Sie sind auf Seite 1von 17

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM

PENTRU DISCIPLINA

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

Clasele I-IV

CHIŞINĂU 2010
PRELIMINARII

Locuţiunea străveche „curriculum vitae” desemna preţuirea elevată acordată de


întemeietorii culturi şi civilizaţiei euroatlantice formării umane prin educaţie. Multiplele sensuri
subtile nu pot fi dezvăluite în acest document. După cum ne afirmă I. Negreţ-Dobridor (1),
sensuri de mare profunzime conferite de antici „proiectelor” de formare umană au fost ignorate
în teoriile clasice şi moderne ale curriculumului.
Teoriile şi modelele moderne ale curriculumului au fost axate pe pragmatism.
Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniştii, determinînd apariţia practicilor
postmoderne.
În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii şi modele
de design curricular „by man”.
Cîteva definiţii practice conteporane :
„Curriculum este cursul de studii, fixat concret într-o şcoală sau colegiu, conducînd spre
un anumit grad de pregătire; întregul pachet de cursuri oferit de o instituţie educativă sau
univeristate”.
„Curriculum este procesul alcătuit din toate experienţele copiilor ghidate de profesori”.
„Curriculum este planul sau programul tuturor experienţelor pe care le are cel care învaţă
dirijat de şcoală”.
După cum se constată nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim-acceptată, dar o tendinţă
dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o
semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componenetele procesului de
învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt,
conţinuturile şi metodologia de predare-învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea
pedagogică etc.
Documentul de faţă prezintă curriculum modernizat al disciplinei educaţia tehnologică
elaborarea căruia a pornit de la următoare premise :
• proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea
de compenţe şi cunoştinţe funcţionale;
• coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare obiective-conţinuturi-timp-
evaluare-reglare;
• coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei;
• optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea.
De asemenea în elaborare s-a ţinut cont de ciclurile curriculare ale învăţămîntului
primarşi gimnazial.
Ciclul primar are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare
dezovltării personalităţii elevului şi pentru continuarea studiilor
Ciclul gimnazial are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează
optimizarea propriilor opţiuni.
Procesul instructiv-educativ este structurat pe module, care sunt prezentate în acest
document. Modulele sunt autonome şi cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe
funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia,
sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, ştiinţa, cultura, timpul liber etc. Disciplina educaţia
tehnologică se studiază în ciclul primar şi în ciclul gimnazial.
Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor
tehnologice, acestea cuprind competenţele de bază ale disciplinii, care sînt concretizate pentru
fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care la rîndul lor conţin subcompetenţe.
1. Concepţia didactică a disciplinei

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de


Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-
cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic,
stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă şi profesie.
Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării
deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia
şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio-
culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.
Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la
formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi
conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale,
specifice disciplinei, conferă complexitatea distinctivă a acţiunilor orientate la formarea unei
personalităţi capabile de adaptare la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită
capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii,
exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale.
Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar asigură potenţialul productiv şi
creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de
comunitate în contextul întregului arial-cultural.
Educaţia tehnologică este o disciplină cu caracter interdisciplinar, care contribuie la
deschiderea orizontului elevilor prin înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor şi prin stimularea
creativităţii.
„Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii
umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale, în
cel economic, în mod special”. (S.Cristea. Dicţionar de pedagogie, 2000).
„Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO, vizează reconcilierea
cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p.13-29):
a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală
şi formarea practică a personalităţii umane;
b) principiul integrării personalităţii umane în mediu social (economic, politic, cultural) prin
acţiune;
c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei
practice;
d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele,
nivelurile şi formele de educaţie.
Desfăşurarea procesului instructiv-educativ la educaţia tehnologică este
organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii noastre.
• Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare.
• Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale.
• Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea
meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale.
• Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale –
învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă,
inovatoare.
• Includerea elevilor într-un ciclul cu finalitate: analizate – proiectate – realizate – evaluate.
• Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social,
economic şi cultural.
Aspectul conceptual al disciplinei urmăreşte scopul de a forma la elevi
convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca este principala sursă vitală pentru propria
persoană şi pentru societate.
Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a
modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde
se află şcoala, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de
învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire.
Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în
funcţie de:
- baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;
- specificul localităţii;
- nivelul de pregătire a cadrelor didactice.
Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de
învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 –
15 elevi.
Unitate de conţinut la „Educaţia tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor,
ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină.
Curriculum prevede următoarele module:

