Sie sind auf Seite 1von 17

Universität Bukarest

Fremdsprachenfakultät
Übersetzer-und Dolmetscherabteilung

Portfolioarbeit

Kursleiterin: Doz. Dr. Daniela Ionescu-Bonanni

Kandidaten:Bianca-Adelina Cazacu
Oana-Ancuţa Cristinoiu
Georgiana-Andreea Ganu
Eduard-Alexandru Niculiţă
Die Idee unseres Projekts war, dass wir mehr über die verschiedenen Aspekte der deutschen
Kultur und Zivilisation informierten. Zunächst dachten wir, es wäre interessant, über die
deutschen Stereotypen zu lesen, aber auch über die Neuheiten Deutschlands.
Wir alle fanden es interessant, an diesem Projekt zu arbeiten, und wir glauben, dass es eine gute
Möglichkeit war, besser miteinander zu kommunizieren, unsere Ideen zu teilen und kreativer zu
sein.

Die Überlegung jeder Midlied zum Project

Bianca: Ich denke, es war eine gute Übung, ich lernte nicht nur neue Wörter und unerkannte
Dinge über die deutsche Kultur, sondern interagierte auch mit meinen Kollegen. Der Text, den
ich übersetzen musste, war von mittlerem Niveau und hatte keine Schwierigkeiten zum Syntax
oder Wortstellung. Stattdessen gab es im Gourmetbereich einige Wörter, die keine exakte
Übersetzung haben, aber ich habe versucht, die Botschaft so gut ich konnte zu vermitelln.
Insgesamt war es eine wunderbare und lehrreiche Erfahrung.

Oana: Meiner Meinung nach schien der Text nicht sehr schwierig zu sein, so dass ich nicht zu
viele Schwierigkeiten hatte. Ich denke, es war schwieriger, das richtige Register zu verwenden,
damit es nicht umgangssprachlich, aber gleichzeitig nicht zu steif wäre. Zum Wortschatz war es
schwieriger, einen geeigneten Korrespondenten für Kollokationen und Ausdrücke zu finden, aber
die beste Lösung bestand darin, die Wortbarriere zu überwinden und die Botschaft zu vermitteln.

Georgiana: Diese Übung hat mir geholfen, sowohl meine deutschen Kulturkenntnisse als auch
meine Teamfähigkeit zu verbessern. Das einzige Problem mit dem Text war das Fehlen von
Äquivalenten in rumänischer Sprache. Ich denke, es war eine schöne Erfahrung, die mich meinen
Kollegen näher gebracht hat.

Eduard: Diese Übung half mir, meine Teamfähigkeit zu verbessern. Ich hatte keine Probleme
mit der Übersetzung des Textes. Es war eine andere Erfahrung, die ich mochte.
Was macht deutsche Kultur aus?

Dichter und Denker


Als Friedrich der Große noch französisch parlierte, machten sich Dichter und Denker daran, die
deutsche Sprache neu zu erfinden – und eine ganze Kultur noch dazu. Johann Wolfgang Goethe
in Weimar und Immanuel Kant in Königsberg formten ein typisch deutsches Modell, als sie
Kleinstädte zum Entstehungsort von Weltkultur machten.

Tooooooooor!
Fußball wurde woanders erfunden, und so gut wie in Deutschland wird auch anderswo gespielt.
Dennoch ist die These möglich: Nirgendwo ist der Fußball so tief und fest verwurzelt wie in
Deutschland. Das liegt auch, aber nicht nur an den Erfolgen der Nationalmannschaft, die alle
zwei Jahre fast das ganze Land beschäftigt. Und auch nicht nur an der Strahlkraft der
Bundesliga, die in den Stadien und vor den Fernsehern immer noch Zuwachsraten erzielt. Nein,
der Fußball bewegt alle und hält an jedem Wochenende Millionen auf Trab, weil er bis in die
kleinsten Gemeinschaften wirkt. Kein Dorf ohne kickende Kinder, keine Region ohne ein
fußballerisches Aushängeschild. Auch in der 3.Liga und den Regionalligen kommen Tausende in
die Stadien, die Menschen hängen an ihrem Verein wie an einem Freund, auch oder erst recht,
wenn es diesem Freund mal schlecht geht.

