68 PRIVIREA BISERICH ORTODOXE ASUIPRA FAMILIE 18 Ie piere toati vremea lucrului casii lor gi si pigubeste cu tot", Procesul se judeca in septembrie pe vremea cule- sului viilor.! La mai mult de la 0 luna de la jalba depusé, sacuzatul nu se afla ined in fata instante, iar cditarea lui avea si mai dureze ceva vreme; intre timp mitropolitul se pri- ccopsise cu alta pricina pe cap pe care trebuia intr-un fel sau altul s-o descoasi, mai ales c& era vorba de propriiislujbasi Capacitatea juridicd a femeii Femeia se bucuri de o capacitate juridicd foarte larga: are dreptul de a da jalba, de a se apara singura, de a invoca ace- leasi motive de separare ca i sotul. in procesele de divort, de seductie sau de viol, ea se prezinta singura si incearca ‘i-giapere interesele, si se apere de acuzatile care ise aduc, ‘isi prezinte martori gi probele. Poate in egala masuri pres. ta jurimint, daca cauza judecati o cere. in plus, pricina nu se poate judeca in absenfa ei, prezenfa femeii in fata instantei fiind la fel de necesara ca gi cea a birbatului. Aceasta capaci- tate juridica se manifesta deplin in cazul viduviei sa momentul separiii cuptului, cici atunci cind se afl sub tutela tatilui sau a soqului, femeia ramine in afara spatiului Juridic. Cei doi birbati preiau toate afacerile familial si asta nu pentru cdi femeia nu ar putea sa se ocupe de ele, ci pen- tru c& de multe ori problema ti priveste in egal misurl gi {totodata pentru c& ei se bucura de 0 mai mare autoritate. Si totusi, in ciuda acestei poziti juridice puternice, femeia continua sa fic considerata inferioara barbatului. Pravila reco- ‘mandi judecatorilor sa se aplice ferneii aflate in fata instanfei ‘un tratament mai blind datorité,neputingi gi slabiciunl fire, din acest motiv ,mai putin se vor certa muerile decit barbaii ln gresalele ce vor face" si de vreme ce iaste mai proasta gi " dete judiciare din Tara Roméneascd, p. 208, [ASPUNE SLA FACE .DREPTUL! o) cadeate (in pica) decit barbatut* se recoman- Boe ies ea i din partea judecitorilor nu prea exist in practic ees ‘i-si baté nevasta ori de cite ori consideri cd este nevoie. aginea femeii se conturea7 numai in interioral unui lu, ca nu exist ca individ decit in situatia extremé a vdu- “Tati-fiic’, sot-stie, sori-frate, iat citeva cupluri perma- si in jurul cfrora prinde viata femeia, La rindul ei, neia revendica in permanenté prezenta masculin si yi yese opriul destin in raport cu cel masculin. Pentru a supravietui, ‘a procrea, pentru a ,gerput in interiorul lumii mascu- ‘ea are nevoie de un partener. fl cauti, fl revendica in nu oasele procese de seductie, il respinge in cele de divort, ‘apropie atunci cind are nevoie de el in procesele de rest- ea zestrei. Singur in fafa instangei masculine, femeia ou pricepere cartile, transformind dezavantajele in Contructia masculind despre femeie inglobeaza o serie lemente negative. Din lectura documentelor vremii se inde o imagine sterotip: femeia este proasta, limbuti, Di si pcatoasi. Astfel, femeia merit bituta, cAci ea este nai aproape de birft si clevetire decit birbatul, si asta din cauiza naturii ci, adicd ,iute da fire din dihonie famiiasca”, rispindeste zvonuri si birfe dupa banuials gi rutatea fri Jase" sau din ,proasta firea fimeiasca. Totodata, mee descr unmatarele califcatve mere, in a si , spomici la vorbe fara de rusinare". $i pen- Seesc ma Talat pre pacat dei brbatul, ea tebuie pravegheata si pedepsita pentru a fi indreptata. Biserica ste ntotdeauna alaturi de barbat in aceasti lupta de cumoas- ‘i stapinire a naturii feminine. Bataia si privarea de li- Tndrepiarea leg, lava 364, p. 343 gi glava 211.217,70 PRIVIREA BISERICH ORTODOXE ASUPRA FAMILIEL bertate se practica si de o parte, side alta pentru a infelepti firea femeii. Sicu toate acestea, femeia se poate apatra liber in fata in- stantei. Uneori ea este insofité in sala de judecati de citre una din rudele sale — tat, mama, fate, unchi —, dar ei somites cele mai multe ori partea pagubita care igi api Aparitia vechilului la sfrgitul secolului al XVII-lea nu ‘nseamni si micsorarea capacititii juridice a femeii. El re- prezinta interescle femeii mai ales in pricinile legate de zestre 5 proprietate. TL A fi si a piirea: comportament, discurs si marturii hiva judiciard prezinti o importants deosebité pentru ea destinelor de altidata. Ajunse in fata instantei, ile fac deseori bilantul vieti lor de pina atunci, incer- singure si descopere de ce traiul in doi nu a mers, de + justficativl, Totodata, pentru a convinge,jauitorul jaluitoarea pun in lumina si alte aspecte mai putin cunos- ale vietii de cuplu sau ale vietii din comunitate gi care ne-ar fi strane." ca sau jalba deschide provedura de judecati. Ea poate i sau scrisi, deosebire marcati de petent atunci cind ca dat jalba prin rivas". O jalba poate fi insotita ‘0 contra-jalbi, adicd plingerea facut de partea acuzati. lune’ jalbe este destul de sinuos; ca nu ajunge direct pe masa de analiza a consiliului ecleziastic, ci jalbagul tre- ie si negocieze cu logofitul cancelariei pentru a-i fi primi- | sau pentru a ytrece peste ind. Dar ea singurd mu poate t& 88 ofere gi finaltate unui proces. Dupa primirea ‘contra-jalba pot apdrea in acelasi timp in cancelaria mitro- * Pentru o cecetare comparativ asupra modaltiilor de redactare @ pei jalbe veri Porter plainte: tratégesvillageoises et institutions judi- es en Ile-de-France (XVI"XVIIF siecls)*, amir tematic din Dro, {Cultures ne. 19, 1990; Natalie Zemon Davis, Pour sauver sa vie. Les cits de pardon au XVI scl, Seuil, Paris, 1988134 AVENTURA CUPLULUL Sura si fra voia parintelui sdu" si ignord situatia unei fiieg »ajunsii fn etatea legitima Dragostea este din ce in ce mai prezenta la sfirgtul seco- {ului, impingind diferitecupluri sa aleaga fuga, bieti rap rea fetelor pentru trece dincolo de consimfémintul patintilor si ai pune pe acestia in fad faptului implinit. Au edzut ragoste“, iat cuvintele magice care reusesc si trac dinco. lo de granitele sociale gi si mu tind cont de prejudeciti. Auto. "ii istoriei familiei constata ca mariajul din dragoste este de fapt privilegiul celor faci gi cd mariajul din ratiuni econo. ‘mice rmine in continuare regula pentru intreg secolul.? La ‘indul ei, Agnés Walch constaté cd in Occident pind la sfirgitul Vechiului Regim, in prim-planul reflectilorliterare si morale se afd tema cisitorilor aranjate, bazate numai pe tranzact. ile economice, dragostea estompindu-se considerabil? $i to- tusi, dragostea incepe sa-si facd simyita prezenfa din ce in ce mai mult gi din ce in ce mai des, astfel incit ea va inva. dda nu numai discursul, ci si vietile oamenilor o dati cu seco. {ul urmitor. O noua eticd a iubirii se nagte gi in acest sens ‘un rol important I-au avut numeroasele ocupatii ruse gi aus triece, definitorie fiind ocupatia rusi din anii 1806-1812. T:. nerii ofiferi rus si francezi, stabilii la lagi gi Bucuresti, aduc ‘cu ciun alt mod de via, o alti mod, un nou cod comporta- mental. Ceva din toate acestea pitrunsese deja, dar prezenta fectiva a armatei ruse va schimba, de o manierd vizibila, Imai ales la nivelulelitei sociale, mentalitatile, | Nomicon Procheiron,p. 456, 2 Histoire de la famille, p. 132. > And Walch, Histoire du couple en France de la Renaissance ‘nos jours, Editiond Ouest France, Rennes, 2003, p. 83, 0 Femeia gi zestrea sa Cum se alcdtuieste 0 zestre © femeie nu se poate mirita fra a avea o zestre, iar fa- lia face toate eforturle sociale $i economice pentru a 0 ura. Termenul flost pentru a desemna partea din ave- pater care i revine ficei o dati cu cisitoria poarté nu- le de ,zestre*. Spatul