Sie sind auf Seite 1von 36
suv EN oe y ecccinone Mo \S TOTI Y . REVISTA LUNARA @ ANUL | Wi SUNT NOCIVE TELEFOANELE MOBILE? WEFABRICATIA RAPIDA A CIRCUITELOR IMPRIMATE @ LABORATORUL ELECTRONISTULUI WB CONVERTOR RS232-RS485 FBS 230/E ~ Cod 28472 2.675.000 lei Sistem versatil si de precizie pentru diverse prelucrari mecanice, géurire, slefuire. Alimentare la reteaua de 220V si consuma 100W. Dezvoita o turatie reglabila intre 5.000 si 20.000 rot/min, Are 0 greutate de 450g si lungime de 185mm. MICROMOT 40 $i 40/E-sunt construite pentru prelucrari de preciz (gauriri, frezari, sletuiri, polizérl, gravari, lustruiri, etes) pe ebiecte din ofel, metale mari (bronz, argint etc.), sticla, ceramica $i minerale. Avand sistem propriu de racire pot fi intrebuintate perioade indelungate. Se alimenteaza cu tensiune cuprinsé intre 12 $i 18V. “40/E este\prevazut cu sistem de reglare a turatiei intre 5.000 , Pe cdind MICROMOT 40 are turatie fixa de 20.000 rot/min. ‘de 40W. Au lungimea de 220mm $i greutatea de 230g. goers ‘se face prin pensete apte a rigidiza conex, ste (A aedionie SUNT NOC! TELEFO. SUNT NOCIVE TELEFOANELE MOBILE? ...... FABRICATIA RAPIDA A CIRCUITELOR IMPRIMATE PRIN TEHNOLOGII DE GRAVARE (partea a llea) ..... Prof. Dr. Gh. Rogobete - Dezvoltarea recenta a telefoniei celulare si, in general, a sistemelor de. iNCARCATOR PENTRU ‘comunicatii radio mobile (SCRM), a condus la cresterea interesului “ publiculul pentru aprecierea efectolor daundtoare posibile ale campului RU MUCATOAS CS electromagnetic (c.e.m.) de radiofrecventa (RF) emis de dispozitivele CU CIRCUITUL U2400B tilizate tn aceste sisteme, asupra corpului uman. Problematica efectelor " biologice ale c.e.m. la puteri foarte mari (de ordinul megawatilor si CONVERTOR gigawatilor), apéruté ca urmare a dezvoltari sistemelor radar, au fost RS292-RS485 ....... ‘abordate de un cere larg de specialist in domeniile aferente (in special americani si rugi). Unul dintre rezultatele acestor cercetari a constat in stabilirea normelor (standardelor) de protectie a personalului, LABORATORUL SCRM, realizate relativ recent, folosesc puteri mici si, evident, trebuie ELECTRONISTULUI.....10 | | analizate din punct de vedere al efectelor biologice. In consecinta, tarda ‘ tine seama de efectele daundtoare posibile asupra sénatatll datorité asa INTERFATA zisului efect netermic al c.e.m., este necesara evaluarea cantitativa a c.0.m. indus in diversele jesutun ale corpulul uman, NUMERICA cenere ee AB ‘Aceast& evaluare este impusa de realizarea celor mai semnifcative & ‘experimente biologice, Pe de alta parte, o evaluare eficienta, precisé si VICE TV ......00046 | [esigurd este impusd de evaluarea testelor ce conformitate etandarcizate penitu echipamentele de telecomunicatii mobile (ETM) cu limitele de protectie de baz. ‘Analiza gamei posibile de variatil ale intensitatii c€mpurior induse in diverse tesuturi necesité un efort mare, deoarece intensitatea cmpului local depinde puternic de un numar mare de parametti ca: 4) frecventa de luers gi puterea de intrare in anton; 2) pozitia dispozitivulul tn raport cu capuluilizatoruui, GENERATOR BFO ... «4.24 3) constructia dispozitivului; F 4) forma extroara cpu itzatori: “ 5) distributia diverselor fesuturi in cap; PORTASOL jail 6) proprietaitile electrice ale acestor fesuturi 26 Uhtimil trei factor diferd de la individ la individ si se pot chiar modifica ‘in timp. De exemplu, forma exterioara a capului depinde de profilul IPOZION YO ........27 individului si de orice miscare a gurii sau a ochilor. Parametrii electrici ai corpului uman variaza in functie de rivelele actvtatii metabolic gi fizice, de siarea de sanatate si de varsta. Varafile tuturor acestor proprietat Conduc ia 0 dlspersie a astributol absorbtielc.e.m. de cate corpul uman. Nu a fost Tnca elaborata o strategie riguroasa de objinere a