Ciclul primar
1. Arta culinară şi sănătatea......................................................cl. I-V
2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional).........................cl. I-V
3. Croşetarea.............................................................................cl. I-V
4. Sărbători calendaristice.........................................................cl. I-V
5. Modelarea artistică din lut.....................................................cl. III-IV
6. Tricotarea...............................................................................cl. II-IV
7. Activităţi agricole...................................................................cl. II-IV
II. Competenţe cheie / transversale
Sistemul de competenţe-cheie/transeversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica
Moldova a fost definit pe baza compenteţelor-cheie stabilite de Comisia Europeană şi a profilului
absolventului.
1. Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;
2. Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;
3. Comptenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Comptenţe acţiona-strategice;
5. Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Comptenţe interpersonale, civice, morale;
7. Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
9. Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
10. Comptenţe anreprenoriale

III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (primar)


Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;
- Competenţe de a învăţa din surde diverse independent şi împreună cu alţii;
- Competenţe de a acţionaîn vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte
scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi);
Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;
- Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi
comunicare cotidiană;
- Competenţe de a comunica idei şi concluziona pe baza unui text necunoscut;
Comptenţe acţiona-strategice;
- Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;
- Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele
activităţii;
Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
- Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii;
- Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în
relaţiile cu alte persoane;
- Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de
obiectele personale;
- Competenţe de securitate personală;
Comptenţe interpersonale, civice, morale;
- Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur pe bază de colaborare;
- Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie;
- Competenţe de identifica apartenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul popor, ţară, a
respectade comportament legate de simbolurile Republicii Moldova;
Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
- Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în
vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă;
- Competenţe de utilizare a operaţiilor amtematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a
inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare;
- Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei;
- Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii
relaţiei „cauză-efect”.
Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
- Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;
Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
- Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare
- Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,
recunoscute drepturile persoanelor reprezentate ale diferitelor culturi.
Comptenţe anreprenoriale
- Competenţe de analiză a relaţiei „costuri-beneficii” pentru a lua decizii în activitatea zi
de zi şi cea de învăţare
- Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi a contactelor cu colegii săi.

IV. Competenţe de bază ale disciplinei Educaţia tehnologică


1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect, care să răspundă unei trebuinţe;
prezentarea acestui proiect;
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului
elaborat;
3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnologic;
4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic;
V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp
Ciclul primar
Clasa Temele (Module) Nr.de ore
Clasa I (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12
Alegrea a două 2. Sărbători calendaristice 4–6
module din cele 3. Arta acului 16
propuse 4. Croşetarea 16
Clasa II (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10
Alegrea a două 2. Sărbători calendaristice 6
module din cele 3. Arta acului 16 – 20
propuse 4. Croşetarea 16
5. Tricotarea 10 – 14
6. Activităţi agricole 16
Clasa III (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12
Alegrea a două 2. Sărbători calendaristice 10 – 16
module din cele 3. Arta acului 16
propuse 4. Croşetarea 16
5. Modelarea artistică din lut 16
6. Tricotarea (opţional) 10 – 14
7. Activităţi agricole 16
Clasa IV (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea 10 – 12
Alegrea a două 2. Sărbători calendaristice 10 – 16
module din cele 3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional 16
propuse 4. Croşetarea
5. Modelarea artistică din lut 16
6. Tricotarea 16
7. Activităţi agricole 10 – 14
16

