Universitate de Stat din Moldova

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Traducere si Interpretare

Lucrul Indinidual

EF182Trr ,Moscaliuc Alexandra

Chisinau,2019
1. A abilita –способность
2. A abroga –отменять
3. Amanet -залог
4. Rimel-тушь для ресниц
5. Calopmnie -клевета
6. Cautiune-депозит
7. Interpol -интерпол
8. Testament-завещание
9. Prescriptiv-предписывающий
10. Inculpat –ответчик
11. Inderectie -отступ
12.Martopr -свидетель
13. Parcurgerea-просмотр
14. Ecou-эко
15.Murise –умерший
16. Subordonat –подчиненный
17. Punere -подчиненный
18. Premediatre -предварительно
19. Interdictie -запрет
20. Abandopn –оставить
21.Cale-путь
22. Barter -бартер
23. Fard-тени для век
24. Agreabil-приятный
25. Drot-металический инструмент
26. Lax-лакс
27. Neg
28. Trusa –комплект
29. Sebum-кожаное сало
30. A coafa –вязать
31. Dulceag –сладковатый
32. Butopn –пугока
33. Panglica- лента
34. Bropderie
35. A croseta-вязать крючком
36. Pandativ -подвеска
37. A plisa -обычный
38. Vesta –весть
39. Guler-воротник
40. Bila –мяч
41. Armanioase-гармоничные
42. Impersonal-необычное
43. Papiopn-галстук
44. Catarama –пряжка
45. Calitatea-качество
46. Infirmier-медсестра
47. Miner-шахтер
48. Extenuat-ужасный
49. Perie-кисть
50. Exclud-исключение
Mihai Eminescu, cel mai mare poet din istoria tarii noastre
Mihai Eminescu a fost si este considerat de catre cititori si de critica literara
cel mai important scriitor romantic din literature romana supranumit si ”
luceafarul poeziei romanesti „. Mihai Eminescu este cel mai mare scriitor
din istoria tarii noastre.
Eminescu s-a nascut la data de 15 ianuare 1850 in satul Ipotesti, judetul
Botosani. Primele trei clase primare le studiaza acasa, apoi clasa a IV- a o
face la Cernauti. In anul 1960 incepe gimnaziu la K. K. Ober Gymnasium
din Cernauti unde studiaza 2 ani, dupa care i se refuza o bursa de studiu la
aceeasi scoala. In toamna anului 1865 devine bibliotecar in casa lui Aron
Pumnul.
Eminescu debuteaza ca scriitor in anul 1866 cu poezia ” La mormantul lui
Aron Pumnul ” intr-o brosura votitiva ” Lacramioarele invataceilor
gimnagiasti „. Tot in acelasi an publica in “ Familia ” din Pesta , cu numele
schimbat de Iosif Vulcan in Mihai Eminescu , poezia „De-as avea”. In anul
1868 incepe sa scrie la romanul “ Geniul Pustiu “ care ramane neterminat,
din pacate. In anul 1869 pleaca la studii la Universitatea din Viena unde se
inscrie ca student la filosofie, devenind si membru al societatii studentesti ”
Romania „.
Debutul sau publicistic il face la ” Albina ” si cateva articole de politica
nationala la ” Federatiunea ” de Pesta in anul 1870. Tot in acelasi an
publica prima poezie, ” Venere si Madona “ si basmul “ Fat-Fromos din
lacrima “ in revista Convorbiri literare.
In anul 1972 citeste la Junimea in Iasi nuvela “ Sarmanul Dionis “ care se
publica in Convorbiri literare. Eminescu termina liceul la Viena si se inscrie
la Universitatea din Berlin ca student regulat.
In anul 1976 devine redactor al partii neoficiale si corector al ” Curierului de
Iasi ” unde publica nuvela ” La aniversare ” si ” Cezara „. Eminescu a vrut
in acel an sa fuga cu Veronica, dar ea a refuzat plecand in vacanta in
strainatate. De suparare, Eminescu scrie elegia: ” Pierduta pentru mine
zambind prin lume treci „.
In anul 1881 publica in Convorbiri literare celebrele scrisori, doar pe a
cincea a oprit-o de la publicare. Intre anii 1880 si 1882 scrie marele poem “
Luceafarul “ care apare in almanahul ” Romania juna ” din Viena in anul
1883. Tot in acel an in ” Familia „, apar poeziile oferite de Eminescu
insusi lui Iosif Vulcan : ” S-a dus amorul… “, “ Cand amintirile.. “, “ Adio.”, “
Ce e amorul ?”, “ Pe langa plopii fara sot.. “ , “ Si daca.. “ Tot in 1883,