informatilor siinjtice valoroase din aceasté gama largé de parametr. | eee ed \MAI 2002 Inaintea primei etape, specialistul trebuie s& pregaleasca mediul software pentru a putea exporta Un fisier corect. Pentru aceasta el trebuie s genereze un document de lucru si s& se configureze cele mai importante articole: gfilele de luoru, coordonatele (@bsolute/relative gi carteziene/polare), alocdri privind importul gi culorile utlizate. acd programul este gata sa accepte fisierele de productio, ullizatorul poate Incepe prima operatic. Mai inidi este necesar s& se importe tabelele cu aperturi pentru fisierele Gerber si lista de burghie (‘Drill list), Este cunoscut ca aceste fisiore completeazé fisierele propriu-zise care contin informatile despre trasee si gauri, dar cé o eventual ‘gregeslé in citirea acestora duce la compromiterea proiectului deoarece par erori severe de Teprezentare a layout-ului circuitului. In figura 5 s@ Byezini © stk de epertt, apa cum apare mn Crt Importul fisierelor Gerber si Excelion este acum posibil si dac& procedura este corect aplicata circuitul imprimat virtual va arata la fel ca in sistemul CAD in care a fost proiectat. In acest moment proiectul este sl. dr. ing. CIPRIAN IONESCU sl, dr. ing. NOROCEL-DRAGOS CODREANU Universitatea "POLITEHNICA" din Bucuresti Electronica si Telecomunicatii, UPB-CETT! E-mail: ciprian@cadtieccp.pub.ro fa pentru pregatirea datelor de productie si eonfigurarea tehnolagiei de gravare. O operatie foarte portant in cadrul acestei faze este procedura de alizare a izolatilor (figura 6), proces in care se suleazA calle pe care trebuie sa le urméreasca pentru a izola traseele PCB de masa de cupru. ametni de realizare a izolatei se aleg in funclie de ta cu care se va realiza efectiv frezarea si de recizia plotter-ului. Pentru circuite uzuale, nu este jecesaré modificarea parametrilor procesului de javlate, Eble ue meniivial c& aveasié optiune, de izare si optimizare a izolatillor, este specifica ‘programului CircultCAM. Daca este necesara inléturarea unor erli mal mari de cupru din jurul traseelor, o solutie eficienta 0 reprezinta izoletea primara a acestora cu 0 freza de dimensiuni mici pentru a asigura precizia ceruta si de ‘a.ulliza apo) o freza de dimensiune mai mare pentru a inlétura cuprul suplimentare care nu este nex (figura 7). Cele doua faze sunt setate pentru a aparea © suprapunere ("overlap") in vederea evitarii Tnepldcerii de a exista un rest de cupru intre cele doua ‘receri ale frezelor. Suprapunerea este sugerata a fi ide 70%, valoare consideraté optima de firma dezvoltatoare a sistemulu. "MAI 2002 (Daisia) @x|s fl’alaltafa)%a) | i | IE 72) [ou pon Joon J IES a EE Was eae) « teed SUG Sra TH ase nda plotter-ului LPKF utilizénd programul | CAD, dar tn acest caz se plerde avantajul obtinut prin | utlizarea programului CircuitCAM. Plotterul LPKF este complet supervizat de programul BoardMaster. Programul BoardMaster primeste datele exportate | Principalele caracteristici ale programului Board de CircuitCAM si realizeaza controlul asupra plotter- | MASTER sunt: Ului pentru frezarea cicuitelor imprimate (gua 8. |» opliune WYSIWYG (What You See Is What You Programul poate Iucra si direct cu fisiere in format | Gel) asupra circuitululimprimat; standard HPGL gonorate do orice mediu coftware | = control automat gi manual aoupra plotter-ulul; + biblioteci de unelte adaptate materialelor si tipului de proiect, * posibiliti de verif- care; * Proceduré "Teach Int pentru digitizarea clr- cuitelor imprimate deja realizate. Etapele practice pentru realizarea plac de circuit imprimat sunt urmatoarele: = Configurarea Ee TEHNOLOGIE Th figura 9 cunt prezentate 6 exemple de frezare PCB peniru aceeasi placa de cir- cuit imprimat dar cu. diferite speciticati In cadrul tehno- logiei de gravare a izolatilor din jurul traseelor: 1. Izolatie standard; 