Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
C u vâ n t u l t u m o ră e s te u n t e rm e n c e d e fi n e ș t e o ri c ec re ș t e re din
la rg orga nis m, da r a de ve nit sin on imc u 0
t b ri n a i u n e be nigni sau
ma ligni. ir n e or is e fo l o s e t$e c uvântul ne opla s m ca re e s te , in e s e nți, O no uă d ez vo l tarea
tes utul ui ca re nu a re s cop sau în orga nis m
funcţie
Tu m or ilep ro vi n d in c r e ș te re a n e c on tr ola tă
sau a n o rm a l i a c e l u l e l o r ca re nu a u n i c i o functie
l i z i o l o g i c i i n o rg a n i s m . ocupă s p a t i u s a u d i s tmg țe s utul înconjură tor p mtru a s e fi xa în z ona s p ec i fic ăș i p ot
a fe cta thnc ți a s a u s EinEita te a
orga nului pe c a re n viz e a z ă . Tu m or ilenu tre buie c o nfund atec u a lte forma ţiuni din
cum a i ti
orga nis m, hipe rpla z ia s a u hipe rtrofia Ac e ș t i tenneni s u n t uti l i z aţ ia tunci câ nd u n o rg ans e m ă re ș t e s a u
c ând e xis t I 0 c t e ș t e re a c e lu le lor s a u s traturi l o r
d e ! e s ut din o rg ane, ca re duc la 0 cre ș te re a d im e n siu n ii
orga nului a kc t a t Ace a s tă exti nd erenu e s te 0 t u m o ră ,
Tu m or ilec a re n L I s unt ca nce roa s e se nume s c tumori non-ca nce roa s e sau b eni g ne.Tu m or ileno n-c anc ero as e:
ri m â n i n t r-u n loc ș i nu s e
s ingur ră s p â n d e s cin a lte pă rți a ]e corpului;
după ce s u n t înde pă rta te , n u re s pa r,
tin d s ă a ibă 0 fo rmă re gula tă ș i ne te dă ș i s ă a ibă u n n u m i t ca ps ulă .
înve liș
s u n t m ob ileîn țe s ut.
Atl enaamel e-s unt tu m or ica re a p a r d ințe s utul e pite lia l gla ndula r. M e m b ra n a s ubţire ca re a c o p e ră
cre s c fo a rt e mult;
dis confort sau dure re ;
produc
s unt vi z i b i l e
ș i i n e s te ti c e ;
pre s e a z ă a n u m i t e o rg ane;
a p a r în in te r ior ucra l niutui
S inglirul pe ricol te a l c a re t re b t ri e lirilră rit la ttrmo ri l ebe nigne e s te p rez enl a c e lu le lor Pre -ma lign
p rp i n a l i g n e .
ins ca ilrrră be nign, d ar c a re e s te pos i[)il să se de z volte l11 ca nce r da că e s te lă s a t n e t ra t a t .Cla s a tu m or iipre ma ligne
e s te dihcil de de os e bit de ce le la lte dolră , de oa re ce s e poa te a s e ma na pute rnic cu 0 tumo ră be nignă în fa z a
anteri o ară și rrla i t rz i t l poa te a r ta 111ult trla i n i[tltca o tIi m o ră ni al i g nă.
Cel l tl el e p re -c a i l c e ro a s es Litlt c e l t t l eatro rmal eca re s e pot de z volta în ca nce r da că nu s unt t ra t a t e U nel e
d i n t re ; \ce s te c el ul c a LI s cllilrlbri
u ș o a re ca re pot s ă dis pa ră n ră t ra t a m e n t , da r une le c el ul e pre -ca nce roa s e
trai )S l l l i tt rl o d i t i c t i gcrre tice § tre pta t de vitr d i l l ce in ce ma i a norma le , pe m ă s u ra ce s e d ivid ,p â n ă de vin
i
s clrirtlbă rile
H i p e rp l u : i a îns e a mnă
că c el ul el ea norma le se d i vi d și cre s c m a i re pe de de câ t in mo d norma l
Ari p i i /e-i ns eamnă că c el ul el es u n t uș o r a norma le (a tipice ) Une ori, a tipia poa te fi c aumtă de vi n d e c a re
ș i i nflamai e. D a r unel e tipuri d e a tipii s u n t p re c a n c e ro a s e .