Glanz und Gloria


Disziplin, Fleiß, Gehorsam, Pünktlichkeit: Diese und weitere preußisch genannten Tugenden
sind untrennbarer Teil der deutschen Kultur. Tatsache ist, dass Preußen auf diese
Verhaltensweisen großen Wert legte, was das damals kleine Königreich zu beträchtlichen
militärischen und wirtschaftlichen Erfolgen führte. Preußen führte weit vor anderen Staaten aber
auch die Schulpflicht, die Rentenversicherung und eine moderne Verwaltung ein, Dinge also,
von denen Deutschland bis heute profitiert. Deutsche Kultur und das Deutschland von heute sind
ohne Preußen undenkbar, im Guten wie im Schlechten.
„Lass‘ ma‘n Bier trinken gehn!“
Der Satz geht eigentlich immer, egal zu welchem Anlass. Wenn etwas als typisch deutsch gilt,
dann die Liebe zum Bier – oder, je nach Festivität, allen möglichen anderen Formen von
Alkohol. Allerdings trinken ja auch die Tschechen gerne Bier, sogar noch viel lieber als die
Deutschen. Rechnet man Schnaps mit ein, wird in anderen Ländern noch viel mehr gesoffen als
hierzulande. Und, das wird jetzt wehtun: Von den zehn größten Brauereikonzernen der Welt ist
keine einzige in Deutschland beheimatet.
Gleichwohl: Gerade aus ausländischer Perspektive sind Bier und Germanentum untrennbar
verbunden. Tausende Betreiber „deutscher“ Bierstuben in Touristenorten auf der ganzen Welt
können ja nicht irren. Nur: Die Grenze zwischen Kultur und Klischee ist bekanntlich fließend.

Auf der Überholspur


Mercedes, BMW, Porsche, Audi – die Deutschen sind ein Volk der Wagen. Manche wagen sogar
zu behaupten, sie bauten die besten Autos der Welt. Woran auch der Diesel-Skandal vorerst
nichts ändern wird. In deutschen Karosserien steckt Ingenieurskunst, deutsche Autos überzeugen
durch Qualität, Verarbeitung, Wertigkeit und Design.

Zuverlässig, robust, schnell, haltbar, das verbindet man mit dem VW Golf oder Porsche 911.

(Quelle: https://www.noz.de/deutschland-welt/kultur/artikel/947095/was-macht-deutsche-kultur-aus-1)

Ce reprezintă cultura germană?

Scriitori si gânditori
Când Frederic cel Mare încă mai vorbea franceza,scriitori și gânditorii începeau să
reinventeze limba germană-și întreaga cultură. Johann Wolfgang Goethe la Weimar și Immanuel
Kant la Königsberg au format un adevărat model tipic german,când au făcut din orășelele lor
sursa culturii mondiale.
Gooooool!
Fotbalul a fost inventat pe alte meleaguri şi se joacă şi în alte ţări la fel de bine ca în
Germania. Totuşi, se poate emite următoarea teză: Nicăieri fotbalul nu este atât de profund
înrădăcinat ca în Germania. Acest lucru nu se datorează numai succeselor echipei naţionale, care
animă întreaga ţară la fiecare doi ani. Şi nici doar datorită puterii radiante a diviziei federale de
fotbal, care încă adună un număr tot mai mare de participanţi pe stadioane şi în faţa
televizoarelor. Nu, fotbalul îi animă pe toţi şi ţine milioane de oameni în mişcare în fiecare sfârşit
de săptămână, deoarece este prezent şi în cele mai mici comunităţi. Nu e sat fără copii care să
bată mingea, nici regiune fără panouri fotbalistice. Chiar şi în liga a treia şi la regionale vin mii
de spectatori pe stadioane, oamenii sunt fideli clubului lor ca unui prieten, chiar dacă sau mai
ales când acestui prieten îi merge prost uneori.

Strălucire și onoare
Disciplină, hărnicie, ascultare, punctualitate: Acestea și alte virtuți prusace sunt o parte
inseparabilă a culturii germane. Adevărul este că Prusia a acordat o mare importanță acestor
comportamente, ceea ce a condus împărăția mică de atunci la succese militare și economice
considerabile. Prusia a introdus, de asemenea, învățământul obligatoriu la școală, sistemul de
pensii și administrația modernă cu mult înaintea altor state, lucruri care încă mai sunt în avantajul
Germaniei. Cultura germană și Germania de astăzi sunt de neconceput fără Prusia, la bine sau la
rău.

“Hai să mergem să bem o bere”.