2. Degajarea pastilolor; 3. Izolatie realizata’ cu Micro cutter 4. Degajarea traseelor, 5. Indepartare completa sau parfialé a arillor de cupru reziduale; 6. Indepartarea “spike'- urilor, adica a varfurilor de cu- ru care pot ramane in urma Portune dino acd de circu imorimat cpa procedure de geneltr a iztatilor frezatilor standard. ae rece ome ar tu. prosant Board Master si salvarea parametriior in fisier INI; pects crecoinameniil de _ | realizare rapida a plicilor de circuit imprimat a fost = Configurarea interfelei seriale pentru conec- Fingiobat tm cadrul laboratorului de prototipuri_ din | cadrul Catedrei de Tehnologie Electronica si | Fiabiltate si c& prin intermediu séu s-a putut inchide lantul de proiectare si fabricatie a structurilor PCB, lant inceput prin dezvoltarea anterioaré a laboratorulu | OAE-CAD-CAM (figura 10) ‘Frazare i jun unul waseu cu doud unete de dimensiun cterto tarea cu plotter-ul Wineeepecae [laectae ae j => Configurarea _ parametrilor faze v at pentru plotter si a parametrilor proce- Sulu de frezare/géurire; = Specificarea dimensiunilor placii de circuit imprimat Marcarea centrelor gaurllor pentru 1. [Marking Brits |TOP mai buna ghidare a burghiulu. Se ilizeaz& Universal Cutter (Gaurire gauri metalizate; pentru Ee creniea teen JOR tania elem. |r Sie ae stocarea datelor, roel = Importl fsierulu (sau fsirelor) 3. [DiingunPeted| TOP Gaunre gun nemetalzate UMD; IMiling Bottom [BOTTOM |Frezare pe layerul Bottom = Pregatirea proiectului_ pentru plotter, generarea panelizarilor, daca Frezare pe layer Too, dacdse uillzeazé mai multe scule, azole de fabricate ako struc este cazul, 5, |Miling Top |TOP ie oi ~ Executarea operator de froza- pera soko ecibaren re si gaurire, SSS Fazele de fabricatie sunt prezen- 6. [Cutting feos Frezare pe contur tate in tabelul 3. in cadrul coloanei de as oles comentarli sunt prezentate explicatl succinte cu privire la operatille realizate, remarcéndu-se faptul ca productia cablajelor imprimate este Una profesionala, de inalta calltate. Depunerea paste: conductive in 7. [Dispense TOP, locurle unde se doreste metalzerea gaunlot JAbsorbiia excesului de past ee ee lconductoare (abetul 3 MAI 2002 [TEHNOLOGIE mimi=isio aus] Se ae BIBLIOGRAFIE [1] LPKF Laser & Electronics AG, CircuitCAM for Windows Manual, version 3.2, 1999; [2] LPKF Laser & Electronics AG, BoardMaster for Windows Manual, version 3.0, 1997; [3] LPKF Laser & Electronics AG, Protomat Board Plotter Manual IncARCATOR PENTRU ACUM CU NiCd CU CI TOARE L U2400B ing. $tefan Laurentiu cumulatoarele au 0 duraté de viaté exprimata | Prolectat special pentru a asigura regimuri de \de obicei in cicluri de incarcare - descarcare. | Inercare care s& prelungeasoa viaja acumulatoa- Uzual celulele NiCd disponibile comercial au durata | relor, circuitul U2400B, produs initial de Telefunken, de viata de cca. 300-500 cicluri si asta in conditile | actualmente de TEMIC, reprezinté un exemplu de lunei incarcari ingriite, controlate a | circuit modem destinat incércdrii acumulatoareior cu acumulatorului respectiv. Proce- | NiGd. Schema bloc a circuitului este cea din figura 1, dand altfel, un acumulator ula sa fiind de tipul DIL cu 16 terminale. ‘nou poate sé-si piarda din | Ciroultul poate fi alimentat la tensiuni cuptinse intre capacitate sau sd. so | SV si25V, permitand direct incarcarea unor acummula- defecteze dupé cAteva | toare de pnd la 12V. Utilizand circuite de translatare zeci de cicluri. Prin | de nivel (pinul 12 de iesire poate suporta maximum ‘ncrcare ingrijt’ | 26V) se pot incirca si acumulatoare cu tensiuni mai se intelege asi- | mari. Circuitul are o referinté intema de tensiune, cu gurarea unui re- | valoarea nominala de SV, referintele comparatoarelor gim care s& | inteme (temperatura maxima, descarcare, incarcare) previna | find de 0,498V - 0,552V, histerezisul fiind