Job demands, job resources and individual innovation at work:

Going beyond Karasek’s model?

Citirea critică a unui articol de specialitate

Studiul avut în vedere investighează o problemă majoră cu care se confruntă organizaţiile

în societatea contemporană, şi anume aceea a raportului existent între cerinţele specifice ale fişei
postului pe de o parte şi resursele oferite, raport ce trebuie să aibă ca rezultat creşterea
eficientizării muncii prin inovare. Abordarea sintetică a articolelor de specialitate creează
premisele conturării unei viziuni de ansamblu asupra calității și acurateții cercetărilor.
Tematica este una care suscită interesul, atât prin enunţarea în titlu, cât şi prin situarea în
preambul, alături de tehnica reducerii stresului occupaţional, adresabilitatea fiind una largă,
incluzând specialişti în domeniu dar şi publicul larg, interesat mai degrabă de rezultatele ce
confirmă sau nu ipotezele prezentate.
Analiza critică a acestui studiu relevă faptul că, cele patru componente ale unui articol de
specialitate sunt clar delimitate în corpusul textului (introducerea, prezentarea metodologiei,
rezultatele şi discuţiile). Introducerea păstrează elemente ca: precizarea obiectivelor propuse,
formularea ipotezelor de lucru, o analiză comparativă asupra stadiului în care s-a ajuns privind
cercetarea în cauză (este specificat chiar şi faptul că studiul inovaţiei la locul de muncă în cadrul
unei organizaţii are o tradiţie destul de scurtă).
Titlul articolului conţine cuvintele cheie şi reliefează direcţiile în care va investigat acest
raport între modelul cerinţelor postului şi resursele materiale existente şi puse la dispoziţia
angajatului, dar şi implicaţiile acestuia asupra managementului stresului occupaţional şi
motivarea inovaţiei, ca premise ale eficienţei.
Rezumatul bilingv, constituie preambulul studiului şi este unul clar, ce prezintă ipotezele
de lucru, face o scurtă trecere în revistă a problemei studiate şi asupra modului în care rezultatele
se vor repercuta asupra cercetărilor ulterioare din literatura de specialitate. Cuvintele cheie sunt :
resurse, cerinţe, fişa postului, inovare, stres ocupaţional.
Studiul conţine numeroase trimiteri la literatura de specialitate, fiecare noţiune fiind
descrisă prin intermediul analogiilor şi a referinţelor teoretice conceptuale. Fiecare dintre
constructele relevante în argumentare sunt definite conceptual, apelându-se la definiţii şi

1
 Job demands, job resources and individual innovation at work:
Going beyond Karasek’s model?

accepţiuni ale unor autori de specialitate. Astfel, cadrul conceptual comprimă principalele
cercetări în domeniu, numeroase teorii şi studii de specialitate fiind inserate.
Ponderea fiecărei părţi componente este bine delimitată.
Validitatea internă răspunde întrebării legate de coeziunea articolului şi anume în ce
măsură metodologia poate să răspundă ipotezelor şi obiectivelor urmărite şi enunţate distinct în
economia textului.
Partea consacrată precizării instrumentelor folosite şi justificarea alegerilor este una
semnificativă. Coeziunea acesteia este asigurată de noutatea argumentelor şi de modalitatea
graduală în care sunt acestea introduse ; un exemplu elocvent ar fi corelarea răspunsurilor la
chestionarul aplicat muncitorilor cu variabilele socio-demografice : genul şi vârsta.
Este de remarcat faptul că, validitatea ecologică sau ceea ce ţine de generalizarea
rezultatelor obţinute, nu este doar unul dintre obiectivele indirecte ale cercetării, autorii
articolului precizând faptul că cercetarea s-a efectuat pe un eşantion reprezentativ de 500 de
muncitori din linia de producţie a 12 companii producătoare de ţiglă din Spania. Validitatea
predictivă, validitatea legată de criterii, urmarește criteriul extern cu care se compară rezultatul
măsurării, urmărind determinarea capacitații de prognosticare a măsuratorii (inclusiv a
instrumentului de măsurare).
Validitatea predictivă se referă la aspectul pragmatic al testării psihologice, și anume la
măsura în care rezultatele obținute la testare pot servi la formularea de predicții privind o situație
viitoare. Acest lucru ar ajuta la testarea aplicabilității acestui cadru, ceea ce ar putea duce la
generalizarea rezultatelor obținute. Aceasta poate fi încadrată în categoria implicațiilor practice și
teoretice ale rezultatelor obținute.
În cadrul studiului au fost enunţate trei ipostaze de lucru şi anume cerinţele postului şi
resursele existente la locul de muncă vor genera apariţia inovaţiei ; se preconizează o influenţă
majoră asupra acestui element, modalitatea în care resursele oferite la locul de muncă generează
efecte reale asupra cerinţelor postului depinde de sinergia între tipul cerinţei şi resursa existentă.
Participanţii la cercetare, cei 500 de muncitori, au fost aleşi aleatoriu, metodă aleasă
pentru heterogenitatea sa, cu scopul de a putea, la sfârşitul acestuia să se potenţeze
reprezentativitatea rezultatelor obţinute. Delimitarea eşantionului pe categorii de vârstă şi sex