Fraza este binevenită întotdeauna, indiferent de ocazie. Dacă există ceva ce este considera
tîn mod obișnuit tipic german, aceasta ar fi dragostea de bere - sau, în funcție de festivitate, de tot
felul de alte forme de alcool. Cu toate acestea, chiar și cehilor le place să bea bere, chiar mult
mai mult decât germanilor. Dacă includem și rachiul, multe alte țări sunt mai “bețive” decât
Germania. Și, asta o să fie neplăcut: niciuna dintre cele zece mari fabrici de bere din lume nu își
are originea în Germania. În același timp, berea și germanismul sunt percepute, în special din
perspectivă straină, ca fiind inseparabile. Mii de operatori de pub-uri "germane" din stațiunile
turistice din întreaga lume nu se înșeală. Doar: se știe că granița dintre cultură și clișeu este
fluidă.
Pe cea mai rapidă rută
Mercedes,BMW,Porsche,Audi-germanii iubesc automobilele. Unii chiar îndrăznesc să
afirme că ei construiesc cele mai bune mașini din lume. Pentru moment, scandalul diesel nu va
schimba nimic. În caroseriile germane intră ingineria, mașinile germane conving prin calitate,
prelucrare,valență și formă. Solid, robust, rapid, durabil-cu asta asociezi Volkswagen Golf sau
Porsche 911.

Berliner Mauer
Sie ist in die Geschichte eingegangen als Symbol des Kalten Krieges und der Teilung
Deutschlands. Gebaut wurde die Berliner Mauer Anfang der 60er Jahre, um den
Flüchtlingsstrom vom Osten in den Westen zu stoppen.
Am 9. November 1989 fällt das meistgehasste Bauwerk Deutschlands. Die DDR steht kurz
vor dem Aus, ist wirtschaftlich und politisch bankrott. Die Staatsgrenze wird geöffnet, die
Vereinigung der beiden deutschen Staaten ist nach über 40 Jahren Trennung in Sicht.

13. August 1961: Der Mauerbau beginnt

In der Nacht vom 12. zum 13. August versperrten Volkspolizei, Betriebskampfgruppen und
Nationale Volksarmee (NVA) die durch Berlin verlaufende Sektorengrenze mit
Stacheldrahtverhauen und Steinwällen.

In den folgenden Tagen und Monaten entstand zwischen Ost- und Westberlin eine 46
Kilometer lange Mauer und schließlich um ganz Westberlin befestigte Grenzanlagen auf
einer Strecke von insgesamt gut 155 Kilometern. Die Bevölkerung konnte nun nicht mehr
aus einem Teil der Stadt in den anderen.

Zögern im Westen, Jubel im Osten

Die politische Führung der DDR feierte den Bau der Mauer als "Sieg des sozialistischen
Lagers" über den westlichen Imperialismus. Im Wesentlichen ging es der DDR-Führung
darum, den Flüchtlingsstrom zu stoppen, denn bis zum Mauerbau hatte die DDR jedes Jahr
Hunderttausende ihrer Bürger an den Westen verloren.

9. November 1989: Öffnung der Mauer

In Moskau war Michail Gorbatschow an die Macht gekommen und versuchte, Staat und
Regierungsapparat zu modernisieren. Unter den Schlagworten "Glasnost" (zu Deutsch
"Offenheit", "Transparenz") und "Perestroika" (zu Deutsch "Umbau", "Umgestaltung")
reformierte er die Sowjetunion und damit den gesamten Warschauer Pakt.

Die DDR-Führung verlor den Rückhalt der Sowjetunion. In allen großen Städten
protestierten die Menschen für ihre Freiheit. Eine Fluchtwelle über Ungarn und die
Tschechoslowakei spitzte die Lage zu.

Am 18. Oktober 1989 setzte das SED-Zentralkomitee den Staatsratsvorsitzenden Erich


Honecker ab. Dennoch kam die Grenzöffnung am Abend des 9. November 1989 für alle
überraschend. Die Mauer fiel. Die "Wende" war nicht mehr aufzuhalten. An jenem Abend
stürmten Tausende die Grenzübergänge und feierten das "Wunder von Berlin".

Heute sind die Spuren der Mauer aus der Landschaft und dem Berliner Stadtbild
weitgehend verschwunden. In Berlin selbst sind nur noch 1,5 Kilometer Mauerreste zu
finden, der Rest wurde in alle Welt verkauft. Pflastersteine am Brandenburger Tor erinnern
an den früheren Verlauf der Mauer.