de 15mV I), Pentru stabilirea duratel limita a incéirc&ri, circuitul dispune tie de un oscilator intern (cu frecventa lité de un grup RC la pinul 3), fie de un semnal ronizat cu réteaua de curent alternativ (pinul 1), fie supraincarcarea ‘sau cresterea tempe- raturil interme acumula- torului peste limitele ad- misibile. De obicei, in timpul ‘incdrarii rapide, detectind panta usor negativa a tensiunii pe acumulator se poate determina termi- narea acesteia si se evitd supraincéircarea, Acest tip de terminare a incércdrii este cunoscut sud denumirea de criteriul -AV si d& bune rezultate in combinatie cu un oriteriu de timp maxim de incarcare, Deoarece unele acumulatoare pot prezenta aga ‘numitul efect de memorie, sau starea lor de incaroare ‘nu este cunoscuta, uneori este utilé o descarcare controlaté a bateriel inaintea incrc&rii. Acest regim de descarcare este recomandat Th special atunci cind Se apeleaza la metode de incarcare rapida, realizind “initilizarea” precisé a stiri bateriei. de un oscilaior extern (pinul 16). Astfel, se pot selecta urate fixe de incarcare de 30 minute, o ord si 12 ore (presupunand frecventa oscilatorulul intern de 200Hz, Sau a retelei de c.2. de 50Hz). Temporizarea este realizaié prin divizare numericé. Coeficientii de divizare diferd pentru fiecare caz in parte (1), (2. Circuitul permite detectarea prezenie! bateriei use Ia incarcat, asigurd automat descércarea bateriei (pana la 0 valoare minima de tensiune prestabilita print-un divizor rezistiv, uzual 80-80% din fensiunea nominal a acumulatoruii) inainte de Inceperea incércatii, opreste automat incércarea la expirerea timpului de incércare, atingerii tensiunii dorite, la prezenta unei supratensiuni pe baterie (Qrestabilté si ea tot printr-un divizor exter, de exemplu 1,5V pe colulé pentru incdircarea rapida a unui acumulator de 1,2An) sau la depasirea temperaturii bateriei, detectata printr-un_termistor fexlett afl fh contac termnic cu elereritele baterel uitul permite modularea in iatime a impulsurilor de incéircare, puténdu-se astfe! stabil in limite largi Ccurentul mediu de incarcare dorit pentru durata de timp aleasé, in funclie de capacitatea bateriei de ‘incarcal si de regimul de incarcare ales. Domeniul de Variatie @ tensiunil la terminalul de comand, pinul 2, este cuprins intre 0,9V-3V; orientativ, pentru 20% din Ccurentul maxim este necesara o tensiune de cca. 4,25V si pentru 80% din curentul maxim este Necesara o tensiune de cca, 1.85V. Dupa terminarea timpului de incércare, circuitul mai fumizeazai periodic ‘acumulatorului cate un impuis de curent maxim de ‘nodreare, cu un factor de umplere foarte mic, rezulénd, in medie, un curent mic, nepericulos - asa ‘MAI 2002 numitul regim de trickle-charge. U2400B semnalizeazé prin intermediul a coud LED-uri, una rosie (HL1), cealaltaé verde (HL2), starea ‘in care se afla la un moment dat. in diagrama din figura 2 in care se explica logica de functionare a “circuitului si in schema incareatorului propus, cea din figura 3, sunt indicate situatille in care cele doué LED- sunt aprinse, stinse sau lumineaza intermitent. ‘In general LED-ul rosu se aprinde la aplicarea ensiunii de alimentare, fara ca acumulatorul S& fie in circuit. Daca se detecteaza 0 tensiune (mai mare de 0,18V) la bomele acumulatorului, U2400B considera @ Inceput un nou ciclu de inc&rcare prin introducerea unui acumulator. Dupa o intérziere de a. 2 secunde, se Incepe descdrcarea. La schema figura 3 s-a prevézut un artiticiu care elimin& ul de descarcare atunci cand acesta nu este ‘cand la pinul 6 se detecteaza o tensiune mai ica de 0.53V. La atingerea acestui prag incepe iat Incrcarea si se initializeaza contorul de timp Tnearcare. In cursul acestui regim LED-u! verde ptins intermitent. lesirle de comandé pentru ifeare si descarcare devin inactive daca peratura acumulatorului