Tanti Elisaveta

de Andrei Baciu

2019
 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire 
 Tanti Elisaveta
Redactor: Răzvan Penescu (rpenescu@liternet.ro)
Editor format .pdf Acrobat Reader: Andrei Baciu

Text şi imagini: © 2019 Andrei Baciu (ierdnaclaudiu@yahoo.com)

Prefață: © 2019 Irina Bazon
Fotografiile au fost realizate în ziua de 2 decembrie 2017, orele 8:49 – 9:49, în satul Buhalnița, județul Neamț.
Textul a fost scris în februarie 2018.
Toate drepturile rezervate.

© 2019 Editura LiterNet pentru versiunea .pdf Acrobat Reader.

Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format.
Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor siteuri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil,
în scris, al Editurii LiterNet sînt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.

ISBN: 978-973-122-136-6

Editura LiterNet
https://editura.liternet.ro
office@liternet.ro

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
2
 O icoană din România profundă

Fotografiile lui Andrei Baciu evocă secvenţe, locuri, oameni, stări din România profundă,
acea Românie tăcută, tăinuită, care, deşi nu apare „pe sticlă”, dăinuie. Fiindcă e o lume care ţine
de registrul ontologic al lui „a fi”, ce rămâne nedenaturat, neafectat de imaginea mediatică şi/sau
digitală, care a căpătat supremaţie şi care ne deformează adeseori chipul şi ne absoarbe din noi
înşine într-o pseudorealitate ce ne dizolvă identitatea şi reperele.
O Românie pe care deseori nu o mai vedem, asaltaţi de imaginile, zgomotul, reclamele „societăţii
spectacolului”, care ne-au tulburat vederea şi ne-au atrofiat simţul firescului şi capacitatea de a mai
percepe frumosul („e multă frumusețe în lume, dar oamenii orbi nu o văd”, nota într-o cugetare
Ernest Bernea). Hipervizibilul, imaginea ca element central al culturii mediatice/consumiste,
kitsch-ul ca „ambianţă” a societăţii de masă e ceea ce ne falsifică, ne încătuşează în imanentul sterp,
ne invadează şi intoxică lumea lăuntrică, anulează taina. „Unde nu există mister nu există frumuseţe”,
observa tot Ernest Bernea. Într-o lume din care au dispărut poezia şi tainele, rămânem închistaţi în
clişeu, într-un cotidian tot mai golit de conţinut, de semnificaţie, şi nu mai avem ochi pentru ceea ce
este esenţial. Devenim orbi la lumina din oameni şi din lucruri.
Fotografiile lui Andrei Baciu îmi par că ne deschid ochii tocmai către lumina din oameni şi
din lucruri. Pe care o percepem mai ales cu inima. „Nu poţi vedea bine decât cu inima. Esenţialul e
invizibil pentru ochi”, spune vulpea în Micul Prinţ. Poate e cel mai greu astăzi să reînvăţăm să privim
cu inima, către permanenţe, dincolo de imaginile multicolore, stridente, schimbătoare, iluzorii care
ne-au invadat ademenitor lumea şi care falsifică realul din noi şi din afara noastră.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
3
 Albumul fotografic Tanti Elisaveta ne repune în legătură cu acest real nefalsificat, ne readuce
în interiorul unei Românii în care domneşte rânduiala, buna aşezare a omului în fire, legătura bună
dintre el şi lume. Acestea sunt opusul lumii omului urban dezrădăcinat, masificat, care,
în marşul său trufaş către „progres” şi autodepăşire, se simte îndreptăţit să modifice sau să distrugă
rânduiala în care Dumnezeu a aşezat lucrurile – rânduială care, în universul ţărănesc, „izvorăşte
din înţelepciunea lui Dumnezeu” (Ovidiu Papadima). Or, „civilizaţia ţărănească nu cunoaşte lupta
pentru autodepăşire. Este o calmă şi bună exprimare a bucuriei de a exista. Cu cât ne îndepărtăm de
omul tradiţional, cu atât riscul imposturii este mai mare”, avertiza Horia Bernea.
Meritul acestor fotografii care redau câteva secvenţe din viaţa omului înrădăcinat, a omului
tradiţional, trăitor în rânduială, secvenţe dintr-o lume la scară umană, este că reflectă autenticul
acelei Românii nemistificate, „respirând” identitate şi suflet românesc. Un loc al satului românesc
unde, în ciuda nămeţilor care au inundat case şi uliţe şi a ninsorii dense ce cade necontenit – fiindcă
aşa sunt iernile la noi –, o bătrânică îşi continuă îndeletnicirile ei de zi cu zi, în simplitate şi într-o
armonie deplină cu firea. Iarna grea nu stârneşte neliniştile şi isteriile, create şi amplificate mediatic,
trăite de omul dezrădăcinat urban, rupt de natură şi aflat în dizarmonie cu firea. E luată ca un dat
firesc, iar omul se încadrează firesc în peisajul natural, care, cum spune Părintele Stăniloae, pare să
poarte întipărit în el chipul românesc.
Omul care a pierdut comuniunea cu natura a pierdut şi acel mod de înţelegere care îl situează
pe ţăran, pe omul cu credinţă în Dumnezeu, în armonie cu firea – datorită credinţei în Dumnezeu,
lucrurile şi lumea capătă un sens şi o coerență care dau omului aşezare şi echilibru sufletesc. De
asemenea, ţăranul se află într-o bună legătură cu animalele, care nu sunt tratate ca nişte valori
strict economice, el „punând în lucrare nu numai mintea sa, ci şi inima în raportul său cu ele”
(Pr. Dumitru Stăniloae). Tanti Elisaveta care-şi conduce oile către casă e o icoană din România profundă.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
4
 În pofida singurătăţii şi a tăcerii în care îşi duce viaţa (singurătate în care trăiesc astăzi atât de
mulţi ţărani şi bătrâni, ai căror copii sunt plecaţi departe de vatră şi ţară), existenţa acestei bătrânici,
aşa cum este reflectată în cadrele albumului, pare a emana serenitate, aşezare, împăcare, echilibru.
Trăsături degajate chiar din gestul aprinderii unei lumânări la crucea fiului ei plecat de lângă ea
acum câţiva ani. Chiar şi din lacrimile ce îi curg în tăcere şi pe care şi le ascunde, în penultima
fotografie. Asumate ca pe un firesc al vieţii. Fiindcă toate sunt în mâinile lui Dumnezeu, iar omul
trece prin această viaţă ca un călător, care merge netulburat către ţinta sa. „Nu mă pierd datorită
icoanei”, spunea marele artist Horia Bernea, refondatorul Muzeului Ţăranului Român, un cunoscător
în profunzime şi iubitor al sufletului ţărănesc. Acest „Nu mă pierd datorită icoanei”, principiu care
marchează gândirea ţărănească, transpare din ultima fotografie, care încheie, într-un mod plin de
semnificaţie, albumul fotografic.