VI. Competenţele specifice disciplinei, unităţile donţinut, activităţile de învăţare


şi evaluare
Modulul „Arta culinară şi sănătatea”
Clasa a III-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o - Discuţii dirijate privind componenţa nutritivă a
1. Explicarea unor informaţii despre componenţa alimentaţie echilibrată: alimentelor în – proteine, lipide, glucide, vitamine,
nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în - componenţa nutritivă a produselor fibră alimentară şi funcţiile acestora în organism;
organism. alimentare; - exerciţii – joc privind stabilirea conţinutului de
- să elaboreze un mediu pentru alimentaţia unui - verificarea calităţii produselor subsatnţe nutritive în diverse alimente;
copil de 10 ani (să corspundă alimentaţiei alimentare; - discuţii dirijate privind alimentaţia corectă:
echilibrate); - condiţii adecvate de păstrare a respectarea regimului alimentar; alimentaţua cu
2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după produselor alimentare. produse variate: fructe,legume, carne slabă,
aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc. 2. Normele de igienă şi protecţie a folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor;
- să explice uneloe informaţii despre calitatea muncii: - exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru
nutritivă a produselor alimentare în funcţie de - igienă personală; alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani;
prospeţimea şi starea acestora; - îngrijirea şi utilizarea corectă a - activităţi practice privind respectarea normelor de
- să respecte normele de igienă şi protecţie a ustensilelor, vaselor etc.; igienă şi protecţie a muncii;
muncii în timpul preparării şi consumării - prevenirea contaminării alimentelor în - exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a
produselor culinare; timpul prelucrării culinare. produselor alimentare necesare alimentaţiei copiilor
3. Amenajarea locului de lucru cu ustensile, vase 3* Prelucrarea culinară a produselor în fiece zi;
etc. necesare praparării unor bucate. alimentare: - activităţi practice şi experimente de evaliare,
-* să evalueze calitatea unor alimente după - prelucrarea primară (sortarea, verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie
provinienţă, stare, aspect etc. şi cantitatea în curăţarea etc.); de stare, aspect, miros, a informaţiilor de pe
vederea utilizării acestora la preparaea bucatelor - înfrumuseţarea ucatelor servite la masă ambalaj etc.;
stabilite în meniu. (salată din legume fierte şi alte produse - exerciţii de amenajare a locului de lucru în
-* să servească corect, adecvat la masă unele etc.). vederea preparării în grup a unor bucate (salată din
mîncăruri şi băuturi; 4. Comportarea corectă în timpul legume proapspete sau fierte); băuturi (ceai, lapte
4. Evaluaea calitativă a activităţilor în grup; în mesei. etc.);
aspect estetic, aranjarea mesii. 5. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în - activităţi practice în rup la înfrumuseţarea salatei
încăpere, la masa de lucru etc. şi servirea mesei;
- activităţi parctice de efectuare a ordenii şi
curăţeniei la masa de lucru, în bucătărie etc.;
- evaluarea calităţii bucatelor servite. în aspect
estetic; nutritiv, tehnologic.
Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
Clasa a III-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Ştergare tradiţionale cu decor - cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui realizat la şesut sau la cusut, şerveţele, milieuri etc.
ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative năfrămiţe, şerveţele etc. - discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice
simple. 2. Materiale şi ustensile: de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu
elemente decorative cusute;
- să prezinte schiţa grafică a ştergărelului ce - pînză de bumbac, in, cînepă etc. Cu
- activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi
doreşte să-l confecţioneze; textura uşor vizibilă; dimensiunii unui ştergărel mic;
- să stabilească etapele tehnologice la - fire colorate muline; - exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a
confecţionarea ştergărelului; - aţă albă subţire, nr. 50, 60; elementelor decorative: zigzag, linii valurite etc.;
- să prezinte proiectul elaborat; - ace, foarfece mici, gherghef etc. - exerciţii de prezentare a proiectului;
2. Stabilirea şi să organizarea mijloacelor de 3. Norme de igienă şi protecţie a - activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de
confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu muncii. in, bumbac, cînepă etc. cu textura regulată, uşor vizibilă;
cusut. 4. Tehnici de cusut şi brodat: - exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.;
- să selecteze şi să păstreze în condiţii adecvate - însăilătura; - exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor
materiale şi ustensile necesare pentru - punctul înaintea acului; şi ustensilelor necesare;