este in afara limitei emnise, Daca se detecteaza doua erori consecutive mica si/sau electrica) in functie de modul in care ‘conectat pinul 15, Astfel Inoarcarea se poate ina imediat (denumit MOD1), trecénd in regim de charge, sau poate continua (denumit MOD2) dupa fiecare eroare detectat, pana la expirarea impului. in primul caz LED-ul rosy lumineaz& intermitent, in cel de-al dollea LED-urile (rosu si de) lumineaza alternativ . Dupa epuizarea timpului noaroare pinul 12, de comanda a incdrcarii, asiguré periodic un curent pulsatoriu pentru regimul “irickle-charge; astfel se aplic& curent de incércare axim pentru o durata de 0, 1secunde la fiecare 16,8 secunde, considerand c& frecventa oscilatorului este de 200Hz. Schema prezentata in flguras a tost gananta ntru utilizare generald. Circuitul U2400B comanda urs de curent constant [3] pentru incércare (VT1, 3, V2, HL), dispune de o sarcin& neliniard intru. descareare (HDESC1, un bec cu incandescenté, cu tensiunea si puterea corelate cu tipul de acumulator care va fi deservit) si presupune existenta in interiorul bateriei a unui senzor de peratura realizat cu un termistor cu caracteristica negativa (NTC), cu rezistenta nominalé la 25°C de E10kW. Comanda sursei de curent este realizaté ceva ‘mai complicat, prin optocuplorul VOC1, pentru a putea alimenta circuitul U2400B Ia o tensiune mai mica decat cea necasaré incarcafii, tensiune fitrata ‘suplimentar C1, C2 si stabilizata cu VZ1. Sursa de A per] ATELIER curent constant care reprezinta curentul maxim de incércare, este realizaté cu un tranzistor_ pnp Darlington (VT1), de medie putere. Pentru descarcarea acumulatorulul este utiizat tot un _tranzistor Darlington, de tip npn (VT2). Ambele tranzistoare sunt montate in exterior pe radiatoare corespunzattoare. Pentru aplicatia propusa, la care Ccurentul maxim de incarcare este de cca. 1A, pentru VT1 este suficient un radiator cu Rth<5*CW. Modificand valoarea rezistoarelor R2-R6 se pot stabili alte valori pentru curentul maxim de incércare. Din potentio- metrul extern (sau din semiregiabilul V1 montat pe placa) se poate regla curentul__mediu de inc&rcare in limitele 20%-80% din valoarea ma- xima. Desigur, atat aceste limite, cat si veloarea maxima nu sunt riguros stabilite, depinzand de dispersia arametrilor componentelor din sursa de curent constant, a potentio- metrelor de reglaj etc. Acest iucru nu reprezinfé un inconvenient _in practic’. De remarcat posibllitatea utilizarii_ unui ampermetru_magne- toelectric extern pentru monitorizarea Curentului de incarcare. Dac& acest aparat nu este utlizat trebuie scurt- Circuitate bornele de iesire ale conec- torului respectiv chiar la borna ‘acumulatorului, pentru a prelua co- tect tensiunea de la bornele acestuia, ‘Daca nu se doreste (gi de obice! acesta este cazul cal mai frecvent) efeciuarea unei descércari inaintea incarcaii se inhiba aceasta functie factionand tn dowd moduri: cirouitul U2400B este informat “eronat" c& tensiunea pe baterie a ajuns sub pragul-limita, coborand_potentialul terminalului 6 la valoarea caderii de tensiune pe o dioda (VD5) Schottky in direct (0,3V) si, pe alta cale (VD4) blocand deschiderea tranzistorului care realizeaz& desc&rcarea, Acesta se blocheaz& bine, deoarece find Darlington, tensiunea sa baza-emitor este mai mare decét céderea de tensiune pe 0 diodé cu siliciu polari- zal direct (nr nos | mai 2002 (wannwane | CONVERTOR RS232-RS485 Doru Sandu / YOCXY Electronistii co au incercat cel putin o data 5& transmit semnale cu nivel logic TTL de tip "DATA pe fini lungi au putut constata cu regret ca acestea se deformeaza si sunt perturbale de inductile mediuiu! ambiant, Melodele amplificari, fitrarii sau folosirea cablurllor ecranate nu dau intotdeauna. rezultalele cele mai bune. De aceea, in cursa contracronometru @ dezvoltari teletransmisiet de date prin cablu