(Quelle: https://www.planet-wissen.de/geschichte/ddr/die_berliner_mauer/index.html)

Zidul Berlinului

A rămas în istorie ca un simbol al Războiului Rece și divizării Germaniei. Zidul


Berlinului a fost construit la începutul anilor ’60 pentru a opri fluxul de refugiați dinspre est spre
vest. Pe 9 noiembrie 1989, cade cea mai detestată construcție din Germania. RDG este la un pas
de colaps, fiind falimentară din punct de vedere economic și politic. Granița de stat este deschisă,
se întrevede uniunea celor două state germane după mai mult de 40 de ani de separare.
13 august 1961: începe construcția zidului

În noaptea dintre 12-13 august, Poliția Poporului, Armata Națională Populară


(NVA) și Grupurile de luptă ale Clasei Muncitoare au blocat frontiera sectorului care trecea
prin Berlin cu sârmă ghimpată și pereți de piatră.

Pe parcursul următoarelor zile și luni, a fost construit un zid lung de 46 kilometri între
Berlinul de Est și cel de Vest și, în cele din urmă, fortificații frontaliere apar peste tot în Berlinul
de Vest, pe o distanță totală de 155 de kilometri. Populația nu mai putea trece dintr-o parte a
orașului în cealaltă.

Ezitare în Occident, bucurie în Est

Conducerea politică a RDG a sărbătorit construcția zidului ca "victorie a taberei


socialiste" asupra imperialismului occidental. În esență, conducerea RDG s-a preocupat de
oprirea fluxului de refugiați deoarece, până la construirea Zidului, RDG pierdea anual sute
de mii de cetățeni în Occident.

9 noiembrie 1989: deschiderea zidului

La Moscova, Mikhail Gorbaciov a venit la putere și încerca să modernizeze statul și


sistemul de guvernare. Sub sloganurile "Glasnost" (în limba română, "deschidere",
"transparență") și "perestroika" (în limba română, "convertire", "transformare") a reformat
Uniunea Sovietică și, prin urmare, întregul Pact de la Varșovia.

Conducerea RDG a pierdut sprijinul Uniunii Sovietice. În toate orașele mari,


oamenii protestează pentru libertatea lor. Un val de plecări către Ungaria și Cehoslovacia a
adus pus capăt situației

La 18 octombrie 1989, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit l-a suspendat


pe președintele Consiliului de Stat Erich Honecker. Cu toate acestea, deschiderea frontierei
în seara zilei de 9 noiembrie 1989 a surprins pe toată lumea. Zidul a căzut. Nu mai era cale
de întoarcere. Mii de oameni au luat cu asalt punctele de trecere ale frontierei în acea seară
și au sărbătorit "Miracolul Berlinului".

În prezent, au dispărut aproape complet urmele Zidului din peisajul urban al


Berlinului. În Berlin au mai rămas doar 1,5 kilometri de rămășițe de zid, restul fiind vândute
peste tot în lume. Pietrele cubice de la Poarta Brandenburg amintesc de evoluția anterioară a
zidului.

Deutsche Küche: Die liebsten Traditionsgerichte

Die deutsche Küche ist so vielseitig wie Deutschlands Regionen und Landstriche. Die Bayern
kochen und essen anders als die Nordlichter und das Saarland hat andere kulinarische
Spezialitäten als die Hauptstädter. Begleitet uns auf eine kulinarische Reise durch das deutsche
Lande und schwelgt mit uns in typisch deutschen Spezialitäten.

International gilt typisch deutsches Essen oft als besonders deftig und fleischlastig. Vor allem in
anglo-amerikanischen Ländern gilt das Sauerkraut als typisch deutsch - die Deutschen sind
entsprechend die „Krauts". Doch neben Eisbein auf Sauerkraut ist Deutschland vor allem auch
durch seine nahezu einzigartige Vielfalt an Brot- und Wurstsorten berühmt. Zu weltweitem
Ruhm haben es außerdem deutsche Weine, Lübecker Marzipan, Dresdener Stollen oder auch die
Brezel gebracht.

Die gute alte Hausmannskost wurde vor allem seit den 1950er Jahren durch vielfältige Einflüsse
bereichert. Die steigende Arbeitsmigration, der Massentourismus und die erleichterte Einfuhr
internationaler Lebensmittel haben viele neue Aromen in die deutschen Küchen gebracht. Dabei
wurden jedoch die regionalen Spezialitäten nicht verdrängt. Von Hamburger Aalsuppe über
Rheinischen Sauerbraten, Saarländischer Dippelappes, Schwäbische Kässpätzle, Bayerische
Weißwürste, Fränkische Schäufele, Hessischen Handkäse mit Musik, Thüringer Rostbratwurst
und Leipziger Allerlei bis hin zum Berliner Kasseler haben die verschiedenen Regionen ihre
typischen Gerichte.
Die deutsche Küche im Norden
Eine bevorzugte Stellung in der Esskultur des Landes im Norden hat bis heute natürlich der
Fisch und Meeresfrüchte wie Dorsch, Hering, Butt, Krabben, Miesmuscheln, Makrele, Scholle
oder Zander. Besondere Spezialitäten sind nach wie vor:der geräucherte Aal, den man fast
täglich im Frühjahr und Sommer an einem der überall aufgestellten Räucheröfen und kleinen
Verkaufswagen erwerben kann. Auch die Sprotte ist eine Delikatesse aus dem Meer. Der
geräucherte kleine silberne Fisch ist als "Kieler Sprotte" seit Jahrhunderten überaus begehrt.