romainesc opereazi doar cu un sin- termen fir a face diferent intre dota propriu-zisi si sou." In fapt,termenul zestre inglobeazii ambele notiuni, foi de zstreapirind att obiectle care tin de trusou (ves- int, bijuteri, enjerc), citi cele cae fin de dota propriu-zisa (ase, mosii, privali, bani etc). ‘Tatil este cel mai important autor in aledtuirea une ote. Flo face pe misura ce vista maritiguli se apropic, pregiti- file find accelerate de gasirea unui sot. Aledtuirea unei foi "de zestre constituie o obligatie morald foarte puteric& de care flecare ta incearct si se ahite in orice condi. El Cofera din toate cite putin fiicei sale aga cum singur marturi- seste in preambulul actului dota, .din toate cite am avut, din oat am dat. Zestea se alituesten fino de starea $iposibilitatea fiecrei fail, nici prea micé pentru o fic de boieri, nici prea mare pentru o fica de firani. Valoarea cei nu este fixati nici de cutum, nici de lege, find lasata la ' Cu privire la acest subiect vezi numa 7, 1998 din evista Clio. Histoire, femmes et sociétés dedicat subieetului ,Femumes, dot et pati-136 AVENTURA CUI PLULUL libera apreciere a patintilor. $i totusi, ea nu trebuie sa fie nicidecum inferioar& rangului gi averii familie. Miatitarea unei fete constituie 0 sarcina dificila pentru toate familileindiferent de rangul gi averea lor, deseori testamen- tele pun in evident’ aceasti grija apasdtoare care ti urmareste ‘pe parini si dincolo de mormint. In testament, tail incearc ‘nu numai sa reglementeze situaia mostenitorilor de sex mas- cculin, ci s8 pund in ordine si situatia zestrelor care s-au dat, ‘care nu s-ati dat ined, sau care urmeazii a se da. Mostenito- rul casei pirintesti primeste 0 dati cu averea si grija surori- lor mai mici. Caz fericit, atunci cind tata prin testament se achitd de aceasta indatorire, lésindu-i fiului numai grija de alivra o zestre deja existent si insist in testamentul pater, mezinului nerevenindu-i decit misiunea de a gisi un so pen- tna sora sa cdruia sa-i predea cheile de la lada impreuna cu foaia de zestre. Caz nefericit, atunci cind tatal nu lasa nici testament, nici averea necesara pentru a dota un numa prea mare de fete. n aceasta situate, sarcina trece asupra tuturor fratilor care au obligatia de a-si inzestra surorile chiar din propria avere si totodati de a se ocupa de maritigul lor. La inceputul secolului al XVII-lea, linea Brezoianu se plinge ci, des fiul ei, Hera, ca unic mostenitor al tatlui siu, primi intregul patrimoniu pater, nu vrea sa-siinzestreze sora aga cum cere obiceiul si aga cum de altfel hotarise si tatal cu limba de moarte. Dar s-o ascultim pe mami, inci suparata la citiva ani distan(a de la eveniment: ,dupa ce au venitfii méle vremea de césitorie, am zis fii-meu Herii -i dea zéstre din casa ttine-siu, dupa cum au lasat banul Mares. El nevrind si dea zestrea soru-sii Ancutii, am avut ‘mare pricind cu fii-mieu Hera, pentru ci el luat toate ale titine-siu", Mama are tot dreptul si-si poarte fiul in jus- titie pentru a-i cere sa se supuna indatoririlor sale de moste- nitor, avind legea de partea sa. Confictul nu ajunge pina acolo, desi mama pare foarte hotiriti si-1 reclame la Mitropolie, FEMELA SI ZESTREA SA 37 ta imterventici unei rude, marele stolnic Pirvu Canta- 10, care se erijeaza in arbitru, obligind-o pe mama si-si streze fiica cu propria zeste.! Jn acest document trei principii converg: primul principiu slativ prin care tatil trebuie sé-si inzestreze fica, este jinut de Hera; al doilea principiu cutumiar prin care ait Je, cit si mama au obligatia de a se ocupa de maitarea or, cel deal treilea se refer la ,puterea limbii de moarte", dorinjele riposatului impartsite familie in prezenta mar- lor si tn pragul mori. Hinca se prevaleaza de acest prin- iu atunci cind fi cere fiului si respecte hotaiile tatu schimb, arbitrul disputei, marele stolnic, se foloseste de de-al doilea principiu, obligind-o practic pe mama si-si treze fiica cu propria ei zestre. In paral, se constaté hpotirirle orale ale tatilui nu sint totdeauna luate in sea- de fiul mostenitor, de aceea gi necesitatea de a le fixa scris pentru a nu fi ignorate sau contestate Dow decenii mai tirziu, probabil si sub impulsul inva lor mitropolitului Antim, deja aceasti necesitate este asu- ‘aga cum era firese, mai ini de cite clita social. Testa- 1 Tui Grigore Filipescu reprezinta un exemplu elocvent ‘asumare a responsabilitiii fay de tofi membrii familiet sale. La 21 martie 1736, cind Grigore Filipescu isi aleituies- te diata, el face o trecere in revista a stiri fiecarui copil la ‘momental respectiv.Patrimoniul se imparte inte cei doi fii, “Radu si Pan’, asafi sub obldduirea gi ascultarea mame lor. [La rindul ci, lina primeste 0 mare parte din avere ca o com- Ppensajie pentru zestrez cheltuité in casi la treburile gospo- ‘iriei: sofia mea, au avut cule gi mosii peste Olt sieu la “nevoile méle le-am vindut, iar alte cule de ale ei le-am dat fie-mea Zoiti zeste si am socotit din mogiile mele de i-am Tisatca si si slic, si stipineascd et va fi cu zile™, mérturi- DANIC, Fond Achiziti Nei, CLXXVIIV2, 20 decembrie 1714.138 AVENTURA CUPLULUL seste Grigore. Toate mosiile lisate sub stipinirea sotic vq fi impanite la rindul lor tot celor doi fii. Grigore Filip are insé si dou fete, una deja maritaté in momentul ae tuirii testamentului, cealalté inci mica, dar destul de ma ca tatil si se pregiteasca pentru maritigul ei. Astfel, fixeazai prin testament toati zestrea in mosii si tigani ce ‘mea7ii a se da fiicei sale, Maria, stabilind si ce mosii se va vvinde pentru a-i cumpira scule sau pentru a i se face nun De asemenea, tata revine asupra zestrei celeilalte fiice, no tind cu atentie ce n-a putut inca si livreze ginerelui,lucr ce vor fi date de catre mostenitorii directi, anume . fie-mea Zoitiisi-i implineascé dupa cum scric in foaiad zestre $i si-i dea si opt iape cu minji, ce i-am rimas si-id sii isi cumpere gi rafturi, ce mu is-au dat". Astfel, tat i ‘cearca si-i pum in ordine toate afacerile pmintest, ce pu pe cele legate direct de familia sa gi care sint cele mai im portante, daca nu pe toate.! Elaborare si validare In Carte de invajéturd cAtre preoti, mitropolitul Ant Ivireanul oferd acestora date importante cu privie la niera de redactare a unor acte importante care vor gu din ce in ce mai des viata social a poporului. Este vot de testamente gi foi de zestre. De altminteri, el oferd un rmular care din acel moment incepe sa fie folost din cei ce mai freevent? Dup& cum se poate observa, mitropolit atribuie intreaga responsabilitat a aledtuirii une foi de tre preotului. El trebuie si aiba grijé atit de forma, cit si “DANIC, Fond Mitropolia Tarii Rominesti, LXXIX/12. 