participa si firme cu renume. in constructia componentelor electronice. Una dintre acestea, usor de gasit pe Internet, este si MAXIM, renumita producstoare a chip: Unilor MAX xxx la care ne vom refer! in continuare. Mal Intl trebuie 58 reamintim c& mai toi producatori de aparatura pentru sistemele de supraveghere, alarmare $i transmisie de date cu caracter “discret” se ‘inser intr-un standard pentru o cat mal buna compatibiitate. Tn alt ordine de idei calculatorul castiga teren important in controlul si comanda acestor dispozitv ida faptului c& nici unul din porturile sale, disponibile ‘n exterior nu poate comunica fara probleme la mai mult de cativa metri, Asifel_apare dispozitivul_intermediar _numit convertor. Acesta se afla amplasat cat mai aproape de computer sau chiar intre capacele conectorulul de legatura, fapi datorat miniaturizari. Portul cel mai des folosit pentru astfe! de comunicatii este cel serial care pe langa semnalele strict necesare comunicatiei RX si ‘TX mai poseda si un set de semnale auxiiare DCD, DTR, DSR, RTS, CTS si RI. Rolul acestora din urma va fi sludiat cu alla ocazie, acum cele doud semnale importante pentru noi sunt cel de intrare in calculator ‘sau de receptio (RX) si cel de iesire din calculator sau de transmisie (TX) Acestea au niveluri de tensiune standardizate la VL= “A2V si VH= +12V, teferinta fiind masa comuna. Convertorul folosit in acest caz este un MAX232 care ot (@) Top & Bottom tress To anes @) 42) View top dls Dotom wares capabil s& fac compatibile semnale CMOS si TTL in ambele sensuri, Acest fapt se datoreaza constructiel interne deosebit de ingenioase. Cu numai patru condensatori se genereaza niveluria CMOS de +/-12V. Acest subansamblu este cunoscut sub denumiroa de S232 si face 0 adaptare corecta IS/TTL. Dar aparatura enumerata la Inceput pentru guranta comunicajiel a fost Incadrata in stancardul 485 cu rivele de tensiune cuprinse intro VL= -7V si VH= +12V, transmisia find realizata pe linie torsadatd. fel 69 pol oga pe o singura linia mai multe instalati tupravegheate de un singur calculator. Chip-ulfolosit ia jonstructiaconvertorulul RS485 este MAX488. Tansmisia asiguraté de acesta este full duplex, iar daplarea impecante se face cu o singurd rezstonta de 1200 conectat cu Jp1 pentru intiare si cu Jp2 Pentru iesire, totul functie de montajul adoptat. ompatibiliaiea acestuia cu MAX232 este 100% find arba de acelasi nivel TTL. Astfel montajulrealizat ca in figuré, oblinem un convertor RS232-RS485 simpiu, ou ‘semnalizarea_ambelor I semnale i _calial ftantrine ‘ensahita Gonectorul prezentat in anexa apartine unui convertor produs. de prestigioasa firma PAXON si_perfect ‘compatibil (pin cu pin) cu cel prezentat de noi. Construind cablajul si folosind componente adecvate obtinem cea mai interesanta — i fiabilé interfata PC pentru" comunicat Amanunte se pot obtine prin e-mail coma ‘sau tel. 094/80.77.20. fe] or INITIERE-EDUCATIE LABORATORUL ELECTRONIS , ULUI factle, multe sugestil primite au constitult pentru nol ter statistic, in orientarea continutulul pe numér si “preocuparea si nivelul cunostintelor tineretului in le si revistele tehnice ce apar la noi, se desprinde o eri, pentru cei ce doresc sa invefe electronica, oferta nostri de unde invatii electronica?” la importanta problema a educatie! tineretulul si i CONEX CLUB vom prezenta in serial un deosebit de ve a 130 de montaje electronice. de MAXITRONIX ENTERPRISE LIMITED acest kit de ce functioneaza 130 de montaje electronice. si colectiv, in laboratoarele si cercurile din scoli, kit de la CONEX ELECTRONIC. [INIFIERE-EDUCATIE | Ge numeste Ciocdnitoare fiindc’ acesta produce semnale —_—olecttico. transformate in sunet ce reproduc ‘cunoscutele note (in special din filme) specifice acestei pasari. ‘Cum pe montajul kit fiecare punct de legaitura este asociat cu un numar, constructorul