Im Süden findet man alles, was das Herz begehrt: Von der deftigen, bodenständigen Küche bis
hin zum ausgefeilten, hochkarätig raffinierten Menü. Während die schwäbische Esskultur in
ganz Deutschland durch seine rustikalen Speisen wie Maultaschen oder den süß-sauren
Kartoffelsalat in aller Munde ist, wurde die badische Küche mehr durch das benachbarte
Frankreich geprägt, wodurch sich eine richtige Feinschmeckerregion entwickelte.

Die Spezialitäten reichen von badischen Spargel über Linsen und Spätzle, Rehrücken badischer
Art, das Bodenseefelchen, Kratzete, schwäbischer Kartoffelsalat, Mostsuppe, Zwiebelrostbraten,
Gaisburger Marsch, den berühmten Schwarzwälder Schinken, Ofenschlupfer, Kirschenplotzer
bis hin zur Schwarzwälder Kirschtorte, die wohl bekannteste Spezialität.
(Quelle: https://www.chefkoch.de/magazin/artikel/2062,0/Chefkoch/Deutsche-Kueche-diese-Rezepte-sind-typisch-
deutsch.html)

Bucătăria germană:cele mai îndrăgite feluri tradiționale de mâncare

Bucătăria germană este la fel de bogată precum regiunile și districtele Germaniei.


Bavarezii gătesc și mănâncă alte bucate față de cetățenii din nord,iar landul Saarland are
specialități culinare diferite de cele regăsite la Berlin. Însoțiți-ne într-o călătorie culinară prin
landurile Germaniei și delectați-vă cu specialități germane.

Pe plan internațional bucătăria germană este considerată a fi mai ales sățioasă și bazată pe
multă carne. Mai ales țările anglo-americane consideră varza murată ca fiind un preparat specific
german-de unde și denumirea de ”vărzari”atribuită germanilor. Pe lângă ciolanul de porc aferent
verzei murate,Germania mai este cunoscută și pentru varietatea unică de pâine și de sortimente
de cârnați. Cunoscute în toată lumea sunt și vinurile germane,marțipanul de Lübeck,cozonacii de
Dresda,sau covrigii.

Începând cu anii 1950 gătitul tradițional din gospodărie a fost îmbogățit datorită
numeroaselor influențe. Migrația crescândă a forței de muncă,turismul în masă ,dar și facilitarea
schimbului de alimente internaționale au adus multe arome noi în bucătăria germană. Cu toate
acestea,specialitățile fiecărei regiuni nu au fost înlocuite. De la supa de anghilă din
Hamburg,până la varza murată de Renania, Dippelappes (sufleu de cartofi cu șuncă) din
Saarland,macaroane cu brânză din Șvabia,cârnați albi bavarezi,friptură de umăr de porc,brânză
din lapte marinat din Hessa,cârnatul de porc din Turingia și legume la tigaie specifice zonei
Leipzig,până la cotletul afumat de porc din Berlin,toate regiunile au feluri specifice de mâncare.

Bucătăria germană din Nord.


Un loc aparte în cultura bucătăriei regiunilor nordice îl ocupă evident, chiar și astăzi
,peștele și fructele de mare precum codul,heringul,calcanul,creveții,midiile,macroul,cambula sau
șalăul. Specialitățile deosebite sunt:anghila afumată,care poate fi procurată aproape zilnic
primăvara și vara de la afumători sau de la magazinele mobile întâlnite la tot pasul. Și șprotul
este o delicatesă a mării. Peștișorul argintiu afumat este de secole numit ”Șprotul de Kiel”.