2 Ou privie la aceasth problems vezi studiul nostru, norm gi practic. Tara Romineasc in secolul al XVII 'SMIM, tom XVII, 2000, pp. 213-222 gi tom XIX, 2001, pp. 255-268 FEMEIA $I ZESTREA SA 139 ea acesteia, iar prezenta sa este indispensabilé si tatea necesara actului.! ta jumitate a secolului al XVIII-lea, domnitoral yvrogheni, obscrvind numeroasele procese iscate lor de zestre, hotiraste la rindul siu ca orice act ent sa se alcatuiasca plecind de larespectarea or reguli. Se decidea tinerea unei condici speciale -departamentului, unde fiecare locuitor al \arit gatia de a se prezenta cu foaia de zestre pentru a ‘condic’, cercetata daca a fost ficuti dupa ,rep- ‘a primi intirirea domneascd prin semnatu- lui departamentului si prin pecetea domneascé. snifstea 0 prima form incipient a ,notariatuli ‘Cancelaria mitropolitand a funcyionat ea ,loc de « i fnaintea si dupliluarea acestei masuri, semnaitu- politului cintirind foarte grew in credibilitatea orica~ ment scris. La sfirsitul secolului, nu mai era nevoie entia mitropolitului sau a domnului pentru a da va~ telor scrise, dimpotriva, actorii se aratau din ce in {in obfinerea de acte scrise si mai ales in Jor de catre un numar eit mai mare de ,personali- ngindu-se chiar la cumpararea acestor semnituri. mari, foaia de zestre incepe cu o invocatie religioa- ‘mila si ajutorul Fecioarei Maria, ale lui Isus ale lui Dumnezeu), urmeaza obiectele de zestre, res- 4g¢ 0 anumit ordine interna gi se incheie tot cu 0 fe a puterii si milei divine. in final se pun semniituri- f rudelor, vecinilor de mosie sia preotului. Foaia respect dou mari reguli de redactare, in functie ia social din care provine autorul, Pentru un boiet, fi redactat in orice moment dupii nasterea fiiee J acest nivel social, structura zestrei nu diferd prea Ivireanul, op. cit, pp. 383-354 ymss. 17, £7, 3 mai 1786,140 AVENTURA CUPLULUL mult de la fata de boier Ia alta, doar ici si colo apar ceva diferenje cu privire la forma broderiei sau la culoarea pietre- Jor pretioase. in rest se intilnese cam aceleagi rochii, ace- leasi fesituri (belacoasi, atlaz, ghermesut, cagmit), acelasi rnumar de inele, aceeasi duzina de prosoape, acelasi numar ‘de animale. Singura diferent substanfiala se intrevede la mosii, si robii tigani dati pe nume, familii, meserii. De la inceputul secolului gi pind la 1800, moda variaza foarte putin. Ici-colo cite un ceasomic, cite 0 umbreld, cite un obiect care si surprinds prin raritatea si modernitates sa. Plecind de la un model folosit de nenumarate ori, de la 0 foaie de zestre pe care a avut-o bunica, mama, sora, boierul stie ce are de facut. El scr, ajutat probabil de sotie, semnea 7 singur fra sd ab nevoie de martori, avid in vedere auto- ritatea numelui sau si dregatoria pe care o ocupa in apara- tul statului, Dupa cisitorie sau la logodnd, el intervine in functie de pretentile viitorului séu ginere Cl de-al doilea tip de act dotal este cel elaborat in interio- ral clasei populare. Aici situatia se schimba aproape complet. ‘Séraci tot timpul si fir bani necesari unei investitii pe ter- ‘men lung, franii amind, de voie, de nevoie, mu numai redac- tarea actului, ci chiar pregitrile pentru maritigul unei fete. in aceste circumstante, foaia de zestre apare ca un document ela~ borat in pripa si sub presiunea momentului, textl seis lisind ‘i se intrevada situatia precari a parintlor, discutilefierbinti din jurul mesei, nemulfumirile ginerilor si socrilor, umilinja fetelor. Foaia de zestre se discuta in preziua logodnei, la cir cium inte barbati sau acasi cu vinul si bucatele pe masa pen- ‘ua muia pretentile ginerilor gi cuscrilor, sau numai pentra ‘cd aga ,se cade", Momentul poarti numele de ,invoiala* sau «tocmeala de la logodna. Paring propun, socriridicd sua, ‘mamele si ficele toarat in pahare gi ascult cu atenfie vorbe- le schimbate cu inditjre itre cele dows pat. ‘Numele ginerelui nu este intotdeauna marcat in mod ex- plicit in document, desi prezenta gi influenta sa se simt in PEMEIA SI ZESTREA SA M41 jedactarea finala. Sava Udrescu din Vaideeni, judetul Vil- ‘pea, alcdtuieste foaia de zestre o data ce a gisit un ginere cu ‘care s-a injeles. Si-L ascultam: ,,viind vremea casatoriei, jhe-am invoit din toate cele ce am micitoare si nemiged- toare, Ginerele nu apare in act, dar prezenfa sa se intreve- de in spatele diacului, urmarind cu atentic daca toate cele ‘promise sint trecute cu exactitate, dact calitatea si cantita tea sint notate cu grijé. Nu-i mare lucru ceea ce-i ofera ta~ {il socru, dar pentru el ,2 boi de jug, I vaca cu vitelul dupa fa, 11 oi cu miei dupa ele, I pore si doa scrofe" si 22 stin- jeni si jumatate de mosie inseamna foarte mult! Alteori,s0- “erul i se adreseaza lui direct si numele fi este mareat aturi ide celal viitoarei soi. Jat cum sund foaia de zestre a Voi- ‘cai din Barbule, judetul Dimbovita: ,incredingim cu aceas- WE scrisoare a noastra la mina Ghiocii, gineri-mieu, precum ‘sh se ste c, primind a lua in c&sitorie cu a noastra copila, anume Voica, din cele ce ne-am invoit iam dat Tnjelegerea incheiata, ginerele primeste foaia de zestre ca ssemn al acceptiri invoielii. Afumat si cu foaia de zestre in buzunar, el pleaci spre casi, convins ef a incheiat o bund afacere si incepe pregitirile de nunta. Alii igi dau seama, ‘0 data cuforia evenimentului trecuta, ci au fost picaliti, Dputeau obfine mai mult daca ar fi insistat, c& ei, personal, ‘meritau mai mult din moment ce s-au indurat si le ia fiice- Ie in cisatorie, Nu ca ar fi urite, bolnave sau Tenese, at au- zit umai lucruri bune despre vrednicia lor, totugi ei sint bx Dai. Returnarea foii de zestre a doua zi dup’ logodna arati supdrarea ginerelui care fie a rupt logodna, fie numai isi ma nifesta nemultumirea fafa de prestafia dotala si incearca in acest mod si-si santajeze socrul pentru a obfine mai mult DANIC, Fond Achiziii Noi, MMDCCXXU14, 2. mai 1777, 2 George Potta, Tezaurul documensar al judefului Dimbovita (1418-1800), Tegoviste, 1972, pp. 906-907.142 AVENTURA CUPLULUL Alltii igi justified gestul prin diverse alte tertipuri. Ca erau ametiti in seara cu pricina de aburii alcoolului gi sau lasat pringi in jocul clsitoriei, dar c sint prea tineri gi prea saraci Pentru a avea o familie, cd nu-i last rudele sau, pur gi sim- plu, c& numai s-au amuzat in noaptea respectiva. Pugin impor- 4 onoarea fetei, sentimentele si sperantele pe care gi le-a facut, invidia pe care a stimit-o in rindul celorlalte fete de ‘aritat, birfa iscata o data cu ruperea aliantei. La elaborarea unui astfel de act, prezenta martorilor este imperios necesata, att pentru a da credibilitate gi autoritate actului, cit si pentru a evita contestarile ulterioare. Preotul din parohie apare ca martor si ca instanfa de autentificare a actului. Alaturi de el se afl membrii apropiati ai familici fete, tata, mama, frafii, unchii paterni si materni. Pozifia a treia este ocupatd de vecini de casa si vecini de mosie, mai ales atunci cind la mijloc se afl si pamint. Cedarea unei parti de pamint,aflata de cele mai multe ori in mosia satului, tre- buie sa se faci cu acordul mostenitorilor de drept, cu acor- ‘dul unchilor paterni sau materi, cu stiea vecinilor de mogie. Uneori, martorii din foaia de zestre poarta numele de , lo- goditori“. Actul poate fi considerat un adevarat contract de cisdtorie incheiat intre cele doui parti, c&ci prezenta gine- relui este gi ea marcatd. Momentul casatoriei unei fete con- stituie un eveniment deosebit cdruia i se acorda toatl aten- tia si importanga ceruta. La 14 februarie 1759 si 20 decembrie 1774, adici la odis- tanti de aproape 20 de ani, dou’ tocmeli de logodna au loc in satele Vineti $i Rajleju, ambele in judeful Olt si vecine Legiuirea Caragea, p.78. “BAR, mss. 637, £ 2221-222, 29 iunie 1785.156 AVENTURA CUPLULUL Vindtorii de zestre _ Trimitered foii de zestre a doua 2i dupa logodna semniti- c@ refuzal birbatului dea duce mai departe eontractul inche- iat, motive diverse fiind invocate, dar cel mai adesea se leagit de dorinta de a cere mai mult, de a-si santaja viitorul socru, {storia unci familii, unde dispunem de toate piesele necesa- re reconstituirii evenimentelor pas cu pas, ne dezvaluie ten- siunile existente intre gineri si socri. Documentul de la 30 mai 1794 pune in prim-plan familia si problemele ci la acest sfirgit de secol. in fapt, aldturi de dificultajile legate de zestre ‘par si dificultajile privind conviefuirea unei familii recompu- se. Situatia ne oferi ocazia si facem o analogie, deloc forta- 