2
 Job demands, job resources and individual innovation at work:
Going beyond Karasek’s model?

este şi ea prezentă : 72% dintre participanţi au fost de sex masculin, cu o vârstă cuprinsă între 18-
61 de ani şi un procent de 38% de sex feminin.
Se pot pune în valoare avantajele şi dezavantajele pe care un studiu de tip experimental,
cum este şi cel de faţă, le are în raport cu un studiu de tip corelaţional.
Robusteţea articolului este conferită de prezentarea exemplelor însoţite de date statistice,
analiza cantitativă fiind una adecvată, justificată de mulţimea persoanelor investigate.
Una dintre întrebările pe care le suscită această parte a articolului este cea care vizează
corectitudinea alegerii tehnici statistice a chestionarului structurat în două părţi distincte :
indicatorii cerinţelor la locul de muncă şi cei ai resurselor puse la dispoziţia angajaţilor.
Metoda regresiei a cuantificat efectele interacţiunii dintre cele două variabile, rezultatele
sale fiind reprezentate grafic prin linii separate din ecuaţia regresiei.
Se poate remarca prezenţa în această porţiune a textului, a conectorilor logici : de altfel,
aşadar, totuşi, în consecinţă ; întregul text bucurându-se de coeziune, claritate şi concizie în
exprimarea argumentelor, caracteristicile unui text ştiinţific fiind prezente (lipsa truismelor şi a
redundanţei). Se remarcă prezenţa conectorilor de premisă (în primul rând), de cauzalitate (de
altfel, căci) dar şi conclusivi (în final, concluzionând).
Limbajul utilizat este corect din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific, însă există şi
noţiuni care se referă cu precădere la termeni din literatura de specialitate, ce nu pot fi uşor
descifraţi de către cititorii neavizaţi, spre exemplu termenul de regresie lineară, fiind metoda
adoptată pentru a exemplifica partea metodologică.
Fiecare variabilă, fiecare coeficient este reprezentat sub formă tabelară şi încadrat în
sfera problemei studiate.
Procedura selectării datelor este descrisă pas cu pas. Astfel, chestionarele au fost
înapoiate ulterior completării lor, departamentului de Resurse Umane. Itemii chestionarului au
fost interpretaţi pe patru paliere : aplicarea variabilelor de control (sex şi vârstă), fişa postului
(aprecierea pe scala Likert/ 5 scale de apreciere), resursele oferite (nivelul cerinţei) şi inovarea
individuală (măsoară frecvenţa cu care încearcă să aplice idei noi la locul de muncă).
Partea consacrată discuţiilor asupra rezultatelor obţinute este una amplă, viabilitatea
rezultatelor obţinute fiind o preocupare constantă şi imperios necesară pentru ca studiul să-şi
dovedească aplicabilitatea şi în alte sfere de interes. Metodologia cuprinde elemente

3
 Job demands, job resources and individual innovation at work:
Going beyond Karasek’s model?

indispensabile unei coeziuni clare, cum ar fi prezentarea lotului de participanți la investigație,

procedurile adoptate și viabilitatea acestora, instrumentele adoptate și eficiența lor.
S-au respectat şi condiţiile necesare pentru utilizarea tehnicii statistice a chestionarului,
fiind vorba cumulat de un procent de 65,4 % de respondenţi. Ceea ce ar putea fi amendat este
faptul că prezentarea rezultatelor se face succint, analiza lor cantitativă și calitativă nu are
acordat un spațiu extins care să permită schematizarea rezultatelor sub forma unor grafice
concludente.
Fiecare dintre cele două tabele este însoţit de explicaţii suplimentare şi analiza datelor
care să determine facilitarea nu numai a înţelegerii rezultatelor, dar şi a corelării acestora cu
obiectivul şi ipotezelor menţionate.
Deşi nu pretinde că este un studiu exhaustiv, articolul de faţă se încheie prin a sugera,
celor ce doresc să întreprindă un demers similar, să aibă în vedere obţinerea unui raport echitabil
între ponderea cerinţelor postului şi cea a punerii la dispoziţie a resurselor.
Partea conclusivă sau în cazul de faţă Discuţiile, titlu care sugerează caracterul deschis şi
gradul de generalizare al cercetării, reprezintă secţiunea decisivă a unui articol de specialitate.
Prin intermediul acesteia, sunt prezentate, reamintite pentru cei care au citit articolul păstrând
succesiunea logică, obiectivele, ipotezele de lucru, dacă acestea au fost validate de rezultatele
obţinute în urma cercetării, precum şi conştientizarea limitării studiului, dar şi sugestii şi
propuneri privind direcţiile de cercetare ulterioare.