În sud găsești tot ce-ți poftește inima. De la bucătăria sățioasă și cu o lungă tradiție,până
la meniul sofisticat,rafinat,de înaltă clasă. În timp ce cultura culinară specifică Șvabiei este
recunoscută în Germania grație felurilor rustice de mâncare,precum Maultauschen (pachețele
umplute cu carne și spanac)sau salata de cartofi dulce-acrișori care se află pe buzele
tuturor,bucătăria din Baden a fost influențată mai mult de bucătăria vecinilor
francezi,dezvoltându-se astfel o adevărată regiune gurmandă.

Specialitățile variază de la sparanghelul de Baden,până la linte și tăiței,cotlet de căprioară


în stil Baden,coregonul din lacul Constanța,Kratzete (clătite sărate,specifice zonei Baden),salată
de cartofi din zona Șvabia,supă de mere și cidru,friptură de vită în sos cu ceapă, Gaisburger
Marsch (tocăniță specifică Șvabiei),cunoscuta șuncă Pădurea Neagră, Ofenschlupfer (budincă de
mere cu pâine), Kirschenplotzer (budincă cu pâine,care se servește cu sos fierbinte de
vanilie),până la cea mai populară specialitate,și anume prăjitura cu cireșe Pădurea Neagră.

Weihnachten in Deutschland: Bräuche und Traditionen

Weihnachten ist für uns Deutsche das wichtigste Fest des Jahres, an dem die ganze Familie
zusammenkommt und feiert. Und auch wenn sich der genaue Ablauf dieses besinnlichen Festes
doch von Familie zu Familie deutlich unterscheiden kann, gibt es einige Bräuche und
Traditionen in der Weihnachtszeit, die man in ganz Deutschland pflegt und liebt:

Die Adventszeit
Weihnachten beschränkt sich in Deutschland nicht nur auf den Heiligen Abend und die beiden
Weihnachtsfeiertage. Der Startschuss für die Weihnachtszeit fällt bereits Wochen vorher,
genauer gesagt vier Sonntage vor Heiligabend, am ersten Advent. Dann öffnen die
Weihnachtsmärkte ihre Pforten und es ist höchste Zeit, die Wohnung weihnachtlich zu
dekorieren. Im Fokus steht dabei der Adventskranz mit seinen vier Kerzen, von denen ab jetzt an
jedem Adventssonntag eine mehr angezündet wird, sodass spätestens an Heiligabend alle Kerzen
am Kranz brennen. Außerdem findet man sich in der Adventszeit häufig mit Freunden und der
Familie zusammen, um Plätzchen zu backen, Stollen und Lebkuchen zu naschen und Punsch zu
trinken. Auch an den Büros und Unternehmen geht die Adventszeit nicht spurlos vorbei:
Traditionell finden während dieser letzten Wochen vor Weihnachten die feuchtfröhlichen
Weihnachtsfeiern statt.

Der Adventskalender
Der Adventskalender ist gerade für Kinder, aber auch für so manchen Erwachsenen ein absolutes
Must-have der Adventszeit. Es handelt sich dabei um einen Kalender mit 24 Türchen, von denen
ab dem 1. Dezember bis Heiligabend jeden Tag ein neues geöffnet werden darf. Hinter den
Türchen verbergen sich Naschereien und andere kleine Überraschungen, die uns die Zeit bis
Weihnachten zusätzlich versüßen.

Nikolaus
Ein wichtiger Tag während der Vorweihnachtszeit ist in Deutschland der Nikolaustag, an dem
die Stiefel und Schuhe der Kinder mit kleinen Geschenken und Leckereien gefüllt werden.
Dieser Brauch geht auf den legendären Sankt Nikolaus zurück, der 340 nach Christus als Bischof
im türkischen Myra lebte und als besonders barmherzig galt. Er verschenkte alles, was er besaß
und erbetteln konnte, an Arme und Kinder. Diesem Schutzpatron der Kinder wird traditionell an
seinem Todestag, dem 6. Dezember, gedacht. Allerdings werden nur brave Kinder vom Nikolaus
belohnt, bösen droht die Rute von Knecht Ruprecht, seinem finsteren Gesellen.

Weihnachtsmärkte
Wie bereits erwähnt, spielen Weihnachtsmärkte in der Vorweihnachtszeit in Deutschland eine
große Rolle. So gut wie jede Stadt hat mindestens einen Weihnachtsmarkt. Diese traditionellen
Märkte öffnen meist mit dem ersten Advent ihre Tore und bieten an zahlreichen festlich
geschmückten Ständen und Buden Glühwein, kulinarische Weihnachtsspezialitäten, Punsch,
Christbaumschmuck, Kerzen und vieles mehr an. Die Tradition dieser Märkte geht übrigens bis
ins 14. Jahrhundert zurück. Der berühmteste deutsche Weihnachtsmarkt ist der Nürnberger
Christkindlesmarkt, aber auch viele andere Städte, wie beispielsweise Dresden oder Aachen, sind
bekannt für ihre schönen Weihnachtsmärkte.