4%, cu familia lui Moromete de la inceputul secolului XX ‘Vom vedea pe miisura ce naratiunea avanseazi ci lucrurile hu sint deloc diferite, ci lada de zestre este obiect de con- flict intre fraqi i surorile vitrege, intr fii si mama vitrega. Documentul se construieste in jurul urmatoarelor antiteze: zestre-povari, zestre-blestem, faté-piatri de moar, multe fete-ruina casei, superioritate masculina—inferioritate femi- nina, Mares sitrar se cisatoreste a doua oari cu Zoita. El are deja din prima cisdtorie trei baie, cu Zoita va face alti sapte copii, din care cinci fete si doi baie. Familie grea, dupa cum bine se poate observa, care trebuie hranita, dar mai ales stru- nitit datorité conflictelor ce se nase zilnic intre frati. inzes- trarea si miritarea fetelor apar ca una din sarcinile cele mai dificile nu att datoriti siriciei, cit mai ales ginerilor al céror acord este indispensabil pentru implinirea mariajului. Tatil are in fafa sa cinei fete, venite pe lume una dupa alta, deci si c&sitorile trebuiesc indeplinite tot una dupa aita. Mares Iunceste pentru copiii si, stringe, se zbate, face economii Maritarea primei fiice se va dovedi insa o sarcina dificil care fi va solicita toata rabdarea, atentia si abilitatea FEMEIA §1 ZESTREA SA 157 ta de miritat, Catrina incepe impreunti cu painji pregitirile, mama gi fiica revad trusoul si-1 comple- in rindul amicilor asupra barba- vederea gisiii unui ginere. Efimie Ghez~ dovet, capitan de lefegii, este cel ales si cu el tata au avut voroavat*. De remarcat ca fata nu se implica in nici un fel, tatil igi alege ginerele, urmind proprile criterii. Dupa in- voialé, tatil alcituiestefoaia de zestre gio da fn mina ginere- Tui, convins c& poate in liniste si se pregateasca de nunta. La citeva zile, acesta fi trimite insi foaia de zestre inapoi, ccerind mai mult. Dupai cum povestese cei trei frati vitregi fn acest moment intra in scen& mama vitregi care tine cu tot dinandisul ca acest mariaj si se facd gi cere sofului si ‘accepte noile pretentii, Mares se lasé convins, mai ales ,c ‘rebuia si-siridice piatra din casi, desi surplusul cerut con- stituie de fapt zestrea pentru cea de-a doua fiicd ce urmeaz 4 se miérita. Se consoleaza cu gindul ca de va trai si va fi sinatos ,va pune la loc" ceea ce ,t dat peste putere™. Ginerele nici cu aceasti parte nu se multumeste si mai ccerind inc& o suma de bani, a si trimis foaia inapoi*. Deja bolnay, Mares se supaira foarte gi ,fiindu-i mai ru, i s-atiiat jnima i pe loc au murit. Moartea lui complica peste masurit lucrurile, aducind la lumind neinfelegerile dintre mama vitre- {8 si cei trei fii din prima casétorie, conflict amplificat yi de importanta pozitie cpatats de Zoita prin testamentul sofu- lui, Ea devine mostenitoarea patrimoniului si executorul tes- tamentar, lasindu-i pe fii la bunul ei plac. Mama se afla intr-o mare diem: continuarea negocieri- lor cu ginerele sau abandonarea acestora? Ambele variante prezinté mari dezavantaje in conditile in care viata sub ace- lasi acoperis cu cei trei devine imposibila, Certurile sint cot diene, iar contestarile in justiie se tin lan, {n jalba lor, cei trei frati ne dezvaluic intreg scandalul, punctind pas cu pas toate nemultumirile. Dupa parerea lor, tatal nu ar fi promis158 AVENTURA CUPLULUI niciodatd o asemenea zestre, cu atit mai mult ma gar fi lisat averea pe seama unei femei, dacd nu ar fi fost rit din mini din eauza lingori de care suferise in acele vile. Prin Punerea in aplicare a acestei cAsitori, ei vor rimine sraci lipti si cu gria ,celorlate rei pietre de fete (mezina murise sia inte timp). Putereaprimiti de mam estes ea contesta- 18, plecindu-se dela toate angumentele vehiculate de lumea masculina in epoca. in primul rind, ci muma lor una zice sialta face, cu alte cuvinte lor le-a promis cd va opri aceasti ‘unt si pe sub cumpatu gn tain se grabeste so impli- neasci, sivirsind chiar si logodna: gi unde ne-am pomenit unde logodese pe sora noastri cu ierologhie tot cu mai sus- snumitul. Acestefapte demonstreaz cd fata nu poate fi de incredere, nu poate administra o fami, un patrimoniu, com- Portamentul ci i convins c& oricind poate aduna totul din casi fugi cu un oarecare: ne va lisa mine, poimfine pre tofi siraci de periusia parinteasci, mai virtos de vreme se afl la virstatinereflr si cu fireazburdalnil,iubind mai sult cele desarte™ Ideca vduvei tinere gata oricind si cad inplat pare eevent sub pana clr, vii find con- siderati cao stare periculoasi m ac lor dect de cea apotit plingeri i vitregi contesté apoi maniera i india ci storia sro lc. Stoepa adopts de mar oe rae roasts tpi feminin, ci aceasta nu s-ainformatesupra celoralte case cares-au tins datrith une! stategitmatrimo- ale la fl de prostcondusd, mu sa interesatasupra pol ti pretendentului, Continuarea acestei polit oe ae in sina tuturorcelor care au fete de maria, va crea un prece- dent, far casa lor va age ur, este emule {ro psn, alr, moxeiteor. Ei sin bain tothe eapabl spore gra ease, decid in ro lemele importante privind patrimoniul, sia cum sisi alea- FEMBIA $I ZESTREA SA 159 ‘gi cumnatii, cum si-si marite surorile, conchid cei trei in jalba lor. De fapt, in pretentile lor nu se afld nimic anormal, ei cer restituirea atributiilor masculine, trecute in lumea femei- Jor prin testamentul tatalui. Ei nu pretind decit si fie ronomi" alituri de mama lor gi incetul cu incetul si preia fntregul control, cu alte cuvinte ,acesti mai mari si icono- tmisim trebile spre intemeierea si adaogirea ei (casei)*, iar ‘mama si mu aiba drept de a decide fir stirea lor. Pentru a dovedi ci nu este nimi personal, c& ei nu fac decit si se ‘gindeasca la casi si la ceilali, jalba se Tncheie intr-o per- spectiva luminoasigiiealt. Dar s-i ism si ne povesteasea ‘cum va arita viitorul casei cu ei in frunte: ,ci cu tofi sine chivernisim din casi, de unde vom $i munei. $i dup& partea ‘ce fiescare aver in casi pind vom cisitori toate surorile, ‘ns dupa starea si potriva noastri, apoi cele rimase atunci Je vom impart frafoste."* Dup’ mama vitregi, finta atacurilor se indreapti cétre vii torul cumnat. Contestarea pretentilor se construieste in jurul pozitiei sociale si al reputajiei acestuia. Cine este acest om care cere o zestre de peste 40 de pungi de bani, se intreabit fai. O zestre considerabilé pe care ,nici un obraz mare nu ‘0 da gi de o di, cdrui ipochimen o da?* Si vedem cine este jpochimenul ait de contestat: ,neamu de boier mare si fie nu este, vreun acarct si pamint nu se afl, fir numai toate acaretele gi chiverniscala si al sdu ipsolipsis in jocul clrti- lor rezeamit, ba ei au auzit c& este plin de datorii pe care aba asteapta sa ile achite cu zestrea primitd, adica cu partea lor de mostenire. lata descris in citeva rinduri vinatorul de zesire tipic, exploatind la maximum cele citeva atuuri de care dispune pentraa obtine o zestre frumoasé cu care si-siachite datoriile vechi gist facd altele noi. Frati vitregi ar fi admis plata uneiatare zestre, chiar daca se dovedeste a fi ingelstorie pe fai, mumai in cazul in care tindrul ar fi fost de neam. In-160 AVENTURA CUPLULUE rudirea cu o familie buna i-ar fi ajutat si-si marite bine si celelalte surori, datorti sistemului de relait de care dispunea familia sus-numita. Cum ginerele ales nu corespunde nici ‘unui criteriu de calitate, dupa parerea lor zestrea dati nu poate fi comparata decit cu un mare blestem ce s-a abatut asupra casei lor. {nstiintata prin zapciu, Zoita este obligaté sa opreasca pre- itirile de nunta si sa se prezinte in fata soborului pentra a da seam de toate acuzafile aduse de cei tei fiivitregi. Cum scandalul