confecţionarea ştergărelului; - punctul cruciuliţă; - exerciţii de respectare a normelor de igienă şi
securitate a muncii;
- să evalueze calitatea materialelor şi ustensilelor - găurele simple.
- evaluarea proiectelor elevilor şi a condiţiilor de
utilizate pentru confecţionare; 5. Etape tehnologice de confecţionare păstrare a materialelor selectate şi a ustensilelor;
- să respecte normele de igienă şi protecţie a a unui ştergărel: - activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel
muncii. - selectarea şi croirea pînzei; mic (30x15) cm.; tivirea marginilor cu găurele simple;
3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat - tivirea marginilor; - exerciţii de amplasare a decorului şi executarea
conform proiectului. - executarea broderiilor simple pe broderiilor (elemente decorative simple);
- să execute practic: croirea unui ştergărel de fondalul pînzei. - observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi
dimensiuni mici; tivirea marginilor. acordarea ajutorului necesar;
4. Evaluaeea ştergărelului confecţionat; - evaluarea calităţii lucrului îndeplinit şi corectarea
- să memorizeze etapele tehnologice; lacunelor;
- să evalueze lucrările în aspect estetic şi calitativ. - descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui
ştergărel.
Modulul „Modelarea artistică din lut”
CLASA a III-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III- a elevul va fi competent: 1. Obiecte de ceramică tradiţională: - Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în
1. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării - vase pentru preparat bucate (oale de viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate
în vederea confecţionării din lut. diverse tipuri); timpuri şi pînă în prezent;
- să descrie diverse tipuri de vase utilitare de ceramică; - vase pentru apă (ulcioare, căni etc.); - analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării,
- să descrie modalitatea modelării vaselor utilizînd - farfurii, străchini etc.; ţuruiece, figurine;
metoda de spirală sau bile. - figurine-jucării, ţuruiece etc. - discuţii dirijate privind metode vechi de modelare
2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas, 2. Materiale şi ustensile: a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor,
jucărie, figurine din lut. - lut preparat, vas cu apă; suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor;
- să confecţioneze vergele uniforme din lut, în vederea - şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc. - exerciţii de reprezentare grafică a obiectului,
suprapunerii lor în spirală; 3. Tehnici de modelare: fiecare elev va decide ce figură va modela la propria
- să pregătească un vas cu apă, sîrmă, pînză sau hîrtie, - tehnica modelării prin suprapunerea imaginaţie;
şlicher (soluţie de lut pentru încleiere); spiralică a vergelelor; - discuţii dirijate privind metodele de preparare şi
- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii. - tehnica prin suprapunerea bilelor pregătire a materiei prime: lut prelucrat, şlicher etc.;
3. Modelarea unui vas, figurină din lut cu ajutorul mici, - activităţi practice de obţinere a masei de lut de
suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea - modelarea liberă. plasticitate optimă, activităţi practice în grup pentru
bilelor. 4. Elemente decorative, motive a nu permite zvîntarea prea tare amaterialului
- să confecţioneze rapid vergele sau bile de aceiaşi populare; cromatica ceramicii pregătit;
mărime; tradiţionale. - exerciţii de modelare a fundului pentru vasul
- să suprapună circular vergele sau bile pentru a obţine preconizat, de care se va fixa (încheia) cu ajutorul
forma dorită a vasului; şlicherului primul rînd de spirală;
- să „încleie” vergelele suprapuse cu şlicher şi să - activităţi practice de modelare şi suprapunere a
netezească suprafaţa; vergelelor, vergelele să fie de aceiaşi grosime;
- să finiseze (decorarea, uscarea, arderea) lucrarea. - activităţile practice de modelare se vor desfăşura
4. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în în grup, elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu
comparaţie cu cele autentice. permite uscarea lutului;
- să comenteze etapele tehnologice de confecţionare - exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate
utilizînd terminologia specifică. care trebuie umezite prin umezirea degetelor.
Notă: O atenţie deosebită se va atrage respectării
formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică;
pereţii vasului ca să fie omogeni trebuie de utilizat
şlicher la suprapunerea vergelelor, bilelor;
- activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările
deja modelate pentru a se usca în voie;
- discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor
elevilor comparîndu-le cu desenul formei,
dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente;
- exerciţii privind comentarea etapelor tehnologice
de confecţionare a obiectelor.
Modulul „Croşetarea „
CLASA a III-a