\I d l ap /aLi ai n s e a m n ăcă a e xis ta t 0 s chimba re
,
în tipurile de ce lule ca re s e gă s e s c in mod no rmal în
a ce a s tă zon i a corpului Cel ul el ea ra tă n o rm a l .D a r nu s unt ce lule mre s e gă s e s c în mod no rmal in a ce l țe s ut
sau a ce a z o n ă .
fie t ra t a t e ra pid da că mo d ificirile
c e lu ]e lor
d evi n m a i s e ve re s a u s e t ra n s h rm ă în c a n c e r.
func ți e de inte ns ita te a tu m or ii( tu m or ilorși) tra ta me ntut fo l o s i t.S pre de os e bire de t u m o ri l e be nigne , e e le
cre s c ra pid i s e pot ră s p â n d i i ntr-O a ltâ z onă , î n t r-u n proce s c u n o s c u ts ub n u m e l e de m e ta stM.
mal i g ne $
Di feri tel e tipuri de tumori ma ligne s u n t com pus e d intipuri s pe cilice de ce lule ca nce roa s e . In c lu zâ n d :
:
$
* .
s ti n t
maligne]
s a rcoa me lor
d in ce lulcle d in a fa ra mâd uvei os oa s e . Ma jorita te a
tb mi atedin c el ul el es p e rn t a t o z o i z i l oș ir 0 \T t l c l o r Ap a r
)i : : ri:,
¢: t· tl £ r/u/£#p rmi rml t' -s unt tumo ri l e
cel rn a i fre c ve n t la n ive lu lo varel o r s a il te s ticule lor. M a j o ri t a t e animorilor ie s ticula re ince p in c el ul el e
ge rmina te . M ai puțin fre cve nt, tu m or icu c el ul e ge rmina te
pie pt pot ap ăre de a s e m e ne a , in cre ie r, ab d o mens a u
H/n. \l ul rm/-tumo ri l e fo rm a t e din le s uturi
s ub de numire a
e mbriona re sau c el ul e in c urs de d ez vo l tares u n t cunos cute
de bla s toa me
și s unt ma i fre c ve n t e la copii de câ t la a dulți
includ me dulobla s tomul Exe mple le
și
gliobla s tomul, tipurile de t u m o ri ce re bra le ,
re tine i. re tinobla s tomul, O t u m o ră a
os te obla s tomul. u n tip de l u m o ră os oa s ă și ne urobla s tomul, O t u m o ră a s i s temul uine rvos la copii.
Ce a ma i e ficie ntă moda lita te de a s ta bili
d i fe re n ț a d i ntre dife rite le
tipuri de t u m o ri e s te 0 b i o p s i e i n t r-0
biops ie , O m o s t ră d e ! e s ut din
t u m o ră e s te pre le va tă ș i tr im isi la u n l ab o rato r,uncle
țe s utul e s te o b s en' at
ș i te s ta t p entru a de te m1ina s ta re a s a b eni g nă.
fi c u t dife re n! a în tr e M a l i g n i s a u pre -ma liga ntă . La micros cop, e re l a t i v uș o r de
ce lule le norma le , s a u c el ul ec a n c e ro a s eCel
be nigne . ul el e ca nce roa s e a u a de s e a
c r om ozomain o rm a l i ș i ADN , fă câ nd nucle ul
l o r m a i m a re ș i m a i i ntunec at.D e a s e m e n e a ,a u de s e ori
lbrme dife rite fa ! i d e c el ul el e no rmal e
E xi s t ă m u i t e
d i k rc nl e i m p o rt a n t e i n l rc tu m or ilebe nigne $ i ma ligne . P ri n t re a ce s te a s e n u m i i ră :
lumorile s u n t a c o p e ri t ede un
be nig]ie sac de prote clie Tu m or ilema ligne nu s u n t î nc o nj uratede un s a c de
m ob ila ul c erati vă
Forma liune Fo rmaţ i unefi xă sau
C e l u l e l e s e i nmul țes c i n c e t T u m o ra cre ș te prin e xtinde re Ce lule le s e înmulțe s c fa pid. T u m o ra cre ș te prin inva da re a
Este . Ai. $ o r de e l:. Ina l $ i"". pa re d . pâ I.d ' " r ta " E s t e dificil de inde pâ rta t $ i poa te s ă re a pa ră dupâ e xciz ie