incepuse cu mult timp in urma, mama a stiutfntot- ‘deauna si-si acopere fiecare act comis cu probe menite a-i susfine decizia luatd. In primul rind, Zoita are la ming testa- ‘mentul sofului prin care devenise mostenitoarea de drept gi de fapt a intregii averi cu misiunea de a se ocupa de cei mai ici dintre frati si de a se ingriji de sufletul réposatului. Diata poarta semndtura episcopului Dositei al Buzaului, devenit intre timp mitropolit, si care n-ar avea cum si-si conteste propria autoritate. Apoi tat a hotatitatft asupra diatei, cit si asupra zestrei atunci cind avea mintile intregi dupa cum ‘0 dovedeste propria iscalitura analizaté cu atentie de mitropo- lit, gasind-o , least, deslusi, de om in toata firea, sinatos", semnatura mu s-ar fi putut face daca, ar fi fost bolnay si fara minti*. in acelagi timp, tatal, ca un stipin deplin pe ale sale siagonisite cu sudoarea gi osteneala sa, a stiut ce face, c& den-arfiavut de unde, nu a fi dat. Agadar, $i aceastl acuza- {ie cade. Maritigul trebuie sa aibat loc in orice conditii, caci in joc este nu numai onoarea fetei, ci sia celorlalte ined ne ilrtate, pentru ci dupa logodnd, Eftimie a inceput si-s teze viitoarea mireasi cu acordul parintilor si sub privirile vecinilor. Ruperea logodnei ar provoca zvonuri gi birfe cu privire la reputatia bietei fete. $i ce mai incolo gi-ncoace, nunta trebuie sa se faci, deoarece sartéreasa cheltuise o gri- madi de timp si de bani cu pregitirile. Apoi Eftimie nu este chiar asa cum a fost descris de jaluitori, ci baiat din Bucuresti, cu frat si surori, eu rude, nu ,un om Para capa FEMEIA SI ZESTREA SA 161 jtropotitul nu se poate abjine si nu-i ceara acestuia si se nip me ne ie ge fai gantajeze pe viduvd. Cu alte cuvinte, chiar dacdrespit= ge cererea frail, el nu poate sii nu sesizeze cH in spatele thi Eftimie se ascunde un mic vinitor de zestre care de n-at fi fost pretentilevitorilor curnnati ar fi proftat din plin de tinereea si ignoranfa vaduve.In.ceea ceo priveste pe aceas ta, i se recomandi si-si pazeascl cinstea dack vrea si rém- tm stipina casei, cici in eventualitatea unei cistorit sau & ‘unei legituri amoroase mu va primi decit zestrea pe care & aadus-o- In fine, jlba frailor nu apare decitca un act de ie autate, din doringa nedeclarata, dar foarte prost mascatl, {a zaticni maritigul copilei"!. Fard zestre sia milei" si fetele sdrace. Inititiva infiingirit fon einlte joer fora ‘orfani, ve ivi apa fine domnitorului Alexandru: Ipsilanti. Prin: toenail lin 10 decembrie 1775, el anunta nfiinjarea unei cutii a milos- teniei si doneaza 6 000 de lei pe an pentru constituirea fo dului necesar.? La mentinerea ‘Jui sint obligati sa contribuie ‘atit marii boieri ai tarii, cit; si inaltele fete’ bisericesti De ase- spec, rst lat sn ndrumai i ft ea pin esta ‘mentul lor si lase o parte din avere pentru politica eset ‘dasa de dom. Ba mai mult, prin noul cod de leg din 1780, TWA, hin pip. 40-465. : TRS Sei ian Maha formas ea spire omnes eset nt SOOO, ie, BaF ae sl ok a es De aml flown den, p, 26-26 Romance Moldovan seo al ae Bose 201162 AVENTURA CUPLULUT se prevede in capitolul Pentru diatd, obligata oricarui crey- tin de a testa in favoarea Cutici milostenici.! Printre cei care beneficiazi de ajutor de la Cutia mil afla si fetele sérace in virsta de maritat. Ajutorul se acorda lacererea cele aflate in sire. Fata alcdtuiesteo jalbi adre- sat domnitorului in care igi prezintd starea social gi mate~ riala, lati cum sund jalba alcétuita de Maria preoteasa din ‘mahalaua sfintul Iie: ,Ma tog Mariei Tale, fiindca am o copi- lide virsta gi am flicut gi invoiati cu un june de a o cAsatori. Fiindcd din cele trebuincioase ale casitoriei imi lipseste si alt mijloc de ajutor nu am, dupa milostivul Dumnezeu, nii- zzuiese la indurdtoarea mila a Mariei Tale si mé rog si fic revarsati gi asupra scipitciunii mele si si fu si eu imparta- siti din noianul milei Mariei Tale, precum multe obraze sca patate, de la Cutia cea orinduité de catre Indltimea Ta de mi- lostenie.“? Jalba este trimisa de domn fie marelui vistier, fie persoanei care administreaza fondul, in spefa tot un mare dregitor, numit in epoci epitrop. Dupa ancheta la fata locu- lui, se alcatuieste un raport asupra faptelor constatate gi se recomanda domnului suma ce urmeaza afi varsata in functie de starea sociali a solicitantului. Cu alte cuvinte, daca fata apartine clasei boieresti, ea primeste o sum mai mare de bani, avind in vedere ci trebuie sa contracteze 0 casitorie ‘care solicit o zestre mai mare, decit miritigul unei fete sira- ce gi care primeste deci o sum mai mica de bani. Astfel ci preoteasa de mai sus a primit ajutor de la Cutia milei mumai i, dupa cercetarea efectuatd la fata locului de ca- tre clerieii Mitropoliei si slujb i t= fa dea sume oe ur 2 even ce Inte pre dn ae fey etc cop aed cu motto isu ci dre. Dar guns save dvi de dca un spine dn pad Pink aa amenin cu scenester dad mu respecian 2V.A, Urechia, op. cit., vol. V, p. 370. — FEMEIA $1 ZESTREA SA 163 Cu patra luni mai devreme, la 16 iulie 1793, Balasei ‘mami a opt copii din care gase fete, i se dau de ia Cutie m ‘mai 20 de taleri. Popa Dragomir din satul Seaca, judequl Gor}, pprimeste ca ajutor la maritigul celor cinci fete mumai 40 de {aleri, in timp ce o alti fati de boier beneficiaza singur de ‘omic de taler.' in toate cererile lor paring insist pe propie- ea momentului cisitoriei, a vistei maritigului si pe siricia care face imposibiltrecerea fetelor in aceasti etapa impor tanta a vieti, binecuvintaté de citre Biserica si Dumnezeu. {in fap, ajutorul este cerut pentru a duce o viata crestina, pli- ccti lui Dumnezeu si, prin spijinul dat, puterea participa la ‘menfinerea ordinii la inflptuirea operei divine —sfinta fa~ milie si procrearea —, la salvarea fetelor de Ia o viata imo- ral, in spefi drumul spre prostitutie, deseori inevitabil ia azul fetelor sirace. 'b) Boierii si fetele sdrace. O alté practic important o constituie miluirea fetelor sarace cu sume de bani necesare inzestrrii si maitari lor. Fetele de pe mosile boicresti sint inzestrate de catre boieri, fie in timpul viefii acestora si pe ‘asura ce fetele se mariti, fie prin intermediul testamen- tului, Unii boieri asi prin testament zestrea gata alcatuita ce se va da fetei care se va cAsitori prima, Acest obicci este considerat o pomand necesara pentru a asigura vials etema sau pentnu a reduce piicatele lumesti; prevederea se consem~ neazii in testament alaturi de celelalte pomeni ce urmeazit ‘ase face pentru pomenirea raposatului. Fetele care primesc ovastfel de zestre au obligatia de a-l pomeni pe binefficator, ‘aritindu-sirecunostinta prin luminari aprinse la mormintul acestuia si prin rugiciuni. Unii dintre boieri isi justifica ges~ {ul insistind pe comemorare, sf mi pomeneasca. Alegerea fetelor se Iasi uneori la libera apreciere a mostenitorilor de 1 Tbidem, vol. V, pp- 44-45, 370-371 gi vol. VIM, p. 153. Vezi si P, Samarian, op. ct, vol. Il, pp. 262-268.164 AVENTURA CUPLULUI ‘drept sau a epitropilor, alteori se previd cu strictefe nume- le si sumele ce le re Mai inti sintinzestrate rudele sirace apropiate, apoi fete- le cliemlor, prietenilor si abia in ultimul rind fetele supusi- lor de pe mosie. Atunci cind testatorul impune conditi, mos- tenitorti primesc misiunea de a face o anchett asupra fetclor alese. Ei trebuie si se informeze asupra situatici economice 4 pirintlor, dar mult mai importante sint caliitile gi reputa- {ia fetci. Marele ban Constantin Billiceanu lasi 5 000 de ta- {eri pentru dotarea a 20 de fete sirace, fiecireia revenindu-i 250 de taleri, o zestre considerabila