(Quelle : https://www.homify.de/ideenbuecher/11682/weihnachten-in-deutschland-braeuche-und-
traditionen)

Crăciunul în Germania : Obiceiuri și tradiții

Pentru noi germanii, Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului, când întreaga
familie se adună și sărbătorește. Și deși cursul exact al acestei sărbători contemplative poate
varia în mod semnificativ de la familie la familie, există unele obiceiuri și tradiții în timpul
sezonului de Crăciun care sunt cultivate și iubite pe întreg teritoriul Germaniei:
Perioada Advent
În Germania, Crăciunul nu se limitează la Ajunul Crăciunului și la cele două zile de
Crăciun. Semnalul de pornire pentru perioada de Crăciun se dă cu câteva săptămâni înainte, mai
precis patru duminici înainte de Ajunul Crăciunului, la prima adventă. Apoi piețele de Crăciun
își deschid porțile și este timpul să decorăm locuința pentru Crăciun. Accentul se pune pe
coroana Advent cu cele patru lumânări, una dintre ele fiind aprinsă mai mult în fiecare duminică
a Adventului, astfel încât nu mai târziu de Ajunul Crăciunului toate lumanările să ardă pe
coroană.În plus, în timpul adventului, vă întâlniți adesea cu prietenii și familia pentru a coace
prăjituri, pentru a mânca turtă dulce și pentru a bea punci. Chiar și în birouri și în companii,
perioada Advent nu rămâne fără urmă: în mod tradițional, au loc petreceri de Crăciun în ultimele
săptămâni dinainte de Crăciun.
Calendarul Advent
Calendarul Advent este pentru copii, dar și pentru unii adulți un necesar absolut al
perioadei Advent. Acesta este un calendar cu 24 de uși, o nouă ușă deschizându-se în fiecare zi
de la 1 decembrie până la Crăciun. În spatele ușii mici sunt ascunse dulciuri și alte mici surprize
care ne îndulcesc timpul până la Crăciun.
Sfântul Nicoale
În Germania, o zi importantă în perioada premergătoare Crăciunului este Ziua Sfântului
Nicolae, în care cizmele și încălțămintea pentru copii sunt umplute cu mici cadouri și bijuterii.
Acest obicei revine legendarului Sf. Nicolae, care a trăit ca episcop în Myra turcească în anul
340 d.Hr. și a fost considerat a fi cel mai milostiv. El a dat tot ce avea și ce putea cere, săracilor
și copiilor. Acest sfânt, patron al copiilor, este în mod tradițional amintit în ziua morții sale, pe 6
decembrie. Cu toate acestea, numai copiii buni sunt răsplătiți de Sfântul Nicolae, cei răi sunt
amenințați de toiagul lui Knecht Ruprecht, însoțitorul său sinistru.
Piețele de Crăciun
După cum am menționat deja, piețele de Crăciun joacă un rol important în perioada
premergătoare Crăciunului din Germania. Aproape fiecare oraș are cel puțin o piață de Crăciun.
Aceste piețe tradiționale își deschid de obicei ușile în prima zi a perioadei Advent și oferă vin
fiert, specialități culinare de Crăciun, punci, decorațiuni de brad, lumânări și multe altele la
numeroasele tarabe și chioșcuri decorate festiv. De altfel, tradiția acestor piețe datează din
secolul al XIV-lea. Cea mai cunoscută piață de Crăciun germană este piața de Crăciun din
Nürnberg, dar multe alte orașe, cum ar fi Dresda sau Aachen, sunt cunoscute pentru frumoasele
lor piețe de Crăciun.

Feste feiern in Deutschland-Martinstag

Warum feiern wir Sankt Martin?


"Laterne, Laterne, ...": Jedes Jahr um den 11. November herum ziehen Scharen von Kindern mit
bunten Laternen durch die dunklen Straßen und trällern dabei Martins- und Laternenlieder. Doch
wer war eigentlich der Heilige Martin, an den jedes Jahr am 11. November - besonders in
katholischen Regionen - mit Martinsumzügen und Gänsebraten erinnert wird?