Eminescu are primul soc nervos si este internat in sanatorii in tara si la
Viena. In acel an Maiorescu ii publica primul volum de poezii.
Eminescu moare, fiind bolnav, la 15 iunie 1889 si este inmormantat 17
iunie la cimitirul Belu.
I.L. Caragiale, dupa moartea poetului i-a facut o analiza psihologica,
publicand trei scurte articole pe aceasta tema: In “ Nirvana “, “ Ironie “ si “
Doua note “. Dupa parerea lui Caragiale trasatura cea mai caracteristica a
lui Eminescu era faptul ca: “ Avea un temperament de o excesiva
neegalitate ”. Caragiale mai spunea: “ Asa l-am cunoscut atuncea, asa a
ramas pana in cele din urma momente bune: vesel si trist; comunicativ si
ursuz; bland si aspru; multumindu-se cu nimica si nemultumit totdeauna de
toate; aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de placerile vietii;
fugind de oameni si cautandu-i; nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o
fata nervoasa. Ciudata amestecatura! – fericita pentru artist, nefericita
pentru om! ”.
Criticul Titu Maiorescu s-a ocupat de poezia sa in doua dintre articolele
sale, Directia noua: în “ Poezia si proza romaneasca ( 1872 ), in care va
analiza doar despre poeziile “ Venere ?i Madona “, “ Mortua Est “ si “
Epigonii “ si va reveni ulterior dupa moartea poetului asupra intregului set
de poezii publicate antum “ In studiul Eminescu si poeziile sale “, publicat la
scurt? vreme dupa moartea sa. In acest studio, Titu Maiorescu
accentueaza trasaturile introvertite ale lui Eminescu, care de altfel erau
dominante. Maiorescu a promovat imaginea unui visator rupt de realitate,
care nu suferea din cauza conditiilor materiale in care traia, indiferent la
ironiile si laudele semenilor, caracteristica lui principala fiind “ seninatatea
abstracta ”.
Maiorescu mai spunea: “Ceea ce caracterizeaza mai intai de toate
personalitatea lui Eminescu este o asa covarsitoare inteligenta, ajutata de
o memorie careia nimic din cele ce-si intiparise vreodata nu-i mai scapa
(nici chiar in perioadele bolnave declarate), incat lumea in care traia el
dupa firea lui si fara nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor generale
ce si le insusise si le avea pururea la indemana. In aceeasi proportie tot ce
era caz individual, intamplare extern?, conventie sociala, avere sau
neavere, rang sau nivelare obsteasca si chiar soarta externa a persoanei
sale ca persoana ii era indiferenta “.
Eminescu, desi n-a fost de meserie jurnalist, el nu a tratat aceasta ocupatie
cu indiferenta. Eminescu a incercat prin articolele pe care le scria sa le faca
cititorilor o educatie politica. Iata ce spunea Eminescu: “ Parerea mea
individuala, in care nu oblig pe nimeni de-a crede, e ca politica ce se face
azi in Romania si dintr-o parte si dintr-alta e o politica necoapta, caci pentru
adevarata si deplina intelegere a institutiilor noastre de azi ne trebuie o
generatiune ce-avem de-a o creste de-acu-nainte. Eu las lumea ca sa
mearga cum ii place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adancul lor
binele tarii e cresterea morala a generatiunii tinere si a generatiunii ce va
veni. Nu caut adepti la ideea cea intai, dar la cea de a doua sufletul meu
tine ca la el insusi ”.
Publicistica lui Eminescu acopera perioada Razboiului de Independenta, a
proclamarii independentei, a satisfacerii conditiilor impuse de Congresul de
la Berlin pentru recunoasterea independentei si proclamarea regatului,
noua constitutie, legea electorala, bugetul, infiintarea Bancii Nationale,
politica externa, etc.
Mihai Eminescu a fost si este cel mai popular poet roman, creatiile lui vor fi
nemuritoare pentru totdeauna
Complexul Memorial „Eternitate” – 14 recenzii