pentru o fat de fran, dar ca nu putea fi objinutd oricum., Fiul legatarului, Stefan, incalitate de executor testamentar,trebuie s& obfind informa. {ii .prin bund cercetare daca sint intr-adevairstrace, daca Sint cinstite gi nu dupa poduri*, adic& prostituate. De fapt, banii se dau numai si numai pentru matitis, nu pentru uzul ccotidian al parinjilor. Boierul este o adevarati institutie ca- ritabild pentru inzestrat fete sirace, de ajutorul tui beneficiind alte opt fete, apartinind anturajului siu, rude de singe sci- Patate sau rude spirituale, Sumele de bani alocate variazi ‘in functie de locul pe care tati il ocupa in reteaua de soli- daritate pe care boierul sia construit-o de-a lungul intregii viet Primul loc este ocupat de Elena, o copilé orfand crescu- {a in casa boierului si care cu timpul i-a devenit ca $i fiica. Ea primeste 4 000 de taleri, in plus, fiul cel mare are sar. cina de a se ocupa personal de vitorul ei, edutindu-i un sot, Pe misura:,s’-i caufi cu oare-si care chivernisealii un om. Si o casitorest. Pe locul doi, cu 1 000 de talet, se afld Sulta- ha, fata medelnicerului Andrei, fina boierului. Cu 00 de ta- leri sintinzestrate 0 serie de fete strace si orfane, fiicele unor ici boieri sau negustori, apropiati ai boierului, Marghioala si Eufrosina, fiicele raposatului camarag Mihalache, copil serdarului Neculaie, cea a pitarului lane, a lui Hagi Ionita, (aceasta murind intre timp banii au fost dat alti fete), si, in FEMEIA SI ZESTREA SA 165 fine, Marghiola, fica Elenei Drugiineasci. ata inzestrate din- trun fo mu mai putin de 28 de fete." Dar nu tofi boieri sint atit de damnici, Raduean Filipes- cu, mare stolnic, imestreazit doar doua fete cu 250 de taleri fiecare?, in timp ce Sandu Bucsainescu se ocupi de rudele sale sirace, fiecare nepoati primind ,.150 de taleri pentru hhaine, o fata de tigan, o pereche de cercei, un inel si doui-trei iruri de margaritare". R Or A shal pentra a9 face ozstre totus ciuda ajuto- rului acordat de domnie si de boieri, un numdir important de fete mu dispun desprijnanecesar penta a.avea 0 7este si pentru a se casitori, In aceasta situate, singura solutie conesti posibili o constituie angajarea la stipin. Tinercle se angajea7a ca slujnice in casele boieresti sau negustoresti cu speranja sttingerii banilor necesari alcdtuirii macar a unui ‘rusou. Documentele pastreaza urmitoarele denumiri pen- tru aceste situati fat in casé,,slujnicd cu simbrie tocmi ti, fat baigata la stapin" sau data la stpin". Intre fata si stipin se stabileste un contract verbal care prevede asigura- ‘ea tuturor sarcinilor domestice din partea fete siinzestrarea si cdsitorirea din partea stipinului, Cu alte cuvinte, noul sti- pin preia intru totul atributiile tatalui din momentul in care {gi insugegte munca tinerei. Perioada de timp contractati este destul de lunga, intre sapte si opt ani. Munca prestata de ppinde de casa in care fata slujeste, Intr-o mare casi boie- reascd ca se ocupi impreund cu celelalte slugi de un anu- mit domeniu al gospodariei, dar in casa unui negustor sau mic mestesugar se ingrijeste de toate, de la aducerea apei pina la pregatirea hranei si la asigurarea lenjeriei curate. De plasarea acestor fete se ocupa rudele sau cunostinte- Je, Un sistem de relatii acoper Bucuresti si zonele din jur, " St. Greceanu, op. cit, vol Ip. 21. 2 DANIC, mss. 143, f£ 139-141 » Document publiat in Arhivele Oltenie, 1934, pp. 431-435,166 AVENTURA CUPLULUT astfel int atunci ind o fat siracd pomeste din provincie spre capital in cdutarea unei slujbe, mai totdeauna se afl © mitusa care si cunoascdo persoanit de incredere gi care fi giseste un stipin. Maria, orfand de patingi este plat de mituya ei la Stavri cojocara cu simfonie si o creased ind va ajunge la virsta so inzestreze gi so cisitoreasca"; Bilasa, tot orfani, pleaci din Craiova in cutare de lucru, ajunsi in Bucuresti, de ea se ocupa jupineasa Tana care o aj sii gisease de luca la Riga grimiticul ca slujnics pentru batting mami a acestuia.! Uni pring’ vid aceastéperioads cao situate exceptional provocati de moartea unuia dinte ei gi de siricie. Cel mai bine se exprima Mara din Nem, cu fic de 13 ani si juma- tate, dati la stipin la 13 ani si sedus peste alte gase ani de un fecior ala ,acolo aproape la alt stpin, lati cum i justi fc mae psa fe: Mlstive Doane, e af mea tai i dea arf a de puts oes cu Aspra, din mahalaua $fintul Stefan, insist - chit O14 tose eg oui a toate cans fete, pntra ci ind viduva si cu alte trei fete, ea nu reuges- te si le asigure nici micar minimul de brand zilnicd, cu ait ‘mai putin si le maite. Dupd citeva siptamini de cercetiri, cumnatul il gaseste pe popa Toma care are nevoie de o fat in casi, Contract formal este repede stabil inte cele dou arf fata find reprezenta de unchiul gi mama ei. Pentru sla prestata preotul se angaja si oaiba fai de suet, si 0 creasci, si o inzestreze gi s8 6 mate la vreme. Mama tine si-i justfice gestul in felul urmitor: ,nu-mi dt mina $-o inzestrze ca sintfemeie siracé. Ajutorul preotului apare "BAR, ms. 60, £30 i DANIC, mss 14, 31-32 2 BAR, mss 653, £. 60-60", heres FEMEIA $I ZESTREA SA 67 cao salvare, din acest motiv atunei cind contractul se rupe disperarea mamei sia fetei sit real gi jusificate. Situatia fetei seduse, cu onoarea pierduta, apare drept o catastrofi. Din ace! moment mariajul pare imposibil, iar angajarea la ‘un alt stipin va fi intotdeauna legati de aceasta intimplare. Pe scurt, i va fi foarte greu si giseascd pe alteineva la care {84 slujeascd gi s-si scoafd prinea, iar mama cere cu insis- tenta ca preotul ,si primeasci pe fat in circa lui, si. chiver- niseascit, aceasta devenind o obligatie moral majors si ime- dati, cici trecerea timpului lucreaza impotriva fete, ,vremea trece iin virsti se inal". Totodati deflorarea apare ca un delict pentru care preotul trebuie si plteascd, deoarece mu- ‘ai o zestre bogati poate si riscumpere virginitatea pier- uti, Aspra crede c& un sof ar fi trecut cu vederea saracia, dar ar fi cam greu s& accepte gi acest al doilea neajuns." 4) A seduce si a inzestra. O alta solutie mai putin onesté co constituie acceptarea unei relatii premaritale pentru a avea ‘ozestre sau chiar un sot. Spre sfirgtul secolului, multe fete slirace acceptiio astfel de relate in speranta realizar unei csitori fird zestre. Totodatd, seducatorul dovedit are obli- gatia de a inzestra fata sedust dup’ starea si posibilitatea sa, dar tinfnd cont intotdeauna gi de pozitia ocupata de fata in icrathia social? Din 160 de cazuri descoperite in arhive pentru perioada 1767-1805, doar 21 s-au incheiat cu cisito- ria, dar gi aceasta realizata in conditii deosebit de meschine, cu interventia mitropolitului, cu aducerea silité a baiatului la bisericd, cu desfacerea cisitoriei Ia citeva Tuni dupa, cu amenintiri. Aproape jumatate din fetele seduse (72) au fost inzestrate, Cum in toate cele 160 de cazuri au avut loc proce se derulate in fafa justtiei, imine de la sine infeles c& si BAR, mss. 640, £19, 25 iulie 1791. 