Den Mantel mit einem Bettler geteilt

Martin war ein römischer Soldat, der um das Jahr 316 nach Christus geboren wurde. Der
Legende nach ritt er an einem kalten Wintertag an einem hungernden und frierenden Bettler
vorbei. Der Mann tat ihm so leid, dass Martin mit dem Schwert seinen warmen Mantel teilte und
dem Bettler eine Hälfte schenkte. In der Nacht erschien Martin der Bettler im Traum und gab
sich als Jesus Christus zu erkennen.

Was hat die Gans mit Martin zu tun?

Doch war es wirklich ihr lautes Geschnatter, das den Martinsgänsen zum Verhängnis wurde?
Historiker haben andere Erklärungen für die Tradition der Martinsgans. So war der 11.
November zum einen der Tag, an dem die Steuern oder Lehnsabgaben fällig wurden. Diese
wurden meist in Form von Naturalien, etwa einer Gans, erbracht. Zugleich war der 11.
November der letzte Tag vor Beginn der 40-tägigen Fastenzeit vor Weihnachten. Die Menschen
nutzten die vorerst letzte Gelegenheit, noch einmal einen deftigen Braten zu genießen und
Lebensmittel zu verbrauchen, die während des Fastens tabu waren.

Vom Erntefeuer zum Laternenumzug

Und welcher Zusammenhang besteht zwischen dem Heiligen Martin und den bunten
Laternenumzügen? Bereits die frühen Christen kannten Lichterprozessionen, mit denen sie
vermutlich auch den Heiligen Martin an seinem Gedenktag ehrten. Zudem entzündeten die
Menschen einst häufig im November Feuer auf den abgeernteten Feldern - zum Dank für die
Ernte und als symbolischen Abschied vom Erntejahr. Die Kinder bastelten sich Fackeln aus
Stroh und Laternen aus ausgehöhlten Rüben und anderen Materialien, mit denen sie dann durch
die Straßen zogen - ähnlich den ursprünglich keltischen Erntebräuchen, aus
denen Halloween entstand.
(Quelle:https://www.ndr.de/kultur/geschichte/Warum-feiern-wir-Sankt-Martin,martinstag106.html)

Sărbătorile în Germania- Ziua Sfântului Martin

De ce sărbătorim ziua Sfântului Martin?

“Felinare, felinare...”: În fiecare an pe data de 11 noiembrie grupuri de copii cutreieră


străzile întunecate cu felinare colorate şi fredonează cântece în cinstea Sfântului Martin. Dar cine
a fost Sfântul Martin, care este sărbătorit în fiecare an pe 11 noiembrie cu procesiuni şi fripturi
de gâscă , în special în regiunile catolice?

Cel care a împărţit haina cu un cerşetor

Martin a fost un soldat roman care s-a născut în anul 316 d. Hr. Potrivit legendei, într-o zi
geroasă de iarnă a întâlnit un cerşetor înfometat şi înfrigurat. Lui Martin i s-a făcut milă de
bărbat, astfel încât şi-a rupt mantia în două şi a dăruit cerşetorului jumătate. Noaptea, cerşetorul
i s-a arătat lui Martin în vis sub chipul lui Iisus Hristos.

Ce legătură are gâsca cu sărbătoarea Sfântului Martin?

Să fi fost trăncăneala sa insuportabilă cea care i-a pecetluit soarta gâştei în cinstea lui
Martin? Istoricii oferă alte explicaţii pentru care gâsca este simbolul zilei Sfântului Martin. Pe
de o parte, ziua de 11 noiembrie era ziua în care se plăteau taxele sau impozitele, care în trecut
erau plătite adesea în produse naturale, cum ar fi gâsca. În acelaşi timp, 11 noiembrie era ultima
zi dinainte de începutul postului de 40 de zile al Crăciunului. Oamenii s-au folosit de această
ultimă ocazie pentru a savura o friptură copioasă şi pentru a consuma alimente care nu erau
permise în timpul postului.

De la focul în cinstea recoltei la procesiunea cu felinare

Care este legătura dintre Sfântul Martin şi procesiunile cu felinarele colorate? Primii
creştini erau familiarizaţi deja cu procesiunile cu lumini, cu care probabil îl cinsteau şi pe Sfântul
Martin în ziua în care îl comemorau. În plus, în noiembrie oamenii aprindeau adesea focuri pe
câmpuri, în semn de mulţumire pentru recoltă şi pentru a-şi lua rămas bun în mod simbolic de la
un nou an agricol. Copiii meştereau făclii din paie şi felinare din sfecle scobite şi din alte
materiale, cu care se plimbau apoi pe străzi, obiceiuri asemănătoare cu tradiţiile pentru recoltă
ale celţilor, de la care provine şi sărbătoarea de Halloween.