1 2 3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Aspectul estetic al obiectelor - Activităţi de observare a varietăţii firelor textile
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui croşetate, al suvenirelor croşetate. utilizate la confecţionarea jucăriilor, suvenirelor
covoraş croşetat circular, utilizînd fire textile de o 2. Proprietăţile materialelor şi a etc.;
singură culoare. ustensilelor: - activităţi de observare, comparare a mostrelor de
- să selecteze, să compare firele textile; - fire textile: covoraşe-suvenire, de stabilire a tehnicii de
- să identifice unele proprietăţi ale firelor textile; - variate după grosime, culoare; formare a colţurilor;
- să utilizeze elementele de croşetare circulară, - seturi de croşete; - activităţi practice de executare a schemei grafice
executînd pătrăţele pline şi goale. - mostre de covoraşe; la formarea colţului covoraşului;
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a - suvenire croşetate. - exerciţii de identificare a elementelor de bază
covoraşului conform procesului tehnologic. 3. Elementele de bază ale croşetării: utilizate la finisarea covoraşului-suvenir;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de - tehnica croşetării circulare; - activităţi practice – exerciţii de prezentare a
calitate; - tehnica de formare a colţului. proiectului de realizare a covoraşului-suvenir;
- să colecteze ustensile necesare procesului tehnologic 4. Elemente decorative simple - exerciţii de comentare a aspectului estetic, a
stabilit (croşete, fire textile, foarfece, culoarea firelor utilizate la croşetarea covoraşului- calităţii lucrărilor executate;
textile). suvenir: lănţişoare de ochiuri libere, - activităţi de apreciere (autoapreciere) privind
3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului franjuri. corectitudinea formării colţurilor, executării
tehnologic. ultimului rînd al covoraşului, de respectare a
- să elaboreze schema grafică a covoraşului; normelor de securitate în timpul croşetării.
- să croşeteze, urmărind schema de formare a colţului; - exerciţii (activităţi practice) privind calitatea,
- să croşeteze un rînd de lănţişoare de ochiuri libere; aspectul estetic al lucrării realizate;
- să finiseze covoraşul fixîndu-i franjuri de lănţişoarele - comentarii privind aspectul estetic, calitatea
de ochiuri libere. lucrului îndeplinit;
4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor - se apreciază capacitatea elevului de a face unele
funcţionale şi estetice: analize şi constatări, de a reţine informaţiile.
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului
îndeplinit;
- să utilizeze adecvtterminologia specifică.
Modulul „Sărbători calendaristice”
CLASA a III-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă. - Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti - Anul Nou / sf.Vasile; desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;
după modelul din natură sau şablon care să corespundă - Ceata de urători, capra, malanca. - exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual
cerinţelor utilitare şi funcţionale a obiectelor de ritual: 2. Obiecte şi accesorii, simboluri (din imagini, fotografii, realitate, găsite pe teren);
- să identifice din imagini tipurile de măşti şi rolul lor în
etnoculturale. - activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin
desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă;
- să pregătească materialele şi ustensilele necesare pentru
- masca. de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă
confecţionarea articolului proiectat. 3. Materiale şi ustensile: (capra, cucoşul, calul, ursul etc.);
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor - lut sau plastilină; - activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor
necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau - carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă, necesare pentru confecţionarea unei măşti;
lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de modelare etc.): clei „PVA”, hîrtie abrazivă, guaş, - activităţi practice de organizare şi pregătire a
- să aprecieze calitatea materialelor pregătite şi proprietăţile riglă, foarfece. materialelor pentru activităţile practice;
acestora (ruperea, uscarea, lipirea, netezimea suprafeţei 4. Tehnologia confecţionării - exerciţii aplicative de modelare a formei, utilizînd
etc.); măştilor: modelul din natură sau şablonul pregătit;
- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele - modelarea formei; - exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie, de
selectate. - aplicarea straturilor de hîrtie; uniformizare a suprafeţei, vopsirea şi uscarea ei;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia
- şlefuirea suprafeţei de hîrtie; - exerciţii aplicative de realizare a decorului
operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască:
- să comunice şi să coopereze în grup în scopul executării
- vopsirea modelului; conform personajului selectat;
corecte a etapelor de asamblare a obiectului de ritual / - aplicarea decorului în caracter; - activităţi de evaluare a calităţii obiectului
mască; - finisarea măştii. confecţionat / mască în aspect calitativ, estetic
- să decoreze obiectul de ritual proiectat / mască, ţinînd cont utilitar;
de caracteristicile personajului selectat; - activităţi individuale şi în echipă de înlăturare a
- să prezinte etapele de confecţionare a obiectului de ritual lacunelor (fisuri, suprafeţe neuniforme, redarea
confecţionat / mască, în scopul însuşirii etapelor volumului etc.) depistate pe obiectul confecţionat;
tehnologice. - activităţi de culegere şi completare a informaţiilor
4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă.
proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate.
Modulul „Tricotarea”
CLASA a III-a
1 2 3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Varietatea articolelor tricotate: - Activităţi de observare a varietăţii firelor textile
1. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în căciuliţe, fulare, mănuşi, veste, utilizate la confecţionarea fularelor, mănuşilor etc.;
miniatură, utilizînd fire textile de o singură culoare. ciorapi etc.; mostre de articole. - activităţi de comparare a mostrelor de fulare, de
- să utilizeze elementele de bază ale tricotării: 2. Materiale şi ustensile: stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire
montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe - fire textile de lînă, semilînă etc.; textile de o altă culoare, de confecţionare şi
dos, ochi de margine, ochi de încheiere; - andrele, foarfece, ace, croşete; montare a franjurilor;
- să prezinte proiectul elaborat. - normele de igienă şi securitate a - activităţi practice de identificare a elementelor de
2. Conceaperea şi organizarea mijloacelor de realizare muncii; bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste
a lucrării conform proiectului. - păstrarea şi utilizarea ustensilelor. colorate, cu franjuri;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de 3. Elementele de bază ale tricotării: - exerciţii practice-antrenări de prezentare a
calitate; - montarea ochiurilor pe andrele; proiectului elaborat;
- să selecteze ustensilele necesare conform procesului - ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochi - exersări de prezentare-comentare a aspectului
tehnologic stabilit (andrele, fire textile de o singură de margine, ochi de încheiere a estetic şi calităţii lucrării realizate;
culoare sau de 2-3 culori – la alegere), foarfece etc. tricotului; - activităţi de evaluare, autoevaluare privind
3. Tricotrea fularului conform regulamentului - tehnici de confecţionare şi montare respectarea etapelor de lucru, a normelor de igienă
tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate a franjurilor. şi securitate a muncii;
în timpul lucrului. Activităţi practice privind aprecierea calităţii şi
- să tricoteze urmărind modelul selectat şi fişa aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi
tehnologică respectivă; (exerciţii, comentarii);
- să finiseze fularul, fixîndu-i franjuri. - activităţi practice de evaluare a capacităţii
4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor elevului de a face unele analize şi comentarii, de a
funcţionale şi estetice. reţine informaţiile prezentate de învăţător.
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea fularului
croşetat;
- să utilizeze adecvat terminologia specifică.
Modulul „Activităţi agricole”
CLASA a III-a
1 2 3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent: 1. Lucrări de toamnă: recoltarea, - Activităţi de observare-cercetare a plantelor
1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a sortarea, păstrarea roadei cultivate pe teren, a plantelor de cameră;
plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi ş.a. culturi (seminţelor); pregătirea terenului - activităţi practice de pregătire a solului şi
pe teren (plante decorative – acasă). pentru sădirea plantelor cu bulbi seminţelor pentru semănat;
- să prezinte proiectul; (ceapa, usturoiul). - activităţi practice de pregătire a solului şi
- să pregătească solul şi seminţele pentru semănat; 2. Îngrijirea plantelor decorative de seminţelor pentru semănat;
- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul cameră. - activităţi de selectare a plantelor;
lucrului pe teren (acasă). 3. Lucrări de primăvară-vară: - activităţi de îngrijire a plantelor răsărite, a celor
2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a prelucrarea solului; pregătirea de cameră, a celor plantate în sol (rărirea, udarea,
plantelor răsărite, a celor plante în sol. seminţelor şi semănatul; îngrijirea plivirea la timpul potrivit), etc.
- să planteze în sol plante sănătoase, viguroase; acasă plantelor răsărite pe lot.
să sădească plante decorative de cameră;
- să îngrijească de lele;
- să le ude, să le plivească la timp.
3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă). - Activităţi practice de recoltare, de selectare a
- în cadrul recoltării să evidenţieze factorii ce au legumelor mai măşcate, sănătoase pentru
influenţat la obţinerea unei roade bogate, rolul şi extragerea, uscarea, păstrarea seminţelor, ce vor fi
importanţa legumelor în sănătatea omului; utilizate (semănate) în următorul an agricol;
- să clasifice recolta, să o pună în lădiţe (coşuri)
speciale;
- să curăţe terenul de plante uscate, rădăcini.
4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei - Activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii
adunate. recoltei obţinute (legume, flori decorative).
- să participe la activităţile de organizare şi desfăşurare
a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole
cultivate pe lotul şcolii (acasă);
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei
obţinute;
- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.
VII. Strategii didactice: orientări generale (metodologice)
La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia, excursia,
activitatea în colectiv, activitatea în grupuri mici, activitatea duat, activitatea individuală,
învăţarea reciprocă etc.) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului.
Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor, evidenţiindu-se două
etape:
- folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de
percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie, gîndire, creativitate);
- formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe, capacităţi, motivaţie) ce se
manifestă prin activitatea în mediul înconjurător (organizarea adecvată a locului de lucru
şi alegerea formelor raţionale de activitate, elaborarea unui plan de acţiune, argumentarea
şi aprecierea activităţii de proiectare şi confecţionare a unui articol, practicarea diferitelor
procedee de lucru, aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc.)
Competenţele de bază şi competenţele – specifice disciplinei pot fi formate
pe parcursul studierii educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum.
Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se
stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare, de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori a
fiecărei competenţe specifice.
La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se vor aplica metode adecvate
întru însuşirea competenţelor prevăzute.
Pentru ca elevul să fie activ şi să practice direct la formarea propriei personalităţi, sunt
indicate următoarele metode:
- metoda interactivă;
- metoda experimentelor;
- metoda orientării spre scop;
- metoda descoperirii dirijate.
Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată,
la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii.
La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se recomandă metodele:
inducţia, deducţia, anticiparea, analogia.
Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate,
studiul de caz, discuţia dirijată.