2 Indrepatera legi,slavele 251-255, pp. 252-256.168 AVENTURA CUPLULUI foile de zestre au fost alcdtuite tot la interventia si amenin{a- tea exercitata de mitropolit si de consiliul ecleziast Ca atare, zestrea reflect sardcia si disperarea in care se afl aceste fete, orfane sau nu, plecate de acasi in ciutarea nei slujbe si reintoarse pe prispa casei parintesti, in cazul cel mai nefericit cu grija unuia sau a doi copii. Obligati de instanja de judecatd, barbatii constituie dupa luni de tergi- versa o zestre, Fata sper cd aceasta infima bogitie 0 va ajuta sa-si giseascd un alt sot care in schimbul zestrei sd trea- ‘ea cu vederea lipsa vinginitagi, Vintila bucdtarul din Bucuresti insisté cu repetate plin- ‘geri la Mitropolie pentru a-l obliga pe Stan croitorul si-i dea zesttea promisi fiicei sale. El a renunjat de mult la cisatoriei, dindu-si seama chiar de la prima infatisare ci rul n-a vrut decit si se amuze in seara cu pricina. Promisiu- nea de cisatorie n-a fost decit o vorbii ca oricare alta spusi 1a voia intimplati, doar pentru a impresiona pe eredula fat. ‘Tatal nu a stat nici cl cu miinile in sin gi de atunei a tot céu- tat un sot i iaté cdi -a gasit in persoana unuia, Bliricd, care acceptat s-0 ia pe fii-sa daca fi da ,zestre indestul*. Buew- ros cd in sfirsit a gisit pe cineva, tatil promite si sper la ‘indul sau in ajutorul puterii, date fiind noile condiii.! Scopul declarat al acestor fete este acela de a-si gisi un sof. Biscrica, la rindul ei, insist mai inti pe realizarea unei familii si apoi pe inzestrare, considerind celibatul prelungit, al fetelor ca o stare periculoasa. in toate aceste cazuri, zestrea este foarte mica, pentru ca cei doi parteneri provin din clasa cea mai de jos a societatii. A ceda 0 vaca sau einci capre, a plati gloaba la protopopi si uneoriin egal miisur la ispravni- cii de judet nu reprezinta o situatie deloc usoara pentru un (ran nu prea avut si nici chiar pentru un mestegugar. Ajunsi "BAR, mss. 3932, £ 41-41 FEMEIA $1 ZESTREA SA 169 ‘n fafa instantei, pirini si feciori se eschiveaza, inventeaza, ‘mint, jurd fr fried si faré prea mare remuscare pe sfintele icoane. Atunci cind nu reugesc si convingi, seducdtori sint obligatisi-si pliteasca greseala. Zestrea se negociaza cu aju- torul mitropolitului si al celorlati clerici din consiliu. Tind- rul di o rochie, pirinfi fetei vor si o vac, interventia pi- rinjlor baiatului amplificd neintelegerile, creste tensiunea ‘deja existenti prin refuzul lor, se profereaz amenintari sau ‘se improasca cu noroi onoarea fetei si cea a parintilor care ‘eau stiut si-gi creasca i, mai ales, si-si stapineasca copila. Mitropolitul incearca sé calmeze spiritele si si reia negocie- rile, dar abia cu chiu, cu vai se ajunge la un compromis. ‘Zamfira il incarca pe lon holteiul cu ,0 roche de alagea si si plateascé si 0 cildare", puntindu-i soroc pind la Paste sd achite toate acestea'; Dragomira din satul Buftea, judetul Ilfov, pretinde de la seducatora! fiicei sale, Neagu holteiul, taleri 20 si 0 vacd, considerate a fi ,spre ajutor fii-mii de a se putea marita"; Dumitrana, fata din satul Crisani, judequl Talomita, se invoieste cu Barbu flicdul, fiul popii Dumitra din acelasi sat, si-i dea in loc de zestre 2 boi, 1 vacli, 1 roche de samalagea cu anteriul ei gio tivilichie de matase blinita 17 taleri de cheltuiala Zestrea este simitor mai mare decit colelalte prezentate mai sus datoritd statutului tatalui baiatu- lui, un preot instirit,capabil si plitcasca pentru greselile fiu- Jui siu. Dar multe invoiel se trangeaza in bani gheat’, sume le incadrindu-se intre 20 gi 60 de taleri. Dintr-o foaie de zestre, unde toate sint pretuite,aflam, de exemplu, care era pretul animalelor si ce ar putea si-si cumpere 0 fat ca zestre cu bani primiti, La 28 julie 1811, se putea cumpara un taur BAR, mss. 640, £ 6° 2 BAR, mss. 641, fF 192-193. BAR, mss. 636, {1 96-97170 AVENTURA CUPLULUI sau un cal cu 10 taleri, 0 vack valora 7,5 taler Cc , 5 taleri, 0 bivolita 25, de taleri, o oaie sau un stup de albine numai 2 taleri, pod rimator aproape 2 taleri gi jumétate.' Deci cu 20 de taleri ca zestre, 0 fat igi putea cumpara doud vaci cu lapte gi rimineau bani si pentru dou oi. pe "1G. Flt, op. cit, pp. 73-75. iil Logodna Petitorii Dar nunta nu se face niciodata singuri, intre cele doa familii interpunindu-se un al treilea personaj, numit fie mij- locitor, fie petitor. Acest interpus este rudd, prieten, vecin ‘cu una dintre cele doua familii si intervine pe lings parinti, propune realizarea alianfei, particip& la negocierea zestrei, {i prezint& pe cei doi tineri unul altuia.' De asemenea, un pelitor are si rol de chezas atit in realizarea alianei, cit gi in ‘ceca ce priveste cinstea celor doi. El si asuma responsabili- tatea acestei relaii, gineri gi socri neezitind sil waga la rs- pundere atunci cind intervin neinfelegerile. ‘Hagi Avram igi pune propria reputafie in joc atunci cind co recomanda pe Ancua tovarigului siu de afaceri, Gheorghe bimbaga. De aceea, atunci cind Gheorghe apare in pragul ‘casei gi-i cere socoteal despre necuratenia fete, Avram rami- ne efectiv cu gura cascata. lati-| cum descrie scena: ,intr-o simbati cimineata,viind dumnealui bimbasa Gheorghe, sotul ‘Anicdi, la mine in casi, mi-au zis cum c& numita Anica, fata ceo am dat-o eu de sotic, n-au iest feciora la impreunarea Jor. Aceasta spuindu-mi, cu i-am zis c& nu este de erezut gi cum ci si nu vorbeascai acest fel de glume, c eu mu crez. a aceasta. in urmé, dumneatui m-au luat, dimpreund fiind si bimbaga Anastasie, si mi-au zis s& merg si sf viz." Ca "Personajulapare fn egals sur att in Fran, ct sin Iain, Vezi, in acest sens, Cristiane Klapiseh-Zuber, op cit, p. 162, si F: Lebrun, Lavie conjugale, pp. 33-34.220 VIATAIN Dot ‘mult posibil si totul este aglomerat intr-o i it Is negra ror a ue cine cae Probe de rc, modele de vazut, condur de ieee, n- ‘niu al li negustor pene tua pls pit, toate acest numa nto singur i recent este wh bun pile de a afl ce se port, ce ete Ia mov, de wa Uukimele bir, ukimele out, nunile domes dovedin- du-se un subiect important pentru af transmis celorai lin cauza lor nu se mai giseste marfii de bund calitate, tot ce este la moda se indreapta citre curte, negustorii au urcat Preful, obligindu-i pe dumnealor, provinciali, i cumpere ‘ciurucuri. $a nu i a Surueur. Simul Bestemi pe Vodi ca s-a pus manta to- I in familia sotului Darurile de luni si prepul virginitatit ‘Dupa sivirsirea nunfi,tineri sint condusi in camera cea ‘uni, atunci cind aceasta existi, unde patul deja pregatit fi asteapta pentru consumarea cdsatoriei. Virginitatea tinerei rmirese este rispltit cu alte daruri exprimatein haine si biju- teri. ,.Darurile de luni“, cum apar in unele documente, sint danurile facute a doua 7i de nunta. Ar putea fi considerate cca un pret al virginitatii?! Maria primeste ,un harhal si un nel cu diamant, ce i le-au dat a dooa zi de nunta; Hlinca ‘este daruité cu ,o dulami de canavat blanita cu pacea de samur, i o rochie de belacoasa cu flori de fir, i un gamei, i Oo iie cu sirma, i un left de aur cu lantigor de argint poleit"; pentru Joita Falcoianu valoarea darurilor de luni se ridic& Ja suma de 300 de taleri cu 16 taleri mai putin decit valoa- rea darurile de dinaintea nuntii” ‘$i aceste daruri apartin persoanei care Ie-a primit si care le pistreaza o data lepatura cisitoriei desficuta sau in ceaz de vaduvie, Singura exceptie 0 constituie adulterul do- -vedit al femeii. Chiar dac& are conform Pravilei drepturi de~ pline asupra acestor daruri, femeia face descori apel la aju- ‘orul justifiei pentru a gi le recupera fie din casa sotului in caz.de divor, fie din casa socrilor sau a cumnatilor in caz "Diana Owen Hughes, «From bride price to dowry in Mediterranean Europe in Journal of Family History, nt 3, 1978, pp. 262-296. 