Irina Bazon

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
5
 Coboară tanti Elisaveta, coboară de la casa ei din deal, așa cum de zeci de ani o face.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
6
 Ninge ca într-o povestire de Cehov și ea coboară, în timp ce mai jos, în vale,
apele lacului Bicaz tot văluresc.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
7
 În drumul bătrânei se află totdeauna crucea fiului său, pierdut acum câțiva ani.
A rămas singură acum.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
8
 Pentru că e prima ninsoare a iernii, tanti Elisaveta coboară la ruda ei după oi, să le ia acasă.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
9
 Bucuroase și ele, animalele o așteaptă.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
10
 Ea le dă boabe de porumb, iar ele o urmează cuminți. Doar se cunosc de atâta vreme.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
11
 Copacii, căpițele, gardul – totul e plin de zăpadă, inclusiv treptele scării.
Un pas nu fac oile fără tanti Elisaveta.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
12
 Urcă tanti Elisaveta, urcă spre casa ei din deal, așa cum de zeci de ani o face.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
13
 Urcă tanti Elisaveta, mereu urcă, și parcă, văzând lumea din unghiul ei,
se vede totul mai bine, până și firele și stâlpii de curent electric.
Ea și ai săi locuiau în josul văii, însă au fost mutați de comuniști pentru a lăsa loc apelor barajului.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
14
 Ajunse acasă, oile zburdă, iar stăpâna lor scoate o cheie.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
15
 Când nu e cine să-i vadă ochii, ce face tanti Elisaveta?

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
16
 Privește, zâmbește, spune tanti Elisaveta: e greu, dar te rogi. Maica Domnului te aude.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
17
 Descărcaţi, de acelaşi autor, din colecţia de fotografie & arte plastice a Editurii LiterNet:
La Bunica (prefaţă de Mircea Platon),
Hibernal haiku (prefață de Marian Sorin Rădulescu),
Cai. Bucăți lirice (prefață de Gheorghe Fedorovici),
Într-o gară. Meditație în doisprezece pași (prefață de Claudius Dociu) și
Viața și întâmplările din jurul podului de la Blejoi (prefață de Claudius Dociu).

Alte titluri din cadrul aceleiaşi colecţii:

1. *** – Arte Divina

2. Miri Bratu, Alina Andrei – nude
3. Cosmin Bumbuț, Alex. Leo Șerban – Dimineți (English version)/ Dimineți (version française)/ Mornings
4. Cosmin Bumbuț, Tudor Mavrodin – Pământ sucit/ Terre tordue/ Tilted land
5. Dinu Lazăr – Poem pentru Vioară și Lutier
6. Dinu Lazăr, Ioana Scoruș – noiembrie/ novembre
7. Dragoș Lumpan – Chipuri de viață monahală
8. Dragoș Lumpan, Răzvan Exarhu – fotografii mișcate
9. Andrei Mănescu – Antologia LiterNet 2002 vol. 4+1
10. Tudor Mavrodin, Cristina Struțeanu – Voluptatea morții/ Voluptuous Death
11. Tudor Mavrodin – Orașul care a fost. Colțuri dintr-un București personal
12. Alexandru Paul, Florin Cojocariu – An exhibition/ Eine Ausstellung/ O expoziție/ Une exposition
13. Alex. Leo Șerban – RetroVizoare (1)/ RetroVizoare (2)
14. Mircea Struțeanu, Matei Florian, Filip Florian – Alandrasta
15. Cristina Țintă – Dragoste de zbor
16. Egyed Ufó Zoltán, Gigi Căciuleanu, Eugenia Anca Rotescu – Grafologie pentru Simfonia Fantastică

Lista completă a volumelor din colecţia de artă se află la https://editura.liternet.ro/catalog/toate/0/4/Fotografie-Arte-

plastice.html.
Lista completă a volumelor publicate de Editura LiterNet se află la https://editura.liternet.ro/catalog.
Toate volumele pot fi descărcate gratuit de pe site-ul LiterNet pentru uz personal. Reproducerea lor pe alte site-uri sau pe
alte suporturi este interzisă.

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 
18
 Convingerea fermă a lui Andrei Baciu este că între fotografie şi poezie
nu există, de fapt, nici o graniţă. Fotografia este, asemeni celeilalte,
plină de lirism, căci undeva, acolo sus, ele se întâlnesc, se contopesc.
Fotogralism.

Dacă literatura caută, prin cuvinte, Cuvântul, fotografia revelează

lumina din Lumină. Aceasta este premiza demersului de exprimare
vizuală al lui Andrei. Fascinat până la obsesie de puterea fotografiei
de a mărturisi despre lume că e „bună prin scop, frumoasă ca facere,
complexă ca vieţuire şi spirituală prin materialitate” (Horia Bernea),
autorul încearcă să (îşi) confirme şi el, după puteri, această afirmaţie.

Andrei locuieşte, de când se ştie, în comuna Măgurele, județul Prahova.

Doctor în literatură şi profesor la un liceu din apropiere, publică fotografii
şi articole în diferite reviste şi site-uri, naţionale şi de aiurea, fiind în
același timp coautor al volumului „De ce fotografia?”. Dacă se întâmplă
să vă aflaţi în vreo plimbare pe dealurile de lângă satul lui, aveţi
mari şanse să daţi pe acolo şi peste el.

andreibaciu.ro
facebook.com/andreibaciu00
ierdnaclaudiu@yahoo.com

Tanti Elisaveta, de Andrei Baciu

 Pe întreg ecranul Da/Nu Ieşire Editura LiterNet, 2019 