trebuie sa facd legaturile indicate. Apoi va monta tn locagul special baterille gi Cioctinitoarea este Din schema electrica se observa ca In montaje sunt folosite rezistoare, nsatoare, un tranzistor, un difuzor si un rmator, Se vor face cu firele din trusi urmatoarele interconexiuni: Kitul cu. 130 de montaje electronice produs Maxitronix Lab poate constitui pentru multi primul contact cu electronica finde’ aspectul si modul de utiizare sunt deosebit de atractive. Manvalul de sare insoteste montajul, iar in 1-29, 2-30, 3-104-106, 4-28-124, 5-41-105, 27-88, ‘manual constructile in numér de 130 sunt structurate | 75-87-103-40, 115-42-119, 76-116, 121-122 ‘in 5 capitole. Explicativ aceasta inseamnd: conexiunea 1-29 De remarcat este partea introductiva unde viltorul electronist face cunastin{a explicativ si vizual cu principalele componente pasive gi active ce alcdtuiese realizarile practice, Explicalile In engleza gi francez& sunt accesibile lingyistic chiar si celor mat mic! elevi. Primul montaj care ni se oferd spre realizare se ‘rata cuplarea difuzorului la transformator ia fel ca si 2:30. Decl se observa cu atentic intai recomandarea oe 1uncte se interconecteaza si apoi se urmareste pe ‘schema electricd de principiu. ‘Succes! TEHNICA MODERNA INTERFATA NUMERICA Dr. ing. Constantin-Daniel OANCEA, ing. Florin MIHAL Universitatea "POLITEHNICA" - Bucuresti ocd@k.ro ‘sau semnalizari diverse in exteriorul sistemului, sau poate citi semnale de tip logic. Obiectivul, pentru modulele numerice, este legat de obfinerea nivelelor logice adecvate pentru select si ‘generarea semnalelor necesare controlului sistemelor de intrare-iegire, Din schema bloc din figura 1, 8¢ observa c& modulul atasat magistralei unui calculator tipic, comunic’ cu oats cele trei magistrale ale sistemului. Semnalele de pe magistrala de date ajung ca semnale de iesire in extetior, lar semnalele de la intrare pe placa, ajung pe Magistrala de date. Magistrala de adrese este singura Uunidirectionala si asigura selectia, pe baza adresei de memorie, a portului dorit, Selectia unui port sau altuia se face si cu ajutorul semnalelor de control, de pe magistrala de control. Semnalele de control au o mare importanta pentru functionarea sistemului de calcul, eoatece furnizeazé informatii despre activitatea microprocesoruiti. Magistrala folosita pentru accesul la semnale este ISA/EISA. Semniticatia pinilor este ‘prezentatéi in anexa I iar numerotarea este facutd privind de sus conectorul ISVEISA de pe placa de baz. 2. Porturile de intrare/iesire Una din sarcinile pe care si la indeplineasc& 0 extensie atagata unui microprocesor este de a genera un semnal unic de selectie pentru fiecare dispozitiv de pe magistrala, functio do adresdi si de alte sernnale. Cand microprocesorul inten- tioneaza s& facd 0 operatie de Gilire sau de scriere la 0 anumité adreséi, va trimite un semnal de "READ" sau de "WRITE" pe ma- gistrala de control, plasand adresa corespunzatoare pe ma- Gistrala de adrese. ‘Spatiu! de adresare Considerand porturile de intrare-iesire pe 16 biti, vom avea numai adrese pare. Con- form standardului PC, spatiul de adrese pentru porturi este intre 4. Principiu constructiv Articolul abordeazi_metodo- logia de realizare a unei interfeto ‘numerice, nu numai ca o extensie a por- turlor existente tipic intr-un calculator, dar si ca o component a unui sistem de achizitie standard. ‘Aceasta interfata este prezentata ca un punct de plecare Pentru dezvoltarea de aplicatii care comunica cu magistralole calculatorulul. Sistemele de achizitie de date folosesc atét sernnale: analogice, cat si digitale. Dupa cum se stie, unitatea central de prelucrare comunicé cu exteriorul prin intermediul unor etaje de intrare/iesire, numite portur. Daca informatie vehiculate de aceste porturi se prezint& la exteriorul sistemului sub forma unor semnale binare, Porturile respective se numesc porturi de intrareliesire umerice. Circuitele digitale din sistemele de achizitie de date se folosesc atat in modulul de intertatare, cat si Pentru semnale de intrare-iesire numerice, comanda ‘ircuitele analogice si eventual comanda modulele de memorie locale. Printr-un port de iesire, unitatea ‘centrala poate transmite comenzi (START, STOP, eto.) ‘Schema bloc a pldoi de ache gi comand ay Re : Mar 2002) — TEHNICA MODERNA ie Tabolul 1: Tabola de docodifcare adreso do memone Unul dintro ole so Port refera la directia do Bit adres MO Zona adresa | transfer a datelor si selectat - - este comandat de fasfscfaofanfan |r] r] ar] ae] so] |= [ae] micopateson (a8 1 . exemplu IORD sau ofofefofofeffsfofolefofofefate| cc socom | Swe). Gal deal i afi doliea se referd la fofofofafefofilifofolofolifofolol « POL oman | selectia circuitului i Pal 4 este fumizat de deco- 1 dificatorul de adrese ofofofofelofsfsfofelolsfolelofo] o io simate | (CSRDY). Daca un es separator corespunde la mai multe dispoz- ofefofelolelafsfofofolifafolelo] os Gime) tou, sornaks de oc. ee) sea ih __| lectie al soparatorulul 0h si afth. Pentru aplicatia aleasa se pot alege adresele de forma: 200h, 240h, 300h, 320h si altele, care in ‘marea majoritate a cazurior sunt libere. Pentru adresa de baz 30h, tabela de decodificare este prezentala in fabolul 7. S-au reprezentat si bitii de adresa A10-A16, desi nu era nevoie, pentru 0 intelegere mai exacta a functionari. Bitul AO este intotdeauna in stare 0, pentru a avea o pagina ce memorie para. Circuitul de decodificare Natura bidirectional a magistralei de date determina folosirea, in majortatea cazunior a unor circuite speciale separatoare, dfivere de magistrala, bidirectionale. La aceste circuite sunt prezente doud semnale de control va fi activat la selec- ‘area oricérul dispoztiv din grupul respectiv. Schema a circuitului de decodificare este prezentata in figura 2, Schema se poate simplifica prin stabilrea unei “adrese fixe. Astiel sunt eliminati jumperil si o parte din inversoare. Solutia constructiva aleasd, cu circuite integrate logice combinationale, a fost aleasa pentru 0 ‘mai buna intelegere a functionéti Portuile de intrareviesire In figura 3. este prezentat schema porturilor comandate, unul de intrare gi unul de iesire, Pentru decodificatorul de adres’, s-au_folosit circutele integrate 74LS04 pentru inversoare, 74LS86 = = conse = xy) Jas ‘Schema elecicd a ocala ifoare aose WN) 4 al Je pentru poarta SAU-EXCLUSIV, 74.830 pentru poarta si- NU cu 8 intrari, 7432 pentru poarta SAU, 74.8138 Pentru decodificator, CDB4121 pentru monostabil si ‘CDB417 pentru poarta de iesire a semnalului de control. Pentru porturile propriu-zise de intrare-iesire digitale au fost folosite oircuitele integrate 74LS245 pentru ‘separatorul de magistrala, 82C82 pentru directionarea ‘semnalelor pe porturi, 74.S32 pentru portle SAU ier pentru inversoare se pot folosi 74LS04. La alegerea circuitelor de separare, de memorare a stail, trebuie cunoscuté cu exactitate functionarea acestora, deoarece existé 0 mare varietate de etaje intermediare. ‘Sunt previzzute etale ce putere de tip UMUS pentru alimentarea LED-urllor indicatoare. Pentru asigurarea nivelelor de tensiune logicd "SUS", pentru portul do intrare semnale logice, s-au prevézut rezistentele RS- R16. Cand jumperul Wx este scos, nivetul logic la iesire este "SUS". Valoarea rezistenfei este de 4,7KW, aleasd Pentru a asigura un curent suficient pentru asigurarea stir logice. In stare logica "SUS", curentul absorbit de 0 intrare este de ordinul microamperior, deci céderea de tensiune este neglijabilé pe rezistenta Generarea semnalului de IOCHRDY Pe magistralé este prevazut un semnal, IOCIIRDY, prin intermedi! caruia se semnalizezé ‘microproce- Sorului c& operatia de intrare/iesite s-a cfoctuat