2 dete judiciare din Tara Romdneased, pp. 79, 178-179; G. Pot, Documente, p- 340.22 VIATA IN DOL de vaduvie. Din acest motiy, ele apar mentionate in docu- ‘mente cu fiecare divort, cu fiecare deces care presupune gi restituirea zestrei. Virginitatea intre onoare si santaj Moralitatea sexual conjugal a imbricat intotdeauna 0 ddubla semnificatie: masculina si feminind. Daca imoralitatea feminina a fost privita ca o grescali grav si dezonoranta, desfiiul masculin a fost la rindul siu privit doar cao banali- tate cotidian’.! fn acelasi timp, doua constructii sociale ré- ‘min operante de-a lungul secolelor: puritatea sexual fernini- ni si virilitatea masculiné? Codul moral se organizeazi plecind de la aceste douii concepte ce se construiesc diferit. Societatea traditionald ortodoxa valorizeazi puritatea sextia- i ferinina, dar insisté foarte putin asupra celei masculine. ‘Onoatea feminina se contureaza de cele mai multe or in jurul urititi sexuale a fei ga fidelititi conjugale a femeii mi ritate, in timp ce onoarea masculina are cu totul alte crite- ri de definire.* Un sot respectabil, dar gio sofie respectabill considera onoarea sexuala ca o parte intrinsecd a reputatiei ce le asigura respectul comunitit La sfirgitul festimului nuptial, soti consumi cAsatoria, pe- trecind noaptea impreund. Barbatul este singurul judecitor al acestei situa, ir singele virginal fi confirma saw i infir- ‘ma asteptarile. A doua zi, proba virginitatii, cAmasa patata cu singe, se arti socrilor sau nagilor. S. Raicevich consem- "Keith Thomas, ,The double Standard” vol. XX, nt. 2, 1959, pp. 195-217. 2 Bemard Capp, The double standard revisited: plebeian women and ‘male sexual reputation in early modera England”, in Past and Present, tr. 162, 1999, pp. 70-100, 3 Asupraacestui probleme vezi J Pit-Rivers, Anthropologie del hon- rnewr, Hachette, Pars, 1997 si. Perstany (di), Honour and Shame. The Values of Mediterranean Soctety, Chicago, 1966. Journal of History Ideas, IN FAMILIA SOTULUT 23 neazit importanfa acordati, mai ales de mame, virginitatii fiicelor, ca gi obiceiul expunerii ,semnetor fecioriei* mar- torilor: ,Les méres ont un trés grand soin de la pudeur de leurs files, et se croiraient déshonorées si le maris, ne les trouvant plus vierges, venaient éles leur renvoyer: elles sont trés attentives de faire voir, aprés la premiére nuit de noces, les signes de leur virginité.*! Sofia primeste 0 serie de da- ‘uri, drept résplata pentru cinstea adusé., Darurile de luni apar de-a lungul intregului seco! si prezenta lor intireste impor- {an{a acordata intietaii sojului in deflorarea sotici ‘Vinginitatea feminina se defineste ca 0 ,ofranda* oferita de familia fetei sotului. Este privita ca o forma de respect fata de noua familie, de aici dreptul sotului de a divorta de sofia impurd, dreptul familiei sale de a pune in scend un in- ‘reg ritual de repudiere, dorinta de rizbunare pentru dezonoa- rea adusi, Cutuma sanctioneaza pierderca virginitiii prin plata unei amenzi numiti sugestiv gloaba pintecului si prin sanctionarea ritualului mai sus-amintit. Ritualul, descris cu lux de amanunte de catre Dimitrie Cantemir, apare gi in documente. lati cum avea loc in Mol- dova inceputului de secol alungarea unei fete, care si-a dut fecioria inainte de noaptea nunti: daca fiica lor s-a fa cut de ocara din pricina unei impreunari neingaduite, mi isi adund a doua zi prietenii apropiati, crora le arata ca si-a gisit mireasa spurcata (cu aceste cuvinte numesc ei femnei lenecinstite). Acestia aduc pentru ea cea mai proasta caru- tsi, cuhamuri rupt,silese paringii cu bataia si-gi ducd ina- * Mamele se ingsijese foarte mult de pudoare fetelor gi s-arsocoti dezanorate dtc soi, negisindu-le virgin, lea rimite inapoi acas sit foarte alent s arate, dupi noaptea uni, semnele virgintii cei (7.4), " Stephan Ignaz Raicevich, Voyage en Valachie et en Moldavie, Pa- ris, 1822, p. 143, Autorul, agusan de origine, a fost seeretaral pens limb stine al doenului Alexandr Ipsilant i apoi agent al imper llr fn Prineipate. A petrecut in Tara Romineasca si Moldova 11 ani, ne 1775 gi 1786224 VIATAIN DOL poi acasi, ca pe o curva, fiiea agezatd in ciruti.! fn func {ie de regiunea din care cuplul provine, ritualul se desfagoa- 1a urmind mai mult sau mai putin scenariul oferit de Can- temir. Astfel in iulie 1792, Florea din judetul Arges zoneste sofia dupa ce timp de zece zile ,ar fi baigat-o in lant it gi in fiare... baiind-o in toate zilele de moarte ca pe hoi si infticosind-o c& va si o impuste de nu-i va spune un fume de om cu care au paicatuit. Dupa ce aflé numele do- rit, soul trece la punerea in scend a ritualului si asta pen- tru privirile celorlalti, au pus-o pe un cal gchiop si au tri- mis-o la tre siptimini acasi cu multe hule si vorbe proaste™. ‘Un misionar catolie din Moldova consemneaza, la mij- locul secolului al XVIlI-lea, astel existena acestui ritual: se obisnuieste astazi la schismatici (adic la ortodocsi), c& atunci cind mireasa nu era fecioara, 0 duceau inapoi la casa pirinti miresei dregeau lucrurile fie cu bani sau cu vite si astfel 0 primeau inapoi. Misionarul nu se poate abfine i compare cu ceca ce se intimpla in spatiul catolic unde rmirele rezolva situatia print-o bataic zdravan aplicaté mire- sei, dorind cu tot dinadinsul si cunoasca numele ,complice- ui gi transformind viata de cuplu int-un iad, ,apoi de cele ‘mai multe ori ¢i trfiese ca efinii"?. {in cazul in care sotia n-a fost fecioard, sotul are obligatia de a actiona imediat. Intirzicrea denuntarii acestei situa atrage alte probleme: neincrederea in veridicitatea acuzati- ilor aduse si imposibilitatea de a confisca zestrea. Stanciu ‘mocan din satul Virjul,judetul Dimbovita, isi trimite sovia ‘napoi imediat dupa ,impreunarea lor cea dint, cind eonsta- ti cd ,j-ar fi ficut aceasta rusine gi nu i-ar fi purtat cinstea feciori“.Insistentele socrului de a-i sporizestrea, numai s-0 " Dimitsie Cantemir, Descrierea Moldovel, Minerva, Bucuresti 1973, pp. 244-245, YDANIC, mss. 143 f. 125-130: > Cato srin, TX, p. 353. IN FAMILIA SOTULUE 25 reprimeasea, nu-I conving, sustinind c& de i-ar da si zestrea ‘ndoita, tot n-o poate ierta pentru o aga rusine.' Ali sot insi, fic se lasi pacaliti de diferitele trucuri feminine folosite pen- tru a dovedi virginitatea, fie in inocenta lor nu gtiu si deo- sebeasc’ o fecioara de o femeie. $i unii, $i alti intervin foarte firziu, abia cu aparitia unui copil inainte de termen, proba a absentei virginititi. Hristea din satul Codreni,judetul Ifo, isi alunga sotia dupa cinci luni si trei saptamini de viata co- muna, dupa nasterea unui copil care evident nu era al lui? La doua luni dupa nunti, Dumitragco Nanoveanu din jude- {ul Teleorman este surprins de nasterea unui copil si cum nu vrea si creasca odrasla altuia, igi gonestesotia trimifind-o ‘napoi cu toata zestrea in brate.> ‘Apelul la un asemenea ritual se face uneori special pen- trua santaja familia socrilor si a cere mai multi zestre. Vir- ginitatea se transforma foarte repede din obiect de onoare ‘in obiect de santa). Mai inti, ginerele lanseazi zvonul c, a doua i dupa nunta si dupa impreunarea nuptial, cimasa 1a iesit patata cu singe. Apoi asteapta, vecini gi cunoscut vor face treaba in locul lui, adic& vor imprastia zvonul gi vor preveni pe socri. Daca socrii nu reactioneaza in aceasta prima faz’, se trece la cea de-a doua faz, expulzarea sofiei ‘cu zestre cu to, dar cu mentiunea ca el, ginerel, este deschis oricarei negocieri. Dupa o asemenea ocara, socrul interv ne in functie de fica sa, sau igi actioneaza ginerele in justitie pentru ofensa adusé, sau plecindu-si capul, cedeaza, numa i scape de rusine. La 17 mai 1783, Ispas din satul Boronesti,judetulIalo {2, i goneste sofia laciteva saiptimini de la nunta, cind sar- Cina a devenit vizibila. Sotul ii opreste toata zestrea, tof cei 20 de taleristrinsi ,,dup mas in noaptea nunti, $i le cere BAR, mss. 637, £ 69-69, 27 ianuarie 1786, 2 BAR, mss. 636, £ 66% > DANIC, mss. 139, ff 207-208: