie să realizeze o separare între

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 17

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 18

E. CIRCUITUL PENTRU DISTRIBUIREA SÂNGELUI ȘI PRODUSELOR

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 19

CIRCUITUL BLOCURILOR OPERATORII, SĂLILOR DE NAȘTERE ȘI

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 20

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 21

SERVICIUL DE ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVĂ (ATI)

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 22

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 23

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 24

Blocul alimentar cuprinde:

 spațiul de preparare al alimentelor,

În cadrul blocului alimentar se elaborează următoarele documente:

 lista de meniuri săptămânale;

 lista zilnica de alimentație;

 lista de regimuri alimentare-dietetice;

 programul de repartizare zilnică a hranei bolnavilor pe secții

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 25

BLOCUL ALIMENTAR (BUCĂTĂRIE)

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 27

Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

ORDINUL 914 - NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 28

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 29

IN CAZUL EXTERNALIZARII UNUI SERVICIU

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 30

Externalizarea Bucatariei si spalatoriei

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 31

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 32

CIRCUITELE FUNCŢIONALE DIN CADRUL LABORATORULUI DE

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 33