VIII. Strategii de evaluare

În cadrul procesului de învăţămînt, activitate de predare – învăţare - evaluare se află într-


o strînsă legătură, încît nu pot fi separate sau suprapuse una peste cealaltă. De aceea predare –
învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.
În cadrul orelor de educaţie tehnologică, învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea
formativă, cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp).
Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin
procedee specifice, utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit; aprecierea acestor rezultate
pe baza unor criterii, indicatori şi note; luarea deciziilor educaţionale, în urma concluziilor
formulate în baza interpretării datelor obţinute.
În practica şcolară rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă, care presupune
utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor utiliza instrumentele
evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea.
Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecăruia elev de a-şi ameliora demersul cognitiv,
formarea reţelelor conceptuale etc.
Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe
organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare, avînd drept scop de a
forma la elevi propriile instrumente de evaluare, care să-l ajute să înţeleagă ce învaţă, cum
învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe.
Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a
declanşa la elevi procese cognitive.
Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale:
conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să
reuşească; conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi, competenţe pe
parcursul studierii; conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în procesul
învăţării.
Aceste categorii de instrumente ce trebuie formate la elevi pot fi inspirate liber din
chestionare de autoevaluare.
Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare, experimente, lucrări
practice, exerciţii – joc etc.
În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere,
deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi, propria vocaţie, ceea ce le va da încredere
în sine şi le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe
termen scurt, şi aceasta îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii ce o
are de realizat, modul în care efortul său de realizare a sarcinii este valorificat.
În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare:
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică
instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare, scara
de clasificare, lista de control / verificare.
Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea, în raport cu capacităţile evaluate
şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare.
Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii
despre nivelul de pregătire a elevilor săi.
Evaluările sumative trebuie planificate şi incluse în planificările de lungă durată sau
capitole prevăzute de programă şi incluse în planificările de lungă durată (calendaristice).
Evaluările normative se realizează în baza obiectivelor – cadru şi a obiectivelor de referinţă.
Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi îşi au
rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii.
O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul
anului şcolar, îl ajută să preagătească adecvat sarcinile de învăţare, situaţiile de învăţare, să
integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea.
O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului
activităţii profesorului / învăţătorului.
Lista bibliografică

1. Negreţ-Dobridor I. Teroria generală a curriculumului educaţional. Polirom,


pag 436, Bucureşti, 2008
2. Negreţ-Dobridor, I, Didactica nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2005, pag.
381
3. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Bucureşti, 2001, pag. 189

4. Macovei E. „Pedagogie. Teoria educaţiei ”Volumul I, Editura Aramis,

Bucureşti 2001
5. Jinga I. Negreţ-Dobridor I. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional, Aramis,
Bucureşti 2004
6. Minder M. „Didactica funcţională” Editura Cartier, Chişinău 2003, pag 360
7. Educaţia tehnologică clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura Cartier

Chişinău, 2000.
8. Educaţia tehnologică, clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura
Univers - Pedagogic, Chişinău, 2006.
9. Curriculum şcolar : proiectare, implimentare şi dezvoltare. Coordonator
Botgros I., redactor ştiinţific Pâslaru V. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie
2007.
10. Sistemul de evaluare în Învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova.
Coordonator Răileanu A. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie 2006.
11. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 1998
12. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 2003
13. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Arria
curriculară Tehnologii, coordonator Cerkez M. şi alţii. Bucureşti 1999