Complexul Memorial „Eternitate”. PC: viorelrailean.livejournal.com

Compoziția Memorialului este încununată de cinci puști executate din piatră, cu

înălțimea de 25 metri, aranjate în formă de piramidă. La baza piramidei este o
stea mare cu cinci colțuri, în centrul căreia arde focul veșnic. De-a lungul părții de
Nord-Vest a Memorialului sunt situate șase gravuri, pe care sunt reprezentate
sculpturi compoziționale, ce simbolizează etape separate din Marele Război
Mondial. La baza pereților sculptați, de-a lungul aleei, sunt așezate 155 de plăci de
marmură cu numele eroilor căzuți în război. Teritoriul Memorialului este pavat cu
plăci din piatră albă.

Memorialul este analizat pe TripAdvisor de către utilizatori astfel: „This is a

historical place to commemorate the fallen of World War II. There is a monument
to the eternal flame and two soldiers standing guard 24/7. All around there are
graves with the names of fallen soldiers, the youngest was just 15 when he lost
his life in the fight against Nazi Germany.”

Grădina Publică Ștefan cel Mare.

Grădina Publică Ștefan cel Mare este considerată a fi cel mai vechi parc orăşenesc
din întreaga ţară care s-a păstrat. Fiind un monument de artă peisagistică din
secolul al XIX-lea, este considerat cel mai bine îngrijit parc. Parcul are 7 intrări, un
havuz care încă funcționează, Aleea Clasicilor, bustul poetului rus Pușkin și
mărețul monument al lui Ștefan cel Mare. Este un spațiu de odihnă pentru
chișinăuieni și un teritoriu utilizat pentru organizarea evenimentelor culturale și
sociale.

Catedrala „Nașterea Domnului”. PC: chisinau.blogspot.com

Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău a fost ridicată în 1836 după proiectul
arhitectului Avraam Melnikov. Este construită din piatră și cărămidă, cu trei
altare.Catedrala are o compoziție simetrică. Ansamblul catedralei este alcătuit din
biserică și clopotniță. Catedrala Nașterea Domnului este amplasată în apropierea
pieței Marii Adunări Naționale. În decembrie 1962, Catedrala a fost transformată
într-un centru de expoziţie al Ministerului Culturii al RSSM. Biserica a fost
restituită credincioşilor și sfinţită din nou în anul 1996.
Casa-muzeu Pușkin.

La 21 septembrie 1820, Pușkin ajunge în Chișinău și se stabilește în casa

generalului Inzov (astăzi transformată în muzeu). În doar trei ani, poetul scrie
poemele: „Țiganii”, „Salul negru”, „Lui Baratanschi din Basarabia”, prima parte a
celebrului roman în versuri „Evghenii Oneghin” și altele, incluse în circuitul
valorilor universale. La Chișinău, Pușkin este prezent deseori printre elita
oamenilor de cultură de aici – scriitorii C. Stamati, C. Negruzzi, familia Donici și
alții, ulterior cunoscuți drept clasici ai literaturii române. Pușkin a călătorit mult
prin Moldova, în special îi plăcea să viziteze conacul familiei Ralli Arbore în satul
Dolna din codrii Nisporenilor.

Mănăstirea Ciuflea (Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron) – 5 recenzii

Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chișinău, cunoscută și ca

Mănăstirea Ciuflea, este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Simbol
al rezistenței prin credință, în epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul
anilor ’60 – sfârșitul anilor ’80 ai sec. al XX-lea) biserica Ciuflea a fost singura
biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.Mănăstirea constituie
un monument de arhitectură de importanță națională, fiind introdusă în
„Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău″, la inițiativa